DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMAT AL RAPORTULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI PRIVIND REVIZUIREA „DIRECTIVEI PRIVIND STUDIILE CLINICE” 2001/20/CE care însoțește documentul Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind trialurile clinice cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMAT AL RAPORTULUI DE EVALUARE A
IMPACTULUI PRIVIND REVIZUIREA „DIRECTIVEI PRIVIND STUDIILE CLINICE” 2001/20/CE care însoțește documentul Propunere de Regulament al
Parlamentului European și al Consiliului privind trialurile clinice cu
medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE 1. Definirea problemei 1. Trialurile clinice, în sensul
directivei privind studiile clinice, sunt investigații în care se
utilizează medicamente de uz uman și în care medicamentele sunt
utilizate în afara practicii clinice uzuale, pe baza unui protocol de
cercetare. Cererile de autorizație de introducere pe piață
și publicarea în reviste medicale sunt bazate pe date obținute în
trialuri clinice. Prin urmare, trialurile clinice sunt esențiale pentru
dezvoltarea medicamentelor și îmbunătățirea tratamentului
medical. 2. Trialurile clinice sunt
reglementate prin directiva privind studiile clinice, Directiva 2001/20/CE.
Obiectivul principal al directivei este de a asigura siguranța și
drepturile subiecților, precum și fiabilitatea și
robustețea datelor generate într-un trial clinic. 3. Directiva privind studiile
clinice este criticată de toate părțile interesate
(pacienți, cercetători, industrie) pentru că a cauzat o
scădere semnificativă a atractivității cercetării
axate pe pacient și a studiilor conexe, în UE. Într-adevăr,
numărul cererilor de efectuare a unor trialuri clinice în UE a scăzut
de la 5 028 (2007) la 4 400 în 2010. Această tendință
reduce foarte mult competitivitatea Europei în domeniul cercetării clinice
și, prin urmare, are un impact negativ asupra dezvoltării de
tratamente și medicamente noi și inovatoare. Principalele probleme
identificate se referă la următoarele aspecte: 4. Transmitere separată, evaluări divergente
și monitorizare din punct de vedere al reglementărilor
divergentă în cazul cererilor de autorizare a trialurilor clinice:
trialurile clinice fac obiectul unei autorizații (transmitere și
evaluare) și al unei monitorizări din punct de vedere al reglementărilor/supravegheri.
Transmiterea, evaluarea și monitorizarea din punct de vedere al
reglementărilor pentru același trial clinic se efectuează
în state membre diferite complet separat unul față de altul. În plus,
în fiecare stat membru, sunt implicate două organisme distincte:
autoritatea națională competentă (ANC) și unul sau mai
multe comitete de etică (CE). Acest sistem implică sarcini
administrative crescute și obstacole dificile în calea efectuării de
cercetări, întârziind în consecință accesul la tratamente
inovatoare, care pot salva vieți. 5. Dificultăți mai
mari în efectuarea de trialuri clinice cauzate de cerințe de reglementare
care nu sunt adaptate la considerente și necesități practice:
Riscurile pentru siguranța pacienților într-un trial clinic poate
varia foarte mult, în funcție de volumul de cunoștințe și
experiența anterioară cu medicamentul care face obiectul trialului
clinic („medicament experimental” - ME). Este esențial să se
țină cont de faptul că ME este sau nu deja autorizat în UE sau
altundeva. Cu toate acestea, directiva privind studiile clinice nu
abordează suficient aceste diferențe de risc și nu le ia
suficient în considerare. În schimb, obligațiile și restricțiile
stipulate în directivă se aplică, în mare măsură,
indiferent de riscul la care este expus subiectul și fără a se
ține cont de considerațiile și cerințele practice. 6. Fiabilitatea datelor
obținute în trialuri clinice într-un mediu de cercetare globalizat:
Există o tendință de globalizare a cercetării clinice, în
special către economiile emergente. Cercetarea clinică la scară
mondială este în avantajul țărilor participante, al
populațiilor lor și al sănătății publice
mondiale. Cu toate acestea, globalizarea cercetării clinice
reprezintă o provocare în ceea ce privește supravegherea
respectării bunelor practici clinice (BPC). 2. Analiza
subsidiarității 7. Legislația Uniunii
privind trialurile clinice este bazată pe articolul 114 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În baza respectivului
articol din TFUE, UE exercită o competență partajată. 8. Normele armonizate deschid
posibilitatea de a se face referire la constatările și rezultatele
trialurilor clinice în cererile de autorizare a comercializării unui
medicament pe piața Uniunii. Acest fapt este extrem de important deoarece,
practic, toate trialurile clinice mari sunt adesea efectuate în mai multe state
membre. Pentru a aborda această chestiune, directiva privind studiile
clinice stabilește, la nivelul Uniunii, normele exhaustive care trebuie
respectate în trialurile clinice. 9. În timp ce reglementarea
trialurilor clinice este compatibilă cu principiul
subsidiarității, există limite stabilite în tratate, care
trebuie să fie luate în considerare în procesul de elaborare a
opțiunilor de politici în domeniu: tratatul stabilește limite în ceea
ce privește armonizarea aspectelor etice (și anume necesitatea de a
obține „consimțământul în cunoștință de
cauză” de la subiect). În plus, există o serie de aspecte care au un
caracter național intrinsec, cum ar fi normele prin care se
stabilește cine este un „reprezentant legal” al unui subiect și
normele privind răspunderea pentru daunele suferite de un subiect. 3. Obiective ·
Obiectivul nr. 1: un
cadru de reglementare modern pentru transmiterea, evaluarea și monitorizarea
din punct de vedere al reglementărilor a cererilor de efectuare a
trialurilor clinice, ținând cont de mediul de cercetare
multinațional. Aceasta înseamnă obiectivele operaționale
reprezentate de reducerea sarcinilor administrative și a costurilor
operaționale, precum și reducerea întârzierilor în lansarea trialului
clinic, în măsura în care acestea sunt generate de reglementări. ·
Obiectivul nr. 2:
cerințe de reglementare care sunt adaptate considerentelor,
constrângerilor și nevoilor practice, fără a se compromite
siguranța, bunăstarea și drepturile participanților la
trialurile clinice și fără a se compromite robustețea
datelor. Aceasta înseamnă obiectivele operaționale
reprezentate de reducerea sarcinilor administrative și a costurilor
operaționale în ceea ce privește două cerințe-cheie în
materie de reglementare: raportul anual privind siguranța și
asigurarea/despăgubirea obligatorie. ·
Obiectivul nr. 3:
abordarea dimensiunii globale a trialurilor clinice atunci când se asigură
conformitatea cu BPC. Aceasta înseamnă obiectivul operațional
reprezentat de asigurarea conformității cu BPC din trialurile clinice
efectuate în țări din afara UE. 4. Opțiuni de
politică 4.1. Obiectivul nr. 1 — un cadru
de reglementare modern pentru transmiterea, evaluarea și monitorizarea din
punct de vedere al reglementărilor a cererilor de efectuare a trialurilor
clinice 4.1.1. Opțiunea
de politică nr. 1/1 — nicio acțiune la nivelul Uniunii și
bizuirea pe cooperarea voluntară a statelor membre (opțiunea de
referință) 4.1.2. Opțiunea de politică
nr. 1/2 — transmitere unică cu evaluare separată 10. Această opțiune de politică ar consta în
transmiterea centralizată, prin intermediul unui portal IT, localizat la
nivelul UE, urmată de evaluarea în mod separat, în fiecare stat membru în
cauză. 4.1.3. Opțiunea de politică
nr. 1/3 — transmitere unică cu evaluare în comun de către statele
membre a aspectelor care nu sunt de natură etică 11. Această
opțiune de politică ar consta în transmiterea centralizată,
urmată de evaluarea în comun de către statele membre în care se
desfășoară trialul clinic. În cadrul acestei opțiuni de
politică, implicarea Comisiei sau a agenției (cu excepția
punctului unic de transmitere, a se vedea mai sus) ar fi limitată la
asistența tehnică pentru evaluarea în comun și la
acționarea ca „facilitator” în cadrul evaluării în comun. 4.1.4. Opțiunea de politică
nr. 1/4 — transmitere unică cu evaluare centrală de către
agenție a aspectelor care nu sunt de natură etică 12. Această opțiune de
politică ar consta în transmiterea centralizată, urmată de
evaluarea la nivel central de către un comitet științific
localizat și gestionat în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente
(„agenția”). 13. În plus, fiecare stat membru
în cauză ar emite o decizie națională privind aspectele etice
ale trialului clinic. 4.1.5. Opțiunea de politică
nr. 1/5 — alegerea formei juridice: adoptarea textului directivei privind
studiile clinice sub forma unui regulament 4.1.6. Opțiunea de politică
nr. 1/6 — combinație între opțiunea de politică nr. 1/3
(evaluare în comun) și nr. 1/5 (forma juridică a unui regulament) 4.2. Obiectivul nr. 2 —
cerințe de reglementare adaptate considerentelor și nevoilor practice
4.2.1. Opțiunea
de politică nr. 2/1 — nicio acțiune la nivelul Uniunii (opțiunea
de referință) 4.2.2. Opțiunea
de politică nr. 2/2 — lărgirea sferei de cuprindere a studiilor
nonintervenționale 14. Directiva privind studiile
clinice se aplică numai „trialurilor intervenționale”, dar nu și
„studiilor nonintervenționale”. Studiile nonintervenționale sunt
studii cu medicamente autorizate, în care subiecții nu sunt alocați
în prealabil și în care nu se aplică nicio altă
intervenție. Această opțiune de politică ar extinde sfera
de cuprindere a studiilor nonintervenționale prin eliminarea ultimei
cerințe (intervenția suplimentară). Prin urmare, domeniul de
aplicare a directivei privind studiile clinice ar fi redus. 4.2.3. Opțiunea de politică
nr. 2/3 — excluderea „ sponsorilor necomerciali” 15. Cerințele stipulate în
directiva privind studiile clinice sunt deosebit de împovărătoare
pentru sponsori, care nu dispun întotdeauna de mijloacele și resursele
pentru a li se conforma. Aceasta se aplică în principal „sponsorilor
necomerciali”. „Sponsorii necomerciali” sunt, de obicei, universități
sau institute, fundații ori organizații de caritate academice.
Excluzând „sponsorii necomerciali” din sfera de cuprindere a regulamentului
privind trialurile clinice, această opțiune de politică ar urma
exemplul SUA și al Japoniei. 4.2.4. Opțiunea de politică
nr. 2/4 — eliminarea cerințelor de reglementare pe baza
cunoștințelor despre ME 16. Această
opțiune de politică ar elimina anumite cerințe de reglementare
(de exemplu, obligativitatea asigurării/despăgubirii și a
raportului anual privind siguranța) pentru trialurile clinice cu
medicamente autorizate utilizate în indicații autorizate sau cu ME
utilizate în condiții binecunoscute. 4.2.5. Opțiunea de politică
nr. 2/5 — asigurare/„mecanism național de despăgubire”opțional 17. Această opțiune de
politică este relevantă doar în cazul
asigurării/despăgubirii obligatorii. Ea ar genera pentru statele
membre obligația de a dispune de un mecanism de despăgubire în cazul
trialurilor clinice efectuate pe teritoriul lor, luând în considerare sistemul
juridic național referitor la răspunderi. Participarea sponsorilor la
acest mecanism național de despăgubire ar fi opțională. 4.2.6. Opțiunea de politică
nr. 2/6 – combinație între opțiunea de politică nr. 2/4 și
nr. 2/5 18. Această opțiune de
politică este relevantă numai în ceea ce privește
asigurările/despăgubirile obligatorii: Trialurile clinice cu risc mic
ar fi excluse din cadrul asigurărilor/despăgubirilor obligatorii
(opțiunea de politică nr. 2/4). Alte trialuri clinice ar fi vizate de
mecanismul de despăgubire obligatorie (opțiunea de politică nr.
2/5). 4.3. Obiectivul nr. 3 — abordarea
dimensiunii globale a trialurilor clinice atunci când se asigură
conformitatea cu BPC 4.3.1. Opțiunea de politică
nr. 3/1: Păstrarea situației existente (opțiunea de
referință) 19. Opțiunea „autoreglementării”
ar însemna continuarea bizuirii pe angajamente voluntare din partea sponsorilor
pentru a se asigura că trialurile clinice în țările din afara UE
sunt efectuate în conformitate cu BPC, supravegherea din punct de vedere a
reglementărilor și inspecțiile efectuate de către
țările din afara UE în propria lor jurisdicție și unele
inspecții efectuate de către inspectori din statele membre în cadrul
cererilor de autorizare de introducere pe piață. 4.3.2. Opțiunea de politică
nr. 3/2: Facilitarea inspecțiilor în materie de BPC prin creșterea
transparenței 20. Această
opțiune de a obliga sponsorii să înregistreze public toate trialurile
clinice ale căror rezultate sunt utilizate ulterior într-o cerere de
autorizare a unui trial clinic sau de acordare a autorizației de
introducere pe piață pentru un medicament. Aceasta ar permite
autorităților responsabile de asigurarea respectării
reglementărilor să intervină și să verifice aceste
trialuri clinice. Ar însemna, de asemenea, creșterea presiunii asupra
sponsorilor pentru a respecta BPC. 4.3.3. Opțiunea de politică
nr. 3/3: Inspecții ale sistemelor de reglementare a trialurilor clinice
din țările din afara UE 21. Această opțiune
introduce posibilitatea pentru Comisie sau pentru agenție să
efectueze „inspecții ale sistemului” din țări din afara UE,
pentru a evalua dacă sistemul lor de reglementare și de asigurare a
respectării reglementărilor vizând trialurile clinice este echivalent
cu cel din UE. 4.3.4. Opțiunea de politică
nr. 3/4: Inspecțiile în materie de BPC efectuate de către
agenție în țări din afara UE 22. În cadrul acestei
opțiuni, agenția sau Comisia ar fi împuternicite să
desfășoare inspecții în locațiile de desfășurare
a trialurilor clinice în țări din afara UE fără a recurge
la capacitatea de inspecție furnizată în mod voluntar de statele
membre. 4.3.5. Opțiunea de politică
nr. 3/5: Combinație între opțiunea de politică nr. 3/2 și
nr. 3/3 5. Evaluarea Impacturilor 5.1. Obiectivul nr. 1 — un cadru
de reglementare modern pentru transmiterea, evaluarea și monitorizarea din
punct de vedere al reglementărilor a cererilor de efectuare a trialurilor
clinice 5.1.1. Opțiunea de politică
nr. 1/1: Nicio acțiune la nivelul Uniunii și bizuirea pe cooperarea
voluntară a statelor membre (opțiunea de referință) 23. Din punct de vedere al impacturilor
sociale/asupra sănătății, actualul „mozaic” de
proceduri de evaluare separate a trialurilor clinice efectuate de fiecare stat
membru în cauză nu asigură neapărat cel mai înalt standard
posibil de evaluare în UE. În plus, același studiu clinic poate fi supus
unor diverse modificări și ajustări în cursul procedurii de
autorizare. Aceste diferențe pot avea un impact asupra datelor generate de
trial. Dacă desfășurarea și concepția trialului
diferă prea mult, sponsorii decid să renunțe la efectuarea
trialului clinic într-unul sau mai multe state membre. Aceasta înseamnă
că pacienții din respectivele state membre sunt privați de
beneficiile potențiale ale cercetărilor clinice, ceea ce conduce la
inegalități în domeniul sănătății publice. 24. În ceea ce privește impactul
economic, directiva privind studiile clinice generează costuri
administrative de aproximativ 306 milioane EUR pe an și cheltuieli
operaționale neadministrative de aproximativ 2 200 de milioane EUR pe
an. 5.1.2. Opțiunea de politică
nr. 1/2 — transmitere unică cu evaluare separată 25. În
ceea ce privește impactul asupra sănătății și
siguranței pacienților, nu ar exista nicio schimbare în
comparație cu situația actuală. 26. În ceea ce privește impactul
economic, această opțiune de politică ar reduce costurile
administrative la 45,5 milioane EUR. Totuși, în ceea ce privește
costurile operaționale, situația ar fi identică cu opțiunea
de politică nr. 1/1, deoarece această opțiune de politică
este limitată la un instrument informatic prin care se transmit
informații. În ceea ce privește costurile de implementare, costul
unic aferent acestui instrument și costurile de funcționare
variază în funcție de soluția tehnică și se
situează între 1,62 milioane EUR și 6,3 milioane EUR pentru costul
unic, plus costuri de funcționare între 0,34 milioane EUR (plus 0,25 ENI)
și 1,26 milioane EUR (plus 19 ENI). Alegerea soluției tehnice este
strâns legată de decizia cu privire la locul unde este situat punctul unic
de transmitere, la agenție sau la Comisie. Aceasta este o decizie
politică care urmează să fie luată într-un etapă
ulterioară, evaluarea impactului fiind de ajutor în acest sens. 5.1.3. Opțiunea de politică
nr. 1/3 — transmitere unică cu evaluare în comun de către statele membre
a aspectelor care nu sunt de natură etică 27. Din punct de vedere al impactului
social/asupra sănătății, protecția și
siguranța, precum și drepturile participanților s-ar
îmbunătăți în comparație cu opțiunea de
referință, întrucât ar fi folosite cunoștințele experte ale
mai multor state membre. Un răspuns uniform la o cerere de efectuare a
unui trial clinic ar permite începerea mai rapidă a unui trial clinic pe
baza unui protocol identic, eliminând astfel inegalitățile
identificate în opțiunea de referință. 28. În ceea ce privește impactul
economic, această opțiune de politică ar avea, în mare
măsură, același impact cu cel al opțiunii nr. 1/2. Ar
reduce costurile administrative la 34,3 milioane EUR, ceea ar însemna o
economie de 271,7 milioane EUR pe an față de opțiunea de
referință. În ceea ce privește costurile operaționale,
această opțiune de politică ar reduce în mod considerabil
costurile de efectuare a trialurilor clinice în UE (economia ar fi de
aproximativ 440 milioane EUR). 29. În funcție de amploarea
structurii de sprijin, nevoile în materie de resurse sunt între 1,5 și 7
ENI. Alegerea amplorii structurii de sprijin este determinată de decizia
prin care se prevede cine oferă structura de sprijin: agenția sau
Comisia. Aceasta este o decizie politică care urmează să fie
luată într-un etapă ulterioară, evaluarea impactului fiind de
ajutor în acest sens. 5.1.4. Opțiunea de politică
nr. 1/4: transmitere unică cu evaluare centrală de către
agenție a aspectelor care nu sunt de natură etică 30. Din punct de vedere al impactului
social/asupra sănătății, această opțiune de
politică are avantajul de a implica toate statele membre, cumulând astfel
cunoștințele experte de cel mai înalt nivel ale
autorităților de reglementare. Cu toate acestea, această
opțiune ar putea duce la întârzieri suplimentare în începerea unui trial
clinic, deoarece un sistem dublu de autorizare (la nivel național și
la nivel UE) ar putea conduce la contradicții, generând astfel întârzieri
suplimentare în soluționarea acestora. În plus, implicarea fiecărui stat
membru, inclusiv a statelor membre care nu sunt în cauză, ar spori
complexitatea discuțiilor și găsirea unui compromis. În plus,
această opțiune de politică ar conduce la un „continuum
instituțional” între procedura de autorizare a trialurilor clinice pe
întreg parcursul procesului de dezvoltare a unui medicament și
autorizația de introducere pe piață a produsului respectiv.
Aceasta comportă riscul înlăturării unei „perechi proaspete de
ochi” care evaluează datele la sfârșitul procesului de dezvoltare în
cursul soluționării cererii de autorizare a introducerii pe
piață. 31. În ceea ce privește impactul
economic/costurile economice, această opțiune de politică ar
genera economii la nivelul costurilor administrative de 264,2 milioane EUR. În
ceea ce privește costurile operaționale, impactul ar fi similar cu
cel al opțiunii de politică nr. 1/3, și anume economii de
aproximativ 440 milioane EUR. În ceea ce privește costurile de
implementare, acestea s-ar rezuma, în mare, la un rol suplimentar al
agenției. Se poate estima că nevoile suplimentare de personal ar fi
în jurul valorii de 4 000 ENI. 5.1.5. Opțiunea de politică
nr. 1/5 — alegerea formei juridice — adoptarea textului directivei privind
studiile clinice sub forma unui regulament 32. Această opțiune de
politică ar asigura faptul că statele membre și-ar întemeia
evaluarea unei cereri de autorizare a unui trial clinic pe un text identic
și nu pe măsuri de transpunere la nivel național diverse,
inevitabil diferite. 5.1.6. Opțiunea de politică
nr. 1/6 — combinație între opțiunea de politică nr. 1/3
(evaluare în comun) și nr. 1/5 (forma juridică a unui regulament) 33. În această opțiune
de politică, evaluarea în comun (opțiunea de politică nr. 1/3)
ar fi întărită printr-un text juridic sub forma unui regulament (nr.
1/5). Aceasta ar facilita cooperarea dintre statele membre în ceea ce
privește evaluarea unei cereri de efectuare a unui trial clinic. 5.2. Obiectivul nr. 2 —
cerințe de reglementare adaptate considerentelor și nevoilor practice 5.2.1. Opțiunea de politică
nr. 2/1: nicio acțiune la nivelul Uniunii (opțiunea de
referință) 34. Asigurarea/despăgubirea
obligatorie garantează faptul că, în caz de daune suferite în cadrul
unui trial clinic, subiectul primește o compensație – indiferent de
mijloacele financiare ale sponsorului sau investigatorului. Raportul anual
privind siguranța poate fi un instrument util autorităților
naționale competente sau comitetelor de etică pentru a supraveghea
și monitoriza profilul de siguranță al unui ME, în special în
cazul în care compusul este încă în mare parte necunoscut și
încă neautorizat. 35. Costurile anuale aferente
asigurării/despăgubirii obligatorii și raportului privind
siguranța sunt de aproximativ 222,8 milioane EUR, la care se adaugă
costurile administrative de 7,2 milioane EUR. Pe de altă parte,
aproximativ 0,025% din toți subiecții primesc compensații pentru
daune suferite în cadrul unui trial clinic. Fiecare daună valorează,
în medie, între 3 000 și 6 000 EUR. 5.2.2. Opțiunea de politică
nr. 2/2 — lărgirea sferei de cuprindere a studiilor nonintervenționale 36. Din punct de vedere al impactul
social/asupra sănătății, impactul imediat ar fi acela
că aceste studii ar fi reglementate la nivel național de către
statele membre. În funcție de măsurile luate de fiecare stat membru,
acest fapt ar însemna o reglementare mai strictă, mai laxă sau
absentă pentru acest tip de studii. În ceea ce privește impactul
economic/costurile economice, această opțiune de politică ar
genera economii la nivelul costurilor operaționale de 16,98 milioane EUR,
plus 219 000 EUR costuri administrative. 5.2.3. Opțiunea de politică
nr. 2/3 — excluderea „ sponsorilor necomerciali” 37. În ceea ce privește impactul
social/asupra sănătății, subiecții înscriși
într-un trial clinic efectuat de către un „sponsor necomercial” nu ar fi
protejați la nivelul UE. Nici nu s-ar aplica normele UE de asigurare a
robusteței și fiabilității datelor. Aceasta ar constitui un
inconvenient major în ceea ce privește crearea unor condiții
echitabile de efectuare a trialurilor clinice în UE, fără a se
realiza compromisuri în materie de protejare a drepturilor și
siguranței pacienților în UE și a robusteței datelor în UE.
Această opțiune de politică ar avea, de asemenea, un impact
negativ asupra sănătății publice în general. Trialurile
clinice efectuate de „sponsori necomerciali” pot avea un impact esențial
asupra sănătății publice, deoarece rezultatele pot fi
publicate și, astfel, influențează alegerea între opțiuni
de tratament și tratamentul în general. 38. În ceea ce privește impactul
economic/costurile economice, această opțiune de politică ar
genera economii la nivelul costurilor operaționale de 73,9 milioane EUR,
plus 926 000 EUR costuri administrative. 5.2.4. Opțiunea de politică
nr. 2/4: eliminarea cerințelor de reglementare pe baza
cunoștințelor despre ME 39. Trialurile clinice cu
medicamente autorizate ar reprezenta un risc pentru sănătatea
publică, care în mod obișnuit este la fel de mare sau doar cu foarte
puțin mai mare decât cel aferent tratamentului standard. Astfel,
eliminarea obligativității asigurării/despăgubirii și
a obligativității de a transmite un raport anual privind
siguranța ar avea un impact nesemnificativ asupra nivelului de
protecție a subiecților. Mai exact, în ceea ce privește
asigurarea, dacă apare o daună (puțin probabilă), ar exista
o serie de tipuri de asigurări suplimentare, cum ar fi asigurarea privind
responsabilitatea pentru produs a titularului autorizației de introducere
pe piață pentru medicamentul autorizat și asigurarea privind neglijența
profesională a medicului curant. 40. În ceea ce privește impactul
economic/costurile economice, această opțiune de politică ar
genera economii de 34 milioane EUR (costuri operaționale) și
438 000 EUR (costuri administrative). 5.2.5. Opțiunea de politică
nr. 2/5 — asigurare/„mecanism național de despăgubire”opțional 41. Un mecanism național de
despăgubire ar determina aceeași asigurare de compensare pentru orice
subiect care suferă daune ca în cazul asigurării/despăgubirii
necesare în prezent în temeiul directivei privind studiile clinice. 42. Costurile administrative
și operaționale pentru sponsori ar fi limitate și ar produce
economii semnificative în comparație cu opțiunea de
referință. În ceea ce privește costurile de implementare,
deoarece numărul de cereri de despăgubiri onorate este foarte
limitat, costurile pentru statele membre ar fi limitate la aproximativ 0,817
milioane EUR pe an. 5.2.6. Opțiunea de politică
nr. 2/6 – combinație între opțiunea de politică nr. 2/4 și
nr. 2/5 43. Impactul în ceea ce
privește sănătatea publică și siguranța
pacienților ar fi suma dintre opțiunile de politică nr. 2/4
și nr. 2/5: trialurile cu risc mic ar fi acoperite de alte sisteme privind
răspunderea (răspunderea privind produsul, etc.). Trialurile cu risc
mai mare ar fi acoperite de sistemul național de despăgubire. În ceea
ce privește impactul economic/costurile economice, economiile în
cadrul acestei opțiuni de politică ar fi cu 0,03 milioane EUR mai
mari decât în cadrul opțiunii de politică nr. 2/5. 5.3. Obiectivul nr. 3: abordarea
dimensiunii globale a trialurilor clinice atunci când se asigură
conformitatea cu BPC 5.3.1. Opțiunea de politică
nr. 3/1: păstrarea situației existente (opțiunea de
referință) 44. Această opțiune de
politică nu ar aborda problemele ridicate în definirea problemei. 5.3.2. Opțiunea de politică
nr. 3/2: Facilitarea inspecțiilor în materie de BPC prin creșterea
transparenței 45. Această opțiune de
politică ar contribui la asigurarea conformității cu BPC prin
intermediul unui grad mai mare de transparență. Impactul economic/costurile
economice pentru sponsori va fi resimțit, în principal, la nivelul
costurilor administrative (aproximativ 6,72 milioane EUR pe an) pentru
transmiterea informațiilor referitoare la trialurile clinice în
țări din afara UE către un registru public. 5.3.3. Opțiunea de politică
nr. 3/3: Inspecții ale sistemelor de reglementare a trialurilor clinice
din țările din afara UE 46. Această opțiune de
politică ar contribui la asigurarea faptului că datele referitoare la
trialuri clinice menționate în cererile de introducere pe piață
în UE sunt fiabile și robuste. Ea ar consolida regula generală
potrivit căreia datele clinice provenite din țări terțe
trebuie să rezulte din trialuri clinice care sunt bazate pe principii
echivalente celor din UE. 47. În ceea ce privește
impactul economic/costurile economice, costurile de implementare sunt cele mai
relevante: ele sunt de aproximativ 5 ENI pe an, plus costuri de aproximativ
76 000 EUR. 5.3.4. Opțiunea de politică
nr. 3/4: Inspecțiile în materie de BPC efectuate de către
agenție în țări din afara UE 48. Această opțiune de
politică ar contribui la asigurarea conformității cu BPC a
trialurilor clinice efectuate într-o țară din afara UE. Cu toate
acestea, va fi în continuare imposibil să se inspecteze cu regularitate
și în mod sistematic toate locațiile. În plus, inspecțiile sunt
efectuate, de obicei, în contextul procedurii de autorizare de introducere pe
piață, adică după mulți ani de la încheierea trialului
clinic. 49. Resursele necesare la nivelul
UE ar fi de aproximativ 1 300 ENI. 5.3.5. Opțiunea de politică
nr. 3/5: Combinație între opțiunea de politică nr. 3/2 și
nr. 3/3 50. Această combinație
de opțiuni de politică ar consolida și mai mult impactul
opțiunilor de politică luate individual: transparența (opțiunea
de politică nr. 3/2) permite inspecții mai bine țintite ale
sistemelor de reglementare ale țărilor din afara UE. 6. Compararea opțiunilor 6.1. Obiectivul nr. 1 — un cadru
de reglementare modern pentru transmiterea, evaluarea și monitorizarea din
punct de vedere al reglementărilor a cererilor de efectuare a trialurilor
clinice 51. Situația de
referință este insuficientă pentru a aborda problema. În timp ce
opțiunile de politică nr. 1/2 (evaluare separată), nr. 1/3
(evaluare în comun de către statele membre) și nr. 1/4 (evaluare de
către agenție) au un element comun (punctul unic de transmitere), ele
se exclud reciproc. 52. Elementul comun care este
parte din opțiunile de politică nr. 1/2, nr. 1/3 și nr. 1/4
reduce în mod considerabil costurile administrative și, prin urmare,
contribuie la rezolvarea problemei. 53. Cu toate acestea,
opțiunea de politică nr. 1/2 nu abordează suficient chestiunea
evaluărilor separate a unor aspecte identice ale aceluiași trial
clinic. În acest sens, opțiunile de politică nr. 1/3 și 1/4,
care abordează nu doar procesul de transmitere, ci și procesul de
evaluare a unei cereri de efectuare a unui trial clinic, sunt preferate. Din
compararea opțiunilor de politică nr. 1/3 și nr. 1/4
rezultă că opțiunea de politică nr. 1/4 instituie un sistem
foarte greoi, care este predispus la întârzieri. El implică fiecare stat
membru, ceea ce nu este neapărat necesar desfășurării
trialurilor clinice. Doar aproximativ 6% din toate trialurile clinice sunt
desfășurate în opt sau mai multe state membre. Având în vedere acest
procent, pare disproporționat să fie implicat fiecare stat membru în
evaluarea cererii de autorizare a unui trial clinic. În plus, autorizarea
dublă (la nivel UE și național), care rezultă din opțiunea
de politică nr. 1/4, sporește complexitatea, ceea ce ar putea fi
evitat prin opțiunea nr. 1/3. 54. Opțiunea de politică
nr. 1/3 prevede o procedură mai „suplă” decât opțiunea de
politică nr. 1/4. Pentru autorizarea inițială, ea implică
doar statele membre în care urmează să se desfășoare
trialul clinic (ar trebui instituit un mecanism prin care să se poată
desfășura ulterior și în alte state membre). De asemenea, în
cadrul opțiunii de politică nr. 1/3, autorizația este, probabil,
mai ieftină și mai rapidă decât în cazul opțiunii nr. 1/4.
Acest aspect este important în special pentru cercetarea academică și
pentru IMMuri. 55. Opțiunea de politică
nr. 1/5 (regulament vs directivă) nu este o alternativă, ci o
completare. Ea ar asigura evaluarea și monitorizarea unui trial pe baza
unor criterii identice. 56. Opțiunea de politică
nr. 1/6 este combinație între opțiunea de politică nr. 1/3
și nr. 1/5. Ea contribuie și mai mult la atingerea obiectivului nr.
1, prin furnizarea unui cadru juridic identic pentru autorizarea trialurilor
clinice, facilitând astfel cooperarea între statele membre, astfel cum se
prevede în opțiunea de politică nr. 1/3. Aceasta ajută la
îndeplinirea obiectivelor operaționale de reducere în special a sarcinii
administrative și a întârzierilor. 6.2. Obiectivul nr. 2 —
cerințe de reglementare adaptate considerentelor și nevoilor practice 57. Opțiunea de
referință nu abordează problema identificată.
Opțiunile nr. 2/2 (extinderea sferei de cuprindere a studiilor
nonintervenționale) și nr. 2/3 (excluderea „sponsorilor necomerciali”)
au ca efect „întoarcerea” reglementării la statele membre. În plus, în
ceea ce privește opțiunea de politică nr. 2/3, este dificil de
înțeles de ce normele menite să protejeze siguranța și
drepturile participanților, precum și fiabilitatea și robustețea
datelor, ar trebui să se aplice anumitor tipuri de sponsori, dar nu
și altora. 58. Opțiunea de politică
nr. 2/4 (eliminarea cerințelor pe baza cunoștințelor despre ME)
determină economii mai mici pentru sponsori decât opțiunea de
politică nr. 2/3. Cu toate acestea, în ceea ce privește
sănătatea publică și siguranța pacienților, este
superioară opțiunii de politică nr. 2/3, deoarece lasă
deoparte orice diferențiere între sponsorii necomerciali și cei din
industrie și se concentrează asupra unui criteriu obiectiv: statutul
autorizațiilor pentru ME. 59. Opțiunea de politică
nr. 2/5 (mecanismul național de despăgubire) poate reprezenta un
instrument util, eficient din punct de vedere al costurilor, pentru a aborda
chestiunea specifică a asigurării/despăgubirii obligatorii. 60. Opțiunea de politică
nr. 2/6 este o combinație între opțiunea de politică nr. 2/4
și nr. 2/5. Combinația reduce sarcina administrativă mai mult
decât opțiunea nr. 2/5, fără a genera compromisuri privind
siguranța pacienților. 6.3. Obiectivul nr. 3: abordarea
dimensiunii globale a trialurilor clinice atunci când se asigură
conformitatea cu BPC 61. Opțiunea de
referință nu este satisfăcătoare. Opțiunile de
politică nr. 3/3 (inspecții ale sistemelor de reglementare a
trialurilor clinice din țările din afara UE) și nr. 3/4
(inspecțiile în materie de BPC efectuate de către agenție în
țările din afara UE) au efecte relativ similare în ceea ce
privește atingerea obiectivului, chiar dacă abordarea este
diferită. Impactul lor diferă considerabil în ceea ce privește
impactul asupra resurselor la nivel UE. Referitor la opțiunea de
politică nr. 3/4, constrângerile bugetare nu permit, în prezent, o
creștere a activității de inspectare în concordanță cu
opțiunea de politică nr. 3/4. Evaluarea impactului opțiunii de
politică nr. 3/3 indică faptul că se pot realiza progrese
semnificative cu mult mai puține resurse decât cele specificate în
opțiunea de politică nr. 3/4. 62. Opțiunea de politică
nr. 3/2 (obligația de înregistrare a tuturor trialurilor clinice) poate
aduce o contribuție utilă la un control efectiv al trialurilor
clinice efectuate în țări din afara UE. Sarcina suportată de
sponsor, care se limitează la costuri administrative, este
acceptabilă ținând cont de beneficiile generate de această
opțiune de politică. 63. Opțiunea de politică
nr. 3/5 este o combinație între opțiunea de politică nr. 3/2
și nr. 3/4: această combinație întărește în plus
instrumentele de verificare și asigurare a conformității, deoarece
permite inspecții mai țintite ale sistemului. 7. Selecția de
opțiuni preferate 64. Referitor la obiectivul nr. 1,
alegerea preferată dintre opțiunile de politică este cea cu nr.
1/6, care permite o autorizare rapidă, fără a se înființa o
nouă birocrație centrală. În plus, în cadrul acestei
opțiuni de politică, forma legală a unui regulament
facilitează cooperarea între statele membre. Referitor la obiectivul nr.
2, opțiunea de politică preferată este nr. 2/6, prin care
costurile sunt reduse considerabil (sarcini administrative și costuri
operaționale), fără a se compromite siguranța
pacienților. Referitor la obiectivul nr. 3, opțiunea de politică
preferată este nr. 3/5, care combină o inspectare, eficientă din
punct de vedere a resurselor, a sistemelor de reglementare cu un grad mai mare
de transparență, pentru a fi în măsură să se efectueze
inspecții țintite. 8. Monitorizare și
Evaluare 65. Indicatori-cheie pentru
realizarea obiectivelor sunt numărul cererilor de efectuare a unor
trialuri clinice în UE, numărul de trialuri clinice multinaționale
efectuate în UE, costurile pentru trialurile clinice generate de
legislație și întârzierile în lansarea unui trial clinic.
Aceștia vor fi evaluați de către Comisie prin intermediul unor
rapoarte regulate efectuate folosind informațiile din baza de date a UE
conținând trialuri clinice, al unei consultări publice și al
organizării și participării la forumuri în care legislația
este evaluată de către părțile interesate.