Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia /* COM/2012/0770 final - 2012/0357 (NLE) */
EXPUNERE DE MOTIVE 1) Contextul propunerii 110 || · Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”) în cadrul procedurii privind importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Turcia. 120 || · Contextul general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și constituie rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. 139 || · Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Prin Regulamentul (UE) nr. 699/2012 Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia. 141 || · Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu este cazul. 2) Consultarea părților interesate și evaluarea impactului || · Consultarea părților interesate 219 || Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. || · Obținerea și utilizarea expertizei 229 || Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă. 230 || · Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie evaluate. 3) Elementele juridice ale propunerii 305 || · Rezumatul acțiunii propuse La 1 noiembrie 2011, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel, originare din Rusia și Turcia. Procedura antidumping a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 20 septembrie 2011 de Comitetul de apărare a industriei de accesorii din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă 40% din producția totală din Uniune de anumite accesorii de țevărie din fier sau oțel, plângerea menționată cuprinzând elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul material care rezultă din acesta. La 31 iulie 2012, prin Regulamentul (UE) nr. 699/2012, Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile în Uniune de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia, cuprinsă între 2,9 % și 23,8%.. Propunerea anexată a Comisiei de regulament al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive, cuprinse între 2,9 % și 23,8 %, include concluziile definitive privind dumpingul, prejudiciul, legăturile de cauzalitate și interesul Uniunii. Continuarea anchetei a confirmat concluziile provizorii esențiale. Se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate care ar trebui să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cel târziu până la 29 ianuarie 2013. 310 || · Temeiul juridic Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene. 329 || · Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. || · Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive: 331 || Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și exclude luarea de decizii la nivel național. 332 || Indicarea modului de reducere la minimum a sarcinii financiare și administrative care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor și de asigurare a proporționalității acesteia cu obiectivul propunerii nu este aplicabilă. || · Alegerea instrumentelor 341 || Instrumente propuse: regulament. 342 || Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul motiv: regulamentul de bază menționat anterior nu prevede opțiuni alternative. 4) Implicațiile bugetare 409 || Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Uniunii. 2012/0357 (NLE) Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping
definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite
la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din
oțel originare din Rusia și Turcia CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr.
1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva
importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care
nu sunt membre ale Comunității Europene[2] (denumit în continuare
„regulamentul de bază”), în special articolul 9, având în vedere propunerea prezentată de
Comisia Europeană după consultarea comitetului consultativ, întrucât: A. PROCEDURA 1. Măsuri
provizorii (1) La 31
iulie 2012, prin Regulamentul (UE) nr. 699/2012[3] (denumit
în continuare „regulamentul provizoriu”) Comisia Europeană a instituit o
taxă antidumping provizorie la importurile de anumite accesorii de
țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și
Turcia. (2) Procedura a fost deschisă ca urmare a unui aviz de
deschidere[4] publicat la data de 1 noiembrie 2011, ca urmare a unei plângeri depuse
la 20 septembrie 2011 de Comitetul de apărare a industriei de accesorii
din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare
„reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând peste 40% din producția
totală a Uniunii de anumite accesorii de țevărie din fier sau
din oțel. (3) În conformitate cu
considerentul (15) din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul
și prejudiciul se referea la perioada 1 octombrie 2010-30 septembrie 2011
(denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea
tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada
cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PA
(denumită în continuare „perioada luată în considerare”). 2. Procedura ulterioară (4) Ulterior
comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza
cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii
(denumită în continuare „comunicarea provizorie”), mai multe
părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la
constatările provizorii. De asemenea, părțile care au făcut
cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. (5) Comisia a continuat să
caute și să analizeze toate informațiile pe care le-a considerat
necesare pentru constatările sale definitive. 3. Eșantionarea (6) În lipsa oricăror alte
observații privind eșantionarea producătorilor, a importatorilor
neafiliați și a producătorilor-exportatori din Uniune, se
confirmă concluziile provizorii de la considerentele (5) – (11) din regulamentul
provizoriu. 4. Măsurile în vigoare în ceea ce privește alte
țări terțe (7) Se reamintește faptul
că există măsuri antidumping definitive în vigoare privind
anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din
Malaysia, Republica Populară Chineză, Republica Coreea și
Thailanda și, ca urmare a unor practici de eludare, acestea există
și cu privire la anumite accesorii de țevărie din fier sau din
oțel originare din Republica Populară Chineză și expediate
din Indonezia, Sri Lanka, Filipine și Taiwan (cu anumite excepții)[5]. Țările
prevăzute în teza anterioară vor fi menționate în continuare
drept „țările care fac obiectul măsurilor antidumping”. B. PRODUSUL VIZAT ȘI
PRODUSUL SIMILAR (8) Astfel cum se
menționează la considerentul (17) din regulamentul provizoriu,
produsul vizat îl constituie accesoriile de țevărie (altele decât
accesoriile turnate, flanșele și bridele și accesoriile
filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil),
având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru
sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex
7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (denumite în continuare
„produsul vizat”). (9) În absența altor
observații referitoare la produsul în cauză și produsul similar,
se confirmă constatările provizorii menționate la considerentele
17-20 din regulamentul provizoriu. C. DUMPINGUL 1. Rusia 1.1. Valoarea normală (10) Un producător-exportator
rus a susținut faptul că, pentru calcularea marjelor de dumping, ar
fi trebuit să fie utilizate numai datele obținute de la
societățile rusești și că nu este fiabil să se
utilizeze date de la societățile turce. Ar trebui reamintit faptul
că, în absența cooperării din partea vreunui
producător-exportator din Rusia, valoarea normală pentru Rusia a fost
stabilită în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) și articolul
18 alineatul (5) pe baza datelor disponibile, adică a informațiilor
obținute de la acei producătorii-exportatori turci care folosesc țevi
și tuburi de oțel fără sudură din Rusia ca materie
primă pentru fabricarea produsului în cauză. Prin urmare, argumentul
este respins. (11) În lipsa oricăror alte
observații privind stabilirea valorii normale, se confirmă
concluziile provizorii de la considerentele 22 – 25 din regulamentul
provizoriu. 1.2. Prețul de export (12) În lipsa oricăror
observații referitoare la stabilirea prețului de export, se
confirmă constatările provizorii de la considerentele 26 și 27
din regulamentul provizoriu. 1.3. Comparația (13) În lipsa oricăror observații referitoare la
comparația între prețul de export și valoarea normală, se
confirmă concluziile provizorii din considerentele 28 și 29 din
regulamentul provizoriu. 1.4. Marja de dumping (14) Un producător-exportator
rus a susținut faptul că taxa antidumping provizorie de 23,8% nu este
justificată în lumina faptului că societatea exportă doar coturi
din oțel către Uniune și chiar și acelea numai în
cantități foarte mici. Cu toate acestea, coturile din oțel fac
parte din produsul care face obiectul prezentei anchete și acest lucru nu
a fost contestat de către nicio parte interesată. În plus, criteriul
care consideră importurile în Uniune ca fiind neglijabile, astfel cum se
menționează la articolul 5 alineatul (7) și articolul 9
alineatul (3) din regulamentul de bază, este utilizat doar la nivelul
întregii țări și nu în mod individual pentru fiecare societate
comercială. Prin urmare, argumentul este respins. (15) Un alt
producător-exportator din Rusia a susținut că nu există
dumping și că acest lucru este reflectat prin faptul că, în mai
multe ocazii, a pierdut licitațiile pentru furnizarea de coturi și
curbe în fața concurenților din Uniune. După cum s-a
menționat mai sus, trebuie reamintit faptul că niciun producător-exportator
rus nu a cooperat în cadrul acestei anchete și, prin urmare, calcularea
dumpingului pentru Rusia a fost efectuată în conformitate cu articolul 18
alineatul (1) și articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază,
pe baza datelor disponibile. Chiar dacă plângerea este luată în considerație,
ar trebui remarcat faptul că pierderea licitațiilor în fața
concurenților din Uniune nu contrazice constatarea privind dumpingul de
care este responsabil producătorul-exportator rus. Prin urmare, argumentul
este respins. (16) În
lipsa oricăror alte observații referitoare la calcularea marjei de
dumping, se confirmă constatările din considerentele (30) și
(31) din regulamentul provizoriu. (17) Marja de dumping la nivel
național stabilită în final, exprimată ca un procent din
prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este
următoarea: Societatea || Marja de dumping Toate societățile || 23,8 % 2. Turcia 2.1. Valoarea normală (18) În lipsa oricăror
observații referitoare la stabilirea valorii normale, se confirmă
concluziile provizorii din considerentele (32) – (40) din regulamentul
provizoriu. 2.2. Prețul de export (19) Un producător-exportator
a susținut că marja de profit atinsă cu privire la navlul
maritim, adică diferența dintre navlul facturat clienților
săi și navlul plătit de către producătorul-exportator
companiei de transport maritim, ar trebui să fie inclusă în
prețul de export. Totuși, în conformitate cu articolul 2 alineatul
(8) din regulamentul de bază, prețul de export este prețul plătit
efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produs atunci când
acesta este vândut la export din țara exportatoare către Uniune. O
marjă de profit atinsă la transportul produsului către client nu
poate fi considerată ca făcând parte din prețul de export al
produsului însuși. Prin urmare, argumentul este respins. (20) În lipsa oricăror alte
observații referitoare la stabilirea prețului de export, se
confirmă constatările provizorii din considerentele 41 - 43 din
regulamentul provizoriu. 2.3. Comparația (21) Asociația exportatorilor
de oțel turci (çib) a
susținut că diferențele semnificative de preț între
accesoriile de țevărie fără sudură și sudate nu
au fost luate în considerare în mod corespunzător în comparația între
prețul de export și valoarea normală. Cu toate acestea, toate
societățile cooperante au prezentat informații privind fiecare
tranzacție în ceea ce privește vânzările de accesorii de
țevărie fără sudură și sudate. Această
informație a fost utilizată în mod clar pentru comparația între
prețul de export și valoarea normală. Cu alte cuvinte,
accesoriile fără sudură au fost comparate doar cu accesorii
fără sudură iar accesoriile sudate au fost comparate cu
accesorii sudate. Prin urmare, argumentul este respins. (22) În lipsa oricăror alte
observații referitoare la comparație, se confirmă
constatările din considerentul 44 din regulamentul provizoriu. 2.4. Marje de dumping (a) Marjele de dumping ale
societăților care fac obiectul anchetei (23) Se reamintește faptul
că marja de dumping individuală stabilită în mod provizoriu
pentru unul dintre cei trei producători-exportatori care au cooperat a
fost stabilită pe baza unei comparații a valorii normale medii
ponderate cu prețul de export mediu ponderat practicat de societate la
exportul produsului vizat către Uniune. În lipsa oricăror observații
referitoare la stabilirea marjei de dumping a acestei societăți, se
confirmă constatările provizorii din considerentul 46 din
regulamentul provizoriu. (24) În ceea ce privește
celelalte două societăți care au cooperat la anchetă,
calcularea dumpingului în cazul lor a arătat că societățile
practicau un dumping selectiv pentru o anumită perioadă de timp
și pentru anumiți clienți și anumite regiuni.
Într-adevăr, s-a observat un model clar al prețurilor de export
practicate de societățile respective care variau în mod semnificativ
între diferiții cumpărători, diferitele regiuni precum și
perioade (până la 30% pentru modele identice ale produsului în
cauză). În plus, calcularea dumpingului pe baza unei comparații între
valoarea normală medie ponderată și media ponderată a
prețurilor de export, în conformitate cu metoda menționată la
articolul 2 alineatul (11) prima parte din prima teză din regulamentul de
bază, nu a reflectat în întregime nivelul de dumping practicat de către
cei doi producători în cauză, așa cum se demonstrează în
considerentul 27 de mai jos. Marja de dumping ar putea, de asemenea, să nu
fie stabilită printr-o comparație a valorilor normale individuale
și a prețurilor individuale de export către Uniune în fiecare
tranzacție, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) a doua parte a
primei teze din regulamentul de bază, dată fiind absența de
tranzacții interne suficiente pentru valoarea normală
corespunzătoare tranzacțiilor de export, așa cum se arată
în considerentul 28 de mai jos. (25) Prin urmare, pentru a reflecta
valoarea totală a dumpingului practicat de către cele două
societăți în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul
(11) din regulamentul de bază, valoarea normală stabilită pe baza
unei medii ponderate a fost comparată în cazul acestora cu prețurile
tuturor tranzacțiilor individuale la export către Uniune. Având în
vedere că o astfel de metodă de comparare este o excepție de la
primele două metode prevăzute la articolul 2 alineatul (11) din
regulamentul de bază, Comisia a verificat cu atenție dacă
condițiile recursului la aceasta au fost întrunite în mod clar în acest
caz. Detaliile privind calcularea dumpingului, inclusiv modelul de prețuri
de export stabilit, au fost divulgate. Niciunul dintre producătorii-exportatori
turci nu a contestat datele subiacente. (26) Totuși, atât
societățile cooperante, çib, cât
și guvernul turc, au susținut că au fost furnizate
explicații insuficiente cu privire la dumpingul selectiv stabilit pentru
cei doi producători-exportatori turci și că, în orice caz,
existența oricărui model de prețuri de export a fost
neintenționată. În cadrul unei audieri cu consilierul-auditor,
solicitate de către cei doi exportatori din Turcia, au fost furnizate
explicații detaliate pentru cele două societăți în ceea ce
privește stabilirea unui dumping selectiv și calcularea marjei de
dumping subiacente. De asemenea, Comisia a clarificat faptul că, deși
neintenționate[6],
practicile acestora au avut ca efect dumpingul selectiv. Este de remarcat
faptul că regulamentul de bază nu impune autorității
anchetatoare să identifice motivele potențiale ale dumpingului
selectiv, precum fluctuațiile cursului de schimb, diferitele politici
regionale privind prețurile, etc. Este suficientă doar stabilirea
modelelor prețurilor de export ca fiind în mod semnificativ diferite între
achizitori, regiuni sau perioade de timp diferite[7]. În urma ședinței,
explicații specifice fiecărei societăți au fost, de
asemenea, comunicate celor două societăți. În plus, o notă
verbală a fost trimisă Delegației permanente a Turciei la UE cu
clarificări privind stabilirea dumpingului selectiv și metodologia
aplicată pentru calcularea marjei de dumping. Mai mult, în cadrul unei
audieri cu consilierul-auditor, solicitate de către ÇIB, au fost furnizate
explicații detaliate pentru ÇIB în ceea ce privește stabilirea unui
dumping selectiv și calcularea marjei de dumping subiacente. (27) În fapt, ancheta a stabilit
pentru fiecare dintre cei doi producători-exportatori trei modele clare de
prețuri de export care acoperă marea majoritate a vânzărilor lor
la export către Uniune, adică faptul că prețurile de export
variau în mod semnificativ în funcție de cumpărători, regiuni
precum și perioade de timp diferite, astfel cum au demonstrat-o
informațiile subiacente divulgate părților. Aceasta a fost
rezultatul unei examinări minuțioase a circumstanțelor
excepționale ale acestui caz pe baza cărora s-a considerat necesar
să se recurgă la dumping selectiv. După ce a stabilit diferențe
importante la prețul de export, și întrucât numai unul dintre aceste
trei modele de prețuri de export ar fi suficient pentru a se recurge la
media ponderată a tuturor metodologiilor de comparare a tranzacțiilor
la export individuale, această metodă de comparație a fost
considerată adecvată în acest caz special. În plus, pentru fiecare
dintre cele două societăți, suma totală a dumpingului
stabilită prin compararea valorii normale medii ponderate cu prețul
de export mediu ponderat al produsului în cauză către Uniune (prima
metodă simetrică) diferă în mod semnificativ de valoarea
dumpingului stabilită prin compararea valorii normale, stabilite pe baza
unei medii ponderate cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale
la export către Uniune (metoda asimetrică), astfel cum au demonstrat-o
informațiile subiacente divulgate părților. Prin urmare, se
poate concluziona că utilizarea primei metode simetrice ar avea ca efect
tăinuirea nepotrivită a dumpingului selectiv care a avut loc în
cursul unei anumite perioade de timp, în anumite regiuni și la
anumiți clienți. Cu alte cuvinte, marja de dumping stabilită
prin prima metodă simetrică nu ar reflecta amploarea dumpingului
practicat de către cele două societăți în cauză. (28) Marja de dumping ar putea, de
asemenea, să nu fie stabilită printr-o comparație a valorilor
normale individuale cu prețurile de export individuale către Uniune
în cadrul fiecărei tranzacții, în conformitate cu articolul 2
alineatul (11) a doua parte a primei teze din regulamentul de bază (a doua
metodă simetrică). Această metodă implică identificarea
tranzacțiilor interne individuale care sunt comparabile cu
tranzacțiile la export individuale, luând în considerare factori precum
cantitatea vânzărilor și data tranzacțiilor. Dată fiind
lipsa de tranzacții interne suficiente pentru valoarea normală
corespunzătoare operațiunilor de export, nu a fost posibil să se
determine marja de dumping pe baza celei de-a doua metode simetrice. Prin
urmare, având în vedere stabilirea unui model de prețuri de export care
diferă semnificativ între diferiți cumpărători, regiuni sau
perioade de timp și dat fiind că cele două metode simetrice nu
ar reflecta în întregime nivelul dumpingului, s-a concluzionat, în conformitate
cu a doua teză de la articolul 2 alineatul (11), stabilirea marjei de
dumping pe baza metodei asimetrice. (29) Atât societățile
cooperante cât și ÇIB au susținut că nu era justificat să
se compare prețurile de export convertite în lire turcești, având în
vedere faptul că vânzările către Uniune au fost efectuate în
euro, în timp ce lira turcească este folosită numai pentru motive
contabile. S-a susținut că fluctuațiile cursului de schimb între
euro și lira turcească au avut un efect semnificativ asupra
stabilirii prețului care ar afecta, în mod inevitabil, rezultatul
comparației prețurilor de export între diferite perioade de timp în
mod nejustificat. Cu toate acestea, practica coerentă a Comisiei este de a
efectua comparația prețurilor de export și calcularea marjei de
dumping în moneda în care se ține contabilitatea producătorilor-exportatori
cooperanți din țara exportatoare. Ar trebui remarcat faptul că
costurile și prețurile interne pe care se bazează valoarea
normală sunt exprimate în lire turcești. În consecință,
compararea prețurilor de export cu valoarea normală este
efectuată în respectiva monedă. Astfel, unica abordare logică
pentru stabilirea unui model de prețuri de export, în cadrul
acelorași calcule de dumping, o constituie utilizarea acelorași
prețuri de export deja exprimate în lire turcești. În plus, conform
celor afirmate mai sus, regulamentul de bază nu impune o analiză a
motivelor posibile de dumping selectiv, cum ar fi variațiile cursului de
schimb[8].
Prin urmare, argumentul este respins. (30) Ambii
producători-exportatori cooperanți au susținut că, pentru a
stabili un model de prețuri de export, ar trebui să se țină
seama mai degrabă de prețurile medii ponderate ale unor tipuri de
produse comparabile decât de media aritmetică a prețurilor. Cu toate
acestea, articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază se
referă la un model de prețuri de export și nu la un model de
prețuri de export medii ponderate sau un model de valori de export.
Utilizarea unei medii ponderate a prețului de export ar denatura analiza
luând în considerare volumul exporturilor și nu numai prețurile de
export. În orice caz, chiar și în cazul în care sunt utilizate
prețurile medii ponderate în locul mediei aritmetice a prețurilor de
export, ar putea fi stabilit totuși un model de prețuri de export
care diferă în mod semnificativ în funcție de cumpărători,
regiuni, precum și perioade de timp diferite. Două părți
contestă semnificația eventualelor diferențe între modelele de
prețuri de export, în cazul în care se utilizează medii ponderate.
Este de remarcat faptul că părțile nu contestă
constatările concrete bazate pe media aritmetică, ceea ce constituie
metodologia adecvată, astfel cum s-a arătat mai sus. Prin urmare,
acest argument este respins. (31) ÇIB a susținut că
aplicarea reducerii la zero nu este justificată prin trimitere la Raportul
Organului de Apel al OMC[9]
în care practica de reducere la zero s-a dovedit a fi în contradicție cu
Acordul Antidumping al OMC. Tribunalul[10]
a confirmat că, cu toate acestea, constatările raportului privind
lenjeria de pat nu sunt aplicabile într-o situație de dumping selectiv.
Într-adevăr, raportul privind lenjeria de pat se referă numai la
tehnica de „reducere la zero” în contextul primei metode simetrice și nu
poate fi considerat că se ocupă de acest mecanism în cazul în care
este utilizat în contextul metodei asimetrice. Prin urmare, chiar dacă,
conform constatărilor Organului de Apel al OMC, s-ar putea să fie
contrar prevederilor articolului 2.4.2 din Codul Antidumping și
inechitabil să se utilizeze tehnica „reducerii la zero” în contextul
primei metode simetrice și, în special, în absența unui model de
prețuri de export, nu este contrar prevederilor respective sau articolului
2 alineatul (11) din regulamentul de bază, sau inechitabil în sensul
articolului 2 alineatul (10) din respectivul regulament, să fie
utilizată tehnica „reducerii la zero” în contextul metodei asimetrice,
atunci când sunt îndeplinite două condiții pentru aplicarea
respectivei metode. Mai mult, tehnica „reducerii la zero” s-a dovedit a fi
necesară din punct de vedere matematic pentru a diferenția, sub
aspectul rezultatelor sale, metoda asimetrică de prima metodă
simetrică. În absența respectivei reduceri, metoda asimetrică va
da întotdeauna același rezultat ca și prima metodă
simetrică. Prin urmare, acest argument este respins. (32) Mai mult, ÇIB a afirmat
că utilizarea reducerii la zero provoacă o încălcare a regulii
taxei celei mai mici. S-a susținut că, din cauza practicii de
reducere la zero utilizate, marjele de dumping au fost calculate la un nivel
mai ridicat decât ar fi trebuit să fie. (33) Cu toate acestea, utilizarea
reducerii la zero în cadrul metodei asimetrice nu împiedică aplicarea
regulii taxei celei mai mici. Pentru toate cele trei societăți
cooperante, marjele de dumping, indiferent de metodologia utilizată, au
fost comparate cu nivelurilor de eliminare a prejudiciului
societăților pentru a se asigura că valoarea cea mai mică
dintre cele două este cea care ar determina taxa. Prin urmare, argumentul
este respins. (34) În lipsa oricăror alte
observații privind marjele de dumping pentru societățile care au
făcut obiectul anchetei, se confirmă constatările din
considerentele 47 și 48 din regulamentul provizoriu. (b) Marjele de
dumping ale societăților care nu au cooperat
(35) În absența oricăror
observații privind marja de dumping pentru societățile care nu
au cooperat, sunt confirmate concluziile provizorii din considerentul 49 din
regulamentul provizoriu. (36) Marjele de dumping la nivel
național stabilite în final, exprimate ca procent din prețul CIF la
frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele: Societatea || Marja de dumping RSA || 9,6 % Sardogan || 2,9 % Unifit || 12,1 % Toate celelalte societăți || 16,7 % D. PREJUDICIUL 1. Producția, industria și
consumul Uniunii (37) În lipsa oricăror
observații privind producția, industria și consumul Uniunii, se
confirmă conținutul considerentelor 51 - 54 din regulamentul
provizoriu. 2. Importurile originare din
țările în cauză 3.1. Evaluarea cumulativă a efectelor
importurilor în cauză (38) În urma divulgării
constatărilor provizorii, ÇIB a afirmat că evaluarea cumulativă
a importurilor care fac obiectul unui dumping din cele două țări
în cauză nu este garantată. În principiu, aceasta reflectă
observațiile formulate de către producătorii-exportatori turci
în urma deschiderii anchetei și a susținut că importurile din
Rusia și Turcia ar demonstra tendințe diferite în termeni de volum
și de prețuri. (39) În această
privință, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 59 din
regulamentul provizoriu, se reamintește că ancheta a stabilit
că, deși importurile din Turcia sunt relativ stabile în ceea ce
privește volumul, importurile din Rusia sunt în creștere în termeni
absoluți. Cu toate acestea, având în vedere scăderea cererii în
perioada examinată, cotele de piață ale importurilor din cele
două țări sunt în creștere. (40) În același timp,
prețurile practicate de acestea nu par să fie substanțial
diferite, prețurile medii rusești fiind un pic mai scăzute,
însă foarte apropiate de prețurile medii turce. De asemenea, se
reamintește în acest sens că ancheta a stabilit o subcotare
semnificativă de până la aproximativ 30% pentru societățile
din ambele țări (a se vedea considerentul 65 din regulamentul
provizoriu). Prin urmare, argumentul se respinge. (41) ÇIB a susținut, de
asemenea, că importurile din Turcia ar trebui să fie considerate
neglijabile și a subliniat faptul că într-un caz anterior privind un
produs similar – și anume „țevi și armături pentru țevi
din RPC, Croația, Slovacia, Taiwan și Thailanda”[11] – importurile din Slovacia
și Taiwan au fost considerate nesemnificative (deși ele au crescut
peste pragul de minimis) și, prin urmare, nu ar fi cumulate cu
importurile care fac obiectul unui dumping provenind din alte țări. (42) Se notează în
această privință că, în cazul menționat mai sus, s-a
constatat într-adevăr că importurile din Slovacia și Taiwan fac
obiectul unui dumping și, în ciuda faptului că sunt peste pragul de 1%
din cota de piață, ele nu au fost cumulate cu alte importuri care fac
obiectul unui dumping. Cu toate acestea, în acest caz situația a fost
foarte diferită de cea actuală, întrucât importurile din Slovacia
și Taiwan și-au pierdut brusc cota de piață și nu au
fost considerate ca fiind semnificative în comparație cu volumul
importurilor din alte țări și, prin urmare, nu au fost
considerate a fi cauzatoare de prejudicii. Prin contrast, în cazul de
față cota de piață a importurilor din Turcia și Rusia
este în creștere și acestea sunt comparabile între ele din punct de
vedere al volumului. Prin urmare, argumentul se respinge. (43) ÇIB a susținut, de
asemenea, că importurile din Turcia și Rusia nu sunt similare în ceea
ce privește condițiile concurenței, întrucât există
„diferențe în concentrarea geografică a vânzărilor”. Aceasta a
furnizat statistici care arată că, în cursul PA, Turcia și-a
concentrat mai mult de 70% din vânzările sale în Spania, Franța,
Italia și Polonia, în timp ce Rusia și-a concentrat aproape toate
vânzările sale în Republica Cehă și Germania. (44) În acest sens este de remarcat
faptul că diferențele în concentrarea geografică a
vânzărilor nu pot fi considerate a fi un indiciu de condiții de
concurență diferite. Având în vedere că Uniunea Europeană
constituie o piață unică, punctul de intrare al oricăror
importuri, în mod normal, nu va fi decisiv pentru competitivitatea acestor
importuri între ele și față de produsul similar. În ceea ce
privește condițiile de concurență, se reamintește, de
asemenea, că importurile provenind din Rusia și Turcia sunt similare
și s-a constatat faptul că ambele au subcotat prețurile din
Uniune și dispun de canale de vânzare similare. Prin urmare, argumentul se
respinge. (45) În absența oricăror
alte observații privind evaluarea cumulativă a importurilor care fac
obiectul unui dumping din țările în cauză, se confirmă
conținutul considerentelor 55 - 60 din regulamentul provizoriu. 3.2. Volumul, cota de piață a
importurilor în cauză, prețurile lor de import și subcotarea
acestora (46) În lipsa oricăror altor observații
privind volumul și cota de piață a importurilor care fac
obiectul unui dumping în cauză, a prețurilor lor de import și a
subcotării acestora, se confirmă considerentele 61- 65 din
regulamentul provizoriu. (47) Se reamintește că
produsul vizat care face obiectul unui dumping, originar din țările
în cauză și vândut în Uniune, a subcotat prețurile industriei
din Uniune cu până la aproximativ 30 %. 3. Situația industriei din
Uniune (48) În urma divulgării
concluziilor provizorii, ÇIB și guvernul turc au susținut că,
întrucât cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu
aproximativ 3% între 2008 și PA, Comisia ar fi trebuit să
concluzioneze că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu
material în perioada examinată. (49) În acest sens este de remarcat
faptul că, în primul rând, s-a recunoscut în mod clar în regulamentul
provizoriu (a se vedea, de exemplu, considerentele 72, 86 sau 91 din
regulamentul provizoriu) că a existat o ușoară creștere a
cotei de piață a industriei din Uniune. În al doilea rând,
considerentul 72 din regulamentul provizoriu precizează că
creșterea cotei de piață este o reflectare a faptului că
volumul vânzărilor producătorilor din Uniune a scăzut ceva mai
puțin decât consumul în cursul perioadei examinate. (50) În plus, în afară de
stocurile în scădere menționate mai jos, acesta este singurul
indicator de prejudiciu care arată o evoluție pozitivă în cursul
perioadei luate în considerare. Prin urmare, argumentul se respinge. (51) Guvernul turc a afirmat, de
asemenea, că scăderea stocurilor finale ale producătorilor din
Uniune incluși în eșantion este o indicație a situației
fără prejudicii a industriei din Uniune. (52) În acest sens, se
precizează că, într-adevăr, după cum s-a menționat în
considerentul 79 din regulamentul provizoriu, stocurile finale ale
producătorilor din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu
18% între 2008 și PA. (53) În același timp, este
recunoscut faptul că o scădere a stocurilor ar putea fi
considerată ca un semn pozitiv, dar numai într-o situație în care
vânzările ar crește într-un ritm mai rapid decât producția.
Totuși, acesta nu este cazul în prezenta anchetă. Dimpotrivă,
scăderea stocurilor în acest caz este doar o reflectare a volumelor de
producție care scad într-un ritm mai rapid decât vânzările. În
această situație, scăderea stocurilor nu poate fi privită
ca o evoluție pozitivă. Prin urmare, argumentul se respinge. (54) În absența oricăror
alte argumente sau observații, se confirmă conținutul
considerentelor 66 – 88 din regulamentul provizoriu, inclusiv concluzia că
industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3
alineatul (5) din regulamentul de bază. E. LEGĂTURA DE
CAUZALITATE 1. Efectul importurilor care fac
obiectul dumpingului (55) În absența oricărei
alte observații specifice, se confirmă considerentele 90 - 93 din
regulamentul provizoriu. 2. Efectul altor factori (56) În urma divulgării
provizorii, ÇIB și guvernul turc au susținut că adevărata
cauză a oricărui prejudiciu suferit de către industria din
Uniune ar fi importurile la prețuri scăzute din alte țări
terțe și, în special, din țările care fac obiectul
măsurilor antidumping. (57) În acest sens, este de
remarcat că, în conformitate cu cele menționate în considerentul 96
din regulamentul provizoriu, importurile din cele opt țări care fac
obiectul măsurilor antidumping au continuat să pătrundă pe
piața Uniunii, deși cota lor de piață a scăzut de la
21 % în 2008 la 17 % în cursul PA. Prețurile medii ale importurilor
respective sunt, în general, mai scăzute decât cele ale importurilor care
fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Chiar și în
cazul în care se ia în considerare taxa antidumping, prețurile
importurilor respective rămân scăzute și comparabile cu
prețurile importurilor din Rusia și din Turcia și se
situează sub media prețurilor practicate de către
producătorii din Uniune. (58) Cu toate acestea, se
observă că, pentru țările care fac obiectul măsurilor
antidumping (la fel ca în cazul tuturor țărilor terțe), numai un
număr limitat de informații statistice și prețuri medii
sunt disponibile și diferență de preț stabilită nu
este neapărat determinantă și poate proveni de la o gamă
diferită de produse. În plus, importurile din țările care fac
obiectul măsurilor antidumping arată o tendință descendentă
evidentă. De unde concluzia că acestea nu au fost de natură
să rupă legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de
industria din Uniune și creșterea importurilor care fac obiectul unui
dumping din Turcia și Rusia. (59) În ceea ce privește importurile
din alte țări terțe, cota lor de piață a scăzut
în perioada examinată, de la 7% în 2008 la 6% în PA, în timp ce pentru
Rusia și Turcia aceasta a crescut. Prețurile medii ale respectivelor
importuri au fost în general mai mari decât importurile care fac obiectul unui
dumping din țările în cauză și în apropierea
prețurilor medii ale producătorilor din Uniune și, ca atare, se
consideră că nu rup legătura de cauzalitate între prejudiciul
suferit de industria din Uniune și creșterea importurilor care fac
obiectul unui dumping din Turcia și Rusia. Prin urmare, argumentul a fost
respins, iar concluzia provizorie că importurile din țări
terțe nu sunt de natură să rupă legătura de
cauzalitate este confirmată. (60) Guvernul turc a susținut,
de asemenea, că orice prejudiciu suferit de industria din Uniune ar fi
cauzat de creșterea costurilor de producție care rezultă din
reducerea cererii. (61) Se observă în acest sens
că, astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 101 din regulamentul
provizoriu, criza financiară și economică din 2008/2009 este
foarte probabil motivul din spatele scăderii consumului de accesorii
pentru țevărie. Consumul a scăzut cu peste 40 % între 2008
și 2009 și a rămas la acest nivel scăzut pe tot restul
perioadei examinate (deși crescut ușor în perioada de anchetă).
Dat fiind faptul că costurile fixe reprezintă până la 40 % din
costurile de fabricație suportate de producătorii din Uniune,
scăderea cererii, a vânzărilor și a producției a dus la
creșterea considerabilă a costurilor de producție unitare.
Aceasta a avut, în mod evident, un impact important asupra
rentabilității industriei din Uniune. (62) În același timp, orice
impact negativ al unui cost de producție unitar mai mare a fost în mod
clar accentuat prin faptul că prețurile practicate de industria din
Uniune au scăzut din cauza presiunii puternice asupra prețurilor
și a subcotării semnificative de către importurile care fac
obiectul unui dumping din Turcia și Rusia. În condiții normale de piață,
industria din Uniune ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce la
minimum impactul oricărei creșteri a costurilor unitare,
menținând cel puțin nivelului prețurilor normale, ceea ce în mod
evident nu a fost posibil în situația exercitării unei presiuni
asupra prețurilor din partea unor importurilor artificial de ieftine care
fac obiectul unui dumping din țările în cauză. (63) În consecință,
argumentul se respinge și se concluzionează în mod definitiv că
eventualul efect negativ al reducerii cererii nu este de natură să
rupă legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria
din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din
Rusia și Turcia. (64) În absența oricăror
alte argumente sau observații, se confirmă conținutul
considerentelor 94 – 106 din regulamentul provizoriu, inclusiv concluzia
că importurile care fac obiectul unui dumping originare din
țările în cauză au provocat un prejudiciu important industriei
din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. G. INTERESUL UNIUNII (65) În urma divulgării
provizorii, ÇIB a susținut că instituirea unor măsuri ar duce la
o situație în care ERNE Fittings, unul dintre reclamanți, ar
deține o poziție de monopol pe piața Uniunii. (66) Se remarcă, în
această privință, că ERNE este doar unul dintre cei doi
reclamanți și că cel de al doilea – INTERFIT – este similar ca
mărimea cu ERNE. În plus, datele din regulamentul provizoriu privind
producătorii din Uniune incluși în eșantion au inclus, de
asemenea, un al treilea producător din Uniune – Virgilio CENA & Figli.
Mai mult, există un număr semnificativ de societăți mici în
Uniune care produc și vând produsul care face obiectul anchetei și
există importuri semnificative din alte surse. Având în vedere cele de mai
sus, se consideră că nu există nici un risc ca poziția
deținută de ERNE să se transforme în monopol. (67) În absența oricăror
altor observații, considerentele 107 - 117 din regulamentul provizoriu,
inclusiv concluzia că nu există motive imperioase împotriva
instituirii de măsuri asupra importurilor care fac obiectul unui dumping
din țările în cauză sunt confirmate. H. MĂSURI DEFINITIVE 1. Nivelul de eliminare a
prejudiciului (68) În absența oricărei
alte observații specifice, se confirmă considerentele 118 - 120 din
regulamentul provizoriu. 2. Măsuri definitive (69) Având în vedere concluziile
privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul
Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul
de bază, se consideră că ar trebui să se instituie o
taxă antidumping definitivă la importurile de produs în cauză
originar din Rusia și Turcia, la nivelul celei mai scăzute marje de
dumping și nivel de eliminare a prejudiciului constatate, în conformitate
cu regula taxei celei mai reduse, care reprezintă, în toate cazurile,
marja de dumping. (70) Pentru Rusia, în absența
cooperării producătorilor-exportatori ruși, marja de dumping la
nivel național a fost calculată astfel cum se explică în
considerentele 21-31 din regulamentul provizoriu și a fost confirmată.
(71) Pentru Turcia, ținând
seama de faptul că nivelul de cooperare a fost considerat ca fiind relativ
scăzut, marja reziduală de dumping a fost stabilită pe baza unei
metode rezonabile care să conducă la o marjă care este mai
ridicată decât cea mai ridicată dintre marjele individuale ale celor
trei societăți cooperante, astfel cum s-a explicat în considerentul
49 din regulamentul provizoriu și a fost confirmată. (72) Pe baza celor de mai sus,
nivelurile propuse ale taxei sunt: Țara || Societatea || Taxa antidumping definitivă Rusia || Toate societățile || 23,8 % Turcia || RSA || 9,6 % || Sardogan || 2,9 % || Unifit || 12,1 % || Toate celelalte societăți || 16,7 % (73) Nivelurile taxelor antidumping
pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au
stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele
reflectă situația constatată în cursul anchetei în
legătură cu societățile respective. Aceste niveluri ale
taxelor (spre deosebire de taxele naționale aplicabile „tuturor celorlalte
societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse
originare din țările în cauză, fabricate de aceste
societăți și, prin urmare, de persoanele juridice specifice
menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care
nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în
dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate
societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de
aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte
societăți”. (74) Orice cerere de aplicare a
unui nivel individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în
urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma
creării unor noi entități de producție sau de vânzare)
trebuie să fie adresată imediat Comisiei[12] și să
conțină toate informațiile utile privind, în special, orice
modificare a activităților societății în legătură
atât cu producția, cât și cu vânzările interne și la export
care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a creării
de noi entități de producție sau de vânzare. După caz,
regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a
listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale
taxelor. (75) Toate părțile au
fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe
baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri
antidumping definitive la importurile anumitor accesorii de țevărie,
din fier sau oțel, originare din Rusia și Turcia și perceperea
definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă provizorie (denumită
în continuare „informare finală”). Părților li s-a acordat, de
asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în
urma acestei comunicări. (76) Ca urmare a informării
finale, au fost primite cereri din partea reclamantului precum și din partea
celor doi producători-exportatori cooperanți din Turcia și din
partea ÇIB. Atât producătorii turci cât și ÇIB au solicitat și
au obținut audiențe. (77) Reclamantul a aprobat toate
constatările astfel cum au fost divulgate. Observațiile verbale
și scrise prezentate de cei doi exportatori turci și de ÇIB au
constituit o reluare a observațiilor deja formulate în urma
divulgării intermediare. Este de remarcat faptul că nicio parte
interesată nu a contestat informațiile subiacente. (78) În considerentele 24 - 33 de
mai sus se oferă o justificare și un răspuns la argumentul
privind aplicarea metodei asimetrice, inclusiv a reducerii la zero, pentru
calcularea dumpingului. Utilizarea lirei turcești pentru stabilirea
modelelor de prețuri de export este explicată iar argumentul
respectiv este abordat în considerentul 29 de mai sus. Utilizarea
prețurilor medii aritmetice în locul prețurilor medii ponderate
pentru identificarea modelelor de prețuri de export este explicată,
iar argumentul respectiv este abordat în considerentul 30 de mai sus.
Argumentul care include în prețul de export marja de profit
obținută prin transportul maritim este descris și respins în
considerentul 19 de mai sus. Argumentul potrivit căruia nicio evaluare
cumulată a importurilor turce și rusești nu este efectuată
în lumina diferențelor de concentrație geografică dintre
vânzările turce și cele rusești este descris și respins în
considerentele 43 și 44 de mai sus Argumentul potrivit căruia
industria din Uniune nu a suferit prejudicii în urma cotei de piață
mărite a acestora este abordat și respins în considerentele 48 – 50
de mai sus. (79) Întrucât în urma
divulgării finale nu a fost prezentat nici un argument care să
influențeze rezultatul evaluării cazului, nu se efectuează nicio
modificare a constatărilor astfel cum au fost detaliate mai sus. I. COLECTAREA
DEFINITIVĂ A TAXEI PROVIZORII (80) Având în vedere amploarea
marjei de dumping și dat fiind nivelul prejudiciului provocat industriei
din Uniune, se consideră necesar ca sumele asigurate prin taxa antidumping
provizorie instituită prin regulamentul provizoriu să fie colectate
definitiv până la limita valorii taxei definitive instituite. ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 1. Se
instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de accesorii
de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și
accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului
inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor
utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent
la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile
TARIC 7307 93 11 91, 7307 93 11 93, 7307 93 11 94, 7307 93 11 95, 7307 93 11
99, 7307 93 19 91, 7307 93 19 93, 7307 93 19 94, 7307 93 19 95, 7307 93 19 99,
7307 99 80 92, 7307 99 80 93, 7307 99 80 94, 7307 99 80 95 și 7307 99 80
98) și originare din Rusia și Turcia. 2. Nivelul
taxei antidumping definitive aplicabil prețului net franco-frontieră
a Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1)
și fabricate de societățile menționate mai jos este
următorul: Țara || Societatea || Taxa antidumping || Codul adițional TARIC Rusia || Toate societățile || 23,8 % || - Turcia || RSA Tesisat Malzemeleri San ve Ticaret AŞ, Küçükköy, Istanbul || 9,6 % || B295 || Sardoğan Endüstri ve Ticaret, Kurtköy Pendik, Istanbul || 2,9 % || B296 || UNIFIT BORU BAĞLANTI ELEM. END. MAM. San. VE TİC. AȘ, Tuzla, Istanbul || 12,1 % || B297 || Toate celelalte societăți || 16,7 % || B999 3. Cu
excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică
dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale. Articolul 2 Sumele asigurate prin taxa antidumping
provizorie instituită prin Regulamentul (UE) nr. 699/2012 al Comisiei la
importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din
oțel originare din Rusia și Turcia vor fi colectate în mod definitiv. Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în
ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru
Consiliu Preşedintele
[1] JO L 343, 22.12.2009, p. 51. [2] JO L 343, 22.12.2009, p. 51. [3] JO L 203, 31.7.2012, p. 37. [4] JO C 320, 1.11.2011, p. 4 [5] JO L 275, 16.10.2008, p. 18 și JO L 233, 4.9.2009,
p. 1. [6] T-274/02, Ritek, § 57. [7] T-274/02, Ritek, § 60. [8] T-274/02, Ritek, § 51 – ultima teză. [9] Raportul Organului de
Apel al OMC, Comunitățile Europene – Taxe antidumping la importurile
de lenjerie de pat din bumbac originară din India [10] T-274/02, Ritek, § 98-103 [11] JO L 234, 3.10.1995, p. 4. [12] Comisia Europeană, Direcția Generală
Comerț, Direcția H, biroul N105 08/20, 1049 Bruxelles, BELGIA.