19.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 393/1

1.

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (1) care stabilesc obiectivul diminuării ponderii persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de bază (citire, matematică și științe exacte) la 15 % până în 2020.

2.

Rezoluția Consiliului din 20 decembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (2), care vizează îmbunătățirea nivelurilor alfabetizării și competențelor numerice ale adulților și extinderea procesului de învățare pentru europenii cu calificare scăzută.

1.

Alfabetizarea este o competență de viață fundamentală care le permite cetățenilor individuali să își dezvolte capacitățile de reflecție, exprimarea verbală, gândirea critică și empatia, să își potențeze dezvoltarea personală, încrederea în sine, sentimentul identității și participarea deplină într-o societate și o economie digitale și ale cunoașterii.

2.

Nivelurile scăzute de alfabetizare frânează creșterea economică și reduc durabilitatea acesteia. Pentru economia statelor membre, avantajele atingerii țintei UE de reducere la sub 15 % a performanței scăzute în materie de citire a persoanelor cu vârsta de 15 ani reprezintă un potențial considerabil.

3.

Nivelurile alfabetizării stagnează în majoritatea țărilor europene și nu mai puțin de 1,1 milioane de persoane cu vârsta de 15 ani (adică una din cinci) au niveluri necorespunzătoare de alfabetizare (6).

4.

Alfabetizarea este poarta de intrare pentru orice învățare ulterioară. Abordarea nivelurilor scăzute de alfabetizare este un mod eficient de combatere a cauzelor profunde ale părăsirii timpurii a școlii, ale șomajului și ale participării limitate la învățarea pe tot parcursul vieții pentru cei cu calificări scăzute.

5.

Digitizarea în creștere necesită standarde tot mai ridicate în materie de alfabetizare, inclusiv capacitatea de a evalua critic texte, de a utiliza forme multiple de text, de a decoda imagini și de a compara și integra informații disparate. În plus, rețelele de socializare au sporit importanța și vizibilitatea competențelor de scriere.

6.

Există un decalaj considerabil în privința rezultatelor învățării în toate țările europene între elevii favorizați și cei defavorizați din punct de vedere socioeconomic. În numeroase țări ale UE, elevii din ultima cuartilă a statutului social sunt în urmă cu doi sau chiar trei ani față de elevii care provin din prima cuartilă, în timp ce în unele țări există tendința ca elevii defavorizați să fie considerați analfabeți funcționali la vârsta de 15 ani.

7.

Există un decalaj semnificativ și tot mai accentuat între performanțele băieților și ale fetelor în ceea ce privește citirea măsurate la 15 ani, echivalentul unei diferențe de aproximativ un an între ei, cauza fiind motivațională.

8.

În domeniul învățământului profesional și tehnic, în anumite cazuri există un sprijin insuficient pentru îmbunătățirea competențelor de bază și pentru înțelegerea importanței alfabetizării în raport cu competențele profesionale.

1.

Alfabetizarea nu este doar o chestiune educațională, ci și una personală, economică, culturală și socială. În consecință, și pentru a crea o responsabilitate globală, o serie de factori din societate – inclusiv mediul de afaceri, mijloacele de informare, ONG-urile, partenerii sociali, furnizorii de cursuri non-formale, instituțiile culturale, precum și serviciile sociale, de sănătate și de ocupare a forței de muncă de la nivel local – trebuie implicați în orice inițiative destinate îmbunătățirii nivelurilor de alfabetizare.

2.

Crearea unui mediu alfabetizat pentru promovarea citirii și pentru îmbunătățirea performanțelor în materie de alfabetizare necesită o disponibilitate sporită a unor materiale de lectură diverse în școli, în biblioteci și în centrele de informare, dar și în locuri neconvenționale, precum și acasă, și necesită mai mult sprijin pentru familii de la o vârstă foarte fragedă. Părinții trebuie sensibilizați cu privire la această chestiune și la rolul crucial pe care îl pot juca în îmbunătățirea competențelor în materie de alfabetizare ale copiilor și în sprijinirea motivării și implicării în lectură, atât la vârste fragede, cât și pe întregul parcurs școlar al copilului.

3.

Este urgent să crească eficiența măsurilor luate în statele membre și la nivelul UE în scopul îmbunătățirii alfabetizării în rândul copiilor și al adulților, în special pentru cei care provin din medii socioeconomice defavorizate. Există indicații potrivit cărora programele de alfabetizare pentru familii sunt rentabile și extrem de eficiente.

4.

Participarea la o educație și o îngrijire a copiilor preșcolari de înaltă calitate, care asigură dezvoltarea și stimularea limbajului prin joc, sub coordonarea unui personal calificat, este esențială pentru reducerea decalajelor socioeconomice și pentru a oferi tinerilor o bază solidă pentru viață.

5.

Personalul care se ocupă de educația și îngrijirea copiilor preșcolari și cadrele didactice din învățământul primar ar trebui să dispună de competențele necesare pentru a depista și a aborda dificultățile de limbaj și de învățare în fază incipientă.

6.

Competențele pedagogice ale cadrelor didactice din învățământul primar în predarea citirii și scrierii, de exemplu în utilizarea pedagogică a TIC, trebuie consolidate, după caz. În plus, sprijinirea cadrelor didactice din învățământul secundar în predarea alfabetizării la toate materiile și, acolo unde este relevant, promovarea accesului la consiliere din partea experților, va ajuta la consolidarea și continuarea progreselor.

7.

Impactul noilor tehnologii asupra alfabetizării nu a fost exploatat pe deplin de sistemele educative. Revizuirea materialelor și a metodelor de învățare din perspectiva digitizării crescânde, și sprijinirea cadrelor didactice în utilizarea noilor pedagogii pot întări motivația cursanților.

8.

Ar trebui încurajată evaluarea lingvistică și în domeniul alfabetizării a copiilor și adulților migranți nou-veniți, în limba (limbile) țării de reședință, și ar trebui acordat un sprijin personalizat cu un caracter individual mai pronunțat acestor grupuri. De asemenea, ar putea fi acordat sprijin în limba de origine, atunci când se consideră adecvat și în măsura în care resursele o permit.

9.

Un program școlar mai coerent în materie de alfabetizare, inclusiv integrarea alfabetizării în întreaga programă școlară și elaborarea unei programe școlare pentru alfabetizarea adulților, ar trebui sprijinite prin standarde și instrumente de evaluare distincte în funcție de vârstă, împreună cu o asigurare a calității eficientă.

10.

Monitorizarea nivelurilor de aptitudini în rândul populației adulte și implicarea mediului de afaceri, a mijloacelor de informare, a ONG-urilor, a partenerilor sociali, a instituțiilor culturale, precum și a serviciilor sociale, de ocupare a forței de muncă și de sănătate la nivel local ar trebui să reprezinte baza strategiilor care vizează sporirea sensibilizării cu privire la problemele legate de alfabetizare în societate în ansamblu.

11.

Diversificarea și îmbunătățirea calității ofertei în materie de alfabetizare pentru adulți necesită o formare pedagogică adaptată pentru cadrele didactice care predau alfabetizarea în rândul adulților; o programă școlară corelată strâns cu competențele relevante pentru locul de muncă și susținută de materiale corespunzătoare; cursuri de o durată și de o frecvență adecvate; sprijin TIC și metode de evaluare.

1.

Să asigure o bază efectivă de cunoștințe prin monitorizare și culegere de date, valorificând la maxim resursele existente, cum ar fi anchetele PISA și PIAAC.

2.

Să dezvolte abordări de îmbunătățire a alfabetizării care să combine contribuții specifice din partea tuturor factorilor și organizațiilor relevante și a autorităților educaționale și non-educaționale, ca parte a strategiilor mai largi în domeniul aptitudinilor; și, după caz, să consolideze cooperarea cu privire la inițiativele privind alfabetizarea între autoritățile locale, regionale și naționale, partenerii sociali și reprezentanții cadrelor didactice, ai părinților și ai cursanților adulți.

3.

Să încurajeze adoptarea de măsuri de sensibilizare cu spectru larg, pentru a menține chestiunea alfabetizării în atenția publicului și pentru a depăși tabuul competențelor slabe în materie de alfabetizare la toate vârstele. În special, angajatorii ar putea fi sensibilizați mai mult în legătură cu avantajele motivaționale și economice ale îmbunătățirii competențelor de alfabetizare ale angajaților lor și ar putea fi încurajați să ia măsurile corespunzătoare.

4.

Să promoveze dezvoltarea și punerea în aplicare a programelor de alfabetizare pentru familii, în special în cazul familiilor dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, pentru a sprijini părinții și alți membri ai familiei în îmbunătățirea atât a competențelor lor de alfabetizare, precum și a competențelor de alfabetizare ale copiilor lor.

5.

Să promoveze accesul echitabil generalizat la educația și îngrijirea copiilor preșcolari de bună calitate ca pe o contribuție esențială în direcția reducerii decalajelor socioeconomice.

6.

Să revizuiască materialele și metodele de învățare din perspectiva digitizării crescânde, în scopul sprijinirii motivației cursantului, și să utilizeze mai mult resursele non-formale de învățare; să promoveze elaborarea unor programe informatice pentru școli, pentru a ajuta cadrele didactice să creeze noi abordări pentru îmbunătățirea alfabetizării.

7.

Să încurajeze elaborarea unor orientări clare privind competențele de care au nevoie cadrele didactice pentru a preda citirea și scrierea, atât în școli, cât și pentru cursanții adulți, promovând abordări de predare personalizată ca răspuns la anumite nevoi specifice.

8.

Să sporească, în rândul cadrelor didactice, gradul de sensibilizare și să dezvolte cunoștințele acestora legate de fundamentele teoretice ale învățării și predării alfabetizării, astfel încât să devină capabile să identifice și să abordeze dificultățile elevilor lor în domeniul citirii și scrierii; și să promoveze disponibilitatea consilierii din partea experților și, după caz, sprijinul cadrelor didactice specializate.

1.

Să realizeze un raport cu privire la acțiunile lor de îmbunătățire a nivelurilor de alfabetizare la toate vârstele și, acolo unde este posibil, cu privire la impactul respectivelor acțiuni în cadrul următorului raport comun al Consiliului și al Comisiei cu privire la punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET2020”) din 2015.

2.

Să utilizeze toate acțiunile relevante din actualul program de învățare pe tot parcursul vieții și din viitorul program al UE pentru educație și formare, precum și resursele Fondului social european, pentru a sprijini și disemina abordările inovatoare în vederea îmbunătățirii realizărilor în materie de alfabetizare în UE, și pentru a consolida baza de cunoștințe pentru elaborarea viitoarelor politici. Fără a aduce atingere rezultatelor negocierilor privind următorul cadru financiar multianual, să sprijine mai multe acțiuni strategice și transsectoriale în domeniul alfabetizării în cadrul viitorului program al UE pentru educație și formare, pentru a stimula inovarea și pentru a îmbunătăți eficacitatea măsurilor de politică.

3.

Să se asigure, după caz, că aspectele legate de alfabetizare sunt abordate în mod corespunzător în cadrul procesului Europa 2020.

1.

Să sprijine cooperarea europeană în materie de alfabetizare, în special prin dezvoltarea unei rețele de organizații europene active în acest domeniu în statele membre, în vederea promovării cooperării transnaționale și a sprijinirii politicilor naționale în materie de alfabetizare; și să organizeze, împreună cu statele membre, o săptămână intitulată Europei îi place să citească destinată sensibilizării cu privire la chestiunile legate de alfabetizare în UE.

2.

Să prezinte în 2013 un raport cu privire la cooperarea politică privind competențele de bază, evidențiind politici eficiente de reducere a ponderii persoanelor cu competențe scăzute în domeniul alfabetizării, matematicii și științelor exacte în întregul spectru al învățării pe tot parcursul vieții și punând accentul pe aptitudinile și competențele de citire și de scriere, deopotrivă.

3.

Să se asigure că inițiativele Comisiei privind TIC în educație, precum și în domeniul tineretului, abordează pe deplin provocările și oportunitățile digitizării și ale noilor tehnologii în raport cu alfabetizarea.

4.

Să faciliteze identificarea, analiza și partajarea bunelor practici privind inițiativele de politică pentru îmbunătățirea performanțelor în alfabetizare prin toate mijloacele corespunzătoare, inclusiv instrumentele disponibile în cadrul metodei deschise de coordonare și noua pagină privind alfabetizarea de pe site-ul internet Europa.

5.

Să utilizeze periodicul Monitorul Educației pentru a oferi date și analize comparative privind progresele în direcția atingerii criteriului de referință „ET 2020” pentru competențe de bază și pentru a consolida baza de cunoștințe pentru elaborarea de politici în domeniul alfabetizării.

6.

Să utilizeze noul cadru de cooperare cu OCDE (7) în domeniul educației pentru a consolida disponibilitatea monitorizării și culegerii de date la nivel național.