EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

În conformitate cu articolul 395 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (denumită în continuare „directiva TVA”), Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să aplice măsuri speciale de derogare de la directivă, pentru a simplifica procedura de colectare a taxei sau pentru a preveni anumite forme de evaziune sau de fraudă fiscală.

Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 20 aprilie 2012, Republica Letonia (denumită în continuare „Letonia”) a solicitat autorizația de a continua să aplice o măsură de derogare de la articolul 193 din directiva TVA. În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din directiva TVA, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 30 iulie 2012, cu privire la cererea înaintată de Letonia (Spania a fost informată printr-o scrisoare din 31 iulie 2012). Printr-o scrisoare datată 2 august 2012, Comisia a înștiințat Letonia că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru examinarea cererii.

Contextul general

Letonia a solicitat autorizația de a prelungi aplicarea curentă a procedurii de taxare inversă pentru livrările de lemn. Pe baza informațiilor furnizate de Letonia, se pare că piața lemnului din această țară este încă dominată de mici companii locale și de furnizori individuali care adesea dispar fără a achita TVA către autoritățile locale, lăsând însă clientului o factură valabilă pentru deducerea TVA.

În cadrul procedurii de taxare inversă, destinatarul, în măsura în care se califică drept persoană impozabilă în scopuri de TVA, este obligat la plata TVA către autoritățile fiscale. În practică, acest lucru înseamnă că furnizorul de lemn nu percepe TVA clientului său care, dacă beneficiază de drepturi depline de deducere a TVA, ar declara și ar deduce simultan TVA corespunzătoare; prin urmare, necesitatea efectuării unei plăți către Trezorerie dispare. Sistemul se aplică pe teritoriul Letoniei și nu are niciun impact asupra tranzacțiilor transfrontaliere.

Această măsură de derogare (care constituie o derogare de la A șasea directivă[1] în vigoare în acel moment și care a fost înlocuită, fără modificări substanțiale de conținut, de directiva TVA] a fost inițial acordată până la 30 aprilie 2005 prin actul de aderare din 2003[2], mai precis în anexa VIII, capitolul 7, punctul 1 litera (b). Ulterior, măsura a fost prelungită până la 31 decembrie 2009 prin Decizia 2006/42/CE a Consiliului din 24 ianuarie 2006[3] și până la 31 decembrie 2012 prin Decizia 2009/1008/UE a Consiliului din 7 decembrie 2009[4].

Comisia înțelege că situația pe baza căreia s-a acordat derogarea inițială continuă să existe. Letonia susține că o serie de indicatori demonstrează faptul că riscul de fraudă în materie de TVA este încă ridicat în acest sector. Prin urmare, derogarea trebuie din nou prelungită pentru o perioadă limitată.

Totuși, deoarece derogarea este în vigoare de o perioadă îndelungată, în cazul în care Letonia are în vedere solicitarea unei noi prelungiri a măsurii de derogare după 2015, aceasta ar trebui să transmită Comisiei un raport de evaluare împreună cu cererea de prelungire până la 1 aprilie 2015 cel târziu.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Derogări similare au fost acordate și altor state membre în temeiul articolului 193 din directiva TVA.

Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Nu se aplică.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

Nu se aplică.

Obținerea și utilizarea expertizei

Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă.

Evaluarea impactului

Propunerea de decizie vizează combaterea evaziunii în materie de TVA pe piața lemnului din Letonia și, prin urmare, are un impact potențial pozitiv.

Cu toate acestea, având în vedere sfera de aplicare restrânsă a derogării și aplicarea sa limitată în timp, impactul va fi, în orice caz, limitat.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acțiunii propuse

Autorizarea Letoniei de a prelungi aplicarea unei măsuri de derogare de la articolul 193 din directiva TVA, cu privire la utilizarea procedurii de taxare inversă pentru tranzacțiile de pe piața lemnului.

Temei juridic

Articolul 395 din directiva TVA.

Principiul subsidiarității

În conformitate cu articolul 395 din directiva TVA, un stat membru care dorește să introducă măsuri de derogare de la respectiva directivă trebuie să obțină autorizarea Consiliului, sub forma unei decizii a Consiliului. Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din motivul (motivele) menționat(e) în continuare.

Decizia se referă la o autorizare acordată unui stat membru la solicitarea acestuia și nu constituie o obligație.

Având în vedere domeniul de aplicare limitat al derogării, măsura specială este proporțională cu obiectivul urmărit.

Alegerea instrumentelor

În conformitate cu articolul 395 din directiva TVA, derogarea de la normele comune în materie de TVA este posibilă numai cu autorizare din partea Consiliului, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei. În plus, o decizie a Consiliului este cel mai adecvat instrument, deoarece poate fi adresată statelor membre în mod individual.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii.

5.           ELEMENTE OPȚIONALE

Clauza de reexaminare / de revizuire / privind încetarea de drept a efectelor juridice

Propunerea conține o clauză privind încetarea de drept a efectelor juridice.

2012/0315 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2009/1008/EU de autorizare a Republicii Letonia în vederea aplicării în continuare a unei măsuri de derogare de la dispozițiile articolului 193 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[5], în special articolul 395 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)       Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 20 aprilie 2012, Letonia a solicitat autorizația de a continua să aplice o măsură de derogare de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE cu privire la persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) către autoritățile fiscale.

(2)       În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE, Comisia a informat celelalte state membre, printr-o scrisoare din 30 iulie 2012, cu privire la cererea înaintată de Letonia. Spania a fost totuși informată cu privire la cerere printr-o scrisoare din 31 iulie 2012. Printr-o scrisoare datată 2 august 2012, Comisia a înștiințat Letonia că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru examinarea cererii.

(3)       Piața lemnului din Letonia este dominată în continuare de mici companii locale și de furnizori individuali. Natura pieței și a întreprinderilor implicate a constituit o sursă de fraudă fiscală considerată de autoritățile fiscale ca fiind dificil de controlat. În vederea combaterii acestui abuz, în legislația letonă privind TVA a fost inclusă o dispoziție specială care prevede că, în cazul tranzacțiilor de pe piața lemnului, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă căreia îi este destinată o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabilă. Măsura constituie o derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE, care prevede că, în cadrul sistemului intern, persoana impozabilă care furnizează bunurile sau prestează serviciile este, în mod normal, persoana obligată la plata taxei.

(4)       Situația de drept și de fapt care a justificat aplicarea măsurii de derogare în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2009/1008/UE a Consiliului din 7 decembrie 2009 de autorizare a Republicii Letonia în vederea aplicării în continuare a unei măsuri de derogare de la dispozițiile articolului 193 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[6] nu s-a schimbat. Pe baza informațiilor furnizate de Letonia, se pare că riscul de fraudă în materie de TVA în sectorul respectiv rămâne ridicat. Prin urmare, Letonia ar trebui să fie autorizată să aplice în continuare măsura respectivă pentru o perioadă limitată.

(5)       În cazul în care Letonia dorește să solicite prelungirea măsurii de derogare după 2015, ar trebui să transmită Comisiei un raport privind aplicarea măsurii împreună cu cererea de prelungire până la 30 martie 2015 cel târziu.

(6)       Derogarea nu are un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA.

(7)       Prin urmare, Decizia 2009/1008/UE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2009/1008/UE se modifică după cum urmează:

(1)        La articolul 2, data de „31 decembrie 2012” se înlocuiește cu data de „31 decembrie 2015”;

(2)        Se inserează articolul 2a cu următorul text:

„Articolul 2a

Orice cerere de prelungire a măsurii prevăzute de prezenta decizie se transmite Comisiei până la 30 martie 2015 cel târziu și este însoțită de un raport privind aplicarea măsurii respective.”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Letonia.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               Directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, 13.6.1977, p. 1).

[2]               JO L 236, 23.9.2003, p. 33.

[3]               JO L 25, 28.1.2006, p. 31.

[4]               JO L 347, 24.12.2009, p. 30.

[5]               JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

[6]               JO L 347, 24.12.2009, p. 30.