CUPRINS

1.     Rezumat 3

2.     Introducere. 4

3.     Situația economică actuală și perspective. 4

4.     Punerea în aplicare a programului 5

5.     Concluzii 15

6.     Anexă. 17

1.           Rezumat

După doi ani de scădere, PIB-ul real al României este estimat a fi crescut cu 2 ½ % în 2011. Pentru 2012, în condițiile scăderii ritmului de creștere în Europa, se așteaptă ca creșterea să scadă cu 1,4 %. Se preconizează că principalul motor al creșterii va fi cererea internă și că investițiile, susținute prin îmbunătățirea absorbției fondurilor UE, vor juca un rol-cheie în 2012.

În contextul asistenței financiare preventive pe termen mediu din partea UE convenite în 2011 pentru o perioadă de doi ani, România a demarat punerea în aplicare a unui program complex de politici economice cu un accent special pe măsurile de reformă structurală menite să îmbunătățească funcționarea pieței munci si a pieței produselor și să îmbunătățească reziliența și potențialul de creștere al economiei românești. Programul asigură în paralel continuarea consolidării bugetare, reforma administrației fiscale, îmbunătățiri în domeniul administrării și controlului finanțelor publice, cuprinzând în același timp și măsuri menite să asigure stabilitatea monetară și financiară și reforma pieței financiare.

Rezultatele celei de-a doua evaluări oficiale a programului, care a avut loc la sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai 2012, sunt satisfăcătoare și actualul program de asistență financiară preventivă este în continuare pe drumul cel bun. Ținta pe 2011 privind deficitul bugetar de numerar a fost îndeplinită, iar obiectivul SEC ar fi fost îndeplinit, dacă nu ar fi fost adoptată o măsură importantă, cu caracter excepțional (one-off), ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești prin care guvernul a fost obligat să plătească compensații anumitor categorii de salariați. Bugetul pe 2012 se menține în parametri pentru a atinge un deficit inferior nivelului de 3 % din PIB din perspectiva SEC. Autoritățile vor trebui, de asemenea, să continue implementarea politicilor fiscale sănătoase. Sectorul bancar din România a rămas rezilient, în pofida deteriorării continue a calității activelor. Progresul în domeniile-cheie ale reformelor structurale a fost inegal, însă satisfăcător în ansamblu. În particular, reformele din sectorul energetic s-au revigorat în ultima vreme. Cu toate acestea, punerea în aplicare a programului poate fi îmbunătățită în mai multe domenii.

În ceea ce privește obiectivele naționale în temeiul Strategiei Europa 2020, România a înregistrat progrese limitate în 2011. Unele dintre obiective rămân greu accesibile. Acest lucru este valabil în special pentru investițiile în cercetare și dezvoltare, rata de ocupare a forței de muncă, rata părăsirii timpurii a școlii și numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune. România ar trebui să își intensifice eforturile pentru a accelera atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ca bază pentru orice nouă inițiativă de creștere.  

2.         Introducere

În urma unei cereri din partea României, la 17 februarie 2011, Comisia Europeană și FMI au negociat cu autoritățile române un program de ajustare economică preventivă. Acesta a fost aprobat de Consiliul European la 12 mai 2011 și de Consiliul director al FMI la 25 martie 2011. Programul acoperă o perioadă de doi ani, până la 31 martie 2013. Pachetul financiar aferent acoperă până la 4,9 miliarde EUR, incluzând 1,4 miliarde EUR din partea UE și 3,5 miliarde EUR din partea FMI. Atât programul cu UE, cât și programul cu FMI sunt tratate ca instrumente preventive și până în prezent nu s-au efectuat plăți. Banca Mondială va continua să acorde sprijinul angajat anterior în valoare de 400 milioane EUR în temeiul programului său de împrumut pentru dezvoltare la care se adaugă 750 milioane EUR sub formă de finanțare pe bază de rezultate pentru reformele în domeniul sănătății și asistenței sociale.

În contextul asistenței preventive a UE, România s-a angajat să pună în aplicare un program complex de reforme în domeniul politicilor economice cu un accent special pe măsuri de reformă structurală menite să amelioreze funcționarea pieței forței de muncă și a pieței produselor și să conducă la îmbunătățirea rezilienței și a potențialului de creștere al economiei românești. În paralel, programul asigură continuarea consolidării bugetare, reforma administrației fiscale, îmbunătățiri în domeniul administrării și controlului finanțelor publice, cuprinzând în același timp și măsuri menite să asigure stabilitatea externă, monetară și financiară și reforma pieței financiare. În ansamblul său, programul este orientat spre realizarea a trei obiective principale: (i) eliminarea deficitului bugetar excesiv până în 2012; (ii) ameliorarea potențialului de creștere; și (iii) reducerea pe viitor a probabilității unor noi dezechilibre excesive în economia românească.

La fel ca în cazul tuturor statelor membre care beneficiază de un program de asistență financiară, progresele realizate în punerea în aplicare a programului de măsuri politice aferent sunt monitorizate periodic într-o manieră distinctă și specifică, în conformitate cu prevederile memorandumului de înțelegere. Având în vedere atât cerințele de raportare în cadrul programelor de asistență financiară, cât și măsurile de monitorizare și de aplicare mult mai ample, în 2012, țările participante la program au fost exceptate de la obligația de a prezenta programe naționale de reformă ori programe de convergență sau stabilitate complete, dar statelor membre respective li s-a solicitat să prezinte anumite informații cu privire la probleme bugetare și structurale importante. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei în cadrul semestrului european 2012 oferă un rezumat al progreselor recente privind punerea în aplicare. Mai multe detalii se pot găsi în rapoartele privind stadiul punerii în aplicare pe care Comisia Europeană le publică în temeiul programului misiunilor de evaluare[1].

3.         Situația economică actuală și perspective

După doi ani de declin economic și o scădere cumulată a PIB de peste 8 %, PIB-ul real a crescut cu 2,5 % în 2011. Creșterea a fost determinată mai ales de o creștere robustă a producției industriale și de recolta agricolă excepțională. Se preconizează că creșterea PIB se va încetini ajungând la 1,4 % în 2012. Se preconizează că cererea internă va fi motorul creșterii economice prin investiții publice, pe fondul unei absorbții mai bune a fondurilor UE care va juca un rol cheie. Se așteaptă ca cererea externă să contribuie în mod negativ la creșterea PIB în 2012 din cauza deteriorării perspectivelor economice pentru UE (care reprezintă destinația a aproximativ 70 % din exporturile României). Se preconizează că deficitul de cont curent va crește de la 4,1 % în 2011 la 5 % [2] în 2012, în principal din cauza unui deficit comercial tot mai accentuat. Pentru 2013, se estimează în prezent că creșterea PIB se va accelera până la 2,9 %, în condițiile redresării cererii interne. Există riscuri care ar putea compromite realizarea obiectivelor de creștere pentru 2012, situația urmând să devină mai echilibrată pe termen mediu.

Rămân riscuri ridicate de inflație, cu toate că presiunile exercitate asupra prețurilor au scăzut în mod semnificativ în a doua jumătate a anului 2011 și în primul trimestru din 2012. Inflația, care a fost ridicată pentru o perioadă îndelungată (peste 8 % în al doilea trimestru al anului 2011), a scăzut brusc la 3,2 % în decembrie 2011, aproape de mijlocul obiectivului stabilit de BNR de 3,0 % ± 1 punct procentual pentru sfârșitul anului 2011, pe fondul unui efect de bază datorat TVA și diminuării prețurilor la produsele alimentare. Inflația IAPC a continuat să scadă și s-a redus până aproape la nivelul zonei euro la începutul anului 2012 (cu o medie de 2,7 % în primul trimestru al anului 2012), parțial datorită efectului de bază favorabil al creșterii prețurilor la produsele alimentare în anul precedent. Presiunea temporar descendentă asupra indicelui prețurilor globale care decurge din volatilitatea prețurilor la produsele de bază se va inversa în mod treptat în viitor, dar se preconizează că inflația va continua să se situeze în zona superioară a obiectivelor BNR pentru sfârșitul anilor 2012 și 2013. Pe termen mediu, există riscul ca perspectivele inflației să fie mai puțin favorabile decât cele preconizate datorită creșterilor planificate ale prețurilor reglementate ale energiei.

Piețele financiare s-au redresat la începutul anului 2012, după ce au suferit în a doua jumătate a anului 2011 din cauza deteriorării percepției pieței față de piețele emergente. Extinderea marjelor swapurilor (CDS) pe riscul de credit al datoriei publice a guvernului României a scăzut cu aproape 350 de puncte de bază la începutul lunii mai 2012, de la un nivel cu puțin sub 500 de puncte de bază în luna noiembrie 2011.

4.         Punerea în aplicare a programului

Execuția bugetului pentru 2011 arată că România a atins un deficit de trezorerie de 4,2 % din PIB, rămânând sub ținta programului de 4,4 % din PIB. Această performanță, care a depășit așteptările privind ținta deficitului în ultimele luni ale anului 2011, a permis guvernului să aloce resurse suplimentare pentru a compensa plățile restante și facturile neplătite ale întreprinderilor de stat (IS) și ale sectorului sănătății. În ceea ce privește veniturile, veniturile obținute din impozite au fost mai ridicate decât se preconizase, grație TVA, contribuțiilor de asigurări sociale și impozitului pe venitul personal. În schimb, veniturile accizabile au fost mai mici decât se aștepta ca urmare a unei noi creșteri a evaziunii fiscale. Mai mult, veniturile provenind din fonduri europene au fost mai mici decât se prevăzuse din cauza întârzierilor survenite în rambursarea fondurilor pentru două programe operaționale. Pe partea de cheltuieli, au intervenit importante economii din cheltuielile curente ca urmare a scăderii cheltuielilor cu personalul, cu dobânzile și cu alte transferuri. Totalul cheltuielilor cu personalul pentru 2011 a fost de 38,5 miliarde RON, care se înscrie în ținta programului de 39 miliarde RON, în urma unei reduceri mai rapide decât se aștepta a ocupării forței de muncă în sectorul public. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost mai mari decât cele planificate la nivelul administrației locale și al instituțiilor autofinanțate. Cheltuielile mai mari la nivelul administrației locale au fost în parte rezultatul mai multor reforme care au avut loc începând cu 2010: descentralizarea a 370 de spitale de la nivel central la nivel local și aplicarea normelor privind dotarea cu personal. Alți factori care au dus la creșterea cheltuielilor au fost noile cerințe de întreținere a infrastructurii și achiziționarea de bunuri și servicii mai numeroase și mai costisitoare de la furnizori. Cheltuielile de capital au fost, de asemenea, considerabil mai mari decât se planificase. Eficiența cheltuielile de capital poate fi sporită prin îmbunătățirea unui procedurii de bugetare a capitalului prin prioritizarea corectă a proiectelor de investiții din întregul sector al administrației publice. În plus, mai sunt multe de făcut pentru îmbunătățirea procedurii de bugetare a capitalului, în special prin includerea programului național pentru dezvoltarea infrastructurii (PNDI) în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu și în baza de date privind investițiile a Ministerului de Finanțe[3]. Autoritățile au emis o legislație care să oprească programul PNDI, dar vor continua să  asigure finanțarea necesară pentru contractele care au fost deja semnate ca parte a programului.

Datorită unei obligații de plată excepționale (one-off) semnificative, deficitul public general din perspectiva SEC pe 2011 a fost de 5,2 % din PIB, peste ținta inițială a programului de 5 % din PIB. Fără acest element, deficitul s-ar situa la 4,1 % din PIB, cu mult sub ținta inițială. Deoarece efortul în materie de politici îndeplinește în continuare cerințele programului, se poate considera că programul de asistență financiară este încă pe calea cea bună. Mai mult, câtă vreme plățile rezultate din hotărârile judecătorești sunt considerate a fi un element care apare o singură dată (one-off), ele nu afectează soldul structural sau efortul de consolidare fiscală al României și țara rămâne pe calea cea bună în direcția atingerii țintei de deficit de 3 % din PIB în 2012, în conformitate cu recomandările Consiliului în cadrul procedurii de deficit excesiv. Arieratele de plată pe piața internă au scăzut (de la 3,5 miliarde RON la sfârșitul lunii ianuarie 2011 la 2,9 miliarde RON la sfârșitul anului 2011).

Execuția bugetară pentru primele patru luni ale anului 2012 arată că România rămâne pe calea cea bună în vederea atingerii unui deficit sub 3 % din PIB din perspectiva SEC, dar este nevoie de vigilență sporită, în special în ceea ce privește cheltuielile de capital. În ceea ce privește veniturile, veniturile obținute din impozite au fost mai scăzute decât se prevăzuse din cauza unei performanțe reduse în materie de TVA și impozit pe profit, în timp ce veniturile nefiscale au fost mai mari decât s-a preconizat deoarece guvernul a colectat dividende de la întreprinderile de stat. În ceea ce privește cheltuielile, creditele alocate au fost depășite, în special în materie de capital, dobândă, subvenții și, într-o mai mică măsură, mărfuri și servicii. Creșterea cheltuielilor privind subvențiile s-a datorat unei plăți anticipate a subvențiilor agricole, făcută în luna aprilie în loc de iunie. Deși depășirea cheltuielilor de capital se explică, în parte, prin faptul că autoritățile au încercat să devanseze cheltuielile în decursul anului, există un risc sporit de derapaj, în special la nivelul administrațiilor publice locale, care nu este bine controlat de administrația centrală. Din acest motiv, autoritățile au decis să anuleze o rezervă-tampon suplimentară pentru cheltuielile de capital echivalentă cu 0,1 % din PIB, încercând, în același timp să consolideze monitorizarea bugetului de capital și să elimine proiectele de investiții neperformante.

În cursul misiunii de evaluare a programului desfășurate în lunile aprilie-mai, a fost identificat un spațiu fiscal suplimentar de 0,3 % din PIB pe care autoritățile îl pot folosi, rămânând totodată în siguranță sub ținta de 3 % din PIB din perspectiva SEC pentru 2012. Spațiul fiscal va fi utilizat de către autorități pentru a acorda o creștere de 8 % a salariilor în luna iunie, care face parte din restabilirea reducerii de 25% a salariilor aplicată în 2010. Aceasta ar fi urmată de o a doua creștere de 7,4% în luna decembrie (care ar finaliza restabilirea reducerii salariilor, așa cum a hotărât Curtea Constituțională). Restul  spațiului fiscal va fi folosit pentru a-i compensa pe pensionari pentru contribuția suplimentară de 5,5 % la asigurările de sănătate percepută pentru pensii mai mici de 740 RON în 2011 și la începutul anului 2012, respectându-se astfel hotărârile Curții Constituționale în acest sens.

Arieratele au început să crească din nou, în special la nivelul administrațiilor publice locale. Stocul de arierate  între 0-360 zile a crescut de la 3,1 miliarde RON la sfârșitul lunii februarie la 3,2 miliarde RON la sfârșitul lunii martie, arieratele la nivelul administrațiilor publice locale crescând de la 1,4 miliarde RON la sfârșitul lunii februarie la 1,5 miliarde RON la sfârșitul lunii martie. Arieratele de peste 90 de zile au continuat să crească de la începutul anului, ajungând la 914 milioane RON la sfârșitul lunii martie, dintre care 794 milioane RON sunt la nivelul administrațiilor publice locale. Creșterea stocului de arierate se datorează în parte aplicării slabe a legii finanțelor publice la nivel local de către autoritățile locale. Administrația centrală a alocat fonduri suplimentare pentru a ajuta administrațiile locale să efectueze plățile restante, însă este necesară o analiză aprofundată a cauzelor acestor arierate și aceasta va fi efectuată de autorități în lunile următoare. Arieratele de peste 90 de zile din sectorul sănătății au fost eliminate, dar autoritățile trebuie să monitorizeze și să limiteze întârzierea facturilor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate către spitale în scopul de a se evita o nouă acumulare. Se preconizează că taxa „clawback”, care a adus venituri de 282 milioane RON în primul trimestru al anului 2012, va contribui, de asemenea, la prevenirea unei noi acumulări de arierate în acest sector.

România a prezentat programul național de reformă la 23 aprilie 2012 și programul de convergență la 11 mai 2012. Ambele programe reflectă obiectivele și măsurile care trebuie întreprinse în contextul programului de reformă economică asumat de Guvernul României pentru obținerea asistenței financiare din partea UE.

Ipotezele macroeconomice pe care se bazează programul de convergență sunt plauzibile. Atât previziunile Comisiei din primăvara anului 2012, cât și PC estimează o încetinire a creșterii PIB-ului în acest an la 1,4 % -1,7 %. Principalul motor al creșterii în perioada de prognozare este cererea internă, în timp ce exporturile nete contribuie la creșterea PIB-ului în mod negativ. Se așteaptă ca creșterea PIB-ului să se accelereze în anii 2013-2015 și să se situeze peste PIB-ul potențial estimat de Comisie. Traiectoria inflației în 2011-2012 este similară în PC și în previziunile serviciilor Comisiei. Pentru 2013, Comisia prevede o accelerare ușoară a inflației, în timp ce în PC se prevede o stagnare. PC prevede o ușoară descreștere a inflației pentru 2014-2015.

Obiectivul PC este atingerea unui deficit bugetar de sub 3 % din PIB, conform recomandărilor adresate de Consiliu României în cadrul procedurii de deficit excesiv. România intenționează să realizeze acest obiectiv printr-o combinație dintre o scădere a cheltuielilor și o creștere a veniturilor. Pe partea de cheltuieli, principalele măsuri luate de guvern includ: reduceri de personal în sectorul public prin menținerea regulii „1 la 7”, înghețarea pensiilor, introducerea unui nou cod de asistență socială care raționalizează numărul de programe de asistență socială și le direcționează către persoanele cele mai vulnerabile, încetarea programelor de preaderare la sfârșitul perioadei de prelungire pentru finalizarea acestora. Pe partea de venituri, măsurile includ majorări ale ratei accizelor pentru țigări și motorină, o creștere a redevențelor de utilizare a resurselor necesare pentru producerea de materiale de construcții, precum și măsuri menite să amelioreze colectarea impozitelor. Se preconizează că deficitul va scădea în continuare, până la 2,2 % din PIB în 2013, 1,2 % din PIB în 2014 și 0,9 % din PIB în 2015. În ceea ce privește soldul structural[4], aceasta înseamnă o ameliorare a deficitului cu 1,5 % în 2012, 0,5 % în 2013 și cu 0,7 % în 2014, în concordanță cu valoarea de referință de 0,5 % din PIB prevăzută de Pactul de stabilitate și creștere. Rata de creștere a cheltuielilor publice este în concordanță cu cheltuielile de referință prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere pentru perioada 2012­2015. Programul prevede realizarea OTM, adică a unui deficit structural (recalculat) de 0,7 % din PIB în 2014. În ansamblu, strategia de ajustare în perioada 2012-2015 în vederea atingerii țintei bugetare pe termen mediu este adecvată. Principalele riscuri pentru țintele bugetare sunt arieratele întreprinderilor de stat, precum și posibilele reacumulări de arierate la nivelul administrațiilor publice locale și în sectorul sănătății. În ceea ce privește datoria publică, aceasta se situa sub 34 % din PIB la sfârșitul anului 2011, rămânând astfel cu mult sub 60 % din PIB.

Sectorul bancar din România a rămas rezilient, în pofida deteriorării actuale a calității activelor, care a avut în continuare un impact negativ asupra rentabilității sectorului bancar. În pofida rentabilității negative a capitalului propriu (-1,4 %) la sfârșitul anului 2011, capitalizarea sectorului bancar s-a îmbunătățit cu aproape un punct procentual (la 14,5 %) la sfârșitul anului 2011, în comparație cu trimestrul precedent. Capitalizarea sectorului bancar a rămas la un nivel satisfăcător, datorită sprijinului acordat de acționari, în special de băncile-mamă din zona euro. Cu toate acestea, presiunile pieței asupra capitalizării sectorului bancar, în special în ceea ce privește instituțiile mici de credit, fără un acționariat puternic, vor continua, probabil, și în viitor. În ceea ce privește condiționalitatea programului, autoritățile au adoptat, cu oarecare întârziere, legislația privind competențele „băncilor-punte” și alte măsuri de soluționare, precum și modificările aduse legislației fondului de garantare a depozitelor care au drept scop creșterea resurselor fondului. În plus, a existat, de asemenea, o anumită întârziere în alinierea legislației privind lichidarea întreprinderilor de asigurare cu legea generală privind falimentul. Se convenise ca legislația modificată să fie trimisă Parlamentului înainte de sfârșitul anului 2011, dar acest lucru nu s-a întâmplat decât în ianuarie 2012. Pentru a se respecta termenul-limită înscris în program, această legislație trebuie să intre în vigoare până la sfârșitul lunii octombrie 2012 .

Progresele în domeniul energetic au fost inegale la începutul programului, dar ulterior  au fost mai încurajatoare. Autoritățile au ratat termenul din ianuarie 2012 stabilit în program pentru prezentarea foii de parcurs privind eliminarea prețurilor reglementate la energie electrică și gaz. Cu toate acestea, anumite progrese în materie de dereglementare a prețurilor în sectorul energiei electrice au fost realizate în cursul misiunii din ianuarie-februarie 2012. Proporția energiei electrice achiziționate de pe piața concurențială va crește în mod progresiv în vederea atingerii dereglementării totale pe segmentul nerezidențial până la sfârșitul anului 2013. Pentru gospodării, începând cu 2013, prețurile vor fi adaptate treptat pentru a atinge nivelul pieței în 2017. Mai mult, foaia de parcurs privind energia electrică, adoptată în martie 2012, prezintă etapele individuale ale acestei reforme și prevede termene-limită pentru adoptarea de măsuri suplimentare pentru protejarea gospodăriilor vulnerabile. Cu ocazia cele de a doua evaluări oficiale a programului la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai a fost adoptată, de asemenea, o foaie de parcurs pentru dereglementarea prețului gazelor naturale, care este esențială pentru a se asigura buna funcționare a pieței, în conformitate cu legislația UE și pentru a se atrage investițiile urgente necesare. Prețurile reglementate ale gazelor pentru întreprinderi vor fi eliminate treptat până la sfârșitul anului 2014. Pentru gospodării, prețurile vor fi ajustate pentru a ajunge la nivelul pieței la sfârșitul anului 2018. Impactul ajustării prețurilor va fi atenuat pentru consumatorii vulnerabili. În martie 2012, a fost transmis către Parlament, cu mare întârziere, proiectul de lege privind energia electrică, în vederea începerii transpunerii a celui de-al treilea pachet energie al UE în legislația română. Proiectul de lege privind gazele naturale nu a fost încă prezentat Parlamentului.

Progresele în ceea ce privește reformele structurale în sectorul transporturilor au fost limitate. O hotărâre de guvern din 2012 refuză dreptul organismului de reglementare în domeniul feroviar de a lua decizii privind taxele pentru infrastructură. Mai mult, prin respectiva hotărâre, gestionarul de infrastructură CFR SA nu este încurajat să își reducă costurile unitare și tarifele. În plus, sistemul de tarifare nu prevede în prezent stimulente pentru reducerea întârzierilor și a perturbărilor traficului sub forma unui sistem de performanță. În plus, România nu utilizează procedurile concurențiale de licitație pentru serviciile de pasageri. Sistemul de atribuire directă și lipsa stimulentelor în materie de performanță riscă să perpetueze declinul transportului de pasageri în România.

Arieratele întreprinderilor de stat, atât în sectorul transporturilor, cât și în cel al energiei, au continuat să scadă și continuă pregătirile pentru restructurare, precum și pentru privatizare - parțială sau completă. Sunt puse în aplicare măsuri suplimentare pentru creșterea eficienței într-o serie de întreprinderi de stat mari în scopul reducerii în continuare a arieratelor și al păstrării sub control a pierderilor din exploatare. De asemenea, autoritățile au început să ofere spre vânzare acțiuni pentru o serie de întreprinderi de stat de importanță majoră. Au fost luate măsuri de îmbunătățire a guvernanței corporative și a calității managementului. O nouă lege privind guvernanța corporativă a fost adoptată în decembrie 2011, care ar trebui să faciliteze introducerea managementului privat în întreprinderi cu mai mult de 20 de angajați sau o cifră de afaceri mai mare de 1 milion RON.

Dispozițiile legale care impuneau teste de necesități economice și implicarea concurenților în procedura de autorizare pentru magazine de vânzare cu amănuntul de mare suprafață nu au fost eliminate până la sfârșitul lunii ianuarie 2012, astfel cum se prevede în cadrul programului. Odată cu numirea noului guvern în mai 2012, aceste dispoziții sunt prevăzute spre a fi abrogate până la sfârșitul lui mai 2012.

Punctul unic de contact, deși operațional din punct de vedere tehnic, ar trebui să fie dezvoltat în continuare în ceea ce privește cantitatea de informații și posibilitatea de a finaliza procedurile prin mijloace electronice. În acest scop, autoritățile s-au angajat să numească, până la sfârșitul lunii iunie 2012, o autoritate de coordonare pentru a accelera procesul de punere în aplicare și pentru a asigura, până la sfârșitul lunii decembrie 2012, operaționalitatea deplină a procedurilor electronice în toate sectoarele de servicii acoperite de directiva privind serviciile.

Guvernul își continuă eforturile de reformă a sectorului asistenței medicale, în pofida dificultăților politice întâmpinate la începutul anului 2012. Un proiect de lege-cadru va fi gata pentru dezbatere publică până la sfârșitul lunii iunie 2012 și se așteaptă să fie aprobat de parlament până la sfârșitul lunii octombrie 2012. Între timp, sunt în curs de desfășurare măsuri de reformă specifice, inclusiv în ceea ce privește implementarea unei liste negative a medicamentelor rambursate, introducerea prescripției medicale electronice și a cardului electronic de sănătate, precum și revizuirea proiectului de lege privind coplata în sistemul de sănătate, care prevede, în prezent, coplăți cu valoare fixă. Arieratele de peste 90 de zile au fost aduse aproape de zero, în timp ce veniturile provenite din taxa „clawback” vor fi utilizate pentru a preveni o nouă acumulare de arierate.

La jumătatea lui aprilie 2012, toate ministerele relevante au prezentat Comisiei cel de al doilea set de rapoarte trimestriale privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a planurilor de acțiune (pe baza recomandărilor cuprinse în revizuirile funcționale). În prezent, Comisia compilează răspunsurile primite din partea diferitelor DG­uri cu privire la stadiul punerii în aplicare a planurilor de acțiune. Deși, în ansamblu, până în prezent nu sunt vizibile progrese substanțiale, rapoartele trimestriale permit o monitorizare mai atentă a punerii în aplicare și consolidarea procesului de coordonare. Având în vedere că termenul-limită inițial nu a fost respectat pentru un număr de acțiuni, Secretariatul General al Guvernului, cu consilierea Băncii Mondiale, a conceput un nou formular de monitorizare a stadiului punerii în aplicare a planurilor de acțiune. Aceste tabele de punere în aplicare mai detaliate ar trebui să ajute la identificarea progreselor și la semnalarea blocajelor mai rapid decât în prezent. Pe lângă noul formular pentru monitorizarea progreselor planurilor de acțiune, Guvernul României introduce, de asemenea, o nouă structură de monitorizare, sub supravegherea Secretariatului General al Guvernului. Cu toate acestea, ca urmare a schimbării de guvern din luna mai, acest proces a fost oarecum întârziat.

La sfârșitul anului 2011, ținta de absorbție a fondurilor UE de 2,1 miliarde EUR a fost atinsă, deoarece absorbția cumulată de fonduri - fondurile structurale, Fondul de coeziune și fondurile agricole - s-a ridicat la 3 275 miliarde EUR la 31 decembrie 2011. Cu toate acestea, sunt încă necesare eforturi considerabile în vederea îndeplinirii obiectivului fixat pentru sfârșitul anului 2012 (adică 8 miliarde EUR pe bază cumulativă). O serie de măsuri au fost deja luate și/sau vor fi puse în aplicare. Acestea includ un plan revizuit de acțiune prioritară, foile de parcurs specifice pentru Fondul social european, un cod de conduită pentru personalul care lucrează la/cu fonduri UE, o limită de 45 zile lucrătoare pentru prelucrarea cererilor de rambursare, consolidarea capacității administrative și semnarea memorandumurilor de înțelegere în vederea primirii de asistență tehnică de la instituții specializate (Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare).

Punerea în aplicare a programului comun cu UE-FMI-Banca Mondială a contribuit în multe moduri la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special în domeniile cercetării și dezvoltării, ocupării forței de muncă și al sărăciei/excluziunii sociale. În primul rând, condiționalitatea programului a introdus evaluările funcționale într-o serie de ramuri ale administrației publice. Planurile de acțiune adoptate în acest context sunt monitorizate în cadrul programului actual. Ele permit să se stabilească prioritățile și să se furnizeze o monitorizare mai bună a reformelor politicilor, în special în sectorul cercetării și dezvoltării. În al doilea rând, se așteaptă ca modificarea legislației muncii, în special în ceea ce privește folosirea pe scară mai largă a contractelor pe perioadă determinată, să permită flexibilizarea pieței muncii, contribuind astfel la o rată potențial mai ridicată a ocupării forței de muncă pe termen mediu. În al treilea rând, se așteaptă ca o serie de măsuri de politică cuprinse în program să contribuie la reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune. De exemplu, condiționalitatea programului include angajamente politice privind introducerea unui sistem de asistență socială acordată în funcție de nivelul veniturilor, care pot fi mai bine focalizate asupra părților celor mai vulnerabile ale populației. Legea, în vigoare din ianuarie 2012, vizează să simplifice prestațiile sociale și să îmbunătățească eficiența protecției sociale. În al patrulea rând, Comisia Europeană a fost, de asemenea, consultată cu privire la creșterea salariului minim, care a avut loc în cadrul programului. În cele din urmă, programul sprijină eliminarea progresivă a prețurilor reglementate la energie, care să permită buna funcționare a pieței în conformitate cu legislația UE. Pentru a facilita tranziția, a fost acordată o perioadă mult mai lungă  pentru a elimina treptat reglementarea prețurilor energiei pentru gospodării (în comparație cu consumatorii nerezidențiali).

|| Situația actuală || Dezvoltarea în ultimii ani || Obiectivele Europa 2020

Investiții în cercetare și dezvoltare (% din PIB) || 0,47 % din PIB în 2010. România are în prezent cea mai scăzută intensitate de cercetare și dezvoltare din UE. Nivelul scăzut al bugetului C&D este rezultatul direct al crizei economice, cu reduceri bugetare în multe domenii. O provocare majoră pentru România o reprezintă nivelul scăzut de sensibilizare a clasei politice cu privire la valoarea adăugată a cercetării, dezvoltării și inovării pentru creștere și competitivitate, precum și la faptul că o creștere substanțială a bugetului C&D, atât în valoare absolută, cât și în valoare relativă, este vitală dacă România dorește să își sporească competitivitatea și să asigure locuri de muncă de înaltă calitate. || În august 2011, a fost adoptat un plan de acțiune în vederea reformei, în urma evaluării funcționale a sistemului de cercetare și inovare în contextul împrumutului anterior primit de România de la UE. Au fost luate o serie de măsuri, cum ar fi procesul de certificare a institutelor naționale de C&D, aflat în desfășurare, reforma universităților în scopul de a oferi o mai mare autonomie și de a defini mai bine profilul universităților care desfășoară activități de cercetare, precum și lansarea unui nou instrument de finanțare în cadrul programului pentru inovare din planul național. Este necesară mai buna coordonare a acestor măsuri în cadrul reformei globale, în scopul de a îmbunătăți eficiența globală a sistemului cercetării și inovării (C&I). Provocările majore continuă să fie fragmentarea de ansamblu a sistemului C&I, după cum reflectă numărul mare de cercetători combinat cu lipsa de masă critică în termeni de calitate a rezultatelor cercetării, slaba guvernanță și coordonare dintre politica de C&I și alte politici, precum și foarte slaba corelare dintre educație, cercetare și sectorul industrial. || 2 % din PIB Tendințele recente arată că un obiectiv de 2 % pentru intensitatea C&D este foarte ambițios și greu realizabil, dat fiind gradul scăzut de angajament din partea guvernului și nivelul foarte scăzut al activității de cercetare și dezvoltare a întreprinderilor (bugetul de cercetare și dezvoltare al întreprinderilor este 0,18 % din PIB, unul dintre nivelurile cele mai scăzute din UE). Acest obiectiv ar putea fi atins numai în cazul în care țara pune pe primul plan C&I în contextul consolidării bugetare inteligente, punând în aplicare fără întârziere reformele-cheie,  așa cum se subliniază în Planul de acțiune în materie de cercetare și inovare.

Rata ocupării forței de muncă (%) || 63,3 % în 2010 (neajustată sezonier), 63,3 % pentru cel de-al treilea trimestru al anului 2011. Măsurile de politică ale guvernului, astfel cum sunt prezentate în programul național de reformă actual, se concentrează pe patru domenii de acțiune: o mai bună funcționare a pieței forței de muncă, facilitarea tranziției de la șomaj sau inactivitate la încadrarea în muncă, dezvoltarea competențelor forței de muncă și integrarea rezidenților din mediul rural, a tinerilor și a femeilor pe piața muncii. || Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut ușor între 2009 și cel de-al treilea trimestru al anului 2011. Deficitul anual a fost pozitiv în primul trimestru din 2011 (0,9 puncte procentuale) și s-a mărit foarte semnificativ la 1,7 puncte procentuale în a doua jumătate a anului 2011. De la 63,3% în al treilea trimestru, rata de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 1,3 puncte procentuale în comparație cu cel de al treilea trimestru al anului 2010. Această deteriorare sugerează că cifra anuală a ocupării forței de muncă pentru 2011 va fi mai scăzută decât în 2010. În materie de măsuri de politici, noul Cod al muncii și noul Cod al dialogului social au adus o creștere a flexibilității în relațiile de muncă. Este în curs de punere în aplicare o strategie națională de reducere a muncii nedeclarate și a fost adoptată Legea privind munca ocazională a zilierilor necalificați în vederea combaterii muncii nedeclarate. Modificarea cadrului juridic privind sistemul asigurărilor pentru șomaj va fi finalizată în curând. Legislația privind sistemul de ucenicie la locul de muncă a fost modificată și este în curs de modificare legea privind pregătirea profesională a adulților, în scopul creșterii calificării forței de muncă. Creșterea participării pe piața muncii rămâne o provocare în România. Mai marea implicare a tinerilor, femeilor, lucrătorilor în vârstă, a persoanelor rezidente în mediul rural, precum și a altor grupuri vulnerabile (de exemplu romii) ar trebui să rămână unul dintre obiectivele principale pentru guvern în vederea atingerii obiectivului național în materie de ocupare a forței de muncă. || 70 % Atingerea unei rate a ocupării forței de muncă de 70 % până în 2020 rămâne un obiectiv deosebit de ambițios și sunt necesare eforturi susținute în anii următori pentru a-l realiza.

Părăsirea timpurie a școlii (%) || 17,7 % în 2011 (de confirmat) Ratele de părăsire timpurie a școlii au atins nivelul maxim în 2010, dar au rămas cu mult peste media UE și în 2011. Părăsirea timpurie a școlii este mai ridicată în zonele rurale și în rândul comunității rome. || Noua lege a învățământului introduce o serie de politici care, în timp, vor avea un impact pozitiv asupra prevenirii părăsirii timpurii a școlii. Cu toate acestea, nu există nicio strategie coerentă pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, iar datele existente nu sunt utilizate pentru a focaliza măsurile. Este necesar să se consolideze toate programele existente pentru a identifica măsurile prioritare care sunt bugetate în mod corespunzător și se bazează pe identificarea clară și monitorizarea grupurilor expuse riscului de părăsire timpurie a școlii. Resursele din Fondul social european au fost până în prezent utilizate insuficient. Bugetul pentru educație a scăzut considerabil în ultimii trei ani, devenind unul dintre cele mai mici din UE. România a introdus o reformă ambițioasă a educației la începutul anului 2012, pentru a cărei punere în aplicare sunt necesare eforturi susținute. Acest lucru, la rândul său, impune un buget mai mare pentru educație, fără a pune în pericol angajamentele asumate de România în contextul Pactului de stabilitate și creștere și al actualului program FMI/UE de asistență financiară preventivă. || 11,3 %

Absolvirea învățământului terțiar (%) || 19,9 % în 2011 (de confirmat) Accesul la învățământul superior crește într-un ritm accelerat, însă rămâne cel mai scăzut din UE. || România a introdus în 2012 o reformă ambițioasă a învățământului superior. Cu toate acestea, o provocare importantă rămâne atragerea de studenți din familiile cu venituri scăzute, în special din zonele rurale. În timp ce se îmbunătățește nivelul de educație, guvernul trebuie, de asemenea, să își continue eforturile pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior și a o armoniza cu nevoile pieței muncii. || 26,7 %

Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune (Acest indicator are trei componente: riscul de sărăcie în urma schimbării situației sociale, lipsurile materiale și gospodăriile cu intensitate a ocupării forței de muncă zero sau foarte scăzută). || Cele mai recente date Eurostat disponibile arată că indicatorul-cheie  „riscul de sărăcie sau de excluziune socială” pentru populația totală a scăzut de la 44,2 % (2008) la 41,4 % (2010). Aceeași tendință este înregistrată pentru cele trei componente ale indicatorului global: „în situație de risc de sărăcie în urma schimbării situației sociale” de la 23,4 % (2008) la 21,1 % (2010); „lipsuri materiale grave” de la 32,9 % (2008) la 31 % (2010); „persoane în gospodării cu intensitate a ocupării forței de muncă zero sau foarte redusă” de la 8,2 % (2008) la 6,8 % (2010). Cu toate acestea, chiar dacă toate componentele indicatorului global au avut o tendință descendentă, valorile acestora sunt încă mari în comparație cu media UE (cu excepția indicatorului „persoane în gospodării cu o intensitate a forței de muncă zero sau foarte redusă”). || O nouă Lege privind  asistența socială a fost adoptată în decembrie 2011. Aceasta introduce o abordare nouă și sistematică cu privire la prestațiile sociale și intenționează să acorde o mai mare responsabilitate la nivel local, acolo unde se acordă majoritatea acestor prestații. Sărăcia ar trebui să se reducă în urma unei mai bune direcționări a asistenței sociale către persoanele nevoiașe. Se așteaptă să se obțină efecte pozitive începând din 2013. O altă evoluție pozitivă o reprezintă adoptarea, în decembrie 2011, a Strategiei naționale pentru incluziunea romilor, care cuprinde șase planuri de acțiune sectoriale privind educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuința, cultura și infrastructura socială. Primele rezultate obținute ca urmare a punerii în aplicare a acestei strategii sunt așteptate în termen de doi până la trei ani. || Reducerea cu 15 % (580 000) a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială până în 2020, în comparație cu 2008.

Eficiența energetică — reducerea consumului de energie primară până în 2020 în milioane de tone echivalent petrol (Mtep): || Nu se aplică Obiectivele de eficiență energetică sunt stabilite în funcție de condițiile naționale și de formulările reglementărilor la nivel național. Având în vedere că metodologia pentru a exprima într-un același format impactul obiectivelor 2020 asupra consumului de energie a fost convenită recent, Comisia nu este încă în măsură să prezinte această perspectivă. || România este singurul stat membru care nu a prezentat încă cel de al doilea plan de acțiune privind eficiența energetică, care trebuia depus până în iunie 2011, în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice. || Reducerea consumului primar de energie: 10,0 MTEP până în 2020.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoare care nu sunt reglementate de sistemul de comercializare a cotelor de emisie (ETS) (față de nivelul din 2005) || Emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele care nu fac obiectul ETS s-au redus cu 4,4 % până în 2010 (comparativ cu 2005). || Emisiile de GES în sectoarele care nu fac obiectul ETS au crescut ușor între anii 2009 și 2010. Trebuie remarcat faptul că emisiile au scăzut semnificativ între 2008 și 2009 și că, în anul 2009, în cele mai multe state membre s-a înregistrat o ușoară creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră care corespunde, parțial, condițiilor economice mai bune. || Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele care nu fac obiectul ETS s-a limitat la 19 % (în comparație cu 2005)[5].

Energie din surse regenerabile (% din consumul total de energie) || Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a fost de 22,4 % în 2009[6]. Proporțiile  de energie regenerabilă la nivel sectorial în 2009 au fost: 30,7 % în sectorul energiei electrice, 26,7 % în sectorul încălzirii și răcirii, și, respectiv, 1,6 %, în cel al transporturilor[7]. În 2009, România atinsese deja obiectivul intermediar pe perioada 2011-2012. || România și-a prezentat în septembrie 2010 planul național de acțiune în domeniul energiei regenerabile, care stabilește obiective sectoriale și descrie măsurile actuale și viitoare de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă. În 2011, schema de sprijin pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile a fost în cele din urmă pusă în aplicare. A fost adoptată o nouă legislație în domeniul energiei regenerabile; a fost notificată finalizarea transpunerii Directivei 2009/28/CE. || 24 % din consumul final brut de energie din surse regenerabile. Realizarea de către România a obiectivului său pentru 2020 ar trebui să conducă la crearea a 144 800 de locuri de muncă, față de numai 84 000 câte s-ar crea  dacă UE ar abandona sprijinirea surselor de energie regenerabilă.

Pactul euro plus (angajamente naționale și progrese)

1. Stimularea competitivității Scăderea ponderii cheltuielilor salariale din sectorul public în scopul de a se evita creșteri mari ale costurilor unitare ale forței de muncă, consolidarea capacității instituționale și performanța sectorului CDI, elaborarea unei strategii naționale de învățare de-a lungul vieții și modernizarea programelor de studii axate pe perfecționarea competențelor, o mai bună prioritizare a investițiilor publice, vânzarea de participații în întreprinderile de stat. || Angajamentele privind competitivitatea au fost implementate parțial. Până în prezent, salariile din sectorul public au fost ținute sub control. În domeniul C&D, au fost certificate institutele naționale de cercetare. Vânzarea de participații în întreprinderile de stat a fost lentă, iar autoritățile trebuie să își intensifice eforturile de prioritizare a investițiilor publice.

2. Încurajarea încadrării în muncă Crearea unui cadru unitar al salariilor în sectorul public; flexibilizarea sistemului de negociere colectivă; modificarea Codului muncii și a sistemului ajutoarelor de șomaj în vederea promovării flexicurității și a creării de locuri de muncă; luarea de măsuri de combatere a muncii nedeclarate; introducerea unei legislații pentru lucrătorii zilieri; modificarea legislației privind ucenicia și formarea profesională pentru adulți; aplicarea cadrului Uniunii Europene privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale; începerea clasificării universităților. || Angajamentele privind stimularea ocupării forței de muncă au fost implementate parțial. Legea unică de salarizare a fost adoptată, precum și noul Cod al muncii, ceea ce a făcut ca sistemul de negociere colectivă să devină mai flexibil. A fost adoptată legea privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional de către lucrători zilieri și este în curs de aplicare strategia națională pentru reducerea muncii nedeclarate.  A fost lansată reforma universităților  pentru a oferi acestora un grad mai mare de autonomie și o mai bună definire a profilului universităților care desfășoară activități de cercetare.

3. Consolidarea viabilității finanțelor publice Punerea în aplicare a legii privind sistemul unitar de pensii, care:  (i) crește treptat, până în 2030, vârsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 63 pentru femei și crește, treptat, până în 2030, perioada de contribuție integrală la 35 de ani în cazul bărbaților și femeilor; (ii) introduce criterii mai restrictive pentru accesul la pensionarea anticipată parțială; (iii) introduce treptat un mecanism de indexare pentru pensii bazat numai pe inflație. Introduce reguli numerice pentru deficitul public general în conformitate cu dispozițiile din Tratatul de la Maastricht; continuă consolidarea fiscală pentru a atinge un deficit sub 5 % din PIB din perspectiva SEC în 2011 și sub 3 % din PIB în 2012; reduce arieratele prin restructurarea administrației publice în sectorul sănătății și consolidarea disciplinei bugetare la nivelul autorităților locale prin intermediul recent introduselor modificări aduse legii finanțelor publice locale; punerea în aplicare a programului privind alocațiile pentru îngrijirea copiilor; îmbunătățirea flexibilității sistemului educațional preuniversitar; finalizarea cadrului legal privind asistența socială, inclusiv prestațiile și serviciile sociale. || Angajamentele privind viabilitatea finanțelor publice au fost implementate parțial. Datorită unei obligații de plată excepționale semnificative, în 2011, deficitul public general din perspectiva SEC a fost de 5,2 % din PIB, dar acesta ar fi fost de 4,1 % din PIB în absența acestei măsuri one-off. Pentru 2012, se estimează un deficit bugetar de 2,8 % din PIB din perspectiva SEC. Arieratele publice generale scăzuseră, dar, de curând, au început să crească din nou, în special la nivelul administrației publice locale.

4. Consolidarea stabilității financiare Întreprinderea de măsuri pentru asigurarea punerii în aplicare adecvate a IFRS de către sistemul bancar începând cu 2012; până la sfârșitul lunii iunie 2011, BNR urmează să emită recomandări privind anumite filtre prudențiale pentru a asigura o strategie politică prudentă privind solvabilitatea, rezervele și provizioanele băncii; modificarea legislației, astfel încât resursele Fondului de garantare a depozitelor bancare (FDGB) să poată fi folosite pentru finanțarea unor măsuri de soluționare autorizate de BNR. Elaborarea procedurilor necesare pentru punerea în aplicare a noilor sarcini ale băncii centrale și FGDB în domeniul restructurării instituțiilor de credit, precum și securizarea accesului imediat al FGDB la fondurile guvernamentale atunci când este necesar. Reevaluarea dispozițiilor actelor normative incluse în cadrul juridic privind lichidarea instituțiilor de credit cu scopul de a se asigura coerența acestor acte. Lărgirea de către BNR a ariei de cuprindere a instrumentelor acceptate ca garanții în cadrul operațiunilor de refinanțare. Instituirea unui tratament prudențial al schimbului creanțelor contra participații la capitalul social ca urmare a restructurării pentru a nu slăbi poziția financiară a băncilor. Monitorizarea împrumuturilor exprimate în devize și luarea măsurilor necesare pentru ca prețul acestora să reflecte, într-o manieră clară și transparentă, riscul aferent acordării unor astfel de credite debitorilor expuși riscului valutar. Abținerea de la adoptarea de inițiative legislative care ar putea submina disciplina debitorilor. Adoptarea de către BNR de măsuri suplimentare legate de planul de intervenție pentru a preveni materializarea riscului sistemic în sistemul bancar. || Angajamentele privind consolidarea stabilității financiare au fost îndeplinite, deși în anumite cazuri cu întârziere față de termenele prevăzute. Autoritățile au adoptat cu o oarecare întârziere modificările aduse legislației Fondului de garantare a depozitelor bancare. În plus, autoritățile au avut nevoie de mai mult timp decât s-a prevăzut inițial pentru a finaliza propunerile privind filtrele prudențiale necesare pentru a asigura, în conformitate cu IFRS, o atitudine prudentă privind provizioanele pentru pierderi din credite.

5.         Concluzii

Rezultatele evaluării celui de al doilea program sunt satisfăcătoare. Punerea în aplicare a programului rămâne pe drumul cel bun. Ținta pe 2011 privind deficitul bugetar de numerar a fost îndeplinită, iar obiectivul SEC ar fi fost îndeplinit, dacă nu ar fi fost adoptată o măsură importantă, cu caracter excepțional (one-off), ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești prin care guvernul a fost obligat să plătească compensații anumitor categorii de salariați. Bugetul pe 2012 se menține în parametri pentru a atinge un deficit inferior nivelului de 3 % din PIB din perspectiva SEC. Sectorul bancar din România rămâne rezilient, în pofida deteriorării actuale a calității activelor, care a avut în continuare un impact negativ asupra rentabilității sectorului bancar. Condiționalitatea programului în sectorul financiar a fost îndeplinită, deși cu întârziere în anumite cazuri. Progresul în domeniile-cheie ale reformelor structurale a fost inegal, însă satisfăcător în ansamblu. Pe durata misiunii din ianuarie/februarie, s-a obținut un progres semnificativ în privința liberalizării prețurilor în sectorul energiei electrice, iar cu ocazia celei de a doua evaluări oficiale a programului, care a avut loc în perioada sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai, a fost adoptată o foaie de parcurs pentru liberalizarea prețului la gazele naturale. Dimpotrivă, în sectorul transporturilor, s-au înregistrat puține progrese până în prezent. De asemenea, se va aloca mai mult timp pentru reforma sectorului sanitar, având în vedere dificultățile de ordin politic. În cele din urmă, deși autoritățile au îndeplinit obiectivul de absorbție a fondurilor UE pentru sfârșitul anului 2011, atingerea obiectivului de absorbție a fondurilor programului în 2012 va constitui o provocare.

În viitor, autoritățile vor trebui să își intensifice eforturile în ceea ce privește reforma sectorului energiei, accelerarea restructurării întreprinderilor de stat și creșterea absorbției fondurilor UE. Acestea vor trebui, de asemenea, să continue punerea în aplicare a politicilor fiscale sănătoase.

Următoarea misiune de evaluare va avea loc la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august 2012.

6.         Anexă

Tabelul I. Indicatori macroeconomici

Tabelul II. Comparația evoluțiilor și previziunilor macroeconomice

Tabelul III. Compoziția ajustării bugetare

Tabelul IV. Dinamica datoriei

Tabelul V. Indicatori de sustenabilitate pe termen lung

Surse: Comisia, programele de stabilitate și convergență pe anul 2012.

Notă: Scenariul „nicio modificare a politicii” reprezintă decalajul privind sustenabilitatea în ipoteza că poziția bugetară evoluează până în 2013 conform previziunilor din primăvara anului 2012. Scenariul „Programul de stabilitate” reprezintă decalajul privind sustenabilitatea în ipoteza că planurile bugetare din program sunt puse pe deplin în aplicare.

* Ajustarea necesară a soldului primar până în 2020 pentru a ajunge la o datorie publică de 60 % din PIB până în 2030.

Grafic. Proiecția datoriei pe termen mediu

Surse: Comisia, 2012, programele de stabilitate și convergență.

Tabelul VI. Indicatori de impozitare

Tabelul VII. Indicatori selectivi de stabilitate macrofinanciară

Tabelul VIII.  Indicatori ai pieței muncii și indicatori sociali

Tabelul IX.  Indicatori de performanță și indicatori de politici ai pieței produselor

Tabelul X: Performanța creșterii ecologice

[1] Aceste rapoarte, împreună cu alte informații legate de programul de asistență financiară, pot fi găsite la http://ec.europa.eu/economy_finance/eu_borrower/balance_of_payments/romania/romania_en.htm.

[2] Soldul contului curent calculat pe baza datelor referitoare la conturile naționale.

[3] Programul național pentru dezvoltarea infrastructurii (PNDI) constă dintr-o serie de lucrări de infrastructură legate în principal de sistemele de apă și canalizare. Programul este planificat să înceapă în 2012 și să se încheie în 2020. Valoarea totală a programului este de aproximativ 21 miliarde RON. O caracteristică notabilă este că contractanții privați vor începe lucrările în 2012, dar vor primi plata aferentă acestor lucrări în anii următori (începând din 2013, cu plățile importante începând din 2015). Dat fiind modul în care a fost conceput programul, nu există un flux de numerar aferent PNDI în 2012 și, prin urmare, deficitul de trezorerie ca atare nu este afectat. Cu toate acestea, în conformitate cu normele SEC95, înregistrarea PNDI trebuie făcută pe baza contabilității de angajamente (de exemplu, ca urmare a progreselor înregistrate în construcție) și nu atunci când se face plata în numerar. Mai mult, progresele înregistrate în construcție ar trebui evaluate pe baza costurilor suportate de către constructor, independent de orice certificare. Cheltuielile aferente programului PNDI, care sunt estimate la 0,2 % din PIB pentru 2012, sunt incluse în definiția SEC 2012 a bugetului. În vederea monitorizării adecvate a programului, fără a se spori în continuare discrepanța dintre definițiile în numerar și SEC ale deficitului bugetar, cheltuielile aferente programului PNDI au fost, de asemenea, incluse în ținta deficitului de trezorerie monitorizată în cadrul programului UE/FMI.

[4] Soldul ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și alte măsuri temporare, recalculat de către serviciile Comisiei pe baza informațiilor din program folosind metodologia convenită de comun acord.

[5] Previziunile actuale, bazate pe măsurile existente, presupun o creștere de 10,1 % (în comparație cu 2005) până în 2020.

[6] Pornind de la 17,8 % în 2005, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a scăzut la 17,2% în 2006.

[7] Sursă: Eurostat.