Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2012/C 197/09

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„AGNELLO DEL CENTRO ITALIA”

NR. CE: IT-PGI-0005-0808-18.05.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire:

„Agnello del Centro Italia”

2.   Statul membru sau țara terță:

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs:

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Carnea „Agnello del Centro Italia” se obține în urma sacrificării mieilor cu vârstă mai mică de 12 luni, aparținând următoarelor rase și încrucișări între aceste rase: Appenninica, Bergamasca, Biellese, Fabrianese, Merinizzata Italiana, Pomarancina, Sopravissana, Zerasca; Comisana, Cornella Bianca, Cornigliese (Corniglio), Garfagnina Bianca, Gentile di Puglia, Massese, Pagliarola, Pecora delle Langhe. Carcasele sunt de trei tipuri: miel ușor, cu greutatea cuprinsă între 8,01 și 13,0 kg, cu gradul de acoperire cu grăsime 1, 2 sau 3 în conformitate cu grila comunitară de clasificare a carcaselor de miei care cântăresc mai puțin de 13 kg; miel greu, cu greutatea de 13,01 kg sau mai mult, cu conformația în clasa U, R sau O și cu gradul de acoperire cu grăsime 2, 3 sau 4, în conformitate cu grila comunitară de clasificare a carcaselor de ovine; miel castrat; cu greutatea de 20,0 kg sau mai mult, cu conformația în clasa U, R sau O și cu gradul de acoperire cu grăsime 2, 3 sau 4, în conformitate cu grila comunitară de clasificare a carcaselor de ovine.

pH-ul cărnii se măsoară la mușchiul Longissimus toraci și are o valoare cuprinsă între 6,15 și 6,80 dacă măsurătoarea se face după încheierea tuturor operațiunilor de abataj și înainte de refrigerarea carcaselor sau între 5,15 și 5,80 dacă măsurătoarea se face la 24-30 de ore de la abataj.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Mieii trebuie să fi fost alăptați exclusiv cu lapte matern până la înțărcare. După înțărcare, alimentația este compusă din nutreț de plante spontane care cresc pe pajiști și pășuni, din leguminoase și/sau graminacee provenite exclusiv din aria geografică delimitată. Sunt permise suplimente minerale sau vitaminice, în cantitate zilnică de maximum 0,4 kg per cap.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Nașterea și creșterea mieilor au loc în aceeași fermă din aria geografică de producție delimitată la punctul 4 de mai jos.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

Carnea Agnello del Centro Italia trebuie să poarte o etichetă cu următoarele informații: logoul Agnello del Centro Italia, tipul produsului (ușor – greu – castrat) și simbolul grafic al UE.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria geografică de producție a Agnello del Centro Italia cuprinde teritoriile din următoarele regiuni: Abruzzo, Lazio, Marche, Toscana, Umbria; Emilia-Romagna cu limita la teritoriile întregi ale provinciilor Bologna, Rimini, Forlì-Cesena, Ravenna și, parțial, la teritoriile provinciilor Modena, Reggio nell’Emilia și Parma, delimitate de la traseul autostrăzii A1 Bologna-Milano începând cu granița provinciei Bologna, la intersecția cu autostrada A16 Parma-La Spezia și până la granița cu regiunea Toscana – Passo della Cisa.

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

În aria geografică se întâlnesc trei niveluri altimetrice: munții Apenini, care reprezintă axa centrală, în mare parte calcaroși; colinele în general argiloase și câmpiile aluvionare din căldarea văilor.

Această diversitate ambientală condiționează atât cantitativ, cât și calitativ producția de nutreț și, de la câmpie până în zonele cele mai înalte se observă o schimbare treptată a structurii pășunilor.

Prin urmare, aportul nutritiv al ovinelor este format din plante de pășune și fân, formate în principal din graminacee și leguminoase.

Este vorba despre un fenomen de adaptare optimă a creșterii ovinelor la caracteristicile climatice și geografice dificile din centrul Italiei și despre practicarea transhumanței, orizontale și în special verticale, pe distanțe mai mari sau mai mici, de către păstorii din vechime pentru realizarea integrării resurselor de pășunat din diverse zone (iarna animalele sunt aduse pe pășunile de lângă mare, iar primăvara-vara revin pe cele din munții Apenini). Această practică reprezintă un caz exemplar de integrare ecologică a sistemelor de producție și a resurselor locale disponibile în aria geografică de referință și poate fi interpretată și ca o modalitate de auto-organizare a procesului de creștere a ovinelor, menit a depăși dificultățile de ordin climatic și a elimina dezechilibrul dintre necesarul nutrițional al animalelor și disponibilitatea pășunilor.

5.2.   Specificitatea produsului:

Caracteristicile cărnii de Agnello del Centro Italia corespund relației dintre rapiditatea creșterii și productivitate.

Dezvoltarea precoce a țesuturilor se reflectă, la sacrificare, într-un raport avantajos carne/oase, care reprezintă la rândul său un beneficiu din perspectiva productivității comerciale. Această productivitate ridicată față de alte tipuri de carne de ovine, în special față de carnea de lapte (prezentă în special pe piețele locale), este apreciată atât de către consumatori, cât și de operatorii economici.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Produsul este obținut din rase și din încrucișări între rase caracteristice ariei de producție, unele dintre acestea purtând numele zonei în care au manifestat cea mai bună adaptare la mediu și cea mai bună performanță productivă. Această puternică legătură dintre mediu și moștenirea genetică, derivată dintr-o rasă cunoscută drept „apenină” și utilizată pentru obținerea cărnii de Agnello del Centro Italia, a permis acestor ovine să crească mai repede decât alte rase/tipuri genetice crescute în zonă.

În plus, înseși numele acestor rase stau mărturie în favoarea legăturii lor cu aria geografică. Într-adevăr, încrucișările, hibridizarea și selecția populației ovine din zona Centro Italia au generat exemplare adaptate perfect la realitatea zonei, drept care au primit numele comunelor în care s-a obținut cea mai mare productivitate: Fabrianese din Fabriano; Pomarancina din Pomarance; Sopravissana din Visso, care s-a întins în zona Marche la începutul secolului XX și apoi în Umbria, în partea din Maremma aflată între Toscana și Lazio și în Agro Romano până în Abruzzo, devenind, cu ocazia transhumanței, centrul migrațiilor sezoniere. Rasa Massese, originară din Valle del Forni, provincia Massa Carrara: populația de Garfagnina Bianca, care s-a extins prin Valle del Serchio în Garfagnana și în Val di Magra (Lunigiana și zona Pontremoli); Zerasca în Lunigiana, pe teritoriul Zeri din provincia Massa-Carrara.

Reputația Agnello del Centro Italia poate fi pusă pe seama unei selecții calitative a raselor locale de tradiție, a căror productivitate este potențată și de alimentația de foarte bună calitate obținută printr-un sistem de creștere a animalelor care, datorită faptului că animalele petrec cel puțin 8 luni pe an în aer liber, permite utilizarea extensivă a pășunilor semănate în care sunt prezente și plante de nutreț endemice. Reputația acestui tip de carne se mai datorează și capacităților manageriale ale crescătorilor și măsurilor de selecție practicate de aceștia în scopul îmbunătățirii calității și productivității.

Renumele Agnello del Centro Italia s-a consolidat în special după 1961, denumirea fiind consemnată pentru prima dată în luna septembrie a acestui an într-un document al „Associazione Nazionale della Pastorizia”, în contextul Rassegna Interregionale ovina, unde se precizează că „scopul este acela de a îmbunătăți condițiile de viață din zonele montane, asigurând condițiile indispensabile pentru dezvoltarea păstoritului și a Agnello del Centro Italia în special”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Administrația actuală a lansat procedura națională de opoziție publicând propunerea de recunoaștere a indicației geografice protejate „Agnello del Centro Italia” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 66 din 20 martie 2010.

Textul consolidat al caietului de sarcini poate fi consultat la următoarea adresă web: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina de internet a Ministero delle politiche agricole alimentari e forestali (Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Silvice) (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.