19.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 393/8

1.

faptul că, prin elementele sale inerente de creativitate și inovare, cultura este o valoare în sine. Cultura are o valoare publică semnificativă și contribuie la realizarea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, prevăzute în Strategia Europa 2020 și în inițiativele sale emblematice (1);

2.

obiectivele atribuite Uniunii Europene în domeniul culturii în temeiul articolului 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.

faptul că politica culturală este de natură orizontală și, prin urmare, este necesară o cooperarea transversală între sectoare și între diferitele niveluri de guvernanță;

4.

faptul că este necesară transformarea numeroaselor provocări cu care se confruntă sectoarele culturale și creative, inclusiv a mediului în rapidă schimbare caracterizat prin trecerea la digital și prin globalizare, în noi oportunități de creștere economică și de locuri de muncă, lucru care necesită adoptarea de măsuri la diferite niveluri de guvernanță;

5.

faptul că au loc evoluții dinamice la frontiera dintre sectoarele culturale și creative și că din stabilirea de legături și parteneriate între sectoare rezultă beneficii semnificative; prin urmare, este necesară adoptarea unor abordări holistice în ceea ce privește guvernanța culturală;

6.

faptul că „guvernanța culturală” ar trebui înțeleasă atât ca o metodă de punere în aplicare a politicilor culturale, cât și ca un instrument de aprofundare a integrării culturii în agenda de politici publice prin coordonarea politicilor culturale cu alte politici sectoriale;

7.

importanța metodei deschise de coordonare utilizate pentru punerea în aplicare a planului de lucru al Consiliului pentru cultură (2), care reprezintă unul dintre mijloacele de guvernanță culturală la nivel european,

—

să susțină o abordare bazată pe date concrete a activităților de elaborare a politicilor culturale la nivel național, regional și local, utilizând, ori de câte ori este cazul, instrumentele de evaluare și de analiză a impactului, care țin seama nu doar de indicatorii cantitativi, ci și de cei calitativi;

—

să promoveze aspectele legate de politica culturală în alte domenii de politică;

—

să promoveze colaborarea și interconectarea dintre instituțiile culturale și de învățământ, centrele de cercetare și întreprinderile culturale și creative, în vederea colectării și a prelucrării rezultatelor cercetării și în vederea diseminării acestora în rândul factorilor de decizie politică;

—

să caute să se asigure că aceste rezultate ale cercetării, în cazul în care sunt adecvate și relevante, sunt luate în considerare de către departamentele guvernamentale și organismele competente ale administrației publice atunci când își proiectează cercetarea și își formulează politicile sectoriale, folosind totodată cât se poate mai bine structurile existente.

—

să stimuleze schimbul de experiențe, să încurajeze diseminarea celor mai bune practici în domeniul politicii culturale și să promoveze sinergii între statele membre în ceea ce privește cercetarea academică din domeniul culturii și guvernanței culturale;

—

să desemneze puncte de contact responsabile cu reunirea și coordonarea studiilor prospective și a cercetării în ministerele responsabile de cultură sau în alte organisme publice care se ocupă de politici culturale, precum și în cadrul Comisiei, și să încurajeze interconectarea lor la nivel european;

—

să aplice cât mai rapid posibil cadrul statistic comun și metodologia elaborate de SSEnet-Cultura, în vederea producerii de informații fiabile, comparabile și actualizate privind impactul social și economic al culturii și să continue să lucreze la prioritățile viitoare pe baza recomandărilor emise de SSEnet-Cultura (4);

—

să promoveze dezvoltarea continuă de către Eurostat a unor statistici comparabile privind cultura, în colaborare cu institutele naționale de statistică (5) și cu ministerele responsabile de cultură sau cu alte organisme publice care se ocupă de statistici culturale;

—

să promoveze schimbul de experiență și să inițieze activități, cu participarea Eurostat, referitoare la „conturi satelit” (6) privind cultura care vor ajuta la evaluarea contribuției culturii la economie, cu o atenție deosebită față de ocuparea forței de muncă în domeniul cultural.

—

să consolideze cooperarea transsectorială și interministerială privind aspectele culturale și să dezvolte strategii integrate pe mai multe niveluri care să implice toate nivelurile de guvernanță;

—

să încurajeze autoritățile locale și regionale să integreze, în cadrul politicilor de dezvoltare locală și regională, sectoarele culturale și creative în propriile strategii de specializare inteligentă  (8) și să stabilească în acest scop un parteneriat eficient între societatea civilă, sectorul privat și autoritățile publice;

—

să încurajeze întreprinderile comune între părțile interesate din sectorul public și cel privat pentru a asigura durabilitatea investițiilor în sectoarele culturale și creative, favorizând în același timp o mai bună combinație între investițiile în infrastructuri și investițiile în capital uman;

—

să promoveze o abordare participativă la elaborarea politicilor culturale prin consolidarea parteneriatelor dintre instituțiile culturale publice și societatea civilă și prin stimularea participării societății civile prin dialog și consultări adecvate.

—

să continue să sprijine cooperarea și schimbul de bune practici între experții din statele membre, inclusiv prin metoda deschisă de coordonare și să promoveze dialogul structurat cu grupurile relevante de părți interesate;

—

să continue să dezvolte cooperarea transsectorială în cadrul Comisiei pentru a exploata pe deplin potențialul sectoarelor culturale și creative de a promova creșterea inteligentă, coeziunea socială și dialogul intercultural în Europa și pentru a utiliza pe deplin procedurile de evaluare a impactului existente în vederea integrării culturii în toate politicile și acțiunile UE relevante.

—

să utilizeze pe deplin, ori de câte ori este cazul, programele de finanțare existente și viitoare la nivelul UE, inclusiv în domeniul cercetării și inovării (9);

—

să lucreze împreună la o evaluare intermediară și la raportul final al Planului de lucru pentru cultură pentru perioada 2011-2014 și să elaboreze metode de monitorizare pentru măsurarea punerii în aplicare a acestuia;

—

să împărtășească timpuriu și periodic informații cu privire la politicile și acțiunile UE care au un impact direct sau indirect asupra chestiunilor și politicilor culturale, pentru a asigura o coordonare eficace la nivel european și național; în acest scop, Consiliul Uniunii Europene invită COMISIA să raporteze Comitetului pentru cultură cu privire la inițiativele sale relevante, inclusiv cele din programul său anual de lucru, și VIITOARELE PREȘEDINȚII să raporteze cu privire la lucrările desfășurate în cadrul altor grupuri pregătitoare ale Consiliului;

—

să desemneze puncte de contact responsabile cu reunirea și coordonarea studiilor prospective și a cercetării până la sfârșitul anului 2013;

—

să colaboreze pentru a se asigura că prezentele concluzii sunt puse în aplicare.

—

să facă o evaluare a punerii în aplicare a prezentelor concluzii în 2015  (10).