/* COM/2012/0496 final - 2011/0276 (COD) */ /* COM/2012/0496 final - 2011/0276 (COD) */
EXPUNERE DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
Comisia a prezentat propunerile sale de
regulament de stabilire a unor norme comune privind FEDER, FSE, Fondul de
coeziune, FEADR și EMFF și dispoziții generale privind fondurile politicii de
coeziune la 6 octombrie 2011 [COM (2011) 615 final]. Prezenta propunere de regulament privind
dispozițiile comune (RDC) a prevăzut adoptarea unui cadru strategic comun (CSC)
care: „ … să transpună obiectivele Uniunii în
acțiuni-cheie pentru fondurile CSC, pentru a prevedea o direcție strategică mai
clară pentru procesul de programare la nivelul statelor membre și al
regiunilor. Cadrul strategic comun ar trebui să faciliteze coordonarea
sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor CSC și
coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii. Prin urmare, cadrul strategic comun ar
trebui să stabilească domeniile-cheie de sprijin, provocările teritoriale care
trebuie abordate, obiectivele politice, domeniile de prioritate pentru
activitățile de cooperare, mecanismele de coordonare și mecanismele de
asigurare a coerenței și compatibilității cu politicile economice ale statelor
membre și ale Uniunii.” (Considerentele 14 și 15) Propunerea Comisiei stabilește obiectivele și
conținutul CSC în articolele 10 și 11 din RDC. În conformitate cu Articolul 12 din propunere, cadrul strategic comun
va fi adoptat de către Comisie ca un act delegat. Atât Consiliul, cât și Comisia REGI a
Parlamentului European au informat că doresc să vadă CSC adoptat ca anexă la
regulament, și nu ca un act delegat. Având în vedere acest aspect și pentru a
facilita un compromis între instituții, Comisia prezintă această propunere
legislativă modificată, care împarte elementele CSC între o nouă anexă (anexa
I) la RDC și un act delegat. Comisia susține, cu toate acestea, că toate
elementele, fie incluse în anexă fie în actul delegat, rămân elemente
neesențiale în sensul articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene și, în consecință, pot fi modificate printr-un act delegat. Elementele
esențiale sunt cuprinse în articolele 11 și 12 din RDC.
2.
REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII
IMPACTULUI
În vederea facilitării discuțiilor, un
document de lucru al serviciilor Comisiei, care stabilește principalele
elementele CSC a fost publicat la data de 14 martie 2012 [SWD (2012) 61]. În urma examinării documentului de lucru al
serviciilor Comisiei, Consiliul și Comisia REGI a Parlamentului European și-au
menținut poziția că CSC ar trebui să fie adoptat ca o anexă la RDC. Ambele
instanțe consideră că CSC constituie un element esențial al actului legislativ,
întrucât ele susțin că CSC exprimă alegeri politice privind aspecte
fundamentale ale politicii de coeziune. Amendamente corespunzătoare au fost
incluse în abordarea generală parțială adoptată de Consiliul Afaceri Generale
la 24 aprilie 2012 și în proiectele de rapoarte ale Comisiei REGI a
Parlamentului European. S-a realizat o evaluare a impactului pentru
propunerile legislative inițiale.
3.
ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
Propunerea legislativă modificată împarte
elemente ale CSC între o nouă anexă (anexa I) la RDC și un act delegat.
Dispozițiile privind CSC conținute în anexă sunt elemente neesențiale ale
actului legislativ în conformitate cu articolul 290 din TFUE și, în consecință,
pot fi modificate printr-un act delegat. Noua anexă cuprinde patru secțiuni privind 1)
mijloacele de asigurare a coerenței și consecvenței cu politicile economice ale
statelor membre și ale Uniunii, 2) mecanismele de coordonare între fondurile
CSC, precum și cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, 3)
principiile orizontale și obiectivele de politică transsectoriale și 4)
măsurile de abordare a provocărilor la nivel teritorial. Aceste secțiuni vor coincide
în mare măsură cu secțiunile 3, 4 și 5 din documentul de lucru al serviciilor
Comisiei și cu elementele relevante din anexele I și II, cu adaptarea
formulării lor la cerințele lingvistice ale unui text reglementativ. Actul delegat, la rândul său, va conține două
secțiuni privind: 1) acțiunile indicative de valoare adăugată europeană de
înalt nivel și principiile corespunzătoare privind punerea în practică și 2)
acțiunile prioritare pentru cooperare. Acestea coincid în mare măsură cu
anexele I și II la documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din nou, cu
adaptările juridice necesare. Cifrele care figurează în secțiunea privind
cadrul financiar și în fișa financiară legislativă au fost actualizate pentru a
ține seama de propunerea modificată a Comisiei pentru cadrul financiar
multianual 2014-2020[1].
4.
IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea modificată nu va avea implicații
bugetare. Disponibilitatea unor noi date și previziuni macroeconomice,
precum și aderarea Republicii Croația duc, cu toate acestea, la modificări ale
pachetului de coeziune.
5.
REZUMATUL MODIFICĂRILOR
Modificarea vizează schimbări în cadrul
considerentelor 14, 15, 16, 83, 84 și 88, și al articolelor 2, 10, 11, 12, 14,
141 și 142. O nouă anexă I a fost, de asemenea, adăugată, ceea ce a provocat
schimbări în numerotarea anexelor la unele articole suplimentare (19, 83, 86,
87, 105, 106 și 107). Fișa financiară legislativă a fost, de asemenea,
actualizată. 2011/0276 (COD) Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI
AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun,
precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL
UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene, în special articolul 177, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și
Social European[2],
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3], având în vedere avizul Curții de Conturi[4], hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1)
Articolul 174 din tratat prevede că, în vederea
consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale, Uniunea urmărește
reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și
a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, a anumitor zone
rurale, a zonelor afectate de tranziția industrială, precum și a regiunilor
defavorizate puternic și permanent din punct de vedere natural sau demografic. Articolul
175 din tratat prevede că Uniunea susține realizarea acestor obiective prin
acțiunea pe care o întreprinde prin intermediul Fondului European de Orientare
și Garantare Agricolă secțiunea „Orientare”, al Fondului social european, al
Fondului european de dezvoltare regională, al Băncii Europene de Investiții și
al altor instrumente. (2)
În conformitate cu concluziile Consiliului European
din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată strategia Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, este necesar ca
Uniunea și statele membre să realizeze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, promovând în același timp dezvoltarea armonioasă a Uniunii și
reducerea decalajelor regionale. (3)
Pentru a îmbunătăți coordonarea și armonizarea
punerii în aplicare a fondurilor care furnizează contribuții în temeiul
politicii de coeziune – și anume Fondul european de dezvoltare regională
(FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) – , cu punerea
în aplicare a fondurilor pentru dezvoltarea rurală – și anume Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – , și cea a fondului pentru sectorul
maritim și al pescuitului – și anume Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime (EMFF) – , ar trebui să fie stabilite dispoziții comune pentru toate
aceste fonduri (denumite în continuare „fondurile CSC”). În plus, prezentul
regulament conține dispoziții comune pentru FEDER, FSE și FC, dar nu se aplică
FEADR și EMFF. Având în vedere particularitățile fiecărui fond CSC, este
necesar ca norme specifice aplicabile fiecărui fond CSC și obiectivului de
cooperare teritorială europeană în cadrul FEDER să fie specificate în
regulamente separate. (4)
În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC),
s-a obținut deja o sinergie semnificativă prin armonizarea și alinierea
normelor privind gestiunea și controlul pentru primul pilon (FEGA – Fondul
European de Garantare Agricolă) și pentru al doilea pilon (FEADR) al PAC. Prin
urmare, este necesar să se mențină legătura puternică între FEGA și FEADR și să
se susțină structurile deja existente în statele membre. (5)
Regiunile ultraperiferice ar trebui să beneficieze
de măsuri specifice și de o finanțare suplimentară pentru a se compensa
handicapurile provocate de factorii menționați la articolul 349 din tratat. (6)
Pentru a asigura interpretarea corectă și coerentă
a dispozițiilor și pentru a contribui la securitatea juridică pentru statele
membre și beneficiari, este necesară definirea anumitor termeni care sunt
utilizați în regulament. (7)
Se stabilește că prezentul regulament este
organizat în trei părți, prima parte conținând considerentele și definițiile, a
doua parte conținând normele aplicabile tuturor fondurilor CSC iar a treia
parte incluzând dispozițiile care se aplică numai FEDER, FSE și FC (denumite în
continuare „fondurile”). (8)
În temeiul articolului 317 din tratat și în
contextul gestiunii partajate, ar trebui stabilite condiții care să permită
Comisiei să își asume competențele de executare a bugetului general al Uniunii
Europene și să se precizeze responsabilitățile legate de cooperarea cu statele
membre. Aceste condiții ar trebui să permită Comisiei să obțină asigurări în
legătură cu faptul că statele membre utilizează fondurile CSC în conformitate
cu legislația, reglementările și cu principiul bunei gestiuni financiare în
sensul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general
al Comunităților Europene (denumit în continuare „regulamentul financiar”)[5]. Statele membre și organismele
desemnate de ele în acest sens ar trebui să fie responsabile pentru punerea în
aplicare a programelor la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu
cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru. Aceste
dispoziții garantează, de asemenea, că se acordă atenție necesității de a
asigura complementaritatea și coerența intervenției Uniunii, proporționalitatea
măsurilor administrative și reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor
fondurilor CSC. (9)
Pentru contractul de parteneriat și, respectiv,
pentru fiecare program, un stat membru ar trebui să organizeze un parteneriat
cu reprezentanții autorităților competente regionale, locale, urbane și alte
autorități publice, cu partenerii economici și sociali și cu organisme care
reprezintă societatea civilă, inclusiv partenerii în domeniul protecției
mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru
promovarea egalității și a nediscriminării. Scopul acestor parteneriate ar
trebui să fie respectarea principiului guvernanței pe mai multe niveluri,
asigurarea asumării intervențiilor programate de către părțile interesate și
valorificarea experienței și know-how-ului actorilor relevanți. Comisia ar
trebui împuternicită să adopte acte delegate care să prevadă un cod de conduită
pentru a garanta că partenerii sunt implicați în pregătirea, punerea în
aplicare, monitorizarea și evaluarea contractelor de parteneriat și a
programelor, în mod consecvent. (10)
Activitățile fondurilor CSC și operațiunile pe care
acestea le sprijină ar trebui să fie conforme cu legislația Uniunii și cu
legislația națională aplicabile care sunt direct sau indirect legate de punerea
în aplicare a operațiunii. (11)
În contextul efortului său de mărire a coeziunii
economice, teritoriale și sociale, Uniunea ar trebui, în toate etapele de
punere în aplicare a fondurilor CSC, să urmărească eliminarea inegalităților și
promovarea egalității între bărbați și femei, precum și combaterea
discriminării pe criterii de sex, origine etnică sau rasială, religie sau
credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală. (12)
Obiectivele fondurilor CSC ar trebui urmărite în
cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de
protecție și îmbunătățire a mediului, în conformitate cu articolele 11 și 19
din tratat, având în vedere principiul „poluatorul plătește”. Statele membre ar
trebui să furnizeze informații cu privire la sprijinul acordat obiectivelor
legate de schimbările climatice, în conformitate cu ambiția de a aloca cel
puțin 20% din bugetul Uniunii acestor obiective, utilizând o metodologie
adoptată de Comisie printr-un act de punere în aplicare. (13)
Pentru a îndeplini țintele și obiectivele
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, fondurile CSC ar trebui să își direcționeze sprijinul către un
număr limitat de obiective tematice comune. Domeniul de aplicare precis al
fiecăruia dintre fondurile CSC ar trebui stabilit în norme specifice fondurilor
și poate fi limitat la unele dintre obiectivele tematice definite în prezentul
regulament. (14)
Pentru a optimiza contribuția fondurilor CSC și a
oferi statelor membre și regiunilor orientări strategice clare pentru procesul
de programare, Comisia ar trebui să adopte, printr-un act delegat, ar
trebui să fie instituit un cadru strategic comun care să transpună
obiectivele Uniunii în acțiuni-cheie pentru fondurile CSC cu scopul de a oferi
statelor membre și regiunilor orientări strategice mai clare pentru procesul de
programare. Cadrul strategic comun ar trebui să
faciliteze coordonarea sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în
temeiul fondurilor CSC și coordonarea cu celelalte politici și instrumente
relevante ale Uniunii. (15)
Prin urmare, cadrul strategic comun ar trebui să
determine domeniile-cheie de sprijin să stabilească mijloacele de realizare
a coerenței și concordanței cu politicile economice ale statelor membre și ale
Uniunii, mecanismele de coordonare între fondurile CSC și cu alte politici și
instrumente relevante ale Uniunii, principiile orizontale și obiectivele
politice transversale, măsurile de abordare a provocărilor teritoriale care trebuie
abordate, acțiunile indicative cu valoare adăugată europeană ridicată și
principiile corespunzătoare privind punerea în practică, precum și acțiunile
prioritare obiectivele strategice, domeniile prioritare în materie de
activități pentru cooperare, mecanismele de coordonare și mecanismele
care asigură coerența și concordanța politicilor economice ale statelor membre
și ale Uniunii. (16)
Pe baza cadrului strategic comun adoptat de
Comisie, fiecare stat membru ar trebui să pregătească, în cooperare cu partenerii
săi și în dialog cu Comisia, un contract de parteneriat. Contractul de
parteneriat ar trebui să traducă elementele prevăzute de cadrul strategic comun
în contextul național și să prevadă angajamente ferme privind îndeplinirea
obiectivelor Uniunii prin programarea fondurilor CSC. (17)
Statele membre ar trebui să-și concentreze
sprijinul pentru a asigura o contribuție semnificativă la obiectivele Uniunii,
în conformitate cu necesitățile lor specifice de dezvoltare la nivel național
și regional. Ar trebui definite condiții ex ante, pentru a garanta
existența condițiilor-cadru necesare pentru utilizarea eficace a sprijinului
Uniunii. Îndeplinirea condițiilor ex ante respective ar trebui să fie
evaluată de către Comisie în cadrul evaluării contractului de parteneriat și
programelor. În cazul în care o condiție ex ante nu este îndeplinită,
Comisia ar trebui să aibă competența de a suspenda plățile pentru programul
respectiv. (18)
Ar trebui definit un cadru de performanță pentru
fiecare program, pentru a monitoriza progresele către obiectivele și țintele
stabilite pentru fiecare program în cursul perioadei de programare. Comisia ar
trebui să realizeze o examinare a performanțelor, în cooperare cu statele
membre, în 2017 și 2019. O rezervă de performanță ar trebui prevăzută și
alocată în 2019 în cazurile în care obiectivele de etapă stabilite în cadrul de
performanță au fost atinse. Având în vedere diversitatea și caracterul lor
plurinațional, nu ar trebui să existe nicio rezervă de performanță pentru
programele de cooperare teritorială europeană. În cazurile în care
neîndeplinirea obiectivelor de etapă sau a țintelor este semnificativă, Comisia
ar trebui să poată suspenda plățile pentru program sau, la sfârșitul perioadei
de programare, poate să aplice corecții financiare, pentru a se asigura că
bugetul Uniunii nu este risipit sau folosit în mod ineficient. (19)
Consolidarea legăturii dintre politica de coeziune
și guvernanța economică a Uniunii va garanta că eficacitatea cheltuielilor în
temeiul fondurilor CSC este susținută de politici economice solide și că
fondurile CSC pot, dacă este necesar, să fie redirecționate pentru abordarea
problemelor economice cu care se confruntă o țară. Acest proces trebuie să fie
progresiv, începând cu modificările contractului de parteneriat și ale
programelor în sprijinul recomandărilor Consiliului privind abordarea
dezechilibrelor macroeconomice și a dificultăților sociale și economice. În
cazul în care, în ciuda utilizării sporite a fondurilor CSC, un stat membru nu
reușește să ia măsuri eficace în contextul procesului de guvernanță economică,
Comisia ar trebui să aibă dreptul de a suspenda parțial sau total plățile și
angajamentele. Deciziile privind suspendarea ar trebui să fie proporționale și
eficace, ținând cont de impactul programelor individuale în ceea ce privește
abordarea situației economice și sociale din statul membru relevant și de
modificările precedente ale contractului de parteneriat. Atunci când ia decizii
privind suspendarea, Comisia ar trebui să respecte, de asemenea, egalitatea de
tratament între statele membre, ținând cont în special de impactul suspendării
asupra economiei statului membru în cauză. Suspendările ar trebui încetate și
fondurile ar trebui puse din nou la dispoziția statului membru în cauză de
îndată ce acesta ia măsurile necesare. (20)
Pentru a garanta că se pune accentul pe realizarea
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, este necesar să se definească elemente comune tuturor programelor. Pentru a asigura coerența modalităților de
programare pentru fondurile CSC, procedurile de adoptare și modificare a
programelor ar trebui aliniate. Programarea ar
trebui să asigure coerența cu cadrul strategic comun și cu contractul de
parteneriat, coordonarea fondurilor CSC între ele, cu celelalte instrumente
financiare existente și cu Banca Europeană de Investiții. (21)
Coeziunea teritorială a fost adăugată alături de
obiectivele privind coeziunea economică și socială din tratat, și este necesar
să se abordeze rolul orașelor, delimitările geografice funcționale și zonele
subregionale care se confruntă cu probleme geografice sau demografice
specifice. În acest scop, pentru a mobiliza
mai bine potențialul la nivel local, este necesar să se consolideze și să se
faciliteze dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității prin
stabilirea unor norme comune și a unei coordonări strânse între toate fondurile
CSC. Responsabilitatea pentru punerea în
aplicare a strategiilor de dezvoltare locală ar trebui să revină grupurilor de
acțiune locală care reprezintă interesele comunității, acesta reprezentând un
principiu esențial. (22)
Instrumentele financiare sunt tot mai importante ca
urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor CSC, a capacității lor de a
combina diferite forme de resurse publice și private pentru a sprijini
obiectivele în materie de politici publice și a faptului că formele de
finanțare reînnoibile măresc viabilitatea pe termen lung a acestei asistențe. (23)
Instrumentele financiare sprijinite de fondurile
CSC ar trebui să fie utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale pieței
într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu
obiectivele programelor, și nu ar trebui să excludă finanțarea privată. Prin
urmare, decizia de a finanța măsurile de sprijin prin intermediul
instrumentelor financiare ar trebui să fie stabilită pe baza unei analize ex
ante. (24)
Instrumentele financiare ar trebui concepute și
puse în aplicare astfel încât să promoveze participarea substanțială a
investitorilor din sectorul privat și a instituțiilor financiare pe o bază
adecvată în ceea ce privește partajarea riscurilor. Pentru a fi suficient de
atractive pentru sectorul privat, instrumentele financiare trebuie să fie
concepute și puse în aplicare în mod flexibil. Prin urmare, autoritățile de
management trebuie să decidă cu privire la cele mai adecvate forme de punere în
aplicare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale
regiunilor țintă, în conformitate cu obiectivele programului relevant. (25)
Autoritățile de management ar trebui să aibă
posibilitatea de a contribui cu resurse din programe la instrumentele
financiare instituite la nivelul Uniunii sau la instrumentele create la nivel
regional. Autoritățile de management ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea
de a pune în aplicare instrumentele financiare în mod direct, prin intermediul
unor fonduri specifice sau prin fonduri ale fondurilor. (26)
Cuantumul resurselor transferate în orice moment de
la fondurile CSC către instrumentele financiare ar trebui să corespundă
cuantumului necesar efectuării investițiilor planificate și plăților către
beneficiarii finali, incluzând costurile și comisioanele de gestionare,
calculate pe baza unor planuri de afaceri și previziuni ale fluxurilor de
numerar pe o perioadă predeterminată care nu ar trebui să depășească doi ani. (27)
Este necesară stabilirea de norme specifice privind
sumele care urmează a fi acceptate drept cheltuieli eligibile la închidere,
pentru a se asigura că sumele, inclusiv costurile și comisioanele de gestionare
plătite din fondurile CSC către instrumentele financiare, sunt utilizate
efectiv pentru investiții și plăți către beneficiarii finali. În plus, este
necesară stabilirea unor norme specifice privind reutilizarea resurselor puse
la dispoziție din fondurile CSC, inclusiv utilizarea resurselor rămase după
încheierea programelor. (28)
Statele membre ar trebui să monitorizeze programele
pentru a evalua punerea lor în aplicare și progresele înregistrate în direcția
realizării obiectivelor programului. În acest
scop ar trebui să se instituie comitete de monitorizare și să se definească
structura și funcțiile acestora în ceea ce privește fondurile CSC. Comitete de monitorizare mixte ar putea fi
instituite pentru a facilita coordonarea între fondurile CSC. Pentru asigurarea
eficacității, comitetele de monitorizare ar trebui să aibă competența de a
adresa recomandări autorităților de management în ceea ce privește punerea în
aplicare a programului și ar trebui să monitorizeze acțiunile adoptate ca
urmare a recomandărilor lor. (29)
Este necesară alinierea modalităților de
monitorizare și raportare pentru fondurile CSC pentru a simplifica modalitățile
de gestiune la toate nivelurile. Este
important să se asigure cerințe de raportare proporționale, dar și
disponibilitatea unor informații cuprinzătoare privind progresele înregistrate
în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare,
este necesar ca cerințele privind raportarea să reflecte necesitățile în
materie de informații din anumiți ani și să fie aliniate cu programarea
examinării performanțelor. (30)
În vederea monitorizării evoluției programelor, ar
trebui să aibă loc o reuniune anuală de examinare între statul membru și
Comisie. Statul membru și Comisia ar trebui să
aibă posibilitatea de a renunța la organizarea reuniunii, pentru a evita o
sarcină administrativă inutilă. (31)
Pentru a permite Comisiei să monitorizeze
progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, statele
membre ar trebui să prezinte rapoarte privind progresele în ceea ce privește
punerea în aplicare a contractelor lor de parteneriat. Pe baza acestor
rapoarte, Comisia ar trebui să pregătească un raport de strategie privind
progresele înregistrate, în 2017 și în 2019. (32)
Este necesar să se evalueze eficacitatea, eficiența
și impactul asistenței din fondurile CSC, pentru a îmbunătăți calitatea punerii
în aplicare și a elaborării programelor și pentru a determina impactul
programelor în ceea ce privește țintele strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și în ceea ce privește
PIB-ul și șomajul, după caz. Ar trebui precizate responsabilitățile statelor
membre și ale Comisiei în acest sens. (33)
Pentru a îmbunătăți calitatea și elaborarea
fiecărui program și pentru a verifica dacă obiectivele și țintele pot fi
atinse, ar trebui efectuată o evaluare ex ante a fiecărui program. (34)
Un plan de evaluare ar trebui elaborat de către
autoritatea responsabilă pentru pregătirea programului. În timpul perioadei de
programare, autoritățile de management ar trebui să efectueze evaluări pentru a
examina eficacitatea și impactul unui program. Ar trebui să se informeze
comitetul de monitorizare și Comisia în legătură cu rezultatele evaluărilor,
pentru a facilita deciziile în materie de gestionare. (35)
Ar trebui să desfășoare evaluări ex post pentru
a examina eficacitatea și eficiența fondurilor CSC și impactul lor asupra
obiectivelor generale ale fondurilor CSC și ale strategiei Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. (36)
Este util să se specifice tipurile de acțiuni care
ar putea fi adoptate la inițiativa Comisiei și a statelor membre ca asistență
tehnică din fondurile CSC. (37)
Pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor
Uniunii și pentru a evita finanțarea excesivă a operațiunilor generatoare de
venituri, este necesară stabilirea unor norme privind calcularea contribuției
din partea fondurilor CSC la o operațiune generatoare de venituri. (38)
Ar trebui să se specifice datele inițiale și finale
de eligibilitate a cheltuielilor, astfel încât să existe o normă uniformă și
echitabilă aplicabilă utilizării fondurilor CSC în întreaga Uniune. Pentru a se facilita execuția programelor, ar
trebui să se stabilească faptul că data începând cu care cheltuielile devin
eligibile poate fi o dată anterioară datei de 1 ianuarie 2014, în cazul în
care statul membru în cauză prezintă un program înaintea acestei date. Pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor
UE și pentru a reduce riscul pentru bugetul UE, este necesar să se instituie
restricții privind contribuțiile pentru operațiunile finalizate. (39)
În conformitate cu principiul subsidiarității și
sub rezerva anumitor excepții prevăzute de Regulamentul (Regulamentele) (UE)
nr. [...] [regulamentele privind FEDER, FSE, FC, cooperarea teritorială
europeană, FEADR, EMFF], statele membre ar trebui să adopte norme la nivel
național privind eligibilitatea cheltuielilor. (40)
În vederea simplificării utilizării fondurilor CSC
și a reducerii riscului de erori, concomitent cu asigurarea unei diferențieri
atunci când este necesar pentru a reflecta elementele specifice politicilor, se
recomandă definirea formelor de contribuție, a condițiilor armonizate de
rambursare a granturilor și a finanțărilor prin sume forfetare, a normelor
specifice de eligibilitate pentru granturi și a condițiilor specifice privind
eligibilitatea operațiunilor, în funcție de zonă. (41)
Pentru a garanta eficacitatea, corectitudinea și
impactul durabil al intervențiilor din partea fondurilor CSC, ar trebui să se
prevadă dispoziții care să garanteze că investițiile în întreprinderi și
infrastructură sunt de durată și să se prevină utilizarea fondurilor CSC pentru
avantaje necuvenite. Experiența a arătat că o
perioadă de cinci ani reprezintă o perioadă minimă adecvată care se poate
aplica, cu excepția cazurilor în care normele privind ajutoarele de stat prevăd
o perioadă diferită. Este adecvat să se
excludă acțiunile sprijinite de FSE și cele care nu implică investiții
productive sau investiți în infrastructură de la cerința generală privind
caracterul durabil, cu excepția cazurilor în care aceste cerințe sunt derivate
din normele aplicabile privind ajutoarele de stat, și să se excludă
contribuțiile la sau din instrumentele financiare. (42)
Statele membre ar trebui să adopte măsuri adecvate
pentru a garanta realizarea și funcționarea corectă a sistemelor lor de
gestiune și control, pentru a oferi asigurare în ceea ce privește utilizarea
conformă legislației și reglementară a fondurilor CSC.
Ar trebui să se specifice obligațiile statelor membre în ceea ce
privește sistemele de gestiune și control, precum și de prevenire, detectare și
corectare a neregulilor și a încălcărilor dreptului Uniunii. (43)
În conformitate cu principiile gestionării
partajate, aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul programelor ar
trebui să revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune
și control. Pentru a consolida eficiența controlului asupra selecției și
realizării operațiunilor și a funcționării sistemului de gestiune și control,
ar trebui specificate funcțiile autorității de management. (44)
Pentru a oferi o asigurare corespunzătoare ex
ante cu privire la configurarea și elaborarea principalelor sisteme de
gestiune și control, statele membre ar trebui să desemneze un organism de
acreditare responsabil pentru acreditarea și retragerea acreditării
organismelor de gestiune și control. (45)
Ar trebui să fie stabilite competențele și
responsabilitățile Comisiei în ceea ce privește verificarea funcționării
eficiente a sistemelor de gestiune și control, precum și în ceea ce privește
solicitarea întreprinderii de acțiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competența
de a realiza audituri vizând aspecte legate de buna gestiune financiară, pentru
a formula concluzii privind funcționarea fondurilor. (46)
Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui
efectuate o dată pe an. Pentru a asigura o gestiune eficace a programelor, este
necesar să se stabilească norme comune pentru cererile de plăți intermediare,
plata soldului anual, după caz, și a soldului final, fără a aduce atingere
normelor specifice pentru fiecare dintre fondurile CSC. (47)
Plata de prefinanțare la începutul programelor
garantează că statul membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin
beneficiarilor pentru punerea în aplicare a programului începând cu adoptarea
acestuia. Prin urmare, ar trebui stabilite
dispoziții privind sumele inițiale de prefinanțare din fondurile CSC. Prefinanțarea inițială ar trebui lichidată în
totalitate la închiderea programului. (48)
Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii,
ar trebui să fie prevăzute măsuri limitate în timp care să permită
ordonatorului delegat să întrerupă plățile în cazul în care există probe care
sugerează o deficiență semnificativă care afectează buna funcționare a
sistemelor de gestiune și control, probe privind nereguli legate de o cerere de
plată sau nu au fost prezentate documente necesare pentru verificarea și
închiderea conturilor. (49)
Pentru a garanta că cheltuielile cofinanțate din
bugetul Uniunii în orice an financiar sunt folosite în conformitate cu normele
aplicabile, ar trebui creat un cadru corespunzător pentru verificarea și
închiderea anuală a conturilor. În acest context, organismele acreditate ar
trebui să prezinte Comisiei, pentru fiecare program, o declarație de asigurare
de gestiune însoțită de conturile anuale certificate, un raport de sinteză
privind controalele, precum și o opinie independentă de audit și un raport de
control. (50)
Pentru a proteja bugetul Uniunii, Comisia poate fi
nevoită să aplice corecții financiare. Pentru a asigura certitudinea juridică pentru
statele membre, este important să se definească circumstanțele în care
nerespectarea legislației Uniunii și a legislației naționale poate determina
corecții financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura că corecțiile
financiare pe care Comisia poate să le impună asupra statelor membre sunt
legate de protecția intereselor financiare ale UE, acestea ar trebui să se
limiteze la cazurile în care încălcarea legislației Uniunii sau a legislației
naționale privește, direct sau indirect, eligibilitatea, regularitatea,
gestiunea sau controlul operațiunilor și cheltuielilor corespunzătoare. Pentru
a garanta proporționalitatea, este important ca natura și gravitatea
nerespectării să fie luate în considerare de Comisie pentru a decide cuantumul
corecției financiare. (51)
Pentru a încuraja disciplina financiară, ar trebui
definite modalitățile de dezangajare pentru oricare parte a angajamentului
bugetar pentru un program, în special dacă o sumă poate fi exclusă din
dezangajare și dacă întârzierile de punere în aplicare rezultă din circumstanțe
independente de partea în cauză, excepționale sau neprevăzute și ale căror
consecințe nu pot fi evitate în ciuda eforturilor făcute. (52)
Sunt necesare dispoziții generale suplimentare în
legătură cu funcționarea specifică a fondurilor. În special, pentru a spori
valoarea lor adăugată și pentru a susține contribuția lor la prioritățile
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, funcționarea acestor fonduri ar trebui simplificată și concentrată
asupra obiectivelor „investiții pentru creștere și locuri de muncă” și
„cooperare teritorială europeană”. (53)
Dispoziții suplimentare privind funcționarea
specifică a FEADR și a EMFF sunt prevăzute în legislația specifică sectoarelor
relevante. (54)
Promovarea obiectivelor de coeziune economică,
socială și teritorială, prevăzute în tratat, presupune că obiectivul
„investiții pentru creștere și locuri de muncă” ar trebui să includă toate
regiunile. Pentru a oferi o asistență echilibrată și nuanțată și pentru a
reflecta nivelul de dezvoltare economică și socială, resursele pentru acest
obiectiv ar trebui alocate din FEDER și FSE între regiunile mai puțin
dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate în funcție de
produsul lor intern brut (PIB) pe cap de locuitor raportat la media Uniunii. Pentru
a garanta caracterul durabil pe termen lung al investițiilor din fondurile
structurale, regiunile ale căror PIB pe cap de locuitor pentru perioada
2007-2013 era mai mic de 75% din media UE-25 pentru perioada de referință dar
al căror PIB pe cap de locuitor a devenit mai mare de 75% din media UE-27 ar
trebui să primească cel puțin două treimi din alocarea lor pentru 2007-2013. Statele
membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de
90% din cel al mediei Uniunii ar trebui să beneficieze de asistență pentru
obiectivul „investiții pentru creștere și locuri de muncă” din FC. (55)
Ar trebui stabilite criterii obiective de definire
a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a
zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de
clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea
unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS)[6]. (56)
În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat,
Comisia ar trebui să stabilească, prin acte de punere în aplicare, defalcarea
anuală orientativă a creditelor de angajament disponibile în conformitate cu o
metodă obiectivă și transparentă, în vederea orientării către regiunile a căror
dezvoltare a rămas în urmă, inclusiv cele care primesc sprijin tranzitoriu. (57)
Este necesară stabilirea limitelor acestor resurse
pentru obiectivul „investiții pentru creștere și locuri de muncă” și adoptarea
de criterii obiective de alocare către regiuni și state membre. Pentru a
încuraja accelerarea necesară a dezvoltării infrastructurii în transport și
energie, precum și a tehnologiilor informației și comunicațiilor în Uniune, se
recomandă crearea unei facilități de „Conectare a Europei”. Alocarea de credite
anuale din fonduri și sumele transferate din Fondul de coeziune către
facilitatea „Conectarea Europei” și către un stat membru ar trebui limitate la
un plafon care urmează să fie stabilit în funcție de capacitatea respectivului
stat membru de a absorbi aceste credite. În
plus, în conformitate cu ținta principală privind reducerea sărăciei, este
necesară reorientarea sistemului de sprijin alimentar pentru persoanele cele
mai defavorizate pentru a promova incluziunea socială și dezvoltarea armonioasă
a Uniunii. Se preconizează un mecanism care să
transfere resurse către acest instrument și să garanteze că acestea vor fi
constituite din alocări FSE printr-o scădere implicită corespunzătoare a
procentului minim din fondurile structurale de alocat FSE în fiecare țară. (58)
Pentru a consolida orientarea către rezultate și
către atingerea obiectivelor și țintelor Europa 2020, un procent de cinci la
sută din resursele alocate obiectivului „Investiții pentru creștere și locuri
de muncă” ar trebui păstrat sub forma unei rezerve de performanță pentru
fiecare fond și fiecare categorie de regiune din fiecare stat membru. (59)
În ceea ce privește fondurile și pentru a asigura
alocarea adecvată către fiecare categorie de regiuni, resursele nu ar trebui să
fie transferate între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și
regiunile mai dezvoltate, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător,
legate de îndeplinirea a unuia sau mai multor obiective tematice și fără să se
depășească 2% din creditele totale pentru respectiva categorie de regiune. (60)
Pentru a asigura un impact economic real,
contribuția din partea fondurilor nu ar trebui să se substituie cheltuielilor
publice sau cheltuielilor structurale asimilabile ale statelor membre în
temeiul prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că sprijinul din
partea fondurilor ia în considerare contextul economic general, nivelul cheltuielilor
publice ar trebui să fie stabilit în funcție de condițiile macroeconomice
generale în care se acordă finanțarea, pe baza indicatorilor prevăzuți de
programele de stabilitate și de convergență prezentate anual de către statele
membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/1997 din 7 iulie 1997
privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice[7].
Verificarea de către Comisie a principiului adiționalității ar trebui să se
concentreze asupra statelor membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și
regiunile de tranziție acoperă cel puțin 15% din populație, din cauza nivelului
resurselor financiare alocate acestora. (61)
Este necesară stabilirea unor dispoziții
suplimentare privind programarea, gestiunea, monitorizarea și controlul
programelor operaționale care beneficiază de contribuții din partea fondurilor.
Programele operaționale ar trebui să stabilească axe prioritare care să
corespundă unor obiective tematice, să elaboreze o logică de intervenție
consecventă pentru a aborda necesitățile de dezvoltare identificate și să
stabilească cadrul pentru evaluarea performanțelor. De asemenea, ele ar trebui
să conțină alte elemente necesare pentru a sprijini punerea în aplicare eficace
și eficientă acestor fonduri. (62)
În vederea îmbunătățirii complementarității și
simplificării executării, ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul din
FC și din FEDER cu sprijinul din FSE în cadrul programelor operaționale comune
în temeiul obiectivului „creștere și locuri de muncă”. (63)
Proiectele majore reprezintă o parte substanțială
din cheltuielile Uniunii și au frecvent o importanță strategică în ceea ce
privește realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă
și favorabilă incluziunii. Prin urmare, este
justificat ca operațiunile cu dimensiuni substanțiale să continue să facă
obiectul aprobării Comisiei în temeiul prezentului regulament. Pentru a se asigura claritatea, este oportun să se
precizeze conținutul unui proiect major în acest scop.
De asemenea, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza să
acorde sprijin unui proiect major dacă acordarea acestui sprijin nu este
justificată. (64)
Pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a
pune în aplicare o parte a unui program operațional utilizând o abordare bazată
pe rezultate, este util să se prevadă un plan de acțiune comun care să cuprindă
un set de acțiuni de realizat de către un beneficiar pentru a contribui la
obiectivele programului operațional. Pentru a simplifica și consolida orientarea
către rezultate a fondurilor, gestionarea planului de acțiune comun ar trebui
să se bazeze exclusiv pe obiective de etapă, realizări și rezultate stabilite
de comun acord, astfel cum este definit în decizia Comisiei de adoptare a
planului de acțiune comun. Controlul și auditul unui plan de acțiune comun ar
trebui să fie, de asemenea, limitate la realizarea acestor obiective de etapă,
realizări și rezultate. Prin urmare, este necesar să se stabilească dispoziții
privind elaborarea sa, conținutul, adoptarea, gestiunea și controlul financiar
al planurilor de acțiune comune. (65)
Dacă o strategie de dezvoltare urbană sau
teritorială necesită o abordare integrată pentru că implică investiții în
cadrul mai multor axe prioritare aferente unuia sau mai multor programe
operaționale, acțiunile sprijinite de fonduri ar trebui desfășurate sub forma
unei investiții teritoriale integrate într-un program operațional. (66)
Este necesară adoptarea unor norme specifice în
legătură cu funcțiile comitetului de monitorizare și rapoartele anuale privind
punerea în aplicare a programelor operaționale sprijinite de fonduri. Dispoziții
suplimentare privind funcționarea specifică a FEADR sunt prevăzute în
legislația specifică sectoarelor relevante. (67)
Pentru a asigura disponibilitatea informațiilor
esențiale și actualizate privind punerea în aplicare a programelor, este
necesar ca statele membre să furnizeze Comisiei datele-cheie în mod regulat. Pentru a evita impunerea unei sarcini
administrative suplimentare asupra statelor membre, acest lucru ar trebui să se
limiteze la datele colectate în mod continuu, iar transmisia ar trebui
efectuată prin schimb electronic de date. (68)
În conformitate cu articolul 175 din tratat,
Comisia prezintă o dată la trei ani Parlamentului European, Consiliului, Comitetului
Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rapoarte privind
coeziunea, în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește coeziunea
economică, socială și teritorială a Uniunii. Este necesar să se determine
conținutul raportului menționat. (69)
Se consideră adecvat ca, în cooperare cu statele
membre, Comisia să realizeze evaluarea ex post a fondurilor, pentru
a obține informații la nivelul adecvat privind rezultatele și impactul
intervențiilor finanțate. De asemenea, sunt necesare dispoziții specifice
pentru a stabili o procedură pentru aprobarea planurilor de evaluare pentru
fonduri. (70)
Este important ca realizările fondurilor Uniunii să
fie aduse în atenția publicului larg. Cetățenii au dreptul să cunoască modul în
care resursele financiare ale Uniunii sunt investite. Responsabilitatea privind
comunicarea informațiilor corespunzătoare către public ar trebui să revină atât
autorităților de management, cât și beneficiarilor. Pentru a îmbunătăți
eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie mai amplă și
mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa
Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului
regulament contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a
priorităților politice ale Uniunii Europene, în măsura în care acestea sunt
legate de obiectivele generale ale prezentului regulament. (71)
În vederea asigurării unei difuzări la scară largă
a informațiilor privind realizările fondurilor și contribuția Uniunii la aceste
realizări, precum și a informării potențialilor beneficiari în privința
oportunităților de finanțare, prezentul regulament ar trebui să definească
norme detaliate privind măsurile de informare și comunicare, precum și anumite
caracteristici tehnice ale unor astfel de măsuri. (72)
În vederea consolidării accesibilității și
transparenței informațiilor privind oportunitățile de finanțare și beneficiarii
proiectelor, în fiecare stat membru ar trebui să fie disponibil un site sau
portal unic conținând informații privind toate programele operaționale,
inclusiv listele de operațiuni susținute în cadrul fiecărui program
operațional. (73)
Ar trebui să se determine elementele care permit
modularea ratei de cofinanțare din fonduri a programele operaționale, în
special pentru a se consolida efectul de pârghie al resurselor Uniunii. Este,
de asemenea, necesar să se stabilească rate maxime de cofinanțare pentru
fiecare categorie de regiune, pentru a garanta respectarea principiului
cofinanțării printr-un nivel adecvat al contribuțiilor naționale. (74)
Este necesar ca statele membre să desemneze o
autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de audit
independentă din punct de vedere funcțional pentru fiecare program operațional. Pentru a asigura flexibilitate statelor membre în
ceea ce privește instituirea sistemelor de control, este adecvat să se prevadă
posibilitatea ca funcțiile autorității de certificare să fie îndeplinite de
autoritatea de management. Ar trebui, de
asemenea, să se permită ca statul membru să poată desemna organisme
intermediare care să efectueze anumite sarcini ale autorității de management
sau ale autorității de certificare. Statul
membru ar trebui în acest caz să precizeze responsabilitățile și funcțiile
organismelor respective. (75)
Autoritatea de management are principala
responsabilitate pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a fondurilor
și, prin urmare, deține un număr substanțial de funcții legate de gestionarea
și monitorizarea programului, de gestiunea și de controalele financiare, precum
și de selectarea proiectelor. Este necesar să
se stabilească responsabilitățile și funcțiile acesteia. (76)
Autoritatea de certificare ar trebui să întocmească
și să prezinte Comisiei cererile de plată. Ea ar trebui să întocmească conturile
anuale, atestând integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor anuale
și faptul că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu normele
UE și naționale aplicabile. Este necesar să se stabilească responsabilitățile
și funcțiile acesteia. (77)
Autoritatea de audit ar trebui să se asigure că se
efectuează audituri ale sistemelor de gestiune și control pe un eșantion
adecvat de operațiuni și pe conturile anuale. Este necesar să se stabilească
responsabilitățile și funcțiile acesteia. (78)
Pentru a ține cont de organizarea specifică a
sistemelor de gestiune și de control pentru FEDR, FSE și FC și de necesitatea
de a asigura o abordare proporțională, sunt necesare dispoziții specifice
pentru acreditarea și retragerea acreditărilor pentru autoritatea de management
și autoritatea de certificare. (79)
Fără a aduce atingere competențelor Comisiei în
materie de control financiar, ar trebui să se consolideze cooperarea între
statele membre și Comisie în acest domeniu și să se precizeze criteriile care
permit Comisiei să determine, în cadrul strategiei sale de control al
sistemelor naționale, nivelul de asigurare pe care ar trebui să îl obțină de la
organismele naționale de audit. (80)
În completarea regulilor comune privind gestiunea
financiară, sunt necesare dispoziții suplimentare pentru FEDR, FSE și FC. În
special, pentru a garanta o asigurare rezonabilă pentru Comisie înainte de
verificarea și închiderea anuală a conturilor, cererile de plăți intermediare
ar trebui rambursate la o rată de 90% din suma rezultată prin aplicarea ratei
de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară, astfel cum s-a stabilit în
decizia de adoptare a programului operațional, la cheltuielile eligibile pentru
axa prioritară. Sumele restante datorate ar
trebui plătite statelor membre după verificarea și închiderea anuală a
conturilor, cu condiția de a se fi obținut o asigurare rezonabilă în ceea ce
privește eligibilitatea cheltuielilor pentru anul acoperit de procedura de
verificare și închidere a conturilor. (81)
Pentru a garanta că beneficiarii primesc
contribuțiile cât mai curând și pentru a consolida asigurarea pentru Comisie,
este adecvat să se solicite ca cererile de plată să includă numai cheltuielile
pentru care contribuțiile au fost deja plătite beneficiarilor. În fiecare an ar trebui să se prevadă sume pentru
prefinanțare, pentru a garanta că statul membru are mijloace suficiente de a
funcționa în temeiul unor astfel de modalități. Prefinanțarea
menționată ar trebui lichidată în fiecare an la momentul verificării și
închiderii conturilor. (82)
Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a
normelor generale privind dezangajarea, normele stabilite pentru fonduri ar
trebui să prezinte detaliat modul de stabilire a termenelor-limită pentru
dezangajare și modul de calcul al sumelor respective.
(83)
Este necesar să se specifice procedura detaliată
pentru verificarea și închiderea anuală a conturilor aplicabilă fondurilor,
pentru a garanta existența unui temei clar și securitatea juridică a acestor
modalități. Este important să se prevadă o
posibilitate limitată ca statul membru să definească prevederea în conturile
sale anuale a unei sume care face obiectul unei proceduri în curs cu
autoritatea de audit. (84)
Procesul de verificare și închidere anuală a
conturilor ar trebui însoțit de o închidere anuală a operațiunilor finalizate
(pentru FEDER și FC) sau a cheltuielilor încheiate (pentru FSE). Pentru a reduce costurile asociate cu închiderea
finală a programelor operaționale, pentru a reduce sarcina administrativă
pentru beneficiari și pentru a asigura securitatea juridică, închiderea anuală
ar trebui să fie obligatorie, limitându-se prin urmare perioada în care este
necesară păstrarea documentelor justificative și în care operațiunile pot fi
auditate și se pot impune corecții financiare. (85)
În scopul de a proteja interesele financiare ale
Uniunii și de a oferi mijloacele de a asigura punerea în aplicare eficace a
programelor, ar trebui prevăzute măsuri care să permită suspendarea de către
Comisie a plăților la nivelul axei prioritare sau al programului operațional. (86)
Este necesar să se stabilească modalitățile și
procedurile specifice pentru corecțiile financiare de către statele membre și
de către Comisie, în ceea ce privește fondurile, pentru a asigura securitatea
juridică pentru statele membre. (87)
Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să
fie proporțională cu nivelul contribuției Uniunii din fonduri. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui
să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o
operațiune nu depășește 100 000 EUR. Cu
toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri oricând există
indicii privind o neregulă sau o fraudă sau, în urma închiderii unei operațiuni
finalizate, în cadrul unui eșantion de audit. Pentru
ca nivelul auditării de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar
trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele
operaționale în cazul cărora nu există deficiențe semnificative sau dacă
autoritatea de audit este fiabilă. (88)
Pentru a suplimenta și a modifica anumite elemente
neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în
conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei în
ceea ce privește un cod de conduită privind obiectivele și criteriile pentru a
sprijini punerea în aplicare a parteneriatului, adoptarea elementelor
unui cadrului strategic comun cu privire la acțiunile cu valoare
adăugată europeană ridicată și cu principiile corespunzătoare privind punerea
în practică precum și la prioritățile în domeniul cooperării, normele
suplimentare privind alocarea rezervei de performanță, definirea suprafeței și
populației care fac obiectul strategiilor de dezvoltare locală, normele
detaliate privind instrumentele financiare (evaluare ex ante, combinarea
sprijinului, eligibilitate, tipuri de activități care nu sunt sprijinite),
normele privind anumite tipuri de instrumente financiare instituite la nivel
național, regional, transnațional sau transfrontalier, normele privind
acordurile de finanțare, transferul și gestionarea activelor, modalitățile de
gestionare și control, normele privind cererile de plată și instituirea unui
sistem de capitalizare a ratelor anuale, definirea ratei forfetare pentru
operațiunile generatoare de venituri, definirea ratei forfetare aplicate costurilor
indirecte aferente granturilor pe baza metodelor existente și a ratelor
corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii, responsabilitățile
statelor membre în ceea ce privește procedura de notificare a neregulilor și de
recuperare a sumelor plătite în mod necuvenit, modalitățile de schimb de
informații privind operațiunile, modalitățile aferente unei piste de audit
adecvate, condițiile auditurilor naționale, criteriile de acreditare pentru
autoritățile de management și autoritățile de certificare, identificarea
suporturilor de date comun acceptate și criteriile de stabilire a nivelului
corecției financiare de aplicat. Comisa ar trebui să dețină, de asemenea,
competența de a modifica, prin intermediul actelor delegate, anexaele
I și VI, care conțin, amândouă, elemente neesențiale pentru prezentul
regulament, cu scopul de a aborda viitoare necesități de adaptare. Este
deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să
organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. (89)
Atunci când pregătește și elaborează acte delegate,
Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a
documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. (90)
Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte,
prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în ceea ce privește fondurile
CSC, decizii de aprobare a contractelor de parteneriat, decizii de alocare a
rezervei de performanță și decizii de suspendare a plăților legate de
politicile economice ale statelor membre, iar în cazul dezangajării, decizii de
modificare a deciziilor de adoptare a programelor; în privința fondurilor,
decizii identificând regiunile și statele membre care îndeplinesc criteriile
investițiilor pentru creștere și locuri de muncă, decizii stabilind defalcarea
anuală a creditelor de angajament către statele membre, decizii stabilind suma
de transferat din alocarea Fondului de coeziune a fiecărui stat către
facilitatea „Conectarea Europei”, decizii stabilind suma de transferat din
alocarea din fondurile structurale a fiecărui stat membru pentru ajutorul
alimentar pentru persoanele defavorizate, decizii de adoptare și modificare a
programelor operaționale, decizii privind proiecte majore, decizii privind
planuri de acțiune comune, decizii de suspendare a plăților și decizii privind
corecțiile financiare. (91)
Pentru a garanta condiții uniforme de punere în
aplicare a prezentului regulament, competențele de punere în aplicare cu
privire la metodologia privind obiectivele legate de schimbările climatice, termenii
și condițiile standard pentru monitorizarea instrumentelor financiare,
condițiile uniforme privind monitorizarea și comunicarea informațiilor privind
monitorizarea pentru instrumentele financiare, metodologia pentru calcularea
veniturilor nete pentru proiectele generatoare de venituri, sistemul de schimb
electronic de date între statele membre și Comisie, modelul de program
operațional pentru fonduri, nomenclatura pentru categoriile de intervenție,
formatul pentru informațiile privind proiectele majore și metodologia de
utilizat pentru realizarea analizei costuri-beneficii pentru proiectele majore,
modelul planului de acțiune comun, modelul rapoartelor de implementare anuale
și finale, anumite caracteristici tehnice ale măsurilor de informare și publicitate
și instrucțiunile aferente, regulile privind schimbul de informații între
beneficiari și autoritățile de management, autoritățile de certificare,
autoritățile de audit și organismele intermediare, modelul de declarație de
gestiune, modelele de strategie de audit, avizul și raportul anual de control
și metodologia utilizată pentru metoda de eșantionare, normele privind
utilizarea datelor colectate în cursul auditurilor și modelul cererilor de
plată ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.
182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de
stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de
către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[8]. (92)
Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (CE)
nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor
dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1260/1999[9].
Prin urmare, regulamentul menționat anterior ar trebui abrogat. (93)
Întrucât obiectivul prezentului regulament, și
anume reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, a
anumitor zone rurale, a zonelor afectate de tranziția industrială, precum și a
regiunilor defavorizate puternic și permanent din punct de vedere natural sau
demografic, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre și poate
fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în
conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul
5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În
conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se prevede la
articolul menționat anterior, prezentul regulament nu depășește ceea ce este
necesar pentru realizarea acestui obiectiv, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT PARTEA ÎNTÂI
OBIECT ȘI DEFINIȚII Articolul 1
Obiect Prezentul regulament stabilește norme comune
aplicabile Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), Fondului social
european (FSE), Fondului de coeziune (FC), Fondului european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime
(EMFF), care funcționează în temeiul cadrului strategic comun („fondurile
CSC”). De asemenea, regulamentul stabilește dispozițiile necesare pentru
asigurarea eficacității fondurilor CSC și coordonarea între acestea și cu alte
instrumente ale Uniunii. De asemenea, prezentul regulament stabilește
normele generale privind FEDER, FSE (denumite împreună „fondurile structurale”)
și FC. Regulamentul definește sarcinile, obiectivele prioritare și organizarea
fondurilor structurale și Fondului de coeziune („fondurile”), criteriile pentru
ca statele membre și regiunile să fie eligibile pentru contribuție din partea
fondurilor CSC, resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea
lor. Normele prevăzute în prezentul regulament se
aplică fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr.
[…]/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea,
gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune[10] (denumit în continuare
„regulamentul PAC”) și a dispozițiilor specifice stabilite în următoarele
regulamente: (1)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006[11] („regulamentul FEDER”); (2)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006[12]
(„regulamentul FEDER”); (3)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1084/2006[13]
(„regulamentul FC”); (4)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind cooperarea teritorială europeană[14] („regulamentul CTE”); (5)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005[15] („regulamentul FEADR”); și (6)
Regulamentul (UE) nr. […]/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006[16] („regulamentul EMFF”). Articolul 2
Definiții În sensul prezentului regulament, definițiile
privind instrumentele financiare, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul
financiar, se aplică instrumentelor financiare care beneficiază de contribuții
din fondurile CSC, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede
altfel. De asemenea, se aplică următoarele
definiții: (1)
„strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii” înseamnă țintele și obiectivele comune care
orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii stabilite în comunicarea
Comisiei intitulată: „Europa 2020: o strategie pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii” și incluse în concluziile adoptate de
Consiliul European de la 17 iunie 2010 la anexa I (Noua strategie europeană
pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, țintele principale ale
UE), în Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 privind orientările generale
pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii[17] și în Decizia Consiliului din
21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de
muncă ale statelor membre[18],
precum și orice revizuire a acestor ținte și obiective comune. (2)
„cadrul strategic comun” înseamnă documentul
care transpune obiectivele și țintele Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii în acțiuni-cheie ale fondurilor CSC,
stabilind, pentru fiecare obiectiv tematic, acțiunile-cheie care urmează să fie
sprijinite de fiecare fond CSC și mecanismele de asigurare a coerenței și
consecvenței programării fondurilor CSC cu politicile economice și de ocupare a
forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii; elementele
care oferă direcție strategică clară pentru procesul de programare și
facilitează coordonarea sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în
temeiul fondurilor CSC și coordonarea cu celelalte politici și instrumente
relevante ale Uniunii în conformitate cu obiectivele și țintele strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;
(3)
prin „acțiune” se înțelege
un tip de operațiune care urmează să fie sprijinită de fondurile CSC pentru a
atinge obiectivele unui program; (4)
„acțiune indicativă a unei
valori adăugate europene ridicate” înseamnă o acțiune care poate fi
susceptibilă să aibă o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor și
țintelor strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii și care acționează ca un punct de referință în
elaborarea de programe; (5)
„norme specifice fondurilor” înseamnă dispozițiile
stabilite în partea a treia sau prevăzute pe baza părții menționate din
prezentul regulament sau într-un regulament specific sau general care
reglementează unul sau mai multe fonduri CSC menționate sau enumerate la
articolul 1, al treilea paragraf; (6)
„programare” înseamnă procesul de organizare, de
luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare în mai multe etape,
care vizează punerea în aplicare, pe o bază multianuală, a acțiunii comune a
Uniunii și a statelor membre pentru realizarea strategiei Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; (7)
„program” înseamnă „programul operațional”
menționat în partea a treia din prezentul regulament și în regulamentul EMFF și
„programul de dezvoltare rurală” menționat în regulamentul FEADR; (8)
„prioritate” înseamnă „axa prioritară” menționată
în partea a treia din prezentul regulament și „prioritatea Uniunii” menționată
în regulamentul EMFF și în regulamentul FEADR; (9)
„operațiune” înseamnă un proiect, un contract, o
acțiune sau un grup de proiecte selectate de autoritățile de management ale
programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care contribuie la
realizarea obiectivelor priorității sau priorităților aferente; în contextul
instrumentelor financiare, operațiunea este constituită de contribuțiile
financiare dintr-un program la instrumentele financiare și la sprijinul
financiar ulterior oferit de aceste instrumente financiare; (10)
„beneficiar” înseamnă un organism public sau privat
responsabil pentru inițierea sau care inițiază și pune în aplicare
operațiunile; în contextul ajutorului de stat, termenul „beneficiar” înseamnă
organismul care primește ajutorul; în contextul instrumentelor financiare,
termenul „beneficiar” înseamnă organismul care pune în aplicare instrumentul
financiar; (11)
„destinatar final” înseamnă orice persoană fizică
sau juridică ce beneficiază de sprijin financiar de la un instrument financiar; (12)
„ajutor de stat” înseamnă ajutorul care intră sub
incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat; în scopul prezentului
regulament, se consideră că acesta include ajutorul de minimis în sensul
Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind
aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis[19], al Regulamentului (CE) nr.
1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și
88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producției de
produse agricole[20]
și al Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind
aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de
minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1860/2004[21];
(13)
„operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care
a fost încheiată în mod fizic sau pusă în aplicare integral și pentru care
toate plățile aferente au fost efectuate de beneficiari, iar contribuția publică
relevantă a fost plătită beneficiarilor; (14)
„contribuție publică” înseamnă orice contribuție
financiară pentru finanțarea unei operațiuni, care provine de la bugetul
autorităților naționale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat
fondurilor CSC, bugetul organismelor de drept public sau bugetul asociațiilor
de autorități publice sau organisme de drept public; (15)
„organism de drept public” înseamnă orice organism
guvernat de dreptul public în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva
2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului[22] și orice grupare europeană de
cooperare teritorială (GECT) înființată în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului[23], indiferent dacă dispozițiile
naționale de punere în aplicare relevante consideră GECT ca fiind un organism
de drept public sau de drept privat; (16)
„document” înseamnă un suport de hârtie sau
electronic care conține informații relevante pentru prezentul regulament; (17)
„organism intermediar” înseamnă orice organism
public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de
management sau de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele acesteia
în raport cu beneficiarii care aplică operațiunile; (18)
„strategie de dezvoltare locală” înseamnă un set
coerent de operațiuni vizând să răspundă obiectivelor și nevoilor locale, care
contribuie la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii și care sunt realizate în cadrul unui
parteneriat la nivelul corespunzător; (19)
„închidere anuală” înseamnă închiderea
operațiunilor ca urmare a exercițiului anual de verificare și închidere a
conturilor și înainte de închiderea generală a programului; (20)
„contract de parteneriat” înseamnă documentul
pregătit de statul membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu
abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește
strategia, prioritățile și modalitățile statului membru în ceea ce privește
utilizarea fondurilor CSC într-un mod efectiv și eficient pentru urmărirea
strategiei Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii; contractul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei
evaluări și a unui dialog cu statul membru; (21)
„categorie de regiuni” înseamnă clasificarea regiunilor
ca „regiuni mai puțin dezvoltate”, „regiuni de tranziție” sau „regiuni mai
dezvoltate”, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2); (22)
„cerere de plată” înseamnă o cerere de plată sau o
declarație de cheltuieli prezentată de statul membru Comisiei; (23)
„BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții,
Fondul European de Investiții sau oricare filială Băncii Europene de
Investiții; (24)
„IMM” înseamnă o microîntreprindere sau o
întreprindere mică sau mijlocie, în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei
sau al modificărilor ulterioare ale acesteia; (25)
„an contabil” înseamnă, în sensul părții a treia,
perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului an contabil,
pentru care înseamnă perioada de la începutul datei de eligibilitate a
cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul an contabil se desfășoară între 1
iulie 2022 și 30 iunie 2023; (26)
„an financiar” înseamnă, în sensul părții a treia,
perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie. PARTEA A DOUA
Dispoziții comune aplicabile fondurilor
CSC TITLUL I
Principii privind contribuția Uniunii la fondurile CSC Articolul 3
Domeniul
de aplicare Normele stabilite în prezenta parte se aplică
fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite în partea a treia. Articolul 4
Principii generale 1. Fondurile
CSC oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea
intervențiilor de la nivel național, regional și local, pentru a îndeplini
strategia Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, ținând seama de orientările integrate, de recomandările specifice
adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat,
precum și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul
articolului 148 alineatul (4) din tratat. 2. Comisia
și statele membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor CSC este
consecvent cu politicile și prioritățile Uniunii și este complementar altor
instrumente ale Uniunii. 3. Sprijinul
din partea fondurilor CSC este aplicat în strânsă cooperare între Comisie și
statele membre. 4 Statele
membre și autoritățile desemnate de ele în acest sens sunt responsabile pentru
punerea în aplicare a programelor și îndeplinirea atribuțiilor care le revin în
temeiul prezentului regulament și al normelor specifice fondurilor, la nivelul
teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și
financiar al statului membru și sub rezerva conformității cu prezentul
regulament și cu normele specifice fiecărui fond. 5. Măsurile
pentru punerea în aplicare și utilizarea fondurilor CSC și în special resursele
financiare și administrative necesare pentru punerea în aplicare a fondurilor
CSC în ceea ce privește raportarea, evaluarea, gestiunea și controlul iau în
considerare principiul proporționalității, având în vedere nivelul contribuției
alocate. 6. În
conformitate cu responsabilitățile lor, Comisia și statele membre asigură
coordonarea dintre fondurile CSC, precum și cu alte politici și instrumente ale
Uniunii, inclusiv cele din cadrul acțiunii externe a Uniunii. 7. Partea
din bugetul Uniunii alocată fondurilor CSC este pusă în aplicare în cadrul
gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu
articolul 53 litera (b) din regulamentul financiar, cu excepția sumelor din FC
transferate pentru facilitatea „Conectarea Europei” menționată la articolul 84
alineatul (4), a acțiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în conformitate
cu articolul 9 din Regulamentul FEDER și a asistenței tehnice la inițiativa
Comisiei. 8. Comisia
și statele membre aplică principiul bunei gestiuni financiare în conformitate
cu articolul 27 din regulamentul financiar. 9. Comisa
și statele membre asigură eficacitatea fondurilor CSC, în special prin
monitorizare, raportare și evaluare. 10. Comisia
și statele membre își îndeplinesc rolurile care le revin în legătură cu
fondurile CSC, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor. Articolul 5
Parteneriat și guvernanță pe
mai multe niveluri 1. Pentru
contractul de parteneriat și, respectiv, fiecare program, un stat membru
încheie un parteneriat cu următorii parteneri: (a)
autorități regionale, locale, urbane și alte
autorități publice competente; (b)
parteneri economici și sociali; și (c)
organisme care reprezintă societatea civilă,
inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații neguvernamentale
și organisme însărcinate cu promovarea egalității și nediscriminării. 2. În
conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri,
partenerii sunt implicați de către statele membre în pregătirea contractelor de
parteneriat și a rapoartelor privind progresele înregistrate și în pregătirea,
punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor. Partenerii
participă la comitetele de monitorizare pentru programe. 3. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142
pentru a prevedea un cod european de conduită care stabilește obiective și
criterii pentru a sprijini punerea în aplicare a parteneriatului și pentru a
facilita schimbul de informații, experiență, rezultate și bune practici între statele
membre. 4. Cel
puțin o dată pe an, pentru fiecare fond CSC, Comisia consultă organizațiile
care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește punerea în
aplicare a contribuției din partea fondurilor. Articolul 6
Conformitatea cu legislația
Uniunii și legislațiile naționale Operațiunile finanțate de fondurile CSC sunt
conforme cu legislația Uniunii și legislația națională aplicabile. Articolul 7
Promovarea egalității între
bărbați și femei și nediscriminarea Statele membre și Comisia asigură promovarea
egalității între bărbați și femei, iar integrarea perspectivei egalității între
bărbați și femei este promovată în cadrul pregătirii și punerii în aplicare a
programelor. Statele membre și Comisia iau măsurile
necesare pentru a preveni orice discriminări pe criterii de sex, origine
rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare
sexuală în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programelor. Articolul 8
Dezvoltarea durabilă Obiectivele fondurilor CSC sunt urmărite în
cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de
protecție și îmbunătățire a mediului, în conformitate cu articolul 11 din
tratat, având în vedere principiul „poluatorul plătește”. Statele membre și Comisia se asigură că
cerințele privind protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor,
atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, rezistența în fața dezastrelor
și prevenirea și gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul
pregătirii și punerii în aplicare a contractelor de parteneriat și programelor.
Statele membre furnizează informații privind sprijinul pentru obiectivele în
materie de schimbări climatice, utilizând metodologia adoptată de Comisie. Comisia
adoptă metodologia respectivă prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul
de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 143 alineatul (3). TITLUL II
ABORDAREA STRATEGICĂ CAPITOLUL I
Obiective tematice ale fondurilor CSC și ale cadrului strategic comun Articolul 9
Obiective tematice Fiecare fond CSC sprijină următoarele
obiective tematice, conform misiunii sale, pentru a contribui la strategia
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii: (1)
consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și
inovării; (2)
îmbunătățirea accesului și a utilizării și
creșterea calității tehnologiilor informației și comunicațiilor; (3)
îmbunătățirea competitivității întreprinderilor
mici și mijlocii, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului
pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF); (4)
sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele; (5)
promovarea adaptării la schimbările climatice, a
prevenirii și a gestionării riscurilor; (6)
protecția mediului și promovarea utilizării
eficiente a resurselor; (7)
promovarea sistemelor de transport durabile și
eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; (8)
promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea
mobilității forței de muncă; (9)
promovarea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei; (10)
investițiile în educație, competențe și învățare pe
tot parcursul vieții; (11)
consolidarea capacității instituționale și o
administrație publică eficientă. Obiectivele tematice sunt transpuse în
priorități specifice pentru fiecare fond CSC și stabilite în norme specifice
fondurilor. Articolul 10
Cadrul
strategic comun Pentru a promova dezvoltarea armonioasă,
echilibrată și durabilă a Uniunii, un cadru strategic comun oferă
direcție strategică clară pentru procesul de programare și facilitează
coordonarea sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în temeiul
fondurilor CSC și coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante
ale Uniunii în conformitate cu obiectivele și țintele strategiei Uniunii pentru
o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii transpune
obiectivele și țintele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii în acțiuni-cheie pentru fondurile CSC. Articolul 11
Conținut Cadrul strategic comun stabilește: (fa) mecanismele pentru asigurarea mijloacelor
de realizare a coerenței și consecvenței programării fondurilor CSC cu
recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121
alineatul (2) din tratat și cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate
în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat; (eb) mecanismele de coordonare între fondurile CSC,
precum și cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv
instrumentele externe pentru cooperare; (c) principiile orizontale și
obiectivele de politică transversale pentru punerea în aplicare a
fondurilor CSC; (bd) dispozițiile pentru abordarea
provocărilor esențiale la nivel teritorial și măsurile care
trebuie adoptate pentru încurajarea unei abordări integrate care să reflecte
rolul jucat de pentru zonele urbane, rurale, de coastă și de
pescuit, precum și al provocărilor specifice pentru zonele cu
caracteristici teritoriale specifice menționate la articolele 174 și 349 din
tratat, care urmează a fi abordate prin intermediul fondurilor CSC; (ae) Pentru fiecare obiectiv tematic, acțiunile-cheie
indicative ale valorii adăugate europene ridicate care urmează să fie
sprijinite de fiecare fond CSC și principiile corespunzătoare privind
realizarea; (df) prioritățile zonele prioritare pentru
activitățile de cooperare ale fiecăruia din fondurileor CSC,
după caz, având în vedere strategiile macroregionale și strategiile privind
bazinele maritime; Articolul 12
Adoptare și reexaminare Elementele Comisia
este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 142
din cadrul strategic comun legate de asigurarea coerenței și a
compatibilității cu politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii,
mecanisme de coordonare între fondurile CSC, precum și cu alte politici și
instrumente relevante ale Uniunii, principiile orizontale și obiectivele de
politică transsectoriale, precum și modalitățile de a aborda provocările
teritoriale sunt stabilite în anexa I în termen de 3 luni de la
adoptarea prezentului regulament. Comisia este împuternicită
să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142, de stabilire a unor
elemente specifice din cadrul strategic comun legate de stabilirea acțiunilor
indicative cu valoare adăugată europeană ridicată și principii corespunzătoare
de realizare pentru fiecare obiectiv tematic și priorităților de cooperare. Dacă intervin modificări majore ale strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
Comisia reexaminează cadrul strategic comun și, după caz, adoptă modificări
ale anexei Io versiune revizuită a cadrului strategic comun, printr-un
act delegat în conformitate cu articolul 142. În termen de 6 luni de la adoptarea revizuiriiversiunii
revizuite a cadrului strategic comun, statele membre propun, după caz,
modificări ale contractului lor de parteneriat și ale programelor lor, pentru a
asigura consecvența acestora cu cadrul strategic comun revizuit.
CAPITOLUL II
Contractul de parteneriat Articolul 13
Pregătirea contractului de
parteneriat 1.
Fiecare stat membru pregătește un contract de
parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie
2020. 2.
Contractul de parteneriat este elaborat de statele
membre în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Contractul de
parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia. 3.
Contractul de parteneriat acoperă toate
contribuțiile fondurilor CSC în statul membru în cauză. 4.
Fiecare stat membru transmite contractul său de
parteneriat Comisiei în termen de trei luni de la data adoptării cadrului
strategic comun. Articolul 14
Conținutul contractului de
parteneriat Contractul
de parteneriat prevede: (a)
proceduri de asigurare a alinierii cu strategia
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
inclusiv: (i) o analiză a decalajelor și nevoilor de
dezvoltare ținând cont de obiectivele tematice, și acțiunile-cheie definite
în, cadrul strategic comun și de țintele stabilite
în recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121
alineatul (2) din tratat și în recomandările relevante ale Consiliului adoptate
în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat; (ii) o analiză sintetică a evaluărilor ex
ante ale programelor care justifică alegerea obiectivelor tematice și
alocarea orientativă a fondurilor CSC; (iii) pentru fiecare obiectiv tematic, un
rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile
CSC; (iv) alocarea orientativă a contribuției
Uniunii la nivel național, în funcție de obiective tematice, pentru fiecare
dintre fondurile CSC, precum și suma totală indicativă a contribuției
preconizate pentru obiectivele privind schimbările climatice; (v) principalele domenii prioritare în
materie de cooperare, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale și
strategiile privind bazinele maritime; (vi) principiile orizontale și obiectivele de
politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC; (vii) lista programelor din cadrul FEDER, FSE
și FC, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială
europeană, precum și a programelor FEADR și EMFF, cu alocările anuale
orientative pentru fiecare fond CSC; (b)
o abordare integrată a dezvoltării teritoriale,
susținută din fondurile CSC, stabilind: (i) mecanismele la nivel național și
regional care asigură coordonarea între fondurile CSC și alte instrumente de
finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI; (ii) măsurile pentru asigurarea unei
abordări integrate privind utilizarea fondurilor CSC pentru dezvoltarea teritorială
a zonelor urbane, rurale și de pescuit, precum și a zonelor cu caracteristici
teritoriale specifice, în special modalitățile de punere în aplicare a
articolelor 28, 29 și 99 însoțite, după caz, de o listă a orașelor care urmează
să participe la platforma de dezvoltare urbană prevăzută la articolul 8 din
regulamentul FEDER; (c)
o abordare integrată a nevoilor specifice ale
zonelor geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă supuse
celui mai ridicat risc de discriminare sau excluziune, în special comunitățile
marginalizate, după caz, incluzând alocările financiare orientative pentru
fondurile CSC relevante; (d)
măsuri pentru asigurarea eficacității
implementării, inclusiv: (i) un tabel consolidat al obiectivelor de
etapă și al țintelor stabilite în programe pentru cadrul de performanță
menționat la articolul 19 alineatul (1), împreună cu metodologia și mecanismul
de asigurare a coerenței între programe și fondurile CSC; (ii) un rezumat privind evaluarea
îndeplinirii condițiilor ex ante și a acțiunilor care urmează a fi
adoptate la nivel național și regional, precum și calendarul pentru punerea lor
în aplicare, în cazurile în care condițiile ex ante nu sunt îndeplinite; (iii) informațiile necesare pentru
verificarea ex ante a respectării normelor privind adiționalitatea
astfel cum sunt definite în partea a treia din prezentul regulament; (iv) acțiunile adoptate pentru implicarea
partenerilor și rolul acestora în pregătirea contractului de parteneriat și a
raportului privind progresele înregistrate, astfel cum este definit la
articolul 46 din prezentul regulament; (e)
măsuri pentru asigurarea unei aplicări eficiente a
fondurilor CSC, inclusiv: (i) o evaluare a necesității de consolidare
a capacității administrative a autorităților și, după caz, a beneficiarilor și
acțiunile care urmează a fi întreprinse în acest sens; (ii) un rezumat al acțiunilor planificate și
al țintelor corespunzătoare din programe, în vederea reducerii sarcinii
administrative a beneficiarilor; (iii) o evaluare a sistemelor existente
pentru schimbul electronic de date și a acțiunilor planificate pentru a se
asigura că toate schimburile de informații între beneficiari și autoritățile
responsabile pentru gestiunea și controlul programelor pot fi desfășurate
exclusiv prin schimb electronic de date. Articolul 15
Adoptarea și modificarea
contractului de parteneriat 1. Comisia
evaluează conformitatea contractului de parteneriat cu prezentul regulament, cu
cadrul strategic comun, cu recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul
articolului 121 alineatul (2) din tratat și cu recomandările Consiliului
adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat, luând în
considerare evaluările ex ante ale programelor, și formulează
observații în termen de trei luni de la data transmiterii contractului de
parteneriat. Statul membru furnizează toate informațiile suplimentare necesare
și, după caz, revizuiește contractul de parteneriat. 2. Comisia
adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare
a contractului de parteneriat, în termen de maximum șase luni după prezentarea
acestuia de către statul membru, cu condiția ca orice observații formulate de
Comisie să fi fost luate în considerare în mod satisfăcător. Contractul de
parteneriat intră în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2014. 3. În cazul
în care un stat membru propune o modificare a contractului de parteneriat,
Comisia realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) și, după caz,
adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare
a modificării. CAPITOLUL III
Concentrarea tematică, condiții ex ante și examinarea performanțelor Articolul 16
Concentrarea tematică În conformitate cu normele specifice
fondurilor, statele membre își concentrează sprijinul asupra acțiunilor care
generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce privește
strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, care abordează dificultățile identificate în recomandările
specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) și în
recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148
alineatul (4) din tratat și care iau în considerare necesitățile la nivel
național și regional. Articolul 17
Condiții
ex ante 1.
Condițiile ex ante sunt definite pentru
fiecare fond CSC în normele specifice fondurilor. 2.
Statele membre evaluează dacă sunt îndeplinite
condițiile ex ante aplicabile. 3.
În cazul în care condițiile ex ante nu sunt
îndeplinite la data transmiterii contractului de parteneriat, statele membre
prezintă în contractul de parteneriat un rezumat al acțiunilor care urmează să
fie realizate la nivel național sau regional și calendarul pentru realizarea
acestora, pentru a garanta îndeplinirea lor până la doi ani de la adoptarea
contractului de parteneriat sau până la 31 decembrie 2016, în funcție de care
dintre aceste date este cea mai apropiată. 4.
Statele membre prezintă acțiunile detaliate privind
îndeplinirea condițiilor ex ante, inclusiv calendarul de realizare a
acestora, în programele relevante. 5.
Comisia evaluează informațiile furnizate în ceea ce
privește îndeplinirea condițiilor ex ante în cadrul evaluării
contractului de parteneriat și a programelor. Aceasta poate decide, atunci când
adoptă un program, să suspende integral sau parțial plățile intermediare pentru
program, în așteptarea finalizării în condiții satisfăcătoare a tuturor
măsurilor necesare pentru îndeplinirea unei condiții ex ante. Neîndeplinirea
unei condiții ex ante până la termenul prevăzut în program constituie un
motiv de suspendare a plăților de către Comisie. 6.
Alineatele de la (1) la (5) nu se aplică
programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. Articolul 18
Rezerva de performanță 5% din resursele alocate fiecărui fond CSC și
fiecărui stat membru, cu excepția resurselor alocate obiectivului de cooperare
teritorială europeană și titlului V din regulamentul EMFF, constituie o rezervă
de performanță care urmează să fie alocată în conformitate cu articolul 20. Articolul 19
Examinarea performanțelor 1. Comisia,
în cooperare cu statele membre, examinează performanțele programelor în fiecare
stat membru în 2017 și în 2019, prin referire la cadrul de performanță stabilit
în contractul de parteneriat și în programele respective. Metoda de stabilire a
cadrului de performanță este prezentată în anexa II. 2. Examinarea
se referă la îndeplinirea obiectivelor de etapă ale programelor la nivelul
priorităților, pe baza informațiilor și evaluărilor prezentate în rapoartele
privind progresele înregistrate prezentate de statele membre în anii 2017 și
2019. Articolul 20
Alocarea rezervei de
performanță 1. În cazul
în care examinarea performanței din anul 2017 indică faptul că o prioritate a
unui program nu a îndeplinit obiectivele de etapă stabilite pentru anul 2016,
Comisia transmite recomandări statului membru în cauză. 2. Pe baza
examinării realizate în 2019, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor
acte de punere în aplicare, care stabilește, pentru fiecare fond CSC și fiecare
stat membru, programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă. Statul
membru propune alocarea rezervei de performanță programelor și priorităților
stabilite în decizia Comisiei, menționată anterior. Comisia aprobă modificarea
programelor în cauză, în conformitate cu articolul 26. Dacă un stat membru nu
transmite informațiile în conformitate cu articolul 46 alineatele (2) și (3),
rezerva de performanță pentru programele sau prioritățile în cauză nu se alocă.
3. Atunci
când în urma examinării performanței apar dovezi că o prioritate nu a
îndeplinit obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță, Comisia
poate suspenda integral sau parțial o plată intermediară a priorității unui
program în conformitate cu procedura stabilită de normele specifice fondurilor. 4. În cazul
în care Comisia, pe baza examinării raportului final privind implementarea
programului, stabilește că a existat o neîndeplinire gravă a țintelor stabilite
în cadrul de performanță, aceasta poate impune corecții financiare în legătură
cu prioritățile în cauză, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu
scopul de a stabili criteriile și metodologia de determinare a nivelului corecției
financiare care trebuie aplicată. . 5. Alineatul
(2) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială
europeană și titlului V din regulamentul EMFF. CAPITOLUL IV
Condiționalități macroeconomice Articolul 21
Condiționalitatea legată de
coordonarea politicilor economice ale statelor membre 1. Comisia
poate solicita unui stat membru să revizuiască și să propună modificări ale
contractului de parteneriat și ale programelor relevante, dacă acest lucru este
necesar: (a)
pentru a sprijiniri punerea în aplicare a unei
recomandări a Consiliului, adresată statului membru în cauză și adoptată în
conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și/sau articolul 148 alineatul (4)
din tratat sau pentru a sprijini punerea în aplicare a măsurilor adresate
statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 136 alineatul
(1) din tratat; (b)
pentru a sprijini punerea în aplicare a unei
recomandări a Consiliului adresată statului membru în cauză și adoptată în
conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat; (c)
pentru a sprijiniri punerea în aplicare a unei
recomandări a Consiliului, adresată statului membru în cauză și adoptată în
conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. …/2011
[privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice], cu condiția
ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea
dezechilibrelor macroeconomice; sau (d)
pentru a maximiza impactul asupra creșterii și
competitivității exercitat de fondurile CSC disponibile în temeiul alineatului
(4), dacă un stat membru îndeplinește una dintre următoarele condiții: (i) asistența financiară a Uniunii îi este
furnizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului; (ii) asistența financiară pe termen mediu îi
este furnizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului[24]; (iii) asistența financiară sub forma unui
împrumut în temeiul MES îi este furnizată în conformitate cu Tratatul de
instituire a Mecanismului european de stabilitate. 2. Statul
membru prezintă o propunere de modificare a contractului de parteneriat și a
programelor relevante în termen de o lună. Dacă este necesar, Comisia
formulează observații în termen de o lună de la transmiterea modificărilor, caz
în care statul membru retransmite propunerea sa în termen de o lună. 3. În cazul
în care Comisia nu a formulat observații sau dacă observațiile sale au fost
luate în considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie de aprobare
a modificărilor contractului de parteneriat și a programelor relevante, fără
întârzieri nejustificate. 4. Prin
derogare de la alineatul (1), dacă asistența financiară este pusă la dispoziția
unui stat membru în conformitate cu alineatul (1) litera (d) și este legată de
un program de ajustare, Comisia poate, fără nicio propunere a statului membru,
să modifice contractul de parteneriat și programele, pentru a maximiza impactul
fondurilor CSC disponibile asupra creșterii și competitivității. Pentru a
asigura eficacitatea punerii în aplicare a contractului de parteneriat și a
programelor relevante, Comisia se implică în gestionarea lor, conform
precizărilor din programul de ajustare sau din memorandumul de înțelegere
semnat cu statul membru în cauză. 5. Dacă
statul membru nu se conformează cererii Comisiei menționate la alineatul (1)
sau nu răspunde în mod satisfăcător în termen de o lună la observațiile
Comisiei menționate la alineatul (2), Comisia poate, în termen de trei luni de
la formularea observațiilor, să adopte, prin acte de punere în aplicare, o
decizie de suspendare parțială sau totală a plăților pentru programele în
cauză. 6. Comisia
suspendă, prin acte de punere în aplicare, o parte sau toate plățile și
angajamentele pentru programele în cauză dacă: (a)
Consiliul decide că statul membru nu îndeplinește
măsurile specifice stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 136
alineatul (1) din tratat; (b)
Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126
alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din tratat, că statul membru
în cauză nu a întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului său
excesiv; (c)
Consiliul concluzionează, în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. […]/2011 [privind
prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice], că, în două cazuri
succesive, statul membru nu a transmis un plan de acțiuni corective
satisfăcător sau Consiliul adoptă o decizie în care se declară neconformitatea
în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul menționat
anterior; (d)
Comisia concluzionează că statul membru nu a luat
măsuri de punere în aplicare a programului de ajustare menționat în
Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului sau în Regulamentul (CE) nr.
332/2002 al Consiliului și, prin urmare, decide să nu autorizeze plata
asistenței financiare acordate statului membru respectiv; sau (e)
Consiliul de administrație al mecanismului european
de stabilitate concluzionează că nu a fost îndeplinită condiționalitatea
aferentă asistenței financiare în temeiul MES sub forma unui împrumut MES
acordat statului membru în cauză și, prin urmare, decide să nu plătească
sprijinul pentru stabilitate acordat statului respectiv. 7. Atunci
când decide să suspende parțial sau total plățile sau angajamentele în
conformitate cu alineatele (5) și (6), Comisia se asigură că suspendarea este
proporțională și eficace, ținând cont de circumstanțele economice și sociale în
care se află statul membru în cauză, și respectă egalitatea de tratament între
statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării asupra economiei
statului membru în cauză. 8. Comisia
ridică fără întârziere suspendarea plăților și angajamentelor dacă statul
membru a propus modificări ale contractului de parteneriat și ale programelor
relevante, conform cererii Comisiei, pe care Comisia le-a aprobat și, după caz: (a)
Consiliul a decis că statul membru îndeplinește
măsurile specifice stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 136
alineatul (1) din tratat; (b)
procedura privind deficitul excesiv este suspendată
în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau Consiliul
a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din tratat să abroge
decizia privind existența unui deficit excesiv; (c)
Consiliul a aprobat planul de acțiune corectivă
prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul
(2) din Regulamentul (UE) nr. […] [regulamentul privind procedura de
dezechilibru excesiv] sau procedura de dezechilibru excesiv se află într-o
poziție de suspendare în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul
menționat anterior sau Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în
conformitate cu articolul 11 din regulamentul menționat anterior; (d)
Comisia a concluzionat că statul membru a luat
măsuri de punere în aplicare a programului de ajustare menționat în
Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului sau în Regulamentul (CE) nr.
332/2002 al Consiliului și, prin urmare, a autorizat plata asistenței
financiare acordate statului membru respectiv; sau (e)
Consiliul de administrație al mecanismului european
de stabilitate a concluzionat că a fost îndeplinită condiționalitatea aferentă
asistenței financiare sub forma unui împrumut MES acordat statului membru în
cauză și, prin urmare, decide să plătească sprijinul pentru stabilitate acordat
statului respectiv. În același timp, Consiliul decide, la propunerea
Comisiei, reînscrierea în buget a angajamentelor suspendate în conformitate cu
articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. […] al Consiliului de stabilire a
cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020. Articolul 22
Mărirea cuantumului plăților
pentru un stat membru având probleme bugetare temporare 1. La
cererea unui stat membru, plățile intermediare și plățile soldului final pot fi
mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei
priorități pentru FEDER, FSE și FC sau fiecărei măsuri pentru FEADR și EMFF. Rata
de cofinanțare mărită, care nu poate depăși 100%, se aplică cererilor de plată
referitoare la perioada contabilă în care statul membru a transmis cererea sa și
la perioadele ulterioare în care statul membru îndeplinește una dintre
următoarele condiții: (a)
dacă statul membru în cauză a adoptat moneda euro,
beneficiază de asistență macrofinanciară din partea Uniunii, în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 407/2010[25]; (b)
dacă statul membru în cauză nu a adoptat moneda
euro, beneficiază de asistență financiară pe termen mediu în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului[26]; (c)
asistența financiară se pune la dispoziția acestuia
în conformitate cu Tratatul de instituire a Mecanismului european de
stabilitate semnat la 11 iulie 2011. Primul paragraf nu se aplică programelor în
temeiul regulamentului CTE. 2. Fără a
aduce atingere alineatului (1), contribuția Uniunii prin plățile intermediare
și prin plata soldului final nu poate depăși contribuția publică și suma maximă
a contribuției din partea fondurilor CSC pentru fiecare prioritate în cazul
FEDER, FSE și FC sau pentru fiecare măsură în cazul FEADR și EMFF, astfel cum
se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului. TITLUL III
PROGRAMARE CAPITOLUL I
Dispoziții generale privind fondurile CSC Articolul 23
Pregătirea programelor 1. Fondurile
CSC sunt puse în aplicare prin intermediul programelor, în conformitate cu
contractul de parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1
ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. 2. Programele
sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de
acestea, în cooperare cu partenerii. 3. Programele
sunt transmise de statele membre concomitent cu contractul de parteneriat, cu
excepția programelor de cooperare teritorială europeană, care se transmit în
termen de șase luni de la aprobarea cadrului strategic comun. Toate programele
sunt însoțite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul
48. Articolul 24
Conținutul programelor 1. Fiecare
program stabilește o strategie pentru contribuția programului la strategia
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în
concordanță cu cadrul strategic comun și cu contractul de parteneriat. Fiecare
program include măsurile luate pentru a asigura punerea în aplicare eficace,
eficientă și coordonată a fondurilor CSC și a acțiunilor în vederea reducerii
sarcinii administrative pentru beneficiari. 2. Fiecare
program definește prioritățile stabilind obiective specifice, creditele
bugetare aferente contribuției din partea fondurilor CSC și cofinanțarea
națională corespunzătoare. 3. Fiecare
prioritate stabilește indicatori pentru a evalua progresul înregistrat în
punerea în aplicare a programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază
pentru monitorizarea, evaluarea și examinarea performanțelor. Acestea includ: (a)
indicatori financiari referitori la cheltuielile
alocate; (b)
indicatori de realizare referitori la operațiunile
care primesc contribuții; (c)
indicatori de rezultat referitori la prioritate. Pentru fiecare fond CSC, normele specifice
fondurilor stabilesc indicatori comuni și pot prevedea indicatori specifici
fiecărui program. 4. Fiecare
program, cu excepția celor care acoperă numai asistența tehnică, include o
descriere a acțiunilor de întreprins, luând în considerare principiile enunțate
la articolele 7 și 8. 5. Fiecare
program, cu excepția celor în cazul cărora asistența tehnică este efectuată în
cadrul unui program specific, stabilește valoarea orientativă a contribuției
care se va utiliza pentru obiectivele în materie de schimbări climatice. 6. Statele
membre elaborează proiectul de program în conformitate cu normele specifice
fondurilor. Articolul 25 Procedura de
adoptare a programelor 1. Comisia
evaluează conformitatea programelor cu prezentul regulament, normele specifice
fondurilor, contribuția efectivă a acestora la obiectivele tematice și la
prioritățile Uniunii specifice fiecărui fond CSC, cadrul strategic comun,
contractul de parteneriat, recomandările adresate fiecărei țări în temeiul
articolului 121 alineatul (2) din tratat și recomandările Consiliului, adoptate
în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din tratat, ținând cont de
evaluarea ex ante. Evaluarea abordează, în special, gradul de
adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii,
țintele și alocarea resurselor bugetare. 2. Comisia
formulează observații în termen de trei luni de la data prezentării
programului. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare
necesare și, după caz, revizuiește programul propus. 3. În
conformitate cu normele specifice fiecărui fond, Comisia aprobă fiecare program
în termen de maximum șase luni de la transmiterea oficială a acestuia de către
statul (statele) membru (membre), cu condiția ca orice observații formulate de
Comisie să fi fost luate în considerare în mod satisfăcător, dar nu înainte de
1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a
contractului de parteneriat. Articolul 26
Modificarea programelor 1. Cererile
de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt motivate în mod
corespunzător și prezintă, în special, impactul preconizat al modificărilor
aduse programului asupra realizării strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a obiectivelor specifice
definite în program, având în vedere cadrul strategic comun și contractul de
parteneriat. Cererile sunt însoțite de programul revizuit și, după caz, de un
contract de parteneriat revizuit. În cazul modificării programelor din cadrul
obiectivului de cooperare teritorială europeană, contractul de parteneriat
relevant nu se modifică. 2. Comisia
evaluează informațiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont
de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate face observații și
statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare. În
conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de
modificare a unui program în termen de cel mult cinci luni de la transmiterea
lor oficială de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de
Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Decizia modifică
în același timp, dacă este necesar, decizia de aprobare a contractului de
parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3). Articolul 27
Participarea Băncii Europene
de Investiții 1. BEI
poate, la cererea statelor membre, să participe la pregătirea contractului de
parteneriat, precum și la activitățile legate de pregătirea operațiunilor, în
special pentru proiectele majore, instrumentele financiare și parteneriatele
public-privat. 2. Comisia
poate să consulte BEI înaintea adoptării contractului de parteneriat sau a
programelor. 3. Comisia
poate să invite BEI să analizeze calitatea tehnică și viabilitatea economică și
financiară a proiectelor majore și să ofere asistență în ceea ce privește
instrumentele financiare care urmează a fi aplicate sau elaborate. 4. La
aplicarea dispozițiilor prezentului regulament, Comisia poate să acorde
granturi sau contracte de servicii BEI, acoperind inițiative puse în aplicare
pe o bază multianuală. Angajarea contribuțiilor din bugetul Uniunii pentru
aceste granturi sau contracte de servicii se efectuează anual. CAPITOLUL
II Dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunității Articolul 28
Dezvoltarea locală plasată
sub responsabilitatea comunității 1. Dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea Comunității, care este denumită dezvoltare
locală LEADER în contextul FEADR: (a)
se axează pe anumite teritorii subregionale; (b)
este plasată sub responsabilitatea comunității, a
grupurilor de acțiune locală formate din reprezentanți ai intereselor
socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat și în cadrul cărora, la
nivel decizional, nici sectorul public, nici un singur grup de interese nu
poate deține mai mult de 49% din drepturile de vot; (c)
este realizată prin strategii de dezvoltare locală
pe zone integrate și multisectoriale; (d)
este elaborată ținând cont de necesitățile și
potențialul local și include caracteristici inovatoare în context local,
colaborare în rețea și, după caz, cooperare. 2. Contribuția
fondurilor CSC la dezvoltarea locală este consecventă și coordonată între
fondurile CSC. Acest lucru se asigură în special prin coordonarea activităților
de consolidare a capacităților, de selecție, de aprobare și de finanțare a
strategiilor de dezvoltare locală și a grupurilor de dezvoltare locală. 3. În cazul
în care comitetul responsabil cu selecționarea strategiilor de dezvoltare
locală prevăzut la articolul 29 alineatul (3) hotărăște că punerea în aplicare
a strategiei de dezvoltare locală selecționate necesită contribuții din partea
mai multor fonduri, poate fi desemnat un fond principal. 4. În cazul
desemnării unui fond principal, costurile de funcționare, activitățile de
animare și de colaborare în rețea prevăzute în cadrul strategiei de dezvoltare
locală sunt finanțate numai din fondul principal. 5. Dezvoltarea
locală susținută din fondurile CSC se realizează în cadrul uneia sau mai multor
priorități ale programului. Articolul 29
Strategiile de dezvoltare
locală 1. O
strategie de dezvoltare locală conține cel puțin următoarele elemente: (a)
definirea zonei și a populației care fac obiectul
strategiei; (b)
analiza necesităților de dezvoltare și a
potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunităților și pericolelor; (c)
o descriere a strategiei și a obiectivelor
acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și o
ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare și măsurabile pentru realizări și
rezultate. Strategia este coerentă cu programele relevante ale tuturor
fondurilor CSC implicate; (d)
o descriere a procesului de implicare a comunității
în elaborarea strategiei; (e)
un plan de acțiune care să demonstreze modul în
care obiectivele sunt transpuse în acțiuni; (f)
o descriere a procedurilor de gestionare și
monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului de
acțiune locală de punere în aplicare a strategiei, însoțită de o descriere a
procedurilor specifice de evaluare; (g)
planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea
planificată a fiecărui fond CSC. 2. Statele
membre stabilesc criterii pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală. Normele
specifice fondurilor pot include criterii de selecție. 3. Strategiile
de dezvoltare locală sunt alese de un comitet constituit în acest scop de către
autoritățile de management aferente pentru programe. 4. Selectarea
și aprobarea tuturor strategiilor de dezvoltare locală se finalizează până la
31 decembrie 2015 cel târziu. 5. Decizia
privind aprobarea unei strategii de dezvoltare locală de către autoritatea de
management stabilește alocările pentru fiecare fond CSC. Aceasta stabilește, de
asemenea, rolurile autorităților responsabile pentru punerea în aplicare a
programelor relevante pentru toate sarcinile de punere în aplicare legate de
strategie. 6. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142
privind definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei la care se
face referire la alineatul 1 litera (a). Articolul 30
Grupuri de acțiune locală 1. Grupurile de acțiune locală elaborează și pun în aplicare strategiile de
dezvoltare locală. Statele membre definesc rolurile respective ale
grupului de acțiune locală și autoritățile responsabile pentru punerea în
aplicare a programelor relevante, pentru toate sarcinile de punere în aplicare
legate de strategie. 2. Autoritatea
de management se asigură că grupurile de acțiune locală fie aleg un partener
din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele
administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune
legal constituite. 3. Sarcinile
grupurilor de acțiune locală sunt următoarele: (a)
consolidarea capacității actorilor locali de a
dezvolta și implementa operațiunile; (b)
conceperea unor proceduri și criterii de selecție
nediscriminatorii și transparente în ceea ce privește selectarea operațiunilor,
care să evite conflictele de interese și să garanteze că cel puțin 50% din
voturile privind deciziile de selecție reprezintă parteneri din afara
sectorului public, oferind posibilitatea contestării deciziilor de selecție și
permițând selecția prin procedură scrisă; (c)
asigurarea coerenței cu strategia de dezvoltare
locală cu ocazia selecționării operațiunilor, prin stabilirea priorităților în
funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei; (d)
pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau
a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea
criteriilor de selecție; (e)
primirea cererilor de contribuții și evaluarea
acestora; (f)
selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului
contribuției și, după caz, prezentarea propunerilor către organismul
responsabil pentru verificarea finală a eligibilității înainte de aprobare; (g)
monitorizarea punerii în aplicare a strategiei de
dezvoltare locală și a operațiunilor sprijinite, precum și efectuarea de
activități specifice de evaluare în legătură cu strategia de dezvoltare locală. Articolul 31
Sprijin din partea fondurilor
CSC pentru dezvoltarea locală Sprijinul pentru dezvoltarea locală include: (a)
costurile activităților de sprijin pregătitoare; (b)
punerea în aplicare a operațiunilor din cadrul
strategiei de dezvoltare locală; (c)
pregătirea și punerea în aplicare a activităților
de cooperare ale grupului de acțiune locală; (d)
costurile de funcționare și animarea strategiei de
dezvoltare locală până la limita de 25% din cheltuielile publice totale
efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare locală. TITLUL IV INSTRUMENTE FINANCIARE Articolul 32
Instrumente financiare 1. Fondurile
CSC pot fi utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui
program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor,
pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul
unei priorități, pe baza unei evaluări ex ante care a identificat
deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim și
necesitățile de investiții. Instrumentele financiare pot fi combinate cu
granturi, subvenționarea dobânzii și contribuții la comisioanele de garantare. În
acest caz, se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare formă de
finanțare. Comisia este împuternicită să adopte acte
delegate, în conformitate cu articolul 142, care să stabilească norme detaliate
privind evaluarea ex ante a instrumentelor financiare, combinarea
contribuțiilor furnizate destinatarilor finali prin granturi, subvenționarea
dobânzii, contribuții la comisioanele de garantare și instrumente financiare,
normele specifice suplimentare privind eligibilitatea cheltuielilor și norme
care să specifice tipurile de activități care nu sunt sprijinite prin
instrumente financiare. 2. Destinatarii
finali sprijiniți prin instrumente financiare pot primi, de asemenea, granturi
sau o altă formă de asistență printr-un program sau un alt instrument sprijinit
de bugetul Uniunii. În acest caz, se păstrează evidențe contabile separate
pentru fiecare sursă de finanțare. 3. Contribuțiile
în natură nu reprezintă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor
financiare, cu excepția contribuțiilor sub forma unor terenuri sau bunuri
imobiliare în cazul investițiilor destinate sprijinirii dezvoltării sau
reabilitării urbane, unde terenurile sau imobilele fac parte din investiție. Astfel
de contribuții sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dacă
sunt satisfăcute condițiile de la articolul 59. Articolul 33
Punerea în aplicare a instrumentelor
financiare 1. Atunci
când aplică articolul 32, autoritățile de management pot oferi o contribuție
financiară pentru următoarele instrumente financiare: (a)
instrumentele financiare instituite la nivelul
Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie; (b)
instrumentele financiare instituite la nivel
național, transnațional, regional sau transfrontalier, gestionate de
autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. 2. Titlul
[VIII] din regulamentul financiar se aplică instrumentelor financiare
menționate la alineatul (1) litera (a). Contribuțiile fondurilor CSC la
instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în
conturi separate și sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor CSC
respective, în scopul de a sprijini acțiuni și destinatari finali în
concordanță cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste
contribuții. 3. Pentru
instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de
management poate oferi o contribuție financiară pentru următoarele instrumente
financiare: (a)
instrumente financiare care respectă termenii și
condițiile standard stabilite de Comisie prin intermediul actelor de punere în
aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 143
alineatul (3); (b)
instrumentele financiare deja existente sau nou
create care sunt concepute special în vederea atingerii scopului propus și care
respectă normele Uniunii și normele naționale aplicabile. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu
articolul 142, în care se prevăd normele specifice privind anumite tipuri de
instrumente financiare menționate la litera (b), precum și produsele care pot
fi furnizate prin intermediul acestor instrumente. 4. În cazul
în care sprijină instrumente financiare menționate la alineatul (1) litera (b),
autoritatea de management poate: (a)
să investească în capitalul entităților juridice
existente sau nou create, inclusiv cele finanțate din alte fonduri CSC,
dedicate punerii în aplicare a instrumentelor financiare în conformitate cu
obiectivele fondurilor CSC respective, care vor îndeplini sarcini de punere în
aplicare; sprijinul pentru astfel de investiții este limitat la sumele necesare
pentru a pune în aplicare noile instrumente financiare în conformitate cu
obiectivele prezentului regulament; sau (b)
să încredințeze sarcinile de implementare: (i) Băncii Europene de Investiții; (ii) instituțiilor financiare internaționale
în care un stat membru este acționar sau instituțiilor financiare cu sediul
într-un stat membru, care vizează realizarea intereselor publice sub controlul
unei autorități publice, selectate în conformitate cu normele Uniunii și cu
normele naționale aplicabile; (iii) unui organism reglementat de dreptul
public sau privat, selecționat în conformitate cu normele Uniunii și cu normele
naționale aplicabile; (c)
să îndeplinească sarcinile de punere în aplicare în
mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în împrumuturi
sau garanții. Comisia este împuternicită să adopte acte
delegate, în conformitate cu articolul 142, de stabilire a unor norme privind
acordurile de finanțare, rolul și responsabilitățile entităților cărora le sunt
încredințate sarcinile de punere în aplicare, precum și costurile și
comisioanele de administrare. 5. Atunci
când pun în aplicare instrumentele financiare prin fonduri ale fondurilor,
entitățile menționate la alineatul (4) litera (b) punctele (i) și (ii) pot
încredința la rândul lor o parte din sarcinile de punere în aplicare unor
intermediari financiari, cu condiția ca aceste entități să garanteze, sub
propria responsabilitate, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile
prevăzute la [articolele 57 și 131 alineatele (1), (1a) și (3)] din
regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecționați pe baza unor
proceduri deschise, transparente, proporționale și nediscriminatorii,
evitându-se conflictele de interese. 6. Entitățile
menționate la alineatul (4) litera (b) cărora le-au fost încredințate sarcini
de punere în aplicare deschid conturi fiduciare în nume propriu și în numele
autorității de management. Activele deținute în aceste conturi fiduciare sunt
administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, respectă
normele prudențiale corespunzătoare și dispun de lichidități adecvate. 7. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142, de
stabilire a unor norme detaliate privind cerințele specifice referitoare la
transferul și gestionarea activelor gestionate de entități cărora le sunt
încredințate sarcini de punere în aplicare, precum și la conversia activelor
din euro în monedele naționale. Articolul 34
Punerea în aplicare a
anumitor instrumente financiare 1. Organismele
acreditate în conformitate cu articolul 64 nu efectuează verificări la fața
locului ale unor operațiuni ce cuprind instrumente financiare puse în aplicare
în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a). Ele primesc periodic
rapoarte de control de la organismele însărcinate cu punerea în aplicare a
acestor instrumente financiare. 2. Organismele
responsabile cu auditarea programelor nu trebuie să efectueze audituri ale unor
operațiuni ce cuprind instrumente financiare puse în aplicare în temeiul
articolului 33 alineatul (1) litera (a) și ale sistemelor de gestiune și
control referitoare la aceste instrumente. Ele primesc periodic rapoarte de
control de la auditorii desemnați în acordurile de instituire a acestor
instrumente financiare. 3. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142
privind măsurile luate pentru gestiunea și controlul instrumentelor financiare
puse în aplicare în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a) și
articolul 33 alineatul (4) litera (b) punctele (i), (ii) și (iii). Articolul 35
Cereri de plată inclusiv
cheltuielile pentru instrumente financiare 1. În ceea
ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1)
litera (a), cererea de plată include și prezintă separat valoarea totală a
contribuției plătite instrumentului financiar. 2. În ceea
ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1)
litera (b) puse în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4)
literele (a) și (b), cheltuielile totale eligibile prezentate în cererea de
plată includ și prezintă separat suma totală a contribuției plătite sau
preconizate a fi plătite instrumentului financiar pentru investiții în
destinatarii finali, care urmează să fie efectuate pe o perioadă prestabilită
de maximum doi ani, inclusiv costurile sau comisioanele de administrare. 3. Suma
calculată în conformitate cu alineatul (2) este ajustată în cererile ulterioare
de plată, astfel încât să reflecte diferența între suma contribuției plătite
anterior instrumentului financiar în cauză și sumele investite efectiv în
destinatarii finali, plus costurile de gestionare și comisioanele plătite. Aceste
sume se prezintă separat în cererea de plată. 4. În ceea
ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1)
litera (b) puse în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4)
litera (c), cererea de plată include valoarea totală a plăților efectuate de
autoritatea de management pentru investiții în destinatarii finali. Aceste sume
se prezintă separat în cererea de plată. 5. Comisia
este împuternicită să adopte, prin intermediul actelor delegate în conformitate
cu articolul 142, normele specifice referitoare la plățile și retragerea
plăților către instrumentele financiare și privind posibilele consecințe asupra
cererilor de plată. Articolul 36
Cheltuielile eligibile la
închidere 1. La
închiderea programului, cheltuielile eligibile ale instrumentului financiar
sunt reprezentate de suma totală plătită efectiv sau, în cazul fondurilor de
garantare angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate prevăzută
la articolul 55 alineatul (2), corespunzând următoarelor: (a)
plăți către destinatarii finali; (b)
resurse angajate pentru contracte de garantare,
indiferent dacă sunt datorate sau deja scadente, în vederea onorării
posibilelor solicitări ale garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate
conform unei evaluări prudente ex ante, acoperind un număr mare de noi
împrumuturi subiacente sau alte instrumente de risc pentru noi investiții în
destinatarii finali; (c)
subvenții ale dobânzii sau contribuții la comisioanele
de garantare capitalizate, datorate pentru o perioadă de cel mult 10 ani după
perioada de eligibilitate de la articolul 55 alineatul (2), utilizate în
combinație cu instrumente financiare, plătite într-un cont de garanție creat
special în acest scop, pentru rambursarea efectivă după perioada de
eligibilitate indicată la articolul 55 alineatul (2), dar în ceea ce privește
împrumuturi sau instrumente purtătoare de risc rambursate pentru investiții în
destinatari finali în perioada de eligibilitate prevăzută la articolul 55
alineatul (2); (d)
rambursarea costurilor de gestionare suportate sau
a plății onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar. 2. În ceea
ce privește instrumentele bazate pe participații și microcreditele, costurile
sau comisioanele de gestionare capitalizate care trebuie plătite pentru o
perioadă de maximum 5 ani de la expirarea perioadei de eligibilitate indicate
la articolul 55 alineatul (2), în ceea ce privește investițiile în destinatari
finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate și care nu pot
fi acoperite de dispozițiile articolelor 37 și 38, pot fi considerate
cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de depozit temporar creat
special în acest scop. 3. Cheltuielile
eligibile determinate în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu depășesc suma
dintre: (i) valoarea totală a contribuției plătite
instrumentului financiar din fondurile CSC; și (ii) cofinanțarea națională corespunzătoare. 4. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu
privire la înființarea unui sistem de capitalizare a tranșelor anuale pentru
subvențiile pentru dobânzi sau contribuțiile la comisioanele de garantare. Articolul 37
Dobânzi și alte câștiguri
generate de contribuțiile din partea fondurilor CSC pentru instrumentele
financiare 1. Contribuțiile
din partea fondurilor CSC plătite instrumentelor financiare se plasează în
conturi purtătoare de dobândă deschise la instituții financiare din statele
membre sau se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiul bunei
gestiuni financiare. 2. Dobânzile
și celelalte câștiguri care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor
CSC plătite instrumentelor financiare se utilizează în aceleași scopuri ca
sumele plătite inițial din fondurile CSC în cadrul aceluiași instrument
financiar. 3. Autoritatea
de management se asigură că se păstrează evidențe adecvate privind utilizarea
dobânzilor și a altor câștiguri. Articolul 38
Reutilizarea resurselor care
pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor CSC până la închiderea
programului 1. Resursele
de capital restituite instrumentelor financiare din investiții sau din
disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garanție, care pot
fi atribute contribuției din partea fondurilor CSC, se reutilizează pentru noi
investiții prin aceleași sau prin alte instrumente financiare, în conformitate
cu obiectivele programului sau programelor. 2. Câștigurile
sau alte venituri sau profituri, inclusiv dobânzi, comisioane de garantare,
dividende, câștiguri din capital sau orice alte venituri generate de
investiții, care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor CSC pentru
instrumentul financiar, se utilizează în următoarele scopuri, după caz, în
limita sumelor necesare: (a)
rambursarea costurilor de gestionare suportate sau
plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar; (b)
remunerarea preferențială a investitorilor care
funcționează după principiul investitorului în economia de piață, care
furnizează resurse de contrapartidă corespunzătoare contribuției din partea
fondurilor CSC pentru instrumentul financiar sau care coinvestesc la nivelul
destinatarilor finali; (c)
alte investiții prin aceleași sau alte instrumente
financiare, în conformitate cu obiectivele programului sau programelor. 3. Autoritatea
de management se asigură că se păstrează evidențe adecvate privind utilizarea
resurselor și a câștigurilor menționate la alineatele (1) și (2). Articolul 39
Utilizarea resurselor rămase
după închiderea programului Statele membre adoptă măsurile necesare pentru
a asigura că resursele și câștigurile de capital, precum și alte câștiguri sau
profituri care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor CSC pentru
instrumentele financiare sunt utilizate în conformitate cu obiectivele
programului timp de cel puțin 10 ani de la închiderea programului Articolul 40
Raport privind punerea în
aplicare a instrumentelor financiare 1. Autoritatea
de management trimite Comisiei un raport specific care acoperă operațiunile ce
cuprind instrumente financiare, sub forma unei anexe la raportul anual de
implementare. 2. Raportul
menționat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar,
următoarele informații: (a)
identificarea programului și a priorității în cadrul
cărora se furnizează contribuția din partea fondurilor CSC; (b)
descrierea instrumentului financiar și a măsurilor
de punere în aplicare; (c)
identificarea organismelor cărora le-au fost
încredințate sarcini de punere în aplicare; (d)
suma totală a contribuției plătite instrumentului
financiar pe program și pe prioritate sau măsură, astfel cum este inclusă în
cererile de plată transmise Comisiei; (e)
suma totală a contribuției plătite sau angajate în
contractele de garantare de instrumentul financiar către destinatarii finali pe
program și pe prioritate sau măsură, astfel cum este inclusă în cererile de
plată transmise Comisiei; (f)
veniturile instrumentului financiar și rambursările
către acesta; (g)
efectul multiplicator al investițiilor realizate de
instrumentul financiar și valoarea investițiilor și participărilor; (h)
contribuția instrumentului financiar la
îndeplinirea indicatorilor programului și priorității în cauză. 3. Comisia
adoptă, printr-un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 143 alineatul (3), condițiile uniforme
privind monitorizarea și comunicarea către Comisie a informațiilor privind
monitorizarea, inclusiv pentru instrumentele financiare menționate la articolul
33 alineatul (1) litera (a).
TITLUL V
MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA CAPITOLUL I
Monitorizarea Secțiunea I
Monitorizarea programelor Articolul 41
Comitetul de monitorizare 1. În
termen de trei luni de la data notificării statului membru privind decizia de
adoptare a unui program, acesta instituie un comitet de monitorizare a punerii
în aplicare a programului, în acord cu autoritatea de management. Un stat membru poate institui un comitet de
monitorizare individual pentru programele cofinanțate din fondurile CSC. 2. Fiecare
comitet de monitorizare stabilește și adoptă propriul regulament de procedură. Articolul 42
Compoziția comitetului de
monitorizare 1. Comitetul
de monitorizare este compus din reprezentanți ai autorităților de management și
ai organismelor intermediare și din reprezentanți ai partenerilor. Fiecare
membru al comitetului de monitorizare are drept de vot. Comitetul de monitorizare a unui program în
temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană include, de asemenea,
reprezentanți ai țărilor terțe care participă la program. 2. Comisia
participă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ. 3. Atunci
când contribuie la un program, BEI poate participa la lucrările comitetului de
monitorizare în calitate de consultant. 4. Comitetul
de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al
autorității de management. Articolul 43
Funcțiile comitetului de
monitorizare 1. Comitetul
de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează punerea în
aplicare a programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor
acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare,
indicatorii comuni și specifici fiecărui program, inclusiv modificările cu
privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor
țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de
performanță. 2. Comitetul
de monitorizare examinează în detaliu toate aspectele care afectează evoluția
programului. 3. Comitetul
de monitorizare este consultat și emite un aviz cu privire la orice modificare
a programului propusă de autoritatea de management. 4. Comitetul
de monitorizare poate adresa recomandări autorității de management în ceea ce
privește punerea în aplicare a programului și evaluarea acestuia. Comitetul
monitorizează acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor sale. Articolul 44
Rapoartele de implementare 1. Din 2016
până în 2022 inclusiv, statul membru prezintă Comisiei un raport anual privind
implementarea programului în anul financiar precedent. Statul membru prezintă un raport final privind
implementarea programului până la 30 septembrie 2023 pentru FEDER, FSE și
Fondul de coeziune și un raport anual de implementare pentru FEADR și EMFF. 2. Rapoartele
de implementare anuale prezintă informații privind punerea în aplicare a
programului și a priorităților acestuia, prin referire la datele financiare,
indicatorii comuni și indicatorii specifici programelor, valorile-țintă
cuantificate, inclusiv modificările indicatorilor de rezultat și ale
obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță. Datele transmise se
referă la valori ale indicatorilor pentru operațiunile puse pe deplin în
aplicare și, de asemenea, pentru operațiunile selectate. Ele precizează, de
asemenea, măsurile luate pentru a îndeplini condițiile ex ante și pentru
a aborda orice probleme care afectează evoluția programului, precum și măsurile
corective luate. 3. Raportul
anual de implementare prezentat în 2017 stabilește și evaluează informațiile
prevăzute la alineatul (2) și progresele realizate în vederea atingerii
obiectivelor programului, inclusiv contribuția fondurilor CSC la schimbarea
indicatorilor de rezultat, dacă există date disponibile din evaluări. Acesta
evaluează, de asemenea, punerea în aplicare a acțiunilor pentru a se ține seama
de principiile enunțate la articolele 6, 7 și 8 și prezintă informații privind
sprijinul utilizat pentru atingerea țintelor în materie de schimbări climatice. 4. Raportul
anual de implementare prezentat în 2019 și raportul final de implementare
pentru fondurile CSC includ, pe lângă informațiile și evaluarea prevăzute la
alineatele (2) și (3), informații și evaluări privind progresele înregistrate
în atingerea obiectivelor programului și contribuția acestuia la îndeplinirea
strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. 5. Rapoartele
anuale de implementare menționate la alineatele (1) - (4) sunt admisibile în
cazul în care cuprind toate informațiile menționate la alineatele menționate. Dacă
raportul de implementare anual nu este admisibil, Comisia informează statul
membru în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acestuia; în caz
contrar, acesta va fi considerat admisibil. 6. Comisia
examinează raportul de implementare anual și transmite statului membru observațiile
sale în termen de două luni de la primirea acestuia și în termen de cinci luni
de la primirea raportului final. În cazul în care Comisia nu prezintă
observații în aceste termene, raportul este considerat ca fiind acceptat. 7. Comisia
poate formula recomandări privind remedierea oricăror aspecte care afectează
punerea în aplicare a programului. În cazul în care se fac astfel de
recomandări, autoritatea de management informează Comisia în termen de trei
luni în legătură cu măsurile corective luate. 8. Se face
public un rezumat pentru cetățeni al conținutului și al rapoartelor de
implementare anuale și finale. Articolul 45
Reuniunea anuală de
reexaminare 1. Începând
din 2016 si până în 2022, inclusiv, se organizează o reuniune anuală între
Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanțelor fiecărui
program, ținând seama de raportul de implementare anual și de observațiile și
recomandările Comisiei, după caz. 2. Reuniunea
anuală de reexaminare poate viza mai multe programe. În 2017 și 2019, reuniunea
anuală de reexaminare vizează toate programele din statul membru și ia în
considerare, de asemenea, rapoartele privind progresele înregistrate prezentate
de statul membru în conformitate cu articolul 46 în anii respectivi. 3. Statul
membru și Comisia pot conveni să organizeze o reuniune de anuală de reexaminare
pentru un program pentru anii diferiți de 2017 și 2019. 4. Reuniunea
anuală de reexaminare va fi prezidată de Comisie. 5. Statul
membru se asigură că, în urma reuniunii respective, toate observațiile Comisiei
sunt luate în considerare în mod corespunzător. Secțiunea II
Progresul strategic Articolul 46
Raportul privind progresele
înregistrate 1.
Statul membru transmite Comisiei până la datele de
30 iunie 2017 și 30 iunie 2019 un raport privind progresele înregistrate în
legătură cu punerea în aplicare a contractului de parteneriat până la 31
decembrie 2016 și respectiv, până la 31 decembrie 2018. 2.
Raportul privind progresele înregistrate conține
informații și o evaluare cu privire la: (a)
modificarea necesităților de dezvoltare din statul
membru după adoptarea contractului de parteneriat; (b)
progresele înregistrate către realizarea strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în
special în ceea ce privește obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare
program în cadrul de performanță și contribuțiile utilizate pentru obiectivele
legate de schimbările climatice; (c)
dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini
condițiile ex ante neîndeplinite la data adoptării contractului de
parteneriat au fost puse în aplicare în conformitate cu calendarul stabilit; (d)
punerea în aplicare a mecanismelor de asigurare a
coordonării între fondurile CSC și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și
naționale și cu BEI; (e)
progresele înregistrate către realizarea domeniilor
prioritare stabilite pentru cooperare; (f)
acțiunile întreprinse pentru consolidarea
capacității autorităților din statele membre și, după caz, a beneficiarilor în
privința administrării și utilizării fondurilor CSC; (g)
acțiunile planificate și ținte corespunzătoare din
programe, în vederea reducerii sarcinii administrative a beneficiarilor; (h)
rolul partenerilor menționați la articolul 5 în
punerea în aplicare a contractului de parteneriat. 3.
În cazul în care Comisia determină, în termen de
trei luni de la data transmiterii raportului privind progresele înregistrate,
că informațiile prezentate sunt incomplete sau neclare, aceasta poate solicita
informații suplimentare din partea statului membru. Statul membru furnizează
Comisiei informațiile solicitate în termen de trei luni și, după caz,
revizuiește în mod corespunzător raportul privind progresele înregistrate. 4.
În 2017 și 2019, Comisia elaborează un raport
strategic care face rezumatul rapoartelor privind progresele înregistrate ale
statelor membre, pe care îl prezintă Parlamentului European, Consiliului,
Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. 5.
În 2018 și 2020, Comisia include în raportul său
anual privind progresele înregistrate pentru reuniunea de primăvară a
Consiliului European o secțiune care sintetizează raportul strategic, în
special în ceea ce privește progresele obținute către realizarea strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
CAPITOLUL II
Evaluarea Articolul 47
Dispoziții generale 1. Evaluările
se efectuează pentru îmbunătățirea calității elaborării și punerii în aplicare
a programelor, precum și în vederea aprecierii eficacității, eficienței și
impactului acestora. Impactul programelor se evaluează în conformitate cu
misiunea fondurilor CSC respective în ceea ce privește țintele pentru strategia
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[27], precum și în raport cu
produsul intern brut (PIB) și șomajul, după caz. 2. Statele
membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și
asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor
necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și,
după caz, specifici ai programelor. 3. Evaluările
sunt efectuate de către experți independenți din punct de vedere funcțional de
autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a programului. Comisia
oferă orientări privind modul de a realiza evaluările. 4. Toate
evaluările se fac publice în întregime. Articolul 48
Evaluarea ex ante 1.
Statele membre efectuează evaluări ex ante
în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program. 2.
Evaluările ex ante se efectuează sub
responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea programelor. Evaluările
se transmit Comisiei împreună cu un rezumat, concomitent cu programul. Normele
specifice fondurilor pot stabili pragurile sub care evaluarea ex ante
poate fi combinată cu evaluarea pentru alt program. 3.
Evaluările ex ante analizează: (a)
contribuția la strategia Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în vedere obiectivele și
prioritățile tematice selectate, luând în considerare nevoile naționale și
regionale; (b)
coerența internă a programului sau activității
propuse și relația sa cu alte instrumente relevante; (c)
coerența alocării resurselor bugetare cu
obiectivele programului; (d)
coerența dintre obiectivele tematice selectate,
prioritățile și obiectivele corespunzătoare ale programelor și cadrul strategic
comun, contractul de parteneriat și recomandările specifice adresate fiecărei
țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat și recomandările
relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din
tratat; (e)
relevanța și claritatea indicatorilor propuși ai
programelor; (f)
modul în care realizările estimate vor contribui la
rezultate; (g)
caracterul realist al valorilor-țintă cuantificate
ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor
CSC; (h)
motivarea formei de sprijin propuse; (i)
adecvarea resurselor umane și a capacității
administrative pentru gestionarea programului; (j)
adecvarea procedurilor de monitorizare a
programului și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor; (k)
adecvarea obiectivelor de etapă selectate pentru
cadrul de performanță; (l)
adecvarea măsurilor planificate pentru a promova
egalitatea de șanse între femei și bărbați și a preveni discriminarea; (m)
adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea
dezvoltării durabile. 4. Evaluarea
ex ante include, după caz, cerințele privind evaluarea strategică de
mediu stabilite în aplicarea Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și
programe asupra mediului[28]. Articolul 49
Evaluarea în timpul perioadei
de programare 1. Autoritatea
de management elaborează un plan de evaluare pentru fiecare program și îl
transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor. 2. Statele
membre se asigură că sunt disponibile capacități de evaluare corespunzătoare. 3. În
timpul perioadei de programare, autoritățile de management efectuează evaluări,
inclusiv evaluări privind eficacitatea, eficiența și impactul fiecărui program,
pe baza planului de evaluare. Cel puțin o dată pe durata perioadei de
programare, o evaluare analizează modul în care contribuțiile din partea
fondurilor CSC au contribuit la obiectivele fiecărei priorități. Toate
evaluările sunt examinate de comitetul de monitorizare și trimise Comisiei. 4. Comisia
poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor. Articolul 50
Evaluarea ex post Evaluările ex post sunt efectuate de
Comisie sau de statele membre, în strânsă cooperare. Evaluările ex post
analizează eficacitatea și eficiența fondurilor CSC și contribuția acestora la
strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii în conformitate cu cerințele specifice stabilite în normele
specifice fondurilor. Evaluările ex post se finalizează până la
31 decembrie 2023.
TITLUL VI
ASISTENȚA TEHNICĂ Articolul 51
Asistență tehnică la
inițiativa Comisiei 1. La inițiativa sau în numele Comisiei, fondurile CSC pot contribui la
asistența de pregătire, de monitorizare, administrativă și tehnică, precum și
la măsurile de evaluare, audit și control necesare pentru punerea în aplicare a
prezentului regulament. Acestea pot include, printre altele: (a)
asistență pentru elaborarea și evaluarea
proiectelor, inclusiv cu BEI; (b)
sprijin pentru consolidare instituțională și
consolidarea capacității administrative, pentru gestionarea eficace a
fondurilor CSC; (c)
studii legate de rapoartele Comisiei privind
fondurile CSC și raportul privind coeziunea; (d)
măsurile legate de analiza, gestionarea,
monitorizarea, schimbul de informații și punerea în aplicare a fondurilor CSC,
precum și măsuri referitoare la punerea în aplicare a sistemelor de control,
asistență tehnică și administrativă; (e)
evaluări, rapoarte ale experților, statistici și
studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcționarea curentă și
viitoare a fondurilor CSC, care pot să fie efectuate, după caz, de către BEI; (f)
acțiuni de difuzare a informațiilor, rețele de
sprijin, efectuarea unor activități de comunicare, de sensibilizare, de
promovare a cooperării și de schimb de experiență, inclusiv cu țări terțe. Pentru
a îmbunătăți eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie
mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la
inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului
regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a
priorităților politice ale Uniunii Europene, în măsura în care acestea sunt
legate de obiectivele generale ale prezentului regulament; (g)
instalarea, funcționarea și interconectarea
sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, audit, control și evaluare; (h)
acțiuni vizând îmbunătățirea metodelor de evaluare
și a schimbului de informații privind practicile de evaluare; (i)
acțiuni legate de activitatea de audit; (j)
consolidarea capacității naționale și regionale în
ceea ce privește planificarea investițiilor, evaluarea necesităților,
pregătirea, elaborarea și punerea în aplicare a instrumentelor financiare, a
planurilor de acțiune comune și a proiectelor majore, inclusiv inițiativele comune
cu BEI. Articolul 52
Asistența tehnică a statelor
membre 1. La
inițiativa unui stat membru, fondurile CSC pot să sprijine acțiuni de
pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare,
colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit. Fondurile
CSC pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini acțiuni de reducere a
sarcinii administrative a beneficiarilor, inclusiv sisteme de schimb electronic
de date, precum și acțiuni de consolidare a capacității autorităților și
beneficiarilor din statele membre de a administra și utiliza fondurile CSC. Aceste
acțiuni se pot referi la perioadele de programare precedente și ulterioare. 2. Normele
specifice fondurilor pot adăuga sau exclude acțiuni care pot fi finanțate prin
asistența tehnică din fiecare fond CSC.
TITLUL VII
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR CSC CAPITOLUL I
Contribuția din partea fondurilor CSC Articolul 53
Determinarea ratelor de
cofinanțare 1. Decizia
Comisiei de adoptare a unui program stabilește rata sau ratele de cofinanțare
și suma maximă a contribuției din partea fondurilor CSC conform normelor
specifice fondurilor. 2 Măsurile
de asistență tehnică aplicate la inițiativa sau în numele Comisiei se pot
finanța în procent de 100%. Articolul 54
Operațiuni generatoare de
venituri 1. Veniturile
nete generate după finalizarea unei operațiuni desfășurate într-o perioadă de
referință specifică se stabilesc în avans, prin una dintre următoarele metode: (a) aplicarea unui procent forfetar din venituri
pentru tipul de operațiune vizată; (b) calcularea valorii curente a veniturilor
nete ale operațiunii, luând în considerare aplicarea principiului „poluatorul
plătește” și, dacă este cazul, evaluarea capitalului propriu, în funcție de
prosperitatea relativă a statului membru în cauză. Cheltuielile eligibile ale operațiunii care
urmează a fi cofinanțată nu depășesc valoarea curentă a costului de investiție
al operațiunii minus valoarea curentă a venitului net, determinate conform
uneia dintre aceste metode. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte
delegate în conformitate cu articolul 142 privind definirea ratei forfetare
menționate la litera (a) de mai sus. Comisia adoptă metodologia de la litera (b) prin
acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 143 alineatul (3). 2. Dacă nu
este posibil din punct de vedere obiectiv să se stabilească în prealabil
veniturile în conformitate cu metodele prevăzute la alineatul (1), veniturile
nete generate în termen de trei ani de la încheierea unei operațiuni sau până
la 30 septembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai apropiată, se deduc
din cheltuielile declarate Comisiei. 3. Alineatele
(1) și (2) se aplică numai operațiunilor al căror cost total depășește
1 000 000 EUR. 4. Prezentul
articol nu se aplică FSE. 5. Alineatele
(1) și (2) nu se aplică operațiunilor care intră sub incidența normelor privind
ajutoarele de stat sau sprijinului către sau din instrumentele financiare.
CAPITOLUL II
Eligibilitatea cheltuielilor și caracterul durabil Articolul 55
Eligibilitatea 1.
Eligibilitatea cheltuielilor se stabilește pe baza
normelor naționale, cu excepția cazului în care există norme specifice în
cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele specifice
fondurilor. 2.
Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție
din partea fondurilor CSC dacă au fost suportate și achitate de un beneficiar
între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2014,
oricare dintre aceste date este mai apropiată, și 31 decembrie 2022. În plus,
cheltuielile sunt eligibile pentru contribuții din partea FEADR și EMFF numai
dacă ajutorul relevant este plătit efectiv de către agenția de plăți în
perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2022. 3.
În cazul costurilor rambursate pe baza prevederilor
de la articolul 57 alineatul (1) literele (b) și (c), acțiunile care constituie
baza de rambursare se desfășoară între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2022. 4.
Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin din
partea fondurilor CSC dacă au fost încheiate în mod fizic sau puse în aplicare
integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare în
cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă toate plățile
aferente au fost efectuate de către beneficiar. 5.
Prezentul articol nu aduce atingere normelor
privind eligibilitatea asistenței tehnice la inițiativa Comisiei, astfel cum
sunt stabilite la articolul 51. 6.
Veniturile nete generate direct de o operațiune în
cursul punerii sale în aplicare, care nu au fost luate în considerare la data
aprobării operațiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii
în cererea finală de plată prezentată de beneficiar. Această regulă nu se
aplică instrumentelor financiare și premiilor. 7.
În cazul modificării unui program, cheltuielile
care devin eligibile în urma modificării programului sunt eligibile numai de la
data transmiterii către Comisie a cererii de modificare. 8.
O operațiune poate beneficia de contribuții din
partea unuia sau mai multor fonduri CSC și din partea altor instrumente ale
Uniunii cu condiția ca pentru cheltuielile incluse într-o cerere de rambursare
de la unul dintre fondurile CSC să nu se beneficieze de contribuții din partea
altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se beneficieze de contribuții din
partea aceluiași fond în cadrul unui alt program. Articolul 56
Forme de sprijin Fondurile CSC sunt utilizate pentru a furniza
sprijin sub formă de granturi, premii, asistență rambursabilă, instrumente
financiare sau o combinație între acestea. În cazul
asistenței rambursabile, sprijinul rambursat organismului care l-a oferit sau
altei autorități competente din statul membru se contabilizează separat și se
reutilizează în același scop sau în conformitate cu obiectivele programului. Articolul 57
Tipuri de granturi 1. Granturile
pot lua oricare din următoarele forme: (a)
rambursarea costurilor eligibile suportate și
plătite efectiv împreună cu, după caz, contribuții în natură și cheltuieli de
amortizare; (b)
bareme standard pentru costurile unitare; (c)
sume forfetare care nu depășesc 100 000 EUR din
contribuția publică; (d)
finanțare forfetară, stabilită prin aplicarea unui
procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri. 2. Opțiunile
menționate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoperă o
categorie diferită de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru proiecte
diferite care fac parte dintr-o operațiune sau în una din etapele succesive ale
unei operațiuni. 3. Dacă o
operațiune sau un proiect care formează o parte a unei operațiuni este pus în
aplicare exclusiv prin achiziții de lucrări, de bunuri sau de servicii, se
aplică numai alineatul (1) litera (a). Dacă achiziționarea în cadrul unei
operațiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o operațiune este limitată
la anumite categorii de costuri, toate opțiunile menționate la alineatul (1)
pot fi aplicate. 4. Sumele
menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d) se stabilesc pe baza
următoarelor elemente: (a)
o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă,
bazată pe: (i) date statistice sau alte informații
obiective; sau (ii) datele istorice verificate privind
beneficiarii individuali sau aplicarea practicilor lor uzuale de contabilizare
a costurilor; (b)
metodele și baremele corespunzătoare de costuri
unitare, sume forfetare și rate fixe aplicabile în cadrul politicilor Uniunii
pentru un tip similar de operațiune și beneficiari; (c)
metodele și baremele de costuri unitare, sume
forfetare și rate fixe aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral
de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar;
(d)
rate stabilite prin prezentul regulament sau de
normele specifice fondurilor. 5. Documentul
care prevede condițiile privind contribuția pentru fiecare operațiune stabilește
metoda care trebuie aplicată pentru a determina costurile de funcționare și
condițiile pentru plata grantului. Articolul 58 Finanțare
forfetară pentru costuri indirecte pentru granturi Dacă punerea în aplicare a unei operațiuni
generează costuri indirecte, acestea pot fi calculate ca sumă forfetară în unul
din următoarele moduri: (a)
o rată fixă de până la 20% din costurile directe
eligibile, dacă rata este calculată pe baza unei metode de calcul juste,
echitabile și verificabile sau a unei metode aplicate în cadrul sistemelor de
granturi finanțate în întregime de statul membru pentru un tip similar de
operațiune și de beneficiar; (b)
o rată forfetară de maximum 15% din costurile cu
personalul eligibile; (c)
o rată forfetară aplicată costurilor directe
eligibile bazată pe metodele existente și ratele corespunzătoare, aplicabilă în
cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune și de
beneficiar. Comisia este împuternicită să adopte acte
delegate în conformitate cu articolul 142 privind definirea ratei fixe și a
metodelor aferente menționate la litera (c) de mai sus. Articolul 59
Norme specifice de
eligibilitate pentru granturi 1.
Contribuțiile în natură sub forma prestării de
lucrări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri și imobile pentru care nu au
fost efectuate plăți în numerar justificate de facturi sau documente cu valoare
justificativă echivalentă pot constitui cheltuieli eligibile cu condiția ca
acest lucru să fie permis de normele de eligibilitate ale fondurilor CSC și ale
programului și să fie îndeplinite următoarele condiții : (a)
contribuția publică destinată unei operațiuni care
include contribuții în natură nu depășește valoarea totală a cheltuielilor
eligibile, cu excepția contribuțiilor în natură, la încheierea operațiunii; (a)
valoarea atribuită contribuțiilor în natură nu
depășește costurile în general acceptate pe piața în cauză; (b)
valoarea și aplicarea contribuției poate face
obiectul unei evaluări și al unei verificări independente; (c)
în cazul furnizării de
terenuri sau imobile, valoarea este certificată de un expert independent
calificat sau de un organism oficial autorizat în mod corespunzător și nu
depășește limita prevăzută la alineatul (3) litera (b); (d)
în cazul contribuțiilor în natură sub formă de
muncă neremunerată, valoarea muncii este determinată luând în considerare
timpul consacrat verificat și rata remunerației pentru o muncă echivalentă. 2.
Costurile de amortizare pot fi considerate
eligibile în următoarele condiții: (a)
normele de eligibilitate ale programului permit
acest lucru; (b)
valoarea cheltuielilor este dovedită corespunzător
prin documente justificative cu valoare probatorie echivalentă facturilor în
cazul rambursării sub forma menționată la articolul 57 alineatul (1) litera
(a); (c)
costurile se raportează exclusiv la perioada de
sprijin pentru operațiune; (d)
granturile publice nu au contribuit la
achiziționarea activelor amortizate. 3.
Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o
contribuție din partea fondurilor CSC: (a)
dobânzi debitoare; (b)
achiziționarea de terenuri neconstruite și de
terenuri construite cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale
eligibile ale operațiunii în cauză. În cazuri excepționale și justificate
corespunzător, se poate stabili un procentaj mai ridicat pentru operațiunile
privind protecția mediului; (c)
taxa pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, sumele
corespunzând TVA-ului sunt eligibile dacă nu se pot recupera în temeiul
legislației naționale privind TVA-ul și sunt plătite de un beneficiar diferit
de persoana neimpozabilă definită la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf
din Directiva 2006/112/CE, cu condiția ca aceste sume aferente TVA-ului să nu
fi fost suportate în contextul furnizării de infrastructură. Articolul 60
Eligibilitatea operațiunilor
în funcție de localizare 1. Operațiunile
care primesc contribuții din fondurile CSC, sub rezerva derogărilor menționate
la alineatele (2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt situate în
zona acoperită de programul în temeiul cărora primesc contribuțiile (denumită
în continuare „zona vizată de program”). 2. Autoritatea
de management poate accepta ca o operațiune să fie pusă în aplicare în afara
zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu condiția ca toate
condițiile de mai jos să fie îndeplinite: (a)
operațiunea se realizează în beneficiul zonei vizate
de program; (b)
suma totală alocată în cadrul programului pentru
operațiunile situate în afara zonei vizate de program nu depășește 10% din
contribuția din FEDER, Fondul de coeziune și EMFF la nivelul priorității sau 3%
din contribuția din FEADR la nivelul programului; (c)
comitetul de monitorizare a aprobat operațiunea sau
tipurile de operațiuni în cauză; (d)
obligațiile autorităților pentru program în ceea ce
privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii sunt îndeplinite de
autoritățile responsabile pentru programul în cadrul căruia operațiunea
respectivă beneficiază de contribuții, sau încheie acorduri cu autoritățile din
zona în care operațiunea este pusă în aplicare. 3. Pentru
operațiunile privind activitățile promoționale, cheltuielile pot fi suportate
în afara Uniunii, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în alineatul
(2) litera (a) și a respectării obligațiilor în ceea ce privește gestiunea,
controlul și auditul operațiunii. 4.
Alineatele (1)-(3) nu se aplică programelor din
cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, iar alineatele (2) și
(3) nu se aplică operațiunilor sprijinite de FSE. Articolul 61
Caracterul durabil al
operațiunilor 1. În cazul
unei operațiuni constând în investiții în infrastructură sau producție,
contribuția din partea fondurilor CSC se rambursează dacă, în termen de cinci
ani de la efectuarea plății finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de
normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul următoarelor: (a)
încetarea sau delocalizarea unei activități
productive; (b)
o modificare a proprietății asupra unui element de
infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui
organism public; sau (c)
o modificare substanțială care afectează natura,
obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea
obiectivelor inițiale ale acesteia. Sumele plătite în mod necuvenit pentru operațiune
sunt recuperate de statul membru. 2. În cazul
operațiunilor sprijinite de FSE și al operațiunilor sprijinite de alte fonduri
CSC care nu constau în investiții în infrastructură sau producție, contribuția
din partea fondului se rambursează numai dacă operațiunile fac obiectul unei
obligații de menținere a investiției în temeiul normelor aplicabile privind
ajutorul de stat și are loc o încetare sau delocalizare a activității de
producție în termenul prevăzut de respectivele norme. 3. Alineatele
(1) și (2) nu sunt aplicabile contribuțiilor către sau din partea
instrumentelor financiare sau oricăror operațiuni a căror activitate de
producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos. 4. Alineatele (1) și (2) nu se aplică persoanelor fizice care beneficiază
de sprijin pentru investiții și, după finalizarea operațiunii de investiții,
devin eligibile și beneficiază de sprijin din partea FEG (Regulamentul [/2012]
de instituire a Fondului european de ajustare la globalizare), dacă
investițiile în cauză sunt legate în mod direct de tipul de activitate
identificată ca fiind eligibilă pentru sprijin FEG.
TITLUL VIII
GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I
Sistemele de gestiune și control Articolul 62
Principiile generale ale
sistemelor de gestiune și control Sistemele de gestiune și control prevăd: (a)
descrierea funcțiilor fiecăruia dintre organismele
care au responsabilitatea gestiunii și controlului, repartizarea funcțiilor în
interiorul fiecărui organism; (b)
respectarea principiului separării funcțiilor între
aceste organisme și în interiorul fiecăruia dintre ele; (c)
proceduri pentru a garanta corectitudinea și
regularitatea cheltuielilor declarate; (d)
sisteme informatice de contabilitate, de stocare și
transmitere a datelor financiare și a datelor privind indicatorii, de
monitorizare și de raportate; (e)
sisteme de raportare și monitorizare, în cazul în
care organismul responsabil încredințează îndeplinirea sarcinilor unui alt
organism; (f)
dispoziții privind auditul funcționării sistemelor
de gestiune și control; (g)
sisteme și proceduri care garantează o pistă de
audit adecvată; (h)
prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor,
inclusiv a fraudei, și recuperarea sumelor plătite necuvenit, împreună cu
dobânzile. Articolul 63
Responsabilitățile statelor
membre 1. Statele
membre îndeplinesc sarcinile de gestiune, de control și de audit și își asumă
responsabilitățile aferente stabilite de normele privind gestiunea partajată
stabilite în regulamentul financiar și normele specifice fondurilor. În
conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre răspund de
gestiunea și controlul programelor. 2. Statele
membre asigură configurarea sistemelor lor de gestiune și control pentru
programe în conformitate cu normele specifice fondurilor și funcționarea
eficace a acestora. 3. Statele
membre instituie și pun în aplicare o procedură de examinare și soluționare
independentă a reclamațiilor în ceea ce privește selectarea sau punerea în
aplicare a operațiunilor cofinanțate de fondurile CSC. Statele membre
raportează Comisiei rezultatele unor astfel de examinări, la cerere. 4. Toate
schimburile oficiale de informații între statul membru și Comisie sunt
efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date stabilit în
conformitate cu termenii și condițiile prevăzute de Comisie prin intermediul
actelor de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se
adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 143
alineatul (3).
CAPITOLUL II
Acreditarea organismelor de gestiune și control Articolul 64
Acreditarea
și coordonarea 1. În
conformitate cu [articolul 56 alineatul (3)] din regulamentul financiar,
fiecare organism responsabil pentru gestiunea și controlul cheltuielilor din
cadrul fondurilor CSC este acreditat printr-o decizie oficială a unei
autorități de acreditare la nivel ministerial. 2. Autorizarea
se acordă cu condiția ca organismul să respecte criteriile de acreditare
referitoare la mediul intern, activitățile de control, informare și comunicare,
precum și la monitorizare, stabilite în normele specifice fondurilor. 3. Acreditarea
se bazează pe o opinie emisă de un organism de audit independent care evaluează
dacă organismul respectă criteriile de acreditare. Organismul independent de
audit își desfășoară activitatea în conformitate cu normele de audit
recunoscute la nivel internațional. 4. Autoritatea
de acreditare monitorizează organismul acreditat și își retrage acreditarea
prin decizie oficială în cazul în care unul sau mai multe criterii de
acreditare nu mai sunt îndeplinite, cu excepția cazului în care organismul
realizează acțiunile de remediere în cursul unei perioade de probă care urmează
să fie stabilită de autoritatea de acreditare în funcție de gravitatea
problemei. Autoritatea de acreditare notifică imediat Comisia în legătură cu
instituirea unei perioade de probă pentru organismul acreditat și cu orice
decizie privind retragerea. 5. Statul
membru poate desemna un organism de coordonare a cărui responsabilitate este de
a asigura legătura cu Comisia de a-i transmite acesteia informații, de a
promova aplicarea armonizată a normelor Uniunii, de a realiza un raport de
sinteză oferind o prezentare generală la nivel național a tuturor declarațiilor
de management și a opiniilor de audit și de a coordona aplicarea măsurilor de
remediere în ceea ce privește orice deficiențe cu caracter comun. 6. Fără a
aduce atingere regulilor prevăzute de normele specifice fondurilor, organismele
care urmează a fi acreditate în conformitate cu alineatul (1) sunt: (a)
pentru FEDER, FSE și Fondul de coeziune,
autoritățile de management și, după caz, de autoritățile de certificare; (b)
pentru FEADR și EMFF, agențiile de plată.
CAPITOLUL III
Competențele și responsabilitățile Comisiei Articolul 65
Competențele și
responsabilitățile Comisiei 1. Comisia verifică pe baza informațiilor disponibile, ținând seama
inclusiv de procedura de acreditare, declarația anuală de management,
rapoartele anuale de control, opinia de audit anuală, raportul de implementare
anual și auditurile realizate de organismele naționale și ale Uniunii, dacă
statele membre au instituit sisteme de gestiune și control care respectă
prezentul regulament și normele specifice fondurilor și dacă aceste sisteme
funcționează în mod eficace pe durata punerii în aplicare a programelor. 2. Fără a
aduce atingere auditurilor efectuate de statele membre, funcționarii sau
reprezentanții autorizați ai Comisiei pot efectua audituri la fața locului sau
controale după un preaviz adecvat. Aceste audituri sau controale pot include,
în special, verificarea funcționării eficace a sistemelor de gestiune și
control în cadrul unui program sau unei părți a acestuia, precum și evaluarea
bunei gestiuni financiare a operațiunilor din cadrul programelor. Funcționarii
statului membru sau reprezentanții autorizați ai acestora pot să participe la
aceste audituri. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții
autorizați ai acesteia, abilitați în mod corespunzător pentru a efectua audituri
la fața locului, au acces la toate dosarele, documentele și metadatele,
indiferent de mediul de stocare a acestora, care au legătură cu cheltuielile
sprijinite de fondurile CSC sau cu sistemele de gestiune și control. Statele
membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de dosare, documente și
metadate, la cerere. Competențele prevăzute la prezentul alineat nu
afectează aplicarea dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte agenților
specific desemnați de legislația națională. Funcționarii Comisiei sau
reprezentanții săi autorizați nu participă, printre altele, la vizite la
domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislației
naționale. Cu toate acestea, ei au acces la informațiile obținute în acest mod. 3. Comisia
poate cere unui stat membru să întreprindă acțiunile necesare pentru a garanta
buna funcționare a sistemelor sale de gestiune și control sau corectitudinea
cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondurilor. 4. Comisia
poate solicita unui stat membru să examineze o plângere prezentată Comisiei în
ceea ce privește selecția sau punerea în aplicare a unor operațiuni cofinanțate
de fondurile CSC sau funcționarea sistemului de gestiune și control.
TITLUL IX
GESTIUNEA FINANCIARĂ, VERIFICAREA ȘI ÎNCHIDEREA CONTURILOR ȘI CORECȚIILE
FINANCIARE, DEZANGAJAREA CAPITOLUL I
Gestiunea financiară Articolul
66
Angajamentele bugetare Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru
fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe
parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Decizia
Comisiei de adoptare a unui program constituie decizia de finanțare în sensul
articolului 75 alineatul (2) din regulamentul financiar și, odată notificată
către statul membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul
regulamentului menționat. Pentru fiecare program, angajamentul bugetar
pentru prima rată urmează adoptării programului de către Comisie. Angajamentele bugetare pentru ratele
ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an,
pe baza deciziei menționate la alineatul al doilea din prezentul articol, cu
excepția cazurilor în care se aplică articolul 13 din regulamentul financiar. În ceea ce privește rezerva de performanță,
angajamentele bugetare se realizează în urma deciziei Comisiei de aprobare a
modificării programului. Articolul 67
Norme comune în materie de plăți 1. Plățile
efectuate de Comisie reprezentând contribuții din partea fondurilor CSC pentru
fiecare program se realizează în conformitate cu creditele bugetare și sub
rezerva fondurilor disponibile. Fiecare plată se atribuie angajamentului
bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză. 2. Plățile
se efectuează sub formă de prefinanțare, plăți intermediare și plăți ale
soldului anual, după caz, și ale soldului final. 3. Pentru
formele de sprijin în temeiul articolului 57 alineatul (1) literele (b), (c) și
(d), sumele plătite către beneficiar vor fi considerate cheltuieli eligibile. Articolul 68
Norme comune pentru calculul
plăților intermediare, plata soldului anual, după caz, și plata soldului final Reglementările specifice fondurilor prevăd
reguli pentru calculul sumei rambursate cu titlul de plăți intermediare, plății
soldului anual, după caz, și a soldului final. Această sumă va fi o
funcție specifică a ratei de cofinanțare aplicabile cheltuielilor eligibile. Articolul 69
Cereri de plată 1. Procedura
specifică și informațiile care trebuie furnizate în cererile de plată sunt
stabilite de normele specifice fondurilor. 2. Cererea
de plată care se transmite Comisiei conține toate informațiile necesare
Comisiei pentru a întocmi situații contabile în conformitate cu articolul 61
alineatul (2) din regulamentul financiar. Articolul 70
Cumularea prefinanțării și
plăților intermediare 1. Totalul
cumulat al prefinanțării și al plăților intermediare și, după caz, bilanțul
anual realizat de Comisie, nu depășește 95% din contribuția din fondurile CSC
la program. 2. În cazul
în care se atinge plafonul de 95%, statul membru continuă să transmită cererile
de plată Comisiei. Articolul 71
Folosirea monedei euro Sumele din programele prezentate de statele
membre, previziunile de cheltuieli, declarațiile de cheltuieli, cererile de
plată, conturile anuale și cheltuielile menționate în rapoartele de
implementare anuale și finale sunt exprimate în euro. Articolul 72
Plata prefinanțărilor
inițiale 1. În urma
deciziei Comisiei de adoptare a unui program, Comisia plătește o sumă de
prefinanțare inițială pentru întreaga perioadă de programare. Suma prefinanțării
inițiale este plătită în tranșe în funcție de necesitățile bugetare. Tranșele
sunt definite de normele specifice fondurilor. 2. Prefinanțarea
se utilizează numai pentru efectuarea plăților către beneficiari în cadrul
punerii în aplicare a programului. Ea se pune la dispoziție fără întârziere
organismului responsabil în acest sens. Articolul 73
Verificarea și închiderea
conturilor aferente prefinanțării inițiale Sumele plătite cu titlu de prefinanțare sunt
verificate și închise integral în conturile Comisiei la momentul încheierii
programului. Articolul 74
Întreruperea termenului de
plată 1. Termenul
de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către
ordonatorul de credite delegat, în sensul regulamentului financiar, pentru o
perioadă maximă de nouă luni, în următoarele cazuri: (a)
în urma unor informații furnizate de un organism de
audit național sau al Uniunii, există dovezi care indică o deficiență
semnificativă în funcționarea sistemului de gestiune și control; (b)
ordonatorul de credite delegat trebuie să efectueze
verificări suplimentare în urma informațiilor care îi sunt aduse la cunoștință
și îi semnalează că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt legate de
o neregulă având consecințe financiare grave; (c)
nu a fost prezentat unul dintre documentele
prevăzute la articolul 75 alineatul (1). 2. Ordonatorul
de credite delegat poate limita perioada de întrerupere la o parte din
cheltuielile acoperite de cererea de plată afectată de elementele menționate la
alineatul (1). Ordonatorul de credite delegat informează de îndată statul
membru și autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii și îi
invită să remedieze situația. Ordonatorul de credite delegat pune capăt
întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare. CAPITOLUL II
Verificarea și închiderea conturilor și corecțiile financiare Articolul 75
Transmiterea informațiilor 1. Până la
1 februarie din anul următor sfârșitului perioadei contabile, statul membru
transmite Comisiei următoarele documente și informații în conformitate cu
[articolul 56] din regulamentul financiar: (a)
conturile anuale certificate de organisme
acreditate relevante în temeiul articolului 64; (b)
declarația de asigurare de gestiune în ceea ce
privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor anuale, buna
funcționare a sistemelor de control intern, precum și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente și respectarea principiului bunei
gestiuni financiare; (c)
un raport de sinteză al tuturor auditurilor și
controalelor realizate, inclusiv o analiză a deficiențelor sistematice sau
recurente, precum și măsurile corective întreprinse sau planificate; (d)
o opinie de audit a organismului independent de
audit desemnat privind declarația de asigurare de gestiune în ceea ce privește
integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor anuale, buna funcționare
a sistemelor de control intern, precum și legalitatea și regularitatea
operațiunilor subiacente și respectarea principiului bunei gestiuni financiare,
însoțită de un raport de control în care sunt precizate constatările
auditurilor desfășurate în legătură cu anul contabil acoperit de opinie. 2. La
cererea Comisiei, statul membru furnizează Comisiei informații suplimentare. Dacă
un stat membru nu furnizează informațiile solicitate în termenul limită
stabilit de Comisie, aceasta poate adopta decizia privind verificarea și
închiderea conturilor pe baza informațiilor de care dispune. 3. Până la
data de [15 februarie] din anul următor sfârșitului perioadei contabile, statul
membru transmite Comisiei un raport de sinteză în conformitate cu [articolul 56
alineatul (5)] ultimul paragraf din regulamentul financiar: Articolul 76
Verificarea și închiderea
conturilor 1. Până la
data de 30 aprilie a anului următor sfârșitului perioadei contabile, Comisia
decide, în conformitate cu normele specifice fondurilor, în legătură cu
verificarea și închiderea conturilor organismelor acreditate relevante în
conformitate cu articolul 64, pentru fiecare program. Decizia privind
verificarea și închiderea conturilor se referă la integralitatea, acuratețea și
veridicitatea conturilor anuale prezentate și nu aduce atingere niciunei
corecții financiare ulterioare. 2. Procedurile
privind verificarea și închiderea anuală a conturilor sunt prevăzute de normele
specifice fondurilor. Articolul 77
Corecții financiare realizate
de Comisie 1. Comisia
realizează corecții financiare prin anularea totală sau parțială a contribuției
Uniunii la un Program și prin efectuarea recuperărilor de la statele membre
pentru a exclude de la finanțarea Uniunii cheltuielile care nu respectă
legislația Uniunii și legislația națională aplicabile, inclusiv în raport cu
deficiențele sistemelor de gestiune și control ale statelor membre care au fost
detectate de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană. 2. O
încălcare a legislației Uniunii sau a legislației naționale aplicabile
determină o corecție financiară numai în cazul în care este îndeplinită una
dintre următoarele condiții: (a)
încălcarea a afectat sau ar fi putut afecta
selectarea de către organismul responsabil a operațiunii pentru sprijin din
partea fondurilor CSC; (b)
există riscul ca încălcarea să fi afectat sau să fi
putut afecta cuantumul cheltuielilor declarate în vederea rambursării din
bugetul Uniunii. 3. Atunci
când se decide valoarea unei corecții financiare în temeiul alineatului (1),
Comisia ține seama de natura și de gravitatea încălcării legislației Uniunii
sau a legislației naționale aplicabile și de implicațiile sale financiare
pentru bugetul Uniunii. 4. Criteriile
și procedurile privind aplicarea corecțiilor financiare sunt prevăzute de
normele specifice fondurilor.
Capitolul
III
Dezangajarea Articolul 78
Principii 1. Toate
programele sunt prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite
pe baza faptului că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de
prefinanțare sau de o cerere de plată pe o perioadă definită, sunt dezangajate.
2. Angajamentul
legat de ultimul an al perioadei va fi dezangajat în conformitate cu regulile
care trebuie respectate pentru închiderea programelor. 3. Normele
specifice fondurilor precizează domeniul precis de aplicare al normei privind
dezangajarea pentru fiecare fond CSC. 4. Partea
de angajamente încă deschise se dezangajează în cazul în care oricare dintre
documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei până la
termenul stabilit în normele specifice fondurilor. Articolul 79
Exceptare de la
dezangajare 1. Suma
care face obiectul dezangajării se scade din sumele pe care organismul
responsabil nu l-a putut declara Comisiei din cauza: (a) unor operațiuni suspendate printr-o
procedură juridică sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare; sau (b) unor motive de forță majoră care
afectează în mod grav punerea în aplicare integrală sau parțială a programului.
Autoritățile naționale care invocă forța majoră demonstrează consecințele
directe ale acesteia asupra aplicării parțiale sau integrale a programului. Reducerea poate fi cerută o dată, în cazul în care
suspendarea sau forța majoră a durat până la un an, sau de mai multe ori, în
funcție de durata forței majore și de numărul de ani care au trecut între data
deciziei legale sau administrative care a suspendat aplicarea operațiunii și
data deciziei legale sau administrative definitive. 2. Până la
31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile
menționate la alineatul (1), pentru suma de declarat până la sfârșitul anului
precedent. Articolul 80
Procedură 1. Comisia
informează în timp util statul membru și autoritatea de management dacă există
riscul de aplicare a dezangajării prevăzute la articolul 78. 2. Pe baza
informațiilor de care dispune la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru
și autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangajării care rezultă
din informațiile pe care le deține. 3. Statul
membru dispune de un termen de două luni pentru a-și da acordul privind suma
care urmează să se dezangajeze sau pentru a-și prezenta observațiile. 4. Statul
membru transmite Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanțare revizuit care
reflectă suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe priorități ale
programului în cursul anului financiar în cauză. În lipsa acestui plan, Comisia
revizuiește planul de finanțare în sensul reducerii contribuției din partea
fondurilor CSC pentru anul financiar în cauză. Această reducere se alocă
fiecărei priorități în mod proporțional. 5. Comisia
modifică decizia de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare,
cel târziu până la 30 septembrie. PARTEA A TREIA
Dispoziții generale aplicabile FEDER, FSE și FC TITLUL I
Obiective și cadrul financiar
CAPITOLUL I
Misiune, obiective și acoperirea geografică a contribuțiilor Articolul 81
Misiune și obiective 1. Fondurile
contribuie la dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii care conduc la
consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, în conformitate
cu articolul 174 din tratat. Acțiunile sprijinite de fonduri contribuie la
strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. 2. În acest
scop, se urmăresc următoarele obiective: (a) „investiții pentru creștere și locuri de
muncă” în statele membre și regiuni, care beneficiază de contribuții din partea
tuturor fondurilor; și (b) „cooperare teritorială europeană”, care
beneficiază de contribuții din partea FEDER. Articolul 82
Investiții pentru creștere și
locuri de muncă 1. Fondurile
structurale sprijină obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri
de muncă în toate regiunile corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun
al unităților teritoriale de statistică (denumite în continuare „NUTS nivelul
2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003. 2. Resurse
pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă sunt
repartizate între următoarele trei categorii de regiuni NUTS nivelul 2: (a)
regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap
de locuitor este mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27; (b)
regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de
locuitor este între 75% și 90% din PIB-ul mediu al UE-27; (c)
regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de
locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27. Cele trei categorii de regiuni sunt stabilite în
funcție de modul în care PIB-ul lor pe cap de locuitor, măsurat în funcție de
paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru
perioada 2006 - 2008, se referă la PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași
perioadă de referință. 3. Fondul
de coeziune sprijină statele membre în cauză al căror venit național brut (VNB)
pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și
calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2007 – 2009, este mai mic
de 90% din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 pentru aceeași perioadă de
referință. Statele membre eligibile pentru finanțare din
Fondul de coeziune în 2013, dar a căror VNB nominal pe cap de locuitor
depășește 90% din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27, calculat în
conformitate cu primul paragraf, beneficiază de sprijin din Fondul de coeziune
pe o bază tranzitorie și specifică. 4. Imediat
după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia adoptă, printr-un
act de punere în aplicare, o decizie prin care stabilește lista regiunilor care
îndeplinesc criteriile celor trei categorii de regiuni de la alineatul (2) și a
statelor membre care îndeplinesc criteriile de la alineatul (3). Lista
respectivă este valabilă de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie
2020. 5. În 2017,
Comisia revizuiește eligibilitatea statelor membre pentru Fondul de coeziune pe
baza cifrelor referitoare la Uniune privind VNB-ul pentru perioada 2013 - 2015
pentru UE-27. Statele membre al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește
90% din media VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 beneficiază de asistență
din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică.
CAPITOLUL II
Cadrul financiar Articolul 83
Resurse globale 1. Resursele
globale disponibile pentru angajamentul bugetar din partea fondurilor pentru
perioada 2014-2020 sunt de 338 993 760 032 336
020 492 848 EUR, la prețurile din 2011, în conformitate cu defalcarea
anuală prezentată în anexa III. În scopul programării și
includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, cuantumul resurselor
globale se indexează cu 2% pe an. 2. Comisia
adoptă, prin acte de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării
anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru, fără a aduce atingere
alineatului (3) din prezentul articol și articolului 84 alineatul (7). 3. La
inițiativa Comisiei, 0,35% din resursele globale se alocă asistenței tehnice. Articolul 84
Resursele pentru investiții
pentru creștere și locuri de muncă și pentru cooperarea teritorială europeană 1. Resursele
pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă se
ridică la 96,5096,52% din resursele globale (și anume, un
total de 327 115 655 850324 320 492 844 EUR) și se
alocă după cum urmează: (a)
50,13 48,25
% (și anume, un total de 163 560 715 122162 589 839 384 EUR)
pentru regiunile mai puțin dezvoltate; (b)
12,0110,76 % (și anume, un total de 36 471 144 19038 951 564 661 EUR)
pentru regiunile de tranziție; (c)
16,39 16,35
% (și anume, un total de 55 419 403 116 53 142 922 017 EUR)
pentru regiunile mai dezvoltate; (d)
21,19 20,87
% (și anume, un total de 70 739 863 59968 710 186 782 EUR)
pentru statele membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune; (e)
0,29 0,27 %
(și anume, un total de 924 529 823925 680 000 EUR) ca finanțare suplimentară pentru
regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru
regiunile NUTS nivelul 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2
din Protocolul nr. 6 la Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei și
Suediei. Toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor
pentru perioada 2007-2013 era mai mic de 75% din media UE-25 pentru perioada de
referință dar al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 75% din PIB-ul
mediu al UE-27 primesc o alocare din fondurile structurale egală cel puțin două
treimi din alocarea lor pentru 2007-2013. 2. Următoarele
criterii se utilizează pentru defalcarea pe stat membru: (a)
populația eligibilă, prosperitatea regională,
prosperitatea națională și rata de șomaj pentru regiunile mai puțin dezvoltate
și regiunile de tranziție; (b)
populația eligibilă, prosperitatea regională, rata
șomajului, rata de ocupare a forței de muncă, nivelul educațional și densitatea
populației pentru regiunile mai dezvoltate; (c)
populația, prosperitatea națională și suprafața
pentru Fondul de coeziune. 3. Cel
puțin 25% din resursele fondurilor structurale pentru regiunile mai puțin
dezvoltate, 40% pentru regiunile de tranziție și 52% pentru regiunile mai
dezvoltate din fiecare stat membru sunt alocate FSE. În sensul prezentei
dispoziții, contribuțiile pentru un stat membru acordate prin intermediul
[instrumentului de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] se
consideră ca fiind o parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE. 4. Sprijinul
din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport în cadrul facilității
„Conectarea Europei” este de 10 000 000 000 EUR. Comisia adoptă, printr-un act de punere în
aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din
suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune pentru întreaga
perioadă. Alocarea din Fondul de coeziune pentru fiecare stat membru este
redusă în mod corespunzător. Creditele anuale care corespund contribuției din
Fondul de coeziune menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile
bugetare corespunzătoare facilității „Conectarea Europei” începând cu
exercițiul bugetar 2014. Contribuția din Fondul de coeziune în temeiul
facilității „Conectarea Europei” se aplică în conformitate cu articolul [13]
din Regulamentul (UE) […]/2012 privind instituirea facilității „Conectarea
Europei”[29]
pentru proiectele enumerate în anexa 1 la regulamentul respectiv, acordând
prioritate, în măsura posibilului, proiectelor care respectă alocările
naționale în temeiul Fondului de coeziune. 5. Contribuțiile
din fondurile structurale pentru [ajutor alimentar pentru persoanele
defavorizate] în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă este de 2 500 000 000 EUR. Comisia adoptă, printr-un act de punere în
aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din
suma alocată fiecărui stat membru din fondurile structurale pentru întreaga
perioadă în fiecare stat membru. Alocarea din fondurile structurale pentru
fiecare stat membru este redusă în mod corespunzător. Creditele anuale care corespund contribuției din
fondurile structurale menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile
bugetare corespunzătoare [instrumentului de ajutor alimentar pentru persoanele
defavorizate] pentru exercițiul bugetar 2014. 6. 5% din
resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de
muncă constituie rezerva de performanță care urmează să fie alocată în
conformitate cu articolul 20. 7. 0,2% din
resursele FEDER pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă se alocă acțiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în
domeniul dezvoltării urbane durabile. 8. Resursele
pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană reprezintă 3,50 3,48 % din resursele globale
disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2014 – 2020
(și anume, un total de 11 878 104 18211 700 000 004 EUR). Articolul 85
Netransferabilitatea
resurselor 1.
Creditele totale alocate fiecărui stat membru în
ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și
regiunile mai dezvoltate nu sunt transferabile între fiecare din aceste
categorii de regiuni. 2.
Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate
accepta, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, legate de punerea în
aplicare a unuia sau mai multor obiective tematice, o propunere a unui stat
membru, cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a contractului
de parteneriat, să transfere până la 2% din creditul total pentru o categorie
de regiuni către alte categorii de regiuni. Articolul 86
Adiționalitatea 1. În sensul
prezentului articol, se aplică următoarele definiții: (1)
„cheltuieli structurale publice sau asimilabile”
înseamnă formarea brută de capital fix a administrațiilor publice, raportată în
programele de stabilitate și convergență pregătite de statele membre în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului[30], în vederea prezentării
strategiei bugetare pe termen mediu a acestora; (2)
„active fixe” înseamnă active corporale sau
necorporale produse ca rezultate ale proceselor de producție, care sunt la
rândul lor utilizate în mod repetat sau continuu în procesele de producție,
pentru o perioadă care depășește un an; (3)
„formarea brută de capital
fix”[31]
înseamnă toate achizițiile producătorilor rezidenți, minus cedările, de active
fixe într-o anumită perioadă și anumite adaosuri la valoarea activelor
neproduse realizate în cadrul activității productive a unităților productive
sau instituționale. (4)
„administrații publice”
înseamnă totalitatea unităților instituționale care, pe lângă îndeplinirea
responsabilităților politice și a rolului lor de reglementare economică, produc
în principal servicii (posibil bunuri) non-piață pentru consumul individual sau
colectiv și redistribuie veniturile și avuția publică[32]. 2. Contribuțiile
din partea fondurilor pentru obiectivul de creștere și locuri de muncă nu se
substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile efectuate de un
stat membru. 3. Statele
membre mențin pentru perioada 2014-2020 un nivel de cheltuieli structurale
publice sau asimilabile cel puțin egal cu nivelul de referință stabilit în
contractul de parteneriat. Nivelul de referință în medie pe an al
cheltuielilor structurale publice sau asimilabile pentru anii 2014-2020 se
stabilește în contractul de parteneriat, pe baza unei verificări ex ante
de către Comisie a informațiilor prezentate în contractul de parteneriat,
ținând cont de nivelul mediu al cheltuielilor structurale publice sau
asimilabile pe an în perioada 2007-2013. Comisia și statele membre iau în considerare
condițiile macroeconomice generale și circumstanțele specifice sau
excepționale, precum privatizările sau un nivel excepțional al cheltuielilor
structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în perioada 2007-2013.
De asemenea, ele iau în considerare modificările alocărilor naționale din
fondurile structurale în raport cu perioada 2007-2013. 4. Verificarea
menținerii în această perioadă a nivelului de cheltuieli structurale publice
sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă se efectuează exclusiv în statele membre în care regiunile mai
puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 15 % din
totalul populației. În statele membre în care regiunile mai puțin
dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 70% din populație,
verificarea se efectuează la nivel național. În statele membre în care regiunile mai puțin
dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă peste 15% și sub 70% din
populație, verificarea se efectuează la nivel național și regional. În acest
scop, statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind cheltuielile
în regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție în fiecare etapă a
procesului de verificare. 5. Verificarea
menținerii nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în
temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă se
efectuează în momentul transmiterii contractului de parteneriat (verificarea ex
ante), în 2018 (verificare intermediară) și în 2022 (verificarea ex post). Normele detaliate referitoare la verificarea
adiționalității sunt stabilite la punctul 2 din anexa IVII. 6. Dacă, în
urma verificării ex post, Comisia stabilește că un stat membru nu și-a
menținut nivelul de referință al cheltuielilor structurale publice sau
asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă stabilit în contractul de parteneriat, astfel cum este
prezentat în anexa IVII, Comisia poate aplica o corecție
financiară. Atunci când decide dacă să efectueze o corecție financiară, Comisia
va lua în considerare dacă situația economică a statului membru s-a modificat
în mod semnificativ în raport cu momentul verificării intermediare și dacă
modificarea fost luată în considerare la momentul respectiv. Normele detaliate
referitoare la ratele de corecție financiară sunt stabilite la punctul 3 din
anexa IVII. 7. Alineatele
de la (1) la (6) nu se aplică programelor operaționale din cadrul obiectivului
de cooperare teritorială europeană. TITLUL II
PROGRAMARE CAPITOLUL I
Dispoziții generale privind fondurile Articolul 87
Conținutul și adoptarea
programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru
creștere și locuri de muncă 1. Un
program operațional constă din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond
pentru o anumită categorie de regiuni și corespunde, fără a aduce atingere
articolului 52, unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorități
de investiții privind obiectivul tematic respectiv, în conformitate cu normele
specifice fondului. Pentru FSE, o axă prioritară poate combina prioritățile de
investiții din diferite obiective tematice stabilite la articolul 9 alineatele
(8), (9), (10) și (11) pentru a le facilita contribuția la alte axe prioritare,
în împrejurări justificate în mod corespunzător. 2. Un
program operațional stabilește: (a)
o strategie privind contribuția programului
operațional la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, care să cuprindă: (i) o identificare a necesităților, ca
răspuns la provocările identificate în recomandările specifice adresate
fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) și în recomandările
Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat,
precum și ținând cont de orientările integrate și de specificul național și
regional; (ii) o justificare a alegerii obiectivelor
tematice și a priorităților de investiții aferente acestora, avându-se în
vedere contractul de parteneriat și rezultatele evaluării ex ante; (b)
pentru fiecare axă prioritară: (i) prioritățile de investiții și
obiectivele specifice aferente; (ii) indicatori comuni și specifici de
realizare și de rezultat, împreună cu, în cazul în care este necesar, o valoare
de bază și o valoare-țintă cuantificată, în conformitate cu normele specifice
fondurilor; (iii) o descriere a acțiunilor care urmează
să fie sprijinite, inclusiv identificarea principalelor grupuri țintă, a
teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari, după caz, precum
și utilizarea planificată a instrumentelor financiare; (iv) categoriile aferente de intervenții
bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie prin intermediul unor acte de
punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la
articolul 143 alineatul (3), precum și o defalcare orientativă a resurselor
planificate; (c)
contribuția la abordarea integrată a dezvoltării
teritoriale prevăzută în contractul de parteneriat, inclusiv: (i) mecanismele care asigură coordonarea
dintre fonduri, FEADR, EMFF și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și
naționale, precum și coordonarea cu BEI; (ii) după caz, o abordare integrată
planificată a dezvoltării teritoriale a zonelor urbane, rurale, de coastă și a
zonelor de pescuit, precum și a zonelor cu caracteristici teritoriale
deosebite, în special modalitățile de punere în aplicare a dispozițiilor
prevăzute la articolul 28 și articolul 29; (iii) lista orașelor în care se vor pune în
aplicare acțiuni de dezvoltare urbană durabilă, valoarea orientativă a alocării
anuale a contribuției FEDER pentru aceste acțiuni, inclusiv resursele delegate
orașelor spre gestionare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din
Regulamentul (UE) nr. […] [FEDER] și alocarea anuală orientativă a contribuției
FSE pentru acțiunile integrate; (iv) identificarea zonelor în care va fi pusă
în aplicare dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității; (v) acordurile pentru acțiuni interregionale
și transnaționale cu beneficiarii aflați în cel puțin un alt stat membru; (vi) atunci când este cazul, contribuția
intervențiilor planificate la strategiile macroregionale și la strategiile
privind bazinele maritime; (d)
contribuția la abordarea integrată stabilită în
contractul de parteneriat pentru a răspunde nevoilor specifice din zonele
geografice cele mai afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor țintă cele mai
expuse riscului de discriminare sau excludere, în special în cazul
comunităților marginalizate, precum și alocațiile financiare orientative; (e)
măsurile menite să asigure punerea în aplicare eficientă
a fondurilor, inclusiv: (i) un cadru de performanță, în conformitate
cu articolul 19 alineatul (1); (ii) pentru fiecare condiție ex ante,
stabilită în conformitate cu anexa IV, care nu este îndeplinită la data
depunerii contractului de parteneriat și a programului operațional, o descriere
a acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiției ex ante în cauză și
un calendar pentru îndeplinirea acestor acțiuni; (iii) acțiunile întreprinse cu scopul de a
implica partenerii în elaborarea programului operațional și rolul partenerilor
în punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programului operațional; (f)
măsurile necesare pentru a garanta punerea în
aplicare eficientă a fondurilor, inclusiv: (i) folosirea planificată a asistenței
tehnice, inclusiv acțiuni de consolidare a capacității administrative a
autorităților și beneficiarilor, pe baza informațiilor relevante menționate la
alineatul (2) litera (b) pentru axa prioritară în cauză; (ii) o evaluare a sarcinii administrative
pentru beneficiari și a acțiunilor planificate pentru a obține o reducere în
conformitate cu țintele stabilite; (iii) o listă a proiectelor majore pentru
care data estimată de începere a executării principalelor lucrări este înainte
de 1 ianuarie 2018; (g)
un plan de finanțare care cuprinde două tabele: (i) un tabel care să specifice, pentru
fiecare an, în conformitate cu articolele 53, 110 și 111, suma pachetului
financiar total prevăzut pentru contribuția din fiecare fond; (ii) un tabel care să specifice, pentru
întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional respectiv și
pentru fiecare axă prioritară, suma alocației financiare totale a contribuției
din partea fondurilor, precum și suma aferentă cofinanțării naționale. Atunci
când cofinanțarea națională este constituită din cofinanțări publice și
private, tabelul prezintă defalcarea indicativă între componentele publice și
private. Acesta prezintă, în scop
informativ, participarea preconizată din partea BEI; (h)
dispozițiile de punere în aplicare a programului
operațional, inclusiv: (i) identificarea organismului de
acreditare, a autorității de management, a autorității de certificare, dacă
este cazul, și a autorității de audit; (ii) identificarea organismului către care vor fi făcute plățile de către
Comisie. 3. Fiecare
program operațional, cu excepția celor în cazul cărora asistența tehnică este
efectuată în cadrul unui program operațional specific, include: (i) o descriere a măsurilor specifice care
trebuie să fie efectuate pentru a ține seama de cerințele privind protecția mediului,
eficiența resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea,
rezistența în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor în
selectarea operațiunilor; (ii) o descriere a acțiunilor specifice de
promovare a șanselor egale și prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex,
rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare
sexuală în timpul pregătirii, elaborării și punerii în aplicare a programului
operațional și în special în ceea ce privește accesul la finanțare, luând în
considerare nevoile diferitelor grupuri țintă expuse riscului de astfel de
discriminări și în special a cerințelor privind garantarea accesibilității
pentru persoanele cu handicap; (iii) o descriere a contribuției sale la promovarea
egalității între bărbați și femei și, atunci când este cazul, a măsurilor
menite să asigure integrarea perspectivei de gen la nivelul de program
operațional și de operațiune. Statele membre trebuie să depună un aviz din
partea organismelor naționale de promovare a egalității privind măsurile
menționate la punctele (ii) și (iii) odată cu propunerea pentru un program
operațional în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și
locuri de muncă. 4. Statele
membre redactează proiectul de program operațional în conformitate cu modelul
adoptat de Comisie. Comisia adoptă modelul respectiv prin intermediul
actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în
conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 143
alineatul (2). 5. Comisia
adoptă o decizie de aprobare a programului operațional prin intermediul unor
acte de punere în aplicare. Articolul 88
Contribuții comune din partea
fondurilor 1. Fondurile
pot oferi împreună contribuții pentru programele operaționale în cadrul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă. 2. FEDER și FSE pot finanța, în mod complementar și în limita a 5% din
finanțarea din partea Uniunii, pentru fiecare axă prioritară a unui program
operațional, o parte dintr-o operațiune pentru care cheltuielile sunt eligibile
pentru contribuția din partea celuilalt fond, pe baza normelor de eligibilitate
aplicate în cazul fondului respectiv, cu condiția ca aceste contribuții să fie
necesare pentru punerea în aplicare satisfăcătoare a operațiunii și să fie
direct legate de aceasta. 3. Alineatele
(1) și (2) nu se aplică programelor operaționale din cadrul obiectivului
privind cooperarea teritorială europeană. Articolul 89
Gradul de
acoperire geografică al programelor operaționale în contextul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă Cu excepția cazului în care s-a convenit
altfel între Comisie și statul membru, programele operaționale pentru FEDER și
FSE sunt întocmite la nivelul geografic adecvat, de nivel cel puțin NUTS 2, în
conformitate cu sistemul instituțional propriu statului membru. Programele operaționale care beneficiază de
contribuții din partea Fondului de coeziune sunt întocmite la nivel național. CAPITOLUL II
Proiecte majore Articolul 90
Conținut FEDER și Fondul de coeziune pot să finanțeze,
în cadrul unui program operațional sau al unor programe operaționale, o
operațiune care include un ansamblu de lucrări, activități sau servicii
destinate să îndeplinească prin ele însele o funcție indivizibilă cu caracter
economic sau tehnic precis, care urmăresc obiective clar identificate și al
căror cost total depășește 50 000 000 EUR (denumită în continuare „proiect
major”). Instrumentele financiare nu sunt considerate proiecte majore. Articolul 91
Informații care trebuie
prezentate Comisiei 1.
Statul membru sau autoritatea de management
furnizează Comisiei următoarele informații privind proiectele majore, de îndată
ce au fost finalizate lucrările pregătitoare: (a)
informații privind organismul care va fi
responsabil pentru punerea în aplicare a proiectului major și privind
capacitatea sa; (b)
o descriere și informații privind investițiile și
locul de plasare a investiției; (c)
costul total și costul eligibil total, luând în
considerare cerințele stabilite la articolul 54; (d)
informații privind studiile de fezabilitate
efectuate, inclusiv analiza opțiunilor, rezultatele și analiza independentă a
calității; (e)
o analiză a raportului cost-beneficii, inclusiv o
analiză economică și financiară, și o evaluare a riscurilor; (f)
o analiză a impactului asupra mediului, ținând
seama de nevoile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a
efectelor acestora și de rezistența în fața dezastrelor; (g)
coerența cu axele prioritare relevante ale
programului sau programelor operaționale respective și contribuția preconizată
a acestuia (acestora) la realizarea obiectivelor specifice prevăzute de aceste
axe prioritare; (h)
planul de finanțare care să indice suma totală
planificată a resurselor financiare și suma prevăzută pentru contribuția din
partea fondurilor, a BEI, și toate celelalte surse de finanțare, împreună cu
indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama
de riscurile identificate; (i)
un calendar de execuție a proiectului major și, în
cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât
perioada de programare, tranșele pentru care se cere o contribuție din partea
fondurilor pe perioada de programare 2014-2020. Comisia prevede orientări privind metodologia care
trebuie utilizată la efectuarea analizei costuri-beneficii prevăzută la litera
(e), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 143
alineatul (2). Formatul pentru informațiile privind proiectele
majore care trebuie prezentate trebuie să fie în conformitate cu modelul
adoptat de către Comisie, prin intermediul actelor de punere în aplicare. Aceste
acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă
menționată la articolul 143 alineatul (2). 2. Proiectele
majore prezentate Comisiei pentru aprobare sunt cuprinse în lista proiectelor
majore dintr-un program operațional. Lista este examinată de către statul
membru sau autoritatea de management, la doi ani după adoptarea unui program
operațional și poate, la cererea unui stat membru, să fie ajustată în
conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 alineatul (2), în special
pentru a include proiecte majore pentru care data finalizării este preconizată
a avea loc până la sfârșitul anului 2022. Articolul 92
Decizia privind un proiect
major 1. Comisia
evaluează proiectul major pe baza informațiilor menționate la articolul 91 cu
scopul de a stabili dacă cererea de contribuție din partea fondurilor este
justificată. 2. Comisia
adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu
în termen de trei luni de la data transmiterii informațiilor de aprobare a unui
proiect major în conformitate cu articolul 91. Decizia respectivă definește
obiectul fizic, suma la care se aplică rata de cofinanțare pentru axa
prioritară, indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției și
contribuția preconizată a proiectului major la realizarea obiectivelor din
cadrul axei sau axelor prioritare în cauză. O decizie de aprobare este
condiționată de încheierea primului contract de lucrări în termen de doi ani de
la data la care a fost luată decizia. 3. În cazul
în care Comisia refuză să permită alocarea unei contribuții din partea
fondurilor pentru un proiect major, aceasta comunică statului membru motivele refuzului
în termenul prevăzut la alineatul (2). 4. Cheltuielile
referitoare la proiectele majore nu se includ în cererile de plată înainte de
adoptarea unei decizii de aprobare de către Comisie.
CAPITOLUL III
Planul de acțiune comun Articolul 93
Domeniul de aplicare 1. Un plan
de acțiune comun este o operațiune care este definită și gestionată în funcție
de produsele și rezultatele pe care le va obține. Acesta conține un grup de
proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructură sub responsabilitatea
beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaționale. Realizările
și rezultatele unui plan de acțiune comun se stabilesc de comun acord între
statul membru și Comisie și contribuie la obiectivele specifice ale programelor
operaționale și alcătuiesc baza contribuției din partea fondurilor. Rezultatele
se referă la efectele directe ale planului de acțiune comun. Beneficiarul este
un organism de drept public. Planurile de acțiune comune nu sunt considerate
proiecte majore. 2. Contribuția
publică alocată unui plan de acțiune comun este de cel puțin
10 000 000 EUR sau 20% din contribuția publică a programului sau
programelor operaționale, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică. Articolul 94
Pregătirea planurilor de
acțiune comune 1. Statul
membru, autoritatea de management sau orice organism desemnat de drept public
poate depune o propunere de plan de acțiune comun, în același timp cu, sau
ulterior depunerii programelor operaționale în cauză. Acesta conține toate
elementele menționate la articolul 95. 2. Un plan
de acțiune comun acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31
decembrie 2022. Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun determină
rambursarea doar în cazul în care sunt obținute după data deciziei de aprobare
a planului de acțiune comun și înainte de sfârșitul perioadei stabilite de
punere în aplicare. Articolul 95
Conținutul planurilor de
acțiune comune Planul de acțiune comun cuprinde: (1)
o analiză a necesităților de dezvoltare și a
obiectivelor care justifică planul de acțiune comun, ținând cont de obiectivele
programelor operaționale și, după caz, de recomandările specifice țării și de
orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale
Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2), precum și de
recomandările Consiliului de care statele membre țin seama în politicile lor de
ocupare a forței de muncă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din
tratat; (2)
cadrul care descrie relația dintre obiectivele
generale și specifice din planul de acțiune comun, obiectivele de etapă și
țintele privind realizările și rezultatele, precum și proiectele sau tipurile
de proiecte avute în vedere; (3)
indicatorii comuni și specifici utilizați pentru a
monitoriza realizările și rezultatele, dacă este cazul, pe axe prioritare; (4)
informații privind acoperirea geografică și
grupurile țintă din planul comun de acțiune; (5)
perioada preconizată de punere în aplicare a
planului de acțiune comun; (6)
o analiză a efectelor planului de acțiune comun
asupra promovării egalității între bărbați și femei și a prevenirii
discriminării; (7)
o analiză a efectelor planului de acțiune comun
asupra promovării dezvoltării durabile, după caz; (8)
dispozițiile de punere în aplicare a planului de
acțiune comun, inclusiv următoarele: (a)
denumirea beneficiarului responsabil cu punerea în
aplicare a planului de acțiune comun, oferindu-se garanții privind competența
acestuia în domeniul în cauză, precum și privind capacitatea sa administrativă
și de gestionare financiară; (b)
modalitățile privind coordonarea planului de
acțiune comun, în conformitate cu articolul 97; (c)
modalitățile de monitorizare și de evaluare a
planului de acțiune comun, inclusiv modalitățile de asigurare a calității, a
colectării și stocării datelor privind atingerea obiectivelor de etapă și
obținerea realizărilor și rezultatelor; (d)
măsurile care asigură difuzarea informațiilor și
comunicarea privind planul de acțiune comun și fondurile; (9)
dispozițiile financiare din planul comun de
acțiune, inclusiv următoarele: (a)
costurile aferente atingerii obiectivelor de etapă
și obținerii realizărilor și rezultatelor menționate la alineatul (2), pe baza
metodelor prevăzute la articolul 57 alineatul (4) și la articolul 14 din
regulamentul FSE; (b)
un calendar estimativ al plăților către beneficiar
legate de obiectivele de etapă și de ținte; (c)
planul de finanțare, pe program operațional și axe
prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și suma obținută din contribuție
publică. Formatul pentru planul de acțiune comun este
stabilit în conformitate cu modelul adoptat de către Comisie, prin intermediul
actelor de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în
conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 143 alineatul (2). Articolul 96
Decizia privind planul de
acțiune comun 1. Comisia
evaluează planul de acțiune comun pe baza informațiilor menționate la articolul
95 pentru a determina dacă se justifică contribuția din partea fondurilor. În cazul în care Comisia, în termen de trei luni
de la prezentarea unei propuneri de plan de acțiune comun, consideră că acesta
nu îndeplinește cerințele de evaluare, aceasta prezintă observații statului
membru. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare
necesare solicitate și, dacă este cazul, revizuiește în consecință planul de
acțiune comun. 2. Cu
condiția ca toate observațiile să fi fost luate în considerare în mod
corespunzător, Comisia adoptă o decizie de aprobare a planului de acțiune comun
cel târziu la 6 luni de la prezentarea acestuia de către statul membru, dar nu
înainte de adoptarea programelor operaționale în cauză. 3. Decizia
menționată la alineatul (2) menționează beneficiarul și obiectivele planului de
acțiune comun, obiectivele de etapă și țintele privind realizările și
rezultatele, costurile realizării acestor obiective de etapă și ținte privind
realizările și rezultatele, precum și planul de finanțare pe program
operațional și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și contribuția
publică, perioada de punere în aplicare a planului de acțiune comun și, după
caz, acoperirea geografică și grupurile țintă ale planului de acțiune comun. 4. În cazul
în care Comisia refuză să permită alocarea de contribuții din partea fondurilor
pentru un plan de acțiune comun, aceasta comunică motivele refuzului statului
membru în termenul prevăzut la alineatul (2). Articolul 97
Comitetul director și
modificarea planului de acțiune comun 1. Statul
membru sau autoritatea de management instituie un comitet director al planului
de acțiune comun, distinct față de comitetul de monitorizare a programelor
operaționale. Comitetul director se întrunește de cel puțin două ori pe an. Structura sa este stabilită de statul membru, de
comun acord cu autoritatea de management, respectându-se principiul
parteneriatului. Comisia poate participa la lucrările comitetului
director, cu titlu consultativ. 2. Comitetul
director îndeplinește următoarele activități: (a)
analizează progresele înregistrate către realizarea
obiectivelor de etapă, obținerea realizărilor și rezultatelor prevăzute în
planul de acțiune comun; (b)
analizează și aprobă orice propunere de modificare
a planului de acțiune comun pentru a lua în considerare orice chestiuni care
afectează evoluția acestuia. 3. Cererile
de modificare a planurilor de acțiune comune prezentate de către un stat membru
sunt motivate în mod corespunzător. Comisia evaluează dacă cererea de
modificare este justificată, ținând seama de informațiile furnizate de statul
membru. Comisia poate face observații și statul membru furnizează Comisiei
toate informațiile suplimentare necesare. Comisia adoptă o decizie cu privire
la o cerere de modificare în termen de cel mult trei luni de la prezentarea
oficială a cererii de către statul membru, cu condiția ca orice observații
făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Modificarea
intră în vigoare de la data la care a fost luată decizia, cu excepția cazului
în care se prevede altfel în decizie. Articolul 98 Gestiunea
financiară și controlul planului de acțiune comun 1. Plățile
către beneficiarul unui plan de acțiune comun sunt tratate ca sume forfetare
sau ca baremuri standard de costuri unitare. Pragul stabilit pentru sumele
forfetare la articolul 57 alineatul (1) litera (c) nu se aplică. 2. Gestiunea
financiară, controlul și auditul planului de acțiune comun au drept scop
exclusiv de a verifica îndeplinirea condițiilor de plată definite în decizia de
aprobare a planului de acțiune comun. 3. Beneficiarul
și organismele care acționează sub răspunderea acestuia pot aplica propriile
practici contabile în cazul costurilor operațiunilor de implementare. Aceste
practici contabile și costurile suportate efectiv de beneficiar nu fac obiectul
auditului de către autoritatea de audit sau de către Comisie.
CAPITOLUL IV Dezvoltarea teritorială Articolul 99
Investiții teritoriale
integrate 1. În cazul
în care o strategie de dezvoltare urbană sau o altă strategie teritorială sau
pact, astfel cum sunt definite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul
(CE) nr. … [FSE], necesită o abordare integrată care implică investiții în mai
multe axe prioritare din unul sau mai multe programe operaționale, acțiunea se
desfășoară ca o investiție teritorială integrată (denumită în continuare „ITI”).
2. Programele
operaționale relevante identifică ITI planificate și prevăd alocări financiare
orientative din fiecare axă prioritară pentru fiecare ITI. 3. Statul
membru sau autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme
intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau
organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze o ITI. 4. Statul
membru sau autoritățile de management relevante se asigură că sistemul de
monitorizare pentru programul operațional prevede identificarea operațiunilor
și realizărilor unei axe prioritare care contribuie la o ITI.
TITLUL III
MONITORIZARE, EVALUARE, INFORMARE ȘI COMUNICARE CAPITOLUL I
Monitorizare și evaluare Articolul 100
Funcțiile comitetului de monitorizare 1. Comitetul
de monitorizare examinează în special: (a)
orice probleme care afectează evoluția programului
operațional; (b)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
planului de evaluare și în transpunerea în practică a constatărilor
evaluărilor; (c)
punerea în aplicare a strategiei de comunicare; (d)
punerea în aplicare a proiectelor majore; (e)
punerea în aplicare a unor planuri de acțiune
comune; (f)
acțiunile de promovare a egalității de șanse între
femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscriminării, inclusiv a
accesibilității pentru persoanele cu handicap; (g)
acțiunile menite să promoveze dezvoltarea durabilă; (h)
acțiunile din programul operațional referitoare la
îndeplinirea condițiilor ex ante; (i)
instrumentele financiare. 2. Comitetul
de monitorizare examinează și aprobă: (a)
metodologia și criteriile de selecție a
operațiunilor; (b)
rapoartele de implementare anuale și finale; (c)
planul de evaluare pentru programul operațional și
orice modificare a planului; (d)
strategia de comunicare a programului operațional
și orice modificare a strategiei; (e)
orice propunere înaintată de autoritatea de
management pentru orice fel de modificare a programului operațional. Articolul 101
Rapoarte de implementare
pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă 1. Până la
30 aprilie 2016 și până la data de 30 aprilie din fiecare an ulterior până la
și inclusiv 2022, statul membru prezintă Comisiei un raport anual în
conformitate cu articolul 44 alineatul (1). Raportul prezentat în 2016 se
referă la anii financiari 2014 și 2015, precum și la intervalul de timp cuprins
între data de validare a eligibilității cheltuielilor și 31 decembrie 2013. 2. Rapoartele
anuale de implementare prezintă informații privind: (a)
implementarea programului operațional în
conformitate cu articolul 44 alineatul (2); (b)
progresele înregistrate în pregătirea și
implementarea proiectelor majore și a planurilor de acțiune comune. 3. Rapoartele
anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evaluează
informațiile solicitate în temeiul articolului 44 alineatele (3) și (4),
informațiile menționate la alineatul (2), precum și: (a)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvoltării urbane
durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în
cadrul programului operațional; (b)
progresele realizate în ceea ce privește punerea în
aplicare a acțiunilor menite să consolideze capacitatea autorităților statelor
membre și a beneficiarilor de a administra și a utiliza fondurile; (c)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
unor eventuale acțiuni transnaționale și interregionale; (d)
progresele înregistrate în punerea în aplicare a
planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a constatărilor
evaluărilor; (e)
acțiunile specifice luate pentru a promova
egalitatea între bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, inclusiv
accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și măsurile puse în aplicare
pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen în programul operațional și în
operațiuni; (f)
acțiunile efectuate în vederea promovării
dezvoltării durabile în conformitate cu articolul 8; (g)
rezultatele măsurilor de informare și de
publicitate ale fondurilor, efectuate în temeiul strategiei de comunicare; (h)
progresele realizate în punerea în aplicare a
acțiunilor din domeniul inovării sociale, după caz; (i)
progresele realizate în punerea în aplicare a unor
măsuri care să răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai
afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă expuse cel mai mult riscului de
discriminare sau excludere, în special în ceea ce privește comunitățile
marginalizate, inclusiv, dacă este cazul, resursele financiare utilizate; (j)
implicarea partenerilor în implementarea,
monitorizarea și evaluarea programului operațional. 4. Rapoartele
de implementare anuale și finale se întocmesc conform modelelor adoptate de
Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere
în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la
articolul 143 alineatul (2). Articolul 102
Transmiterea datelor
financiare 1.
Până la 31 ianuarie, 30 aprilie, 31 iulie și
respectiv 31 octombrie, autoritatea de management transmite în format
electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru fiecare program
operațional și pe axe prioritare: (a)
costurile eligibile publice și totale ale
operațiunilor și numărul operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții; (b)
costul eligibil public și total al contractelor sau
al altor angajamente juridice încheiate de beneficiari la punerea în aplicare a
operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții; (c)
cheltuielile totale eligibile declarate de
beneficiari către autoritatea de management. 2.
În plus, transmiterea de la 31 ianuarie conține
datele menționate anterior, defalcate pe categorii de intervenție. Această
transmitere se consideră a îndeplini cerința de prezentare a datelor financiare
prevăzută la articolul 44 alineatul (2). 3.
O estimare a sumei pentru care statele membre
preconizează să depună cererile de plată pentru anul financiar în curs și
pentru cel următor însoțește transmiterea rapoartelor care trebuie prezentate
până la 31 ianuarie și respectiv 31 iulie. 4.
Data limită pentru datele transmise în temeiul
prezentului articol este sfârșitul lunii anterioare lunii de depunere. Articolul 103
Raportul
privind coeziunea Raportul Comisiei menționat la articolul 175
din tratat cuprinde: (a)
o evidență a progreselor realizate privind
coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv situația și evoluția
socio-economică a regiunilor, precum și integrarea priorităților Uniunii; (b)
un bilanț al rolului fondurilor, BEI și al altor
instrumente financiare, precum și efectul celorlalte politici al Uniunii și
politici naționale asupra progreselor înregistrate. Articolul 104
Evaluarea 1.
Autoritatea de management întocmește un plan de
evaluare pentru fiecare program operațional. Planul de evaluare este prezentat
în prima reuniune a comitetului de monitorizare. Atunci când un singur comitet
de monitorizare este responsabil pentru mai mult de un program operațional, un
singur plan de evaluare poate include toate programele operaționale în cauză. 2.
Până la 31 decembrie 2020, autoritățile de
management prezintă Comisiei, pentru fiecare program, un raport care
sintetizează constatările evaluărilor efectuate în timpul perioadei de
programare, inclusiv o evaluare a principalelor realizări și rezultate ale
programului. 3.
Comisia efectuează evaluări ex post, în
strânsă colaborare cu statele membre și autoritățile de management.
CAPITOLUL II
Informare și comunicare Articolul 105
Informarea și publicitatea 1. Statele
membre și autoritățile de management sunt responsabile pentru: (a)
asigurarea înființării unui site internet unic sau
a unui portal unic de internet care oferă informații și acces la toate
programele operaționale din statul membru respectiv; (b)
informarea potențialilor beneficiari despre
oportunități de finanțare în cadrul programelor operaționale; (c)
informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul
și realizările politicii de coeziune și al fondurilor prin acțiuni de informare
și comunicare cu privire la rezultatele și impactul contractelor de
parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor. 2. Statele
membre, în vederea asigurării transparenței în sprijinul fondurilor, mențin o
listă a operațiunilor, defalcată pe programe operaționale și pe fonduri,
redactată în format CSV sau XML, care va fi accesibilă prin intermediul
site-ului internet unic sau al portalul de internet unic, și care include o
enumerare și o scurtă descriere a tuturor programelor operaționale din statul
membru respectiv. Lista de operațiuni trebuie să fie actualizată cel
puțin o dată la trei luni. Informațiile minime care trebuie menționate în
lista de operațiuni sunt prevăzute în anexa VI. 3. Normele
detaliate privind măsurile de informare și publicitate adresate publicului și
privind măsurile de informare adresate solicitanților și beneficiarilor sunt
stabilite în anexa VI. 4. Caracteristicile
tehnice ale măsurilor de informare și publicitate referitoare la operațiune și
instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard sunt
adoptate de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare în
conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 143 alineatul
(3). Articolul 106
Strategia de comunicare 1. Autoritatea
de management întocmește o strategie de comunicare pentru fiecare program
operațional. O strategie comună de comunicare poate fi întocmită pentru mai
multe programe operaționale. Strategia de comunicare include elementele
menționate în anexa VI și actualizările anuale, cu informații
detaliate privind activitățile de informare și de publicitate care urmează a fi
efectuate. 2. Strategia
de comunicare este examinată și aprobată de primul comitet de monitorizare după
adoptarea programului operațional. Orice revizuire a strategiei de comunicare
este examinată și aprobată de comitetul de monitorizare. 3. Autoritatea
de management informează comitetul de monitorizare pentru fiecare program
operațional, cel puțin o dată pe an, cu privire la progresele înregistrate în
punerea în aplicare a strategiei de comunicare și evaluarea rezultatelor. Articolul 107
Responsabilii cu informarea
și comunicarea, precum și rețelele acestora 1.
Fiecare stat membru desemnează un responsabil cu
informarea și comunicarea pentru a coordona acțiunile de informare și
comunicare legate de unul sau mai multe fonduri și informează Comisia în
consecință. 2.
Responsabilul cu informarea și comunicarea
coordonează și prezidează reuniunile unei rețele naționale formată din
reprezentanți cu comunicarea din partea fondurilor, inclusiv din partea
programelor de cooperare teritorială europeană relevante, coordonează crearea
și întreținerea site-ului internet sau portalului de internet menționate în
anexa VI și are obligația de a oferi o privire de
ansamblu asupra măsurilor de comunicare întreprinse la nivel național. 3.
Fiecare autoritate de management desemnează o
persoană responsabilă cu informarea și comunicarea la nivelul programului
operațional și informează Comisia în acest sens. 4.
Rețelele Uniunii formate din membri desemnați de
statele membre și autoritățile de sunt instituite de către Comisie pentru a
garanta schimbul de informații privind rezultatele obținute în urma punerii în
aplicare a strategiilor de comunicare, schimbul de experiență cu privire la
punerea în aplicare a măsurilor de informare și de comunicare și schimbul de
bune practici.
TITLUL IV
ASISTENȚA TEHNICĂ Articolul 108
Asistență tehnică la
inițiativa Comisiei Fondurile pot sprijini asistența tehnică în
limitele unui plafon de 0,35% din alocația lor anuală respectivă. Articolul 109
Asistența tehnică a statelor
membre 1. Fiecare
dintre fonduri poate finanța operațiuni de asistență tehnică eligibile în
temeiul oricăruia din celelalte fonduri. Valoarea fondurilor alocate pentru
asistența tehnică se limitează la 4% din suma totală a fondurilor alocate
pentru programele operaționale din fiecare categorie de regiune din cadrul
obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă. 2. Asistența
tehnică ia forma unei axe prioritare de tip mono-fond, în cadrul unui program
operațional sau al unui program operațional specific. 3. Alocarea
pentru asistență tehnică din partea unui fond nu depășește 10% din suma totală
alocată din acest fond pentru programele operaționale dintr-un stat membru,
pentru fiecare categorie de regiune, din cadrul obiectivului privind
investițiile pentru creștere și locuri de muncă.
TITLUL V
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR Articolul 110
Determinarea ratelor de
cofinanțare 1. Decizia
Comisiei de adoptare a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare
și cuantumul maxim al contribuției din partea fondurilor pentru fiecare axă
prioritară. 2 Pentru
fiecare axă prioritară, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare
pentru axa prioritară se va aplica la: (a) cheltuielile eligibile totale, inclusiv
cheltuielile publice și private; sau (b) cheltuielile publice eligibile. 3. Rata de
cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în
cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă nu
este mai mare de: (a)
85 % pentru Fondul de coeziune; (b)
85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale
statelor membre în care media PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2007 –
2009 a reprezentat sub 85 % din media PIB-ului UE-27 din aceeași perioadă și
pentru regiunile ultraperiferice; (c)
80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale
statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și care la data de
1 ianuarie 2014 sunt eligibile pentru regimul de tranziție al Fondului de
coeziune; (d)
75% pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale
statelor membre, altele decât cele menționate la literele (b) și (c) și pentru
toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a
reprezentat sub 75% din media PIB-ului pentru UE-25 pentru perioada de
referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor reprezintă peste 75% din media
PIB-ului pentru UE-27; (e)
60% pentru regiunile de tranziție, altele decât
cele menționate la litera (d); (f)
50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât
cele menționate la litera (d). Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe
prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului de cooperare
teritorială europeană nu depășește 75%. 4. Rata de
cofinanțare a alocării suplimentare în conformitate cu articolul 84 alineatul
(1) litera (e) nu depășește 50%. Aceeași rată de cofinanțare se aplică alocației
suplimentare în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE)
nr. […]/2012 [regulamentul CTE]. 5. Rata
maximă de cofinanțare în temeiul alineatului (3) de mai sus la nivelul unei axe
prioritare se majorează cu zece puncte procentuale, în cazul în care o axă
prioritară în ansamblu este pusă în aplicare prin intermediul instrumentelor
financiare, sau prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității. 6. Contribuția
din fonduri pentru fiecare axă prioritară nu poate fi mai mică de 20 % din
cheltuielile publice eligibile. 7. O axă
prioritară separată, cu o rată de cofinanțare de până la 100%, poate fi
stabilită în cadrul unui program operațional pentru operațiunile efectuate prin
intermediul instrumentelor financiare înființate la nivelul Uniunii și
gestionate, în mod direct sau indirect, de către Comisie. În cazul în care o
prioritate separată este stabilită pentru acest scop, contribuția financiară în
cadrul acestei axe nu poate fi pusă în aplicare prin niciun alt mijloc. Articolul 111
Adaptarea ratelor de
cofinanțare Rata de cofinanțare
din fonduri pentru o axă prioritară poate fi adaptată pentru a se ține seama
de: (1)
importanța axei prioritare pentru strategia Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în
vedere anumite lacune care trebuie abordate; (2)
protecția și ameliorarea mediului, în special prin
aplicarea principiului precauției, principiului măsurilor preventive și a
principiului „poluatorul plătește”; (3)
rata de mobilizare a fondurilor private; (4)
gradul de acoperire a suprafețelor cu deficiențe
naturale sau demografice grave și permanente, deficiențele fiind definite după
cum urmează: (a)
statele membre insulare eligibile pentru Fondul de
coeziune și celelalte insule, cu excepția celor în care se situează capitala
unui stat membru sau care au o legătură permanentă cu continentul; (b)
zonele de munte astfel cum sunt definite prin
legislația internă a statului membru; (c)
zonele cu densitate slabă (mai puțin de 50 de
locuitori pe km2) și foarte slabă (mai puțin de 8 de locuitori pe km2) a
populației.
TITLUL VI
GESTIUNE ȘI CONTROL CAPITOLUL I
Sistemele de gestiune și control Articolul 112
Responsabilitățile statelor
membre 1. Statele
membre se asigură că sistemele de gestiune și control ale programelor
operaționale sunt stabilite în conformitate cu articolele 62 și 63. 2. Statele
membre au obligația de a preveni, detecta și corecta neregulile și recuperează
sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea
notifică neregulile respective Comisiei și informează Comisia cu privire la
evoluția procedurilor administrative și juridice. În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit
unui beneficiar nu pot fi recuperate din cauza greșelii sau neglijenței unui
stat membru, respectivul stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în
cauză către bugetul general al Uniunii. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate
în conformitate cu articolul 142 de stabilire a normelor privind obligațiile
statelor membre prevăzute la prezentul alineat. 3. Statele
membre se asigură ca, până la 31 decembrie 2014 cel târziu, toate schimburile
de informații între beneficiari și autoritățile de management, autoritățile de
certificare, autoritățile de audit, precum și organismele intermediare să poată
fi efectuate numai prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date. Sistemele facilitează interoperabilitatea cu
cadrele naționale și cel al Uniunii și permit beneficiarilor să prezinte o
singură dată toate informațiile la care se face referire la primul alineat. Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere
în aplicare, norme privind schimbul de informații în temeiul prezentului
alineat. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 143 alineatul (3).
CAPITOLUL II
Autoritățile de management și control Articolul 113
Desemnarea autorităților 1. Statele membre desemnează drept autoritate de management pentru fiecare
program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau
un organism public național, regional sau local. Aceeași autoritate publică sau organism public poate fi
desemnat(ă) ca autoritate de management pentru mai multe programe operaționale. 2. Statele
membre desemnează drept autoritate de certificare, pentru fiecare program
operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un
organism public național, regional sau local, fără a aduce atingere alineatului
(3). Aceeași autoritate de certificare poate fi desemnată pentru mai multe
programe operaționale. 3. Statul
membru poate desemna pentru un program operațional o autoritate de management
care exercită, în plus, funcțiile autorității de certificare. 4. Statele
membre desemnează drept autoritate de audit, pentru fiecare program
operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un
organism public național, regional sau local, independent(ă) din punct de
vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de
certificare. Aceeași autoritate de audit poate fi desemnată pentru mai multe
programe operaționale. 5. Pentru obiectivul privind investițiile
pentru creștere și locuri de muncă, cu condiția respectării principiului
separării funcțiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare,
dacă este cazul, și autoritatea de audit pot face parte din același organism
sau autoritate publică. Cu toate acestea, pentru programele operaționale pentru
care cuantumul total al contribuției din partea fondurilor depășește
250 000 000 EUR, autoritatea de audit nu poate face parte din
același organism sau autoritate publică din care face parte autoritatea de
management. 6. Statul
membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru a
desfășura anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de
certificare, sub răspunderea autorității respective. Acordurile corespunzătoare
între autoritatea de management sau autoritatea de certificare și organismele
intermediare se înregistrează oficial, în scris. 7. Statul
membru sau autoritatea de management poate încredința gestionarea unei părți a
unui program operațional unui organism intermediar prin încheierea unui acord
scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de
management („acord global de grant”). Organismul intermediar furnizează
garanții de solvabilitate și de competență în domeniul în cauză, precum și în
materie de gestiune administrativă și financiară. 8. Statul membru stabilește în scris reguli
care reglementează relațiile sale cu autoritățile de management, autoritățile
de certificare și autoritățile de audit, relațiile între aceste autorități,
precum și relațiile dintre aceste autorități și Comisie. Articolul 114
Funcțiile autorității de
management 1. Autoritatea de management este responsabilă de gestionarea programului
operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. 2. În ceea
ce privește gestionarea programului pentru programul operațional, autoritatea
de management: (a)
sprijină activitatea comitetului de monitorizare și
îi furnizează informațiile pe care le solicită pentru îndeplinirea sarcinilor
sale, în special datele privind evoluția programului operațional în ceea ce
privește realizarea obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la
indicatori și la obiectivele de etapă; (b)
întocmește și prezintă Comisiei, după aprobarea
comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de execuție; (c)
pune la dispoziția organismelor intermediare și a
beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le
revin și punerea în aplicare a operațiunilor, după caz; (d)
instituie un sistem pentru a înregistra și stoca în
format electronic datele referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare
pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit,
inclusiv datele privind participanții la operațiuni, după caz; (e)
garantează că datele menționate la litera (d) sunt
colectate, înregistrate și stocate în sistem și că datele privind indicatorii
sunt defalcate în funcție de sex în cazurile în care defalcarea este cerută în
anexa I la regulamentul FSE. 3. În ceea
ce privește selectarea operațiunilor, autoritatea de management: (a)
elaborează și, după aprobare, aplică proceduri de
selecție adecvate și criterii care: (i) sunt nediscriminatorii și transparente; (ii) iau în considerare principiile generale
stabilite la articolele 7 și 8; (b)
garantează că o operațiune selectată intră în
domeniul de aplicare al fondului sau al fondurilor în cauză și în categoria de
intervenție identificată în axa sau axele prioritare a(le) programului
operațional; (c)
oferă beneficiarului un document care stabilește
condițiile aplicabile contribuțiilor pentru fiecare operațiune, inclusiv
cerințele specifice privind produsele sau serviciile care urmează a fi
furnizate în cadrul operațiunii, planul de finanțare și data limită de
execuție; (d)
se asigură că beneficiarul are capacitatea
administrativă, financiară și operațională pentru a îndeplini condițiile
stabilite la litera (c), înainte de aprobarea operațiunii; (e)
se asigură că, în cazul în care operațiunea a
început înainte de data de depunere a unei cereri pentru finanțare către
autoritatea de management, normele Uniunii și normele naționale relevante
pentru operațiune au fost respectate; (f)
se asigură că un solicitant nu beneficiază de
contribuții din partea fondurilor în cazul în care a făcut sau ar fi trebuit să
facă obiectul unei proceduri de recuperare în conformitate cu articolul 61 în
urma transferului unei activități de producție în cadrul Uniunii; (g)
stabilește categoriile de intervenție cărora se
atribuie cheltuielile unei operațiuni. 4. În ceea
ce privește gestiunea financiară și controlul programului operațional,
autoritatea de management: (a)
verifică furnizarea de produse și de servicii
confinanțate și faptul că beneficiarul a plătit într-adevăr cheltuielile
declarate, în conformitate cu dreptul Uniunii și legislația națională, cu
programul operațional și cu condițiile de acordare a contribuțiilor pentru
operațiunea în cauză; (b)
garantează că beneficiarii care participă la
punerea în aplicare a operațiunilor rambursate pe baza costurilor eligibile
suportate în mod real dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod
contabil adecvat pentru toate tranzacțiile referitoare la o operațiune; (c)
instituie măsuri eficace și proporționale de
combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate; (d)
stabilește proceduri pentru a se asigura de
păstrarea tuturor documentelor privind cheltuielile și auditurile necesare
pentru a se garanta o pistă de audit adecvată, în conformitate cu cerințele
prevăzute la articolul 62 litera (g); (e)
întocmește declarația de asigurare în materie de
gestiune privind funcționarea sistemului de gestiune și control, legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente și respectarea principiului bunei
gestiuni financiare, împreună cu un raport care expune rezultatele controalelor
de gestiune efectuate, identificarea oricăror slăbiciuni ale sistemului de
gestiune și control și orice acțiune corectivă întreprinsă. 5. Verificările
efectuate în conformitate cu alineatul (4) litera (a) cuprind următoarele
proceduri: (a)
verificări administrative referitoare la fiecare
cerere de rambursare efectuată de beneficiar; (b)
verificări la fața locului ale operațiunilor. Frecvența și gradul de acoperire al verificărilor
la fața locului sunt proporționale cu suma contribuției publice pentru o
operațiune și cu nivelul de risc identificat prin aceste verificări și prin
audituri efectuate de către autoritatea de audit pentru sistemul de gestiune și
control, în ansamblu. 6. Controalele
la fața locului privind operațiunile individuale în temeiul
alineatului (5) litera (b) pot fi efectuate pe baza unui eșantion. 7. În cazul
în care autoritatea de management este de asemenea și beneficiar al programului
operațional, modalitățile de verificare menționate la alineatul (4) litera (a)
trebuie să asigure separarea adecvată a funcțiilor. 8. Comisia
adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 142, de stabilire a
modalităților de schimb de informații menționate la alineatul (2) litera (d). 9. Comisia
adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 142, de stabilire a normelor
privind pista de audit menționate la alineatul (4) litera (d). 10. Comisia
adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modelul pentru
declarația de gestiune prevăzută la alineatul (4) litera (e). Aceste acte de
punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă
menționată la articolul 143 alineatul (2). Articolul 115
Funcțiile autorității de
certificare Autoritatea de certificare a unui program
operațional este însărcinată, în special, cu: (a)
stabilirea și transmiterea către Comisie a
cererilor de plată, certificând faptul că acestea rezultă din sisteme contabile
fiabile și se bazează pe documente justificative verificabile și au fost supuse
unor verificări efectuate de autoritatea de management; (b)
întocmirea conturilor anuale; (c)
atestarea caracterului complet, a exactității și
veridicității conturilor anuale și a faptului că cheltuielile înscrise în
conturi sunt în conformitate cu normele UE și naționale aplicabile și au fost
suportate în legătură cu operațiuni selectate în vederea finanțării în
conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și sunt în
conformitate cu normele UE și naționale; (d)
garantarea faptului că există un sistem care
înregistrează și stochează, în format electronic, evidențele contabile pentru
fiecare operațiune, și care conține toate datele necesare pentru întocmirea
conturilor anuale și a cererilor de plată, inclusiv înregistrări ale sumelor
care pot fi recuperate, ale sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma
anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune sau pentru
un program operațional; (e)
garantarea faptului că, pentru întocmirea și
prezentarea cererilor de plată, a primit informațiile adecvate din partea
autorității de management privind procedurile urmate și verificările efectuate
cu privire la cheltuieli; (f)
luarea în considerare, la momentul stabilirii și
depunerii cererilor de plată, a rezultatelor tuturor auditurilor desfășurate de
către sau sub responsabilitatea autorității de audit; (g)
ținerea evidențelor contabile în format electronic
privind cheltuielile declarate Comisiei și contribuția publică aferentă plătită
către beneficiari; (h)
ținerea contabilității sumelor care pot fi
recuperate și a sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a
contribuției pentru o operațiune. Garantarea faptului că sumele recuperate se
varsă la bugetul general al Uniunii Europene, înainte de încheierea programului
operațional, prin deducerea acestora din următoarea declarație de cheltuieli. Articolul 116
Funcțiile autorității de
audit 1. Autoritatea de audit se asigură că se efectuează audituri ale
sistemelor de gestiune și control, ale unui eșantion adecvat de operațiuni și
ale conturilor anuale. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate
în conformitate cu articolul 142 pentru a stabili condițiile pe care trebuie să
le îndeplinească auditurile respective. 2. În cazul
în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de
audit, autoritatea de audit se asigură că acest organism dispune de independența
funcțională necesară. 3. Autoritatea de audit se asigură că
lucrările de audit respectă standardele de audit recunoscute la nivel
internațional. 4. Autoritatea de audit stabilește, în termen de șase luni de la data
adoptării unui program operațional, elaborarea unei strategii de audit pentru
efectuarea auditurilor. Strategia de audit stabilește metodologia de audit,
metoda de eșantionare pentru auditurile operațiunilor și planificarea
auditurilor pentru anul contabil în curs și pentru cei doi ani contabili
ulteriori. Strategia de audit se actualizează în fiecare an începând din 2016
până la 2022, inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune și control
se aplică la mai multe programe operaționale, poate fi pregătită o strategie de
audit unică pentru programele operaționale în cauză. Autoritatea de audit
prezintă Comisiei strategia de audit, la cerere. 5. Autoritatea de audit elaborează: (i) o opinie de audit cu privire la conturile anuale pentru anul contabil
precedent, care se referă la integralitatea, acuratețea și veridicitatea
conturilor anuale, funcționarea sistemului de gestiune și control, precum și la
legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; (ii) un raport anual de control în care sunt
precizate rezultatele auditurilor desfășurate în anul contabil precedent. Raportul menționat la punctul (ii) prezintă orice
deficiență constatată în sistemul de gestiune și control și orice măsură
corectivă întreprinsă sau propusă spre a fi întreprinsă. În cazul în care un sistem comun de gestiune și
control se aplică la mai multe programe operaționale, informațiile menționate
la punctul (ii) pot fi reluate într-un raport unic. 6. Comisia
adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modelele pentru
strategia de audit, opinia de audit și raportul anual de control, precum și
metodologia utilizată în metoda de eșantionare prevăzută la alineatul (4). Actele
de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 143 alineatul (3). 7. Normele de punere în aplicare în ceea ce privește utilizarea datelor
colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcționarii Comisiei sau de
reprezentanții autorizați ai acesteia se adoptă de către Comisie în
conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 143 alineatul
(3). CAPITOLUL III
Acreditarea Articolul 117
Acreditarea și retragerea
acreditării pentru autoritatea de management și autoritatea de certificare 1. Organismul
acreditat adoptă o decizie oficială de acreditare a autorităților de management
și a autorităților de certificare care respectă criteriile de acreditare care
au fost stabilite de Comisie prin intermediul actelor delegate în conformitate
cu articolul 142. 2. Decizia
oficială menționată la alineatul (1) se bazează pe un raport și o opinie din
partea unui organism de audit independent care evaluează sistemul de gestiune
și control, inclusiv rolul organismelor intermediare, și conformitatea acestuia
cu articolele 62, 63, 114 și 115. Organismul acreditat ține seama de eventualitatea
în care sistemele de gestiune și control pentru programul operațional sunt
similare celor în vigoare pentru perioada anterioară de programare, precum și
de orice dovadă a funcționării lor efective. 3. Statul
membru prezintă Comisiei decizia oficială menționată la alineatul (1) în termen
de șase luni de la adoptarea deciziei de adoptare a programului operațional. 4. Atunci
când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor la un program
operațional depășește 250 000 000 EUR, Comisia poate solicita,
în termen de două luni de la primirea deciziei oficiale menționată la alineatul
(1), raportul și opinia organismului independent de audit și descrierea
sistemului de gestiune și control. Comisia poate face observații, în termen de două
luni de la data primirii acestor documente. Pentru a decide dacă va solicita aceste documente,
Comisia ia în considerare dacă sistemele de gestiune și control pentru
programul operațional sunt similare celor în vigoare pentru perioada de
programare anterioară, dacă autoritatea de management îndeplinește totodată și
funcțiile autorității de certificare, precum și orice dovezi ale funcționării
lor eficiente. Articolul 118
Cooperarea cu autoritățile de
audit 1. Comisia
cooperează cu autoritățile de audit în vederea coordonării planurilor și
metodelor de audit ale acestora și a permiterii unui schimb imediat de
rezultate ale auditurilor efectuate cu privire la sistemele de gestiune și
control. 2. Pentru a facilita cooperarea respectivă în cazul în care un stat membru
desemnează mai multe autorități de audit, statul membru în cauză poate să
desemneze un organism de coordonare. 3. Comisia,
autoritățile de audit și orice organism de coordonare se reunesc în mod regulat
și cel puțin o dată pe an, în absența unor dispoziții contrare, pentru a
examina raportul anual de control, opinia și strategia de audit și pentru a
face schimb de opinii cu privire la aspectele referitoare la îmbunătățirea
sistemelor de gestiune și control.
TITLUL VII
GESTIUNEA FINANCIARĂ, VERIFICAREA ȘI ÎNCHIDEREA CONTURILOR ȘI CORECȚIILE
FINANCIARE CAPITOLUL I
Gestiunea financiară Articolul 119
Norme comune în materie de plăți Statul membru se asigură că, până cel târziu
la data de încheiere a programului operațional, suma contribuției publice
plătite beneficiarilor este cel puțin egală cu contribuția din partea
fondurilor, acordată de Comisie statului membru. Articolul 120
Norme comune în materie de
calculare a plăților intermediare și de plată a soldului anual și a soldului
final 1. Comisia
rambursează cu titlu de plăți intermediare 90% din suma care rezultă din
aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară, stabilită în
decizia de adoptare a programului operațional, la cheltuielile eligibile pentru
axa prioritară incluse în cererea de plată. Aceasta determină plata anuală a
soldului în conformitate cu articolul 130 alineatul (1). 2. Contribuția
din partea fondurilor la o axă prioritară prin plăți intermediare și plata
soldului anual și a soldului final nu depășește: (a)
contribuția publică indicată în cererea de plată
pentru axa prioritară; și (b)
contribuția din partea fondurilor la axa prioritară
prevăzută în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional. 3. Fără a
aduce atingere articolului 22, contribuția Uniunii prin plățile intermediare și
prin plata soldului final nu poate depăși contribuția publică și suma maximă a
contribuției din partea fondurilor pentru fiecare axă prioritară, astfel cum se
prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional. Articolul 121
Cererile de plată 1. Cererile
de plată includ, pentru fiecare axă prioritară: (a)
valoarea totală a cheltuielilor eligibile plătite
de beneficiari în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor, astfel cum sunt
înscrise în conturile autorității de certificare; (b)
cuantumul total al contribuției publice suportate
în punerea în aplicare a operațiunilor, astfel cum este înscris în conturile
autorității de certificare; (c)
contribuția publică eligibilă care a fost plătită
beneficiarului, astfel cum este înscrisă în conturile autorității de
certificare. 2. Cheltuielile
incluse într-o cerere de plată sunt susținute prin facturi achitate sau
documente contabile cu valoare de dovadă echivalentă, cu excepția formelor de
asistență prevăzute la articolul 57 alineatul (1) literele (b), (c) și (d),
articolul 58, articolul 59 alineatul (1) și articolul 93, precum și la
articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. [...]/2012 al Parlamentului European și
al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1081/2006 [FSE]. În cazul acestor forme de asistență, sumele incluse
într-o cerere de plată sunt costurile rambursate beneficiarului de către
autoritatea de management. 3. Comisia
adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modelul pentru cererile
de plată. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu
procedura consultativă menționată la articolul 143 alineatul (2). Articolul 122
Plățile către beneficiari Autoritățile de management trebuie să asigure
că beneficiarii primesc valoarea totală a contribuției publice cât mai repede
posibil și în întregime și în orice caz înainte de includerea cheltuielilor
corespunzătoare în cererea de plată. Nu se procedează la niciun fel de deducere
sau reținere și nici la vreun fel de taxă specifică sau cu efect echivalent
care ar reduce sumele datorate beneficiarilor. Articolul 123
Folosirea monedei euro 1. Statele
membre care nu au adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plată,
transformă în euro sumele cheltuielilor suportate în monedă națională. Sumele
respective se transformă în euro pe baza nivelului de schimb contabil lunar al
Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat cheltuielile
respective la autoritatea de management a programului operațional în cauză. Acest
nivel se publică pe cale electronică de către Comisie în fiecare lună. 2. În cazul
în care euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilită
la alineatul (1) continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în
contabilitate de către autoritatea de management înainte de data intrării în
vigoare a ratei de schimb fixe dintre moneda națională și euro. Articolul 124
Plata prefinanțărilor 1. Suma
prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează: (a) în 2014: 2 % din cuantumul contribuției
din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul
operațional; (b) în 2015: 1 % din cuantumul contribuției
din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul
operațional; (c) în 2016: în 2016: 1 % din cuantumul
sprijinului din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru
programul operațional. În cazul în care un program este adoptat în 2015
sau mai târziu, primele tranșe urmează a fi plătite în anul adoptării. 2. O sumă
anuală de prefinanțare se plătește înainte de data de 1 iulie a anilor cuprinși
în perioada 2016-2022. În 2016, aceasta va reprezenta 2 % din cuantumul
contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru
programul operațional. În perioada 2017-2022, aceasta va reprezenta 2,5% din
cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de
programare, pentru programul operațional. Articolul 125
Verificarea și închiderea
conturilor aferente prefinanțării Suma plătită anual cu titlu de prefinanțare
este lichidată din conturile Comisiei în conformitate cu articolul 130. Articolul 126
Termenele limită de
prezentare a cererilor de plată intermediară și pentru plata acestora 1. Autoritatea
de certificare trimite periodic o cerere de plată intermediară care să acopere
sumele înscrise în conturile sale cu titlul de contribuție publică plătită
către beneficiari în anul contabil care se încheie la 30 iunie. 2. Autoritatea
de certificare depune cererea finală de plată intermediară până la data de 31
iulie consecutivă încheierii anului contabil precedent și, în orice caz,
înainte de depunerea primei cereri de plată intermediară pentru următorul an
contabil. 3. Prima
cerere de plată intermediară nu se transmite înaintea primirii de către Comisie
a actului oficial de acreditare a autorității de management. 4. Plățile
intermediare nu se efectuează pentru un program operațional în cazul în care
raportul anual de implementare nu a fost trimis Comisiei, în conformitate cu
articolul 101. 5. Sub
rezerva disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plata intermediară în
termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este
înregistrată de Comisie. Articolul
127
Dezangajarea 1. Comisia
dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operațional, calculată
în conformitate cu al doilea paragraf, care nu a fost utilizată pentru
prefinanțarea inițială și anuală sau pentru plăți intermediare și plata
soldului anual până la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an financiar
care urmează anului angajamentului bugetar în cadrul programului operațional
sau pentru care nicio cerere de plată redactată în conformitate cu articolul
121 nu s-a transmis în conformitate cu articolul 126. În scopul dezangajării, Comisia calculează suma
prin adăugarea la fiecare angajament bugetar din perioada 2015-2020 a unei
șesimi din angajamentul bugetar anual aferent contribuției totale anuale pe
2014; 2. Prin
derogare de la alineatul (1) primul paragraf, termenele pentru dezangajare nu
se aplică angajamentului bugetar anual aferent contribuției totale anuale
pentru 2014. 3. În cazul
în care primul angajament bugetar anual este aferent contribuției totale anuale
pentru 2015, prin derogare de la aliniatul (1), termenele limită pentru
dezangajare nu se aplică angajamentului bugetar anual aferent contribuției
totale anuale pentru 2015. În astfel de cazuri, Comisia calculează suma
prevăzută la alineatul (1) primul paragraf prin adăugarea la fiecare angajament
bugetar din perioada 2016-2020 a unei cincimi din angajamentul bugetar anual
aferent contribuției totale anuale pentru 2015. 4. Partea
de angajamente rămase deschise la 31 decembrie 2022 se dezangajează în cazul în
care Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prevăzute la articolul 130
alineatul (1) până la 30 septembrie 2023. CAPITOLUL II
Verificarea și închiderea conturilor și încheierea Secțiunea I
Verificarea și închiderea conturilor Articolul 128
Conținutul conturilor anuale 1. Conturile
anuale certificate pentru fiecare program operațional acoperă anul contabil și
includ la nivelul fiecărei axe prioritare: (a)
cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au
fost înregistrate în contabilitatea autorității de certificare ca fiind plătite
de beneficiari la punerea în aplicare a operațiunilor și contribuția publică
eligibilă aferentă care a fost plătită, precum și suma totală a contribuției
publice suportate în cursul punerii în aplicare a operațiunilor; (b)
sumele retrase și recuperate pe parcursul anului
contabil, sumele care urmează a fi recuperate la sfârșitul anului contabil,
sumele recuperate în temeiul articolului 61, precum și sumele nerecuperabile; (c)
pentru fiecare axă prioritară, lista operațiunilor
finalizate pe parcursul anului contabil care au beneficiat de contribuții din
partea FEDER și a Fondului de coeziune; (d)
pentru fiecare axă prioritară, o reconciliere între
cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate
pentru același an contabil în cererile de plată, însoțită de o explicație a
oricăror diferențe. 2. Autoritatea
de certificare poate specifica în conturi, pe axe prioritare, un provizion care
nu depășește 5% din cheltuielile totale din cererile de plată prezentate pentru
un an contabil anume, în cazul în care evaluarea cu privire la legalitatea și
regularitatea cheltuielilor face obiectul unei proceduri în curs de desfășurare
efectuate de autoritatea de audit. Suma acoperită se exclude din valoarea
totală a cheltuielilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a). Aceste
sume sunt incluse definitiv sau sunt excluse din conturile anuale din anul
contabil următor. Articolul 129
Transmiterea informațiilor Pentru fiecare an începând din 2016 până la și
inclusiv 2022, statul membru prezintă documentele menționate la articolul 75
alineatul (1). Articolul 130
Verificarea și închiderea
anuală a conturilor 1. Pentru a
calcula suma exigibilă din partea fondurilor pentru un an contabil, Comisia ia
în considerare: (a) suma totală de cheltuieli înscrise în
conturile prevăzute la articolul 128 alineatul (1) litera (a) la care se aplică
rata de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară; (b) suma totală a plăților efectuate de
Comisie în timpul anului contabil în cauză, constând din: (i) suma de plăți intermediare plătite de
către Comisie în conformitate cu articolul 120 alineatul (1) și cu articolul
22; și (ii) suma prefinanțării plătite anual în
temeiul articolului 124 alineatul (2). 2. Soldul
anual care, drept urmare a verificării și închiderii conturilor, este
recuperabil de la statul membru face obiectul unui ordin de recuperare emis de
Comisie. Soldul anual de plătit statului membru se adaugă la următoarea plată
intermediară efectuată de Comisie, în urma verificării și închiderii
conturilor. 3. În cazul
în care, din motive imputabile unui stat membru, Comisia nu este în măsură să
verifice și să închidă conturile până la data de 30 aprilie a anului imediat
următor sfârșitului unui an contabil, Comisia informează statul membru cu
privire la acțiunile care trebuie să fie întreprinse de către autoritatea de
management sau de către autoritatea de audit, sau a anchetelor suplimentare pe
care Comisia își propune să le efectueze în conformitate cu articolul 65
alineatele (2) și (3). 4. Plata
soldului anual de către Comisie se bazează pe cheltuielile declarate în
evidențele contabile, net de orice provizion constituit cu privire la
cheltuielile declarate Comisiei care fac obiectul unei proceduri contradictorii
cu autoritatea de audit. Articolul 131
Închiderea anuală 1. Pentru
FEDER și Fondul de coeziune, conturile anuale pentru fiecare program
operațional includ, la nivelul fiecărei axe prioritare, lista operațiunilor
finalizate pe parcursul anului contabil. Cheltuielile aferente acestor
operațiuni incluse în conturile care fac obiectul deciziei de închidere a
conturilor sunt considerate închise. 2. Pentru
FSE, cheltuielile care sunt incluse în conturile care fac obiectul unei decizii
de verificare și de închidere a conturilor sunt considerate închise. Articolul 132
Disponibilitatea documentelor 1. Fără a
aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea
de management se asigură că toate documentele justificative privind
operațiunile sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene,
la cerere, pe o perioadă de trei ani. Această perioadă de trei ani începe să
curgă de la data de 31 decembrie a anului în care s-a adoptat decizia de
verificare și de închidere a conturilor în conformitate cu articolul 130 sau,
cel târziu, de la data plății soldului final. Această perioadă de trei ani se întrerupe fie în
cazul unor proceduri judiciare sau administrative, fie în urma unei cereri
motivate temeinic din partea Comisiei. 2. Documentele
se păstrează fie ca originale, fie sub formă de copii conforme cu originalele,
pe suporturi de date acceptate de comun acord, inclusiv versiuni electronice
ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune
electronică. 3. Documentele
sunt păstrate într-o formă care să permită identificarea datelor pentru o
perioadă de timp care nu depășește durata necesară scopurilor pentru care au
fost colectate datele sau pentru care acestea sunt ulterior prelucrate. 4. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu
scopul de a stabili suporturile de date care sunt considerate a fi acceptate de
comun acord. 5. Procedura
de certificare a conformității cu documentul original a documentelor stocate pe
suporturi de date comun acceptate este stabilită de autoritățile naționale și
urmărește să garanteze faptul că versiunile deținute respectă cerințele
juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit. 6. Atunci
când documentele există exclusiv în versiune electronică, sistemele electronice
utilizate trebuie să îndeplinească standarde de securitate acceptate care
garantează faptul că documentele deținute respectă cerințele juridice naționale
și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.
Secțiunea
II
Încheierea programelor operaționale Articolul 133
Depunerea documentelor de încheiere și plata soldului
final 1. Statele
membre prezintă următoarele documente până la data de 30 septembrie 2023: (a)
o cerere de plată a soldului final; (b)
un raport final de implementare pentru programul
operațional; și (c)
documentele menționate la articolul 75 alineatul
(1) pentru ultimul an contabil, de la 1 iulie 2022 până la 30 iunie 2023. 2. Soldul
final se plătește cel târziu la trei luni după data închiderii conturilor din
ultimul an contabil sau o lună după data de acceptare a raportului final de
implementare, în cazul în care această dată este ulterioară. Secțiunea III
Suspendarea plăților Articolul 134
Suspendarea plăților 1. Toate
sau o parte din plățile intermediare la nivelul axelor prioritare sau al
programelor operaționale pot fi suspendate de către Comisie atunci când: (a)
există o deficiență gravă în sistemul de gestiune
și control al programului operațional pentru care nu au fost luate măsuri de
corecție; (b)
cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli sunt
legate de o neregulă care are consecințe financiare grave și care nu a fost
corectată; (c)
statul membru nu a reușit să ia măsurile necesare
pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere în temeiul
articolului 74; (d)
există o deficiență gravă în ceea ce privește
calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind
indicatorii comuni și specifici; (e)
statul membru nu a luat
măsurile prevăzute de programul operațional în ceea ce privește îndeplinirea
condițiilor ex ante; (f)
există dovezi care rezultă dintr-o analiză a
performanței potrivit cărora o axă prioritară nu îndeplinește obiectivele de
etapă stabilite în cadrul de performanță; (g)
statul membru nu răspunde sau nu răspunde în mod
satisfăcător în temeiul articolului 20 alineatul (3). 2. Comisia
poate decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele
sau toate plățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea
de a-și prezenta observațiile. 3. Comisia
încetează suspendarea plăților intermediare parțiale sau totale atunci când
statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării.
CAPITOLUL III
Corecțiile financiare Secțiunea I
Corecții financiare efectuate de statele membre Articolul 135
Corecții financiare efectuate de statele
membre 1. Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru investigarea
neregulilor și pentru efectuarea corecțiilor financiare necesare, precum și
pentru recuperarea creditelor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru
își extinde investigațiile la toate operațiunile care ar putea fi afectate. 2. Statul membru efectuează corecțiile financiare necesare pentru
neregulile individuale sau sistemice constatate în operațiuni sau în programele
operaționale. Corecțiile financiare
constau în anularea totală sau parțială a contribuției publice la un program
operațional sau la o operațiune. Statul membru ține seama de natura și de
gravitatea neregulilor și a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri și
aplică o corecție proporțională. Corecțiile financiare sunt înregistrate în
conturile anuale de către autoritatea de management pentru anul contabil în
care este decisă anularea. 3. Contribuția din partea fondurilor anulată în conformitate cu alineatul
(2) poate fi reutilizată de către statul membru în programul operațional în
cauză, sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4). 4. Contribuția
anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru o
operațiune care face obiectul corecției și, în cazul în care este efectuată o
corecție financiară pentru o neregulă sistemică, contribuția nu se poate
utiliza pentru nicio operațiune afectată de nereguli sistemice. Secțiunea II
Corecții financiare realizate de Comisie Articolul 136
Criterii ale corecțiilor financiare 1. Comisia
efectuează corecțiile financiare prin intermediul actelor de punere în
aplicare, prin anularea, integrală sau parțială, a contribuției UE la un
program operațional în conformitate cu articolul 77, în cazul în care, după
efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că: (a) există o neregulă gravă a sistemului de
gestiune și control al programului operațional, aceasta punând în pericol
contribuția din partea Uniunii care a fost deja acordată pentru programul
operațional; (b) un stat membru nu s-a achitat de
obligațiile sale în temeiul articolului 135 înaintea deschiderii procedurii de
corecție în temeiul prezentului alineat; (c) cheltuielile conținute într-o declarație
de cheltuieli prezintă nereguli și nu au fost corectate de statul membru
înainte de deschiderea procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat. Comisia își întemeiază deciziile privind
corecțiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate și ține
seama de situația în care o neregulă este sistemică. În cazul în care nu este
posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă
nereguli și care au fost imputate fondurilor, Comisia aplică o corecție
financiară forfetară sau extrapolată. 2. Comisia,
în cazul în care decide suma unei corecții, în conformitate cu alineatul (1),
ține seama de natura și de gravitatea neregulii, precum și de amploarea și de
implicațiile financiare ale deficiențelor din sistemele de gestiune și control
constatate în cazul programului operațional. 3. În cazul
în care Comisia își întemeiază poziția pe rapoarte efectuate de alți auditori
decât cei ai serviciilor sale, aceasta trage propriile sale concluzii în ceea
ce privește consecințele financiare, după examinarea măsurilor luate de statul
membru în cauză în conformitate cu articolul 135 alineatul (2), a notificărilor
trimise în temeiul articolului 112 alineatul (3), precum și a răspunsurilor din
partea statului membru. 4. În cazul
în care Comisia, pe baza examinării raportului final de implementare a
programului operațional, stabilește existența unui eșec grav în atingerea
țintelor stabilite în cadrul de performanță, aceasta poate aplica unele
corecții financiare în ceea ce privește axele prioritare în cauză, prin
intermediul actelor de punere în aplicare. 5. În cazul
în care un stat membru nu își respectă obligațiile în temeiul articolului 86,
Comisia poate să efectueze, în funcție de gradul de nerespectare a obligațiilor
respective, o corecție financiară prin anularea totală sau parțială a
contribuției din fondurile structurale în favoarea statului membru în cauză. 6. Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu
scopul de a stabili criteriile de determinare a nivelului corecției financiare
care trebuie aplicată. Articolul 137
Procedură 1. Înainte
de a lua o decizie privind o corecție financiară, Comisia deschide procedura
prin informarea statului membru cu privire la concluziile sale provizorii,
cerând statului membru să-și prezinte observațiile în termen de două luni. 2. În cazul în care Comisia propune o corecție financiară pe baza unei
extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să
demonstreze, prin examinarea documentelor în cauză, că nivelul real al
neregulii este mai mic decât cel din evaluarea Comisiei. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de
cuprindere a acestei examinări la o proporție corespunzătore sau la un eșantion
adecvat din respectiva documentație. Cu
excepția cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această
examinare nu depășește o perioadă suplimentară de două luni după termenul de
două luni menționat la alineatul (1). 3. Comisia ia în considerare orice probă prezentată de statul membru în
termenele prevăzute la alineatele (1) și (2). 4. În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul
membru este invitat de Comisie să participe la o audiere cu scopul de a se
garanta că toate informațiile și observațiile relevante sunt disponibile și
stau la baza concluziilor Comisiei privind aplicarea corecției financiare. 5. În scopul aplicării corecțiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin
acte de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data audierii sau de
la data primirii informațiilor suplimentare, în cazul în care statul membru
este de acord să prezinte astfel de informații suplimentare în urma audierii. Comisia ține cont de toate informațiile
și observațiile prezentate pe parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc
nicio audiere, perioada de șase luni începe la două luni după data trimiterii
de către Comisie a scrisorii de invitație la audiere. 6. În cazul
în care nereguli care afectează conturile anuale transmise Comisiei sunt
detectate de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană, corecția financiară
aferentă reduce contribuția din partea fondurilor la programul operațional. Articolul 138
Obligațiile statelor membre Aplicarea unei corecții financiare de către
Comisie nu aduce atingere obligației statului membru respectiv de a trece la
recuperări, în temeiul articolului 135 alineatul (2) din prezentul regulament
și de a recupera ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din
tratat și în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al
Consiliului[33]. Articolul 139
Rambursarea 1. Orice
sumă care trebuie restituită către bugetul general al Uniunii este plătită
înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate
cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scadenței este ultima zi a
celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul. 2. Orice
întârziere a rambursării face obiectul plății unor dobânzi de întârziere, de la
scadență până la data rambursării efective. Rata acestor penalități este cu un
punct procentual și jumătate mai mare decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană
principalelor sale operațiuni de refinanțare în prima zi lucrătoare din luna în
care este cuprinsă data scadenței.
TITLUL VIII Controlul proporțional al programelor
operaționale Articolul
140
Controlul proporțional al
programelor operaționale 1. Operațiunile
pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 100 000 EUR nu sunt
supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de către
Comisie înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză prevăzute la
articolul 131. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe an
contabil de către autoritatea de audit și Comisie înaintea închiderii tuturor
cheltuielilor în cauză prevăzute la articolul 131. Aceste dispoziții se aplică
fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (4). 2. Pentru
programele operaționale pentru care opinia celui mai recent audit indică faptul
că nu există deficiențe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de
audit, în cadrul reuniunii menționate la articolul 118 alineatul (3), că
nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să
fie proporțional cu riscul determinat. În
astfel de cazuri, Comisia nu va efectua propriile sale controale la fața
locului decât în cazul în care există probe care sugerează deficiențe în
sistemul de gestiune și control care afectează cheltuielile declarate Comisiei
în anul contabil pentru care conturile au făcut obiectul deciziei de verificare
și închidere. 3. Pentru
programele operaționale în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că se poate
baza pe opinia autorității de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de
audit să limiteze propriile sale audituri la fața locului la auditarea
activității autorității de audit, cu excepția cazului în care există dovezi ale
unor deficiențe în activitatea autorității de audit pentru un an contabil
pentru care conturile au fost supuse a deciziei de verificare și închidere. 4. Fără a
aduce atingere alineatului (1), autoritatea de audit și Comisia pot efectua
audituri ale operațiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor detectează
un anumit risc de nereguli sau fraudă, în cazul existenței unor dovezi ale unor
deficiențe grave în cadrul sistemului de gestiune și control al programului
operațional în cauză, și, pe durata celor 3 ani de după închiderea tuturor
cheltuielilor unei operațiuni în temeiul articolului 131, în cadrul unui
eșantion de audit. Comisia poate în orice moment să efectueze auditurile
operațiunilor pentru a evalua activitatea unei autorități de audit prin
reefectuarea activității sale de audit.
PARTEA A PATRA DELEGAREA DE COMPETENȚE, DISPOZIȚII DE
PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE CAPITOLUL I Delegarea de competențe și dispoziții de
punere în aplicare Articolul 141
Modificarea anexelor Comisia poate adopta, prin intermediul unor
acte delegate, în conformitate cu articolul 142, modificări ale anexelor
I și VI la prezentul regulament în domeniul de aplicare a
dispozițiilor relevante din prezentul regulament. Articolul 142
Exercitarea competențelor
delegate 1. Competența
de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în temeiul condițiilor
prevăzute în prezentul articol. 2. Delegarea
de competențe menționată în prezentul regulament este conferită pentru o
perioadă de timp nedeterminată începând de la data intrării în vigoare a
prezentului regulament. 3. Delegarea
competenței menționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12,
articolul 20 alineatul (4), articolul 29 alineatul (6), articolul 32 alineatul
(1), articolul 33 alineatul (3), articolul 33 alineatul (4), articolul 33
alineatul (7), articolul 34 alineatul (3), articolul 35 alineatul (5),
articolul 36 alineatul (4), articolul 54 alineatul (1), articolul 58, articolul
112 alineatul (2), articolul 114 alineatul (8), articolul 114 alineatul (9),
articolul 116 alineatul (1), articolul 117 alineatul (1), articolul 132
alineatul (4), articolul 136 alineatul (6) și articolul 141 poate fi
revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de
competențe specificată în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua
următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
sau la o dată ulterioară specificată în aceasta. Ea nu aduce atingere
validității actelor delegate deja în vigoare. 4. Imediat
ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European
și Consiliului. 5. Actele
delegate intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu
formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv
Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei
în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu
vor prezenta obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu 2 luni la
inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Dacă, la expirarea acestui termen, nici
Parlamentul European și nici Consiliul nu au prezentat obiecții față de actul
delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră
în vigoare la data prevăzută în actul respectiv. Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene și poate intra în vigoare înainte de expirarea
termenului respectiv în cazul în care atât Parlamentul European, cât și
Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu formula
obiecțiuni. În cazul în care Parlamentul European sau
Consiliul se opune actului delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția care
prezintă obiecții față de actul delegat indică motivele acestora. Articolul 143
Procedura Comitetului 1. Comisia
este asistată de Comitetul de coordonare a fondurilor. Acesta este un comitet
în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2. Dacă se
face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE)
nr. 182/2011. 3. Dacă se
face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care avizul comitetului în temeiul
alineatelor (2) și (3) trebuie să fie obținut prin procedura scrisă, procedura
respectivă se încheie fără rezultat în cazul în care, în termenul stabilit
pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide astfel sau (…) [numărul
membrilor] (o majoritate… de) [a se specifica majoritatea: simplă, două
treimi etc.] membri ai comitetului solicită acest lucru. Atunci când comitetul nu emite niciun aviz,
Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică al
treilea paragraf al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr.
182/2011. CAPITOLUL
II Dispoziții
tranzitorii și finale
Articolul 144
Reexaminare Parlamentul European și Consiliul reexaminează
prezentul regulament până la 31 decembrie 20XX în conformitate cu articolul 177
din tratat.
Articolul 145
Dispoziții tranzitorii 1. Prezentul
regulament nu afectează continuarea sau modificarea, inclusiv anularea totală
sau parțială, a proiectelor în cauză, până la închiderea acestora, sau a
asistenței aprobate de către Comisie pe baza Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
sau a oricărei alte legislații aplicabile acestei asistențe la 31 decembrie
2013. 2. Cererile
prezentate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 rămân valabile. Articolul 146
Abrogare 1. Regulamentul
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului se abrogă cu începere de la 1 ianuarie
2014. 2. Trimiterile
la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. Articolul
147
Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în ziua
următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate
elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru Parlamentul European, Pentru
Consiliu, Președintele Președintele ANEXA I Elementele cadrului strategic comun privind coerența și consecvența cu
politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, mecanismele de
coordonare între fondurile CSC, precum și cu alte politici și instrumente
relevante ale Uniunii, principiile orizontale și obiectivele de politică
transsectoriale și dispozițiile privind abordarea provocărilor la nivel
teritorial 1. Introducere Pentru a maximiza contribuția fondurilor CSC la o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, reducând astfel
disparitățile, este necesar să se asigure că angajamentele politice efectuate
în contextul strategiei Europa 2020 sunt susținute de investiții prin fondurile
CSC și alte instrumente ale Uniunii. Statele membre asigură, prin urmare,
identificarea modului în care programele lor pot contribui la obiectivele
strategice și la obiectivele principale ale strategiei Europa 2020 și ale
inițiativelor emblematice. 2. Coerența
și consecvența cu guvernanța economică a Uniunii 1.
Statele membre sunt deosebit de
atente să acorde prioritate cheltuielilor favorabile creșterii economice, inclusiv
cheltuielilor în materie de educație, cercetare, inovare și eficiență
energetică și cheltuielilor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la
finanțare și pentru asigurarea durabilității în materie de mediu, gestionarea
resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, și să asigure
eficacitatea unor astfel de cheltuieli. Ele iau în considerare, de asemenea,
menținerea sau consolidarea acoperirii și eficacității serviciilor de ocupare a
forței de muncă și a politicilor active privind piața muncii, cu accent asupra
șomajului în rândul tinerilor. 2.
În pregătirea contractelor lor de
parteneriat, statele membre programează fondurile CSC ținând seama de cele mai
recente recomandări specifice fiecărei țări emise de Consiliu în temeiul
articolului 121 alineatul (2) și al articolului 148 alineatul (4) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene în conformitate cu rolurile și
obligațiile lor respective. Statele membre iau, de asemenea, în considerare
recomandările relevante ale Consiliului bazate pe Pactul de stabilitate și
creștere și pe programele de ajustare economică. Fiecare stat membru prevede în
contractul de parteneriat, în conformitate cu articolul 14 litera (a) punctul
(i) din prezentul regulament, modul în care diferitele surse de finanțare ale
Uniunii și naționale contribuie la abordarea provocărilor identificate de
recomandările relevante specifice fiecărei țări și de obiectivele stabilite în
cadrul programelor sale naționale de reformă, consultând îndeaproape
autoritățile locale și regionale responsabile. 3. Mecanisme
de coordonare între fondurile CSC 3.1 Introducere 1.
Statele membre se asigură
că intervențiile sprijinite prin fondurile CSC sunt complementare și sunt puse
în aplicare într-un mod coordonat, care conduce la o reducere a costurilor și a
sarcinii administrative pe teren. 3.2 Coordonare și
complementaritate 1.
Statele membre și autoritățile de
gestionare responsabile de punerea în aplicare a fondurilor CSC trebuie să
conlucreze strâns la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și
evaluarea contractelor de parteneriat și a programelor. În special, ele trebuie
să se asigure că sunt întreprinse următoarele acțiuni: (a)
identificarea domeniilor
de intervenție în care fondurile CSC pot fi combinate în mod complementar
pentru realizarea obiectivelor tematice stabilite în prezentul regulament; (b)
Promovarea participării
autorităților de gestionare responsabile de unul dintre fondurile CSC, a altor
autorități de gestionare și ministere relevante la dezvoltarea unor regimuri de
sprijin menite să asigure sinergii și să evite suprapuneri; (c)
stabilirea, dacă este
necesar, de comitete mixte de monitorizare pentru programele de punere în
aplicare a fondurilor CSC și elaborarea altor măsuri de gestionare și de
control comune pentru a facilita coordonarea între autoritățile responsabile de
punerea în aplicare a fondurilor CSC; (d)
utilizarea unor soluții
comune de e-guvernanță pentru solicitanți și beneficiari și a unor„ghișee
unice” pentru consiliere privind oportunitățile de sprijin disponibile prin
fiecare dintre fondurile CSC; (e)
stabilirea unor mecanisme
de coordonare a activităților de cooperare finanțate prin FEDER și FSE cu
investiții sprijinite de programele legate de obiectivul „investiții pentru
creștere și locuri de muncă”. 3.3 Încurajarea abordărilor integrate 1.
Acolo unde este cazul, statele
membre combină fondurile CSC în pachete integrate la nivel local, regional sau
național, care sunt concepute astfel încât să răspundă unor nevoi specifice de
sprijinire a realizării obiectivelor naționale Europa 2020, și utilizează
investițiile teritoriale integrate, operațiunile integrate, și planurile de
acțiune comune. 2.
Statele membre promovează
dezvoltarea de abordări locale și subregionale, în special prin dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin delegarea adoptării
deciziilor și punerea în aplicare a unui parteneriat local între actori
publici, privați și ai societății civile. Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității este pusă în aplicare în contextul unei abordări
strategice pentru a se asigura că definirea necesităților locale „de la bază
spre vârf” ține cont de prioritățile stabilite la un nivel mai ridicat. Prin
urmare, statele membre definesc abordarea dezvoltării locale plasate sub
responsabilitatea comunității pentru ansamblul fondurilor CSC și indică în
cadrul contractelor de parteneriat principalele provocări care urmează a fi
abordate în acest mod, principalele obiective și priorități pentru dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunității, tipurile de teritorii care
urmează să fie acoperite, rolul specific care va fi atribuit grupurilor de
acțiune locală în ceea ce privește punerea în practică a unor strategii și
rolul prevăzut pentru diferitele fonduri CSC în punerea în aplicare a
strategiilor de dezvoltare locală în diferite tipuri de teritorii precum zone
rurale, urbane și zone de coastă precum și mecanismele de coordonare
corespunzătoare. 4. Coordonarea
fondurilor CSC cu alte politici și instrumente ale Uniunii Programele Uniunii prezentate în prezenta secțiune nu
constituie o listă exhaustivă. 4.1 Introducere 1.
Statele membre efectuează
o analiză a impactului politicilor Uniunii la nivel național și regional,
precum și asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale, în vederea
promovării coordonării eficiente și a identificării și promovării celor mai
adecvate mijloace de a utiliza fondurile europene pentru a sprijini investiții
locale, regionale și naționale. 2.
Statele membre garantează, în
fazele de programare și de punere în aplicare, coerența între acțiunile
sprijinite de fondurile CSC și obiectivele altor politici ale Uniunii. În acest
scop, ele urmăresc să ia în considerare următoarele aspecte: (a)
să identifice și să exploateze
complementarități între diferitele instrumente ale Uniunii la nivel național și
regional, atât în faza de planificare cât și în timpul punerii în aplicare; (b)
să optimizeze structurile
existente și, dacă este cazul, să instituie structuri noi care să faciliteze
identificarea strategică a priorităților pentru diferitele instrumente și
structuri de coordonare la nivel național, să evite duplicarea eforturilor și
să identifice domeniile în care este nevoie de un sprijin financiar
suplimentar; (c)
să utilizeze pe deplin
potențialul de combinare a sprijinului din instrumente diferite pentru a
sprijini operațiunile individuale și să lucreze îndeaproape cu autoritățile
responsabile de punerea în aplicare a altor instrumente naționale pentru a
oferi posibilități de finanțare coerente și raționalizate pentru beneficiari. 4.2 Coordonarea cu politica agricolă comună și
politica comună în domeniul pescuitului 1.
FEADR face parte integrantă din
politica agricolă comună și completează măsurile în cadrul Fondului European de
Garantare Agricolă, care oferă sprijin direct pentru agricultori și sprijină
măsurile de piață. Prin urmare, statele membre gestionează aceste intervenții
împreună pentru a maximiza sinergiile și valoarea adăugată a sprijinului
acordat de UE. 2.
EMFF vizează îndeplinirea
obiectivelor politicii comune reformate în domeniul pescuitului și ale
politicii maritime integrate. Prin urmare, statele membre utilizează EMFF
pentru a sprijini eforturile de îmbunătățire a colectării de date și de
consolidare a controlului, și se asigură că se caută, de asemenea, sinergii în
sprijinul priorităților politicii maritime integrate, cum ar fi cunoașterea
mediului marin, planificarea spațială maritimă, gestionarea integrată a zonelor
de coastă, supravegherea maritimă integrată, protecția mediului marin și a
biodiversității și adaptarea la efectele adverse ale schimbărilor climatice
asupra zonelor de coastă. 4.3 Orizont
2020[34]
și alte programe ale UE gestionate la nivel central în domeniile cercetării și
inovării 1.
Statele membre și Comisia acordă o atenție
deosebită consolidării coordonării și a complementarităților dintre fondurile
CSC și Orizont 2020, programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici și
mijlocii (COSME)[35],
și alte programe relevante de finanțare ale Uniunii gestionate la nivel
central, stabilind totodată o diviziune clară a domeniilor de intervenție între
acestea. 2.
În special, statele membre
elaborează strategii naționale și/sau regionale de cercetare și inovare
(C&I) pentru „specializare inteligentă” în conformitate cu programul
național de reformă. Aceste strategii sunt elaborate prin implicarea
autorităților de gestionare naționale sau regionale și a părților interesate,
cum ar fi universități și alte instituții de învățământ superior, industrie și
partenerii sociali în procesul de determinare antreprenorial. Autoritățile direct
vizate de Orizont 2020 sunt asociate îndeaproape la acest proces. În cadrul
acestor strategii (inter alia): (a)
„Acțiuni în amonte” pentru a
pregăti actorii regionali ai C&I să participe la Orizont 2020 („calea spre
excelență”) sunt elaborate prin consolidarea capacităților. Comunicarea și
cooperarea între punctele de contact naționale Orizont 2020 și autoritățile de
gestionare a fondurilor CSC este consolidată. (b)
"Acțiuni în aval” oferă
mijloacele de a exploata și difuza pe piață rezultatele C&I, care decurg din
Orizont 2020 și din programele precedente, cu o atenție deosebită pentru
crearea unui mediu de afaceri favorabil inovării pentru IMM-uri și în
conformitate cu prioritățile identificate pentru teritorii în cadrul strategiei
de specializare inteligentă în cauză. 3.
Statele membre trebuie să
utilizeze integral dispozițiile din prezentul regulament care permit combinarea
fondurilor CSC cu cele prevăzute pentru Orizont 2020 în programele relevante
utilizate pentru a pune în aplicare anumite părți din strategii. Un sprijin
comun este acordat autorităților naționale și regionale la elaborarea și
punerea în aplicare a unor astfel de strategii, pentru a identifica
posibilitățile de finanțare comună infrastructurilor de C&I de interes
european, a promova colaborarea internațională, sprijinul metodologic prin
intermediul evaluărilor inter pares, al schimbului de bune practici și
al formării profesionale transregionale. 4.
Statele membre iau în considerare
următoarele măsuri suplimentare vizând deblocarea potențialului lor de
excelență în domeniul cercetării și inovării, în mod complementar și creator de
sinergii cu Orizont 2020, în special prin intermediul programelor comune de
finanțare: (a)
stabilirea de legături
între centrele de excelență emergente și regiunile inovatoare din statele
membre mai puțin dezvoltate și omologii lor de prim plan din alte părți ale
Europei; (b)
crearea de legături cu
grupuri inovatoare și recunoașterea excelenței în regiunile mai puțin
dezvoltate; (c)
înființarea unor „catedre SEC” în
vederea atragerii cadrelor universitare de renume, în special în regiunile mai
slab dezvoltate; (d)
sprijinirea accesului la rețele
internaționale pentru cercetătorii și inovatorii care sunt mai puțin implicați
în SEC sau din regiunile mai puțin dezvoltate; (e)
contribuția, după caz, la
parteneriatele europene pentru inovare; (f)
pregătirea instituțiilor
naționale și/sau a grupurilor de excelență pentru participarea la activitățile
Comunităților cunoașterii și inovării (CCI) ale Institutului European de
Inovare și Tehnologie (EIT); și (g)
găzduirea programelor de
înaltă calitate pentru mobilitatea internațională a cercetătorilor prin
cofinanțare din partea programului de„Acțiuni Marie Sklodowska-Curie”. 4.4 Finanțarea
unor proiecte demonstrative în temeiul rezervei pentru noi intrați (NER300)[36] Statele membre se asigură, după caz, că finanțarea
din partea fondurilor CSC este coordonată cu sprijinul din partea programului
NER 300, care utilizează veniturile din scoaterea la licitație a 300 de
milioane de certificate constituind rezerva destinată noilor intrați în
sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, pentru a
cofinanța o gamă largă de proiecte demonstrative pe scară largă de captare și
stocare a carbonului (CSC), precum și de tehnologii inovatoare legate de
energii din surse regenerabile în întreaga UE. 4.5 LIFE[37] și
acquis-ul în domeniul mediului 1.
Statele membre încearcă,
atunci când este posibil, să exploateze sinergiile cu instrumentele strategice
ale Uniunii (atât instrumente financiare și nefinanciare) care susțin atenuarea
schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, protecția mediului și
utilizarea eficientă a resurselor. 2.
Statele membre garantează, după
caz, complementaritatea și coordonarea cu programul LIFE, în special cu
proiectele integrate în domeniile naturii, apei, deșeurilor, aerului, atenuării
schimbărilor climatice și adaptării la schimbările climatice. Această
coordonare este realizată în special prin promovarea activităților de finanțare
prin fondurile CSC care completează proiectele integrate în cadrul programului
LIFE, precum și prin promovarea utilizării de soluții, metode și abordări
validate în cadrul programului LIFE. 3.
Planurile sectoriale
relevante, programele sau strategiile (inclusiv cadrul de acțiune prioritară,
planul de gestionare a districtului hidrografic, planul de gestionare a
deșeurilor, planul național de atenuare sau strategia națională de adaptare),
astfel cum este prevăzut în Regulamentul LIFE, trebuie să servească drept cadru
de coordonare pentru sprijinul din partea diferitelor fonduri. 4.6 ERASMUS
pentru toți[38] 1.
Statele membre fac
eforturi în vederea utilizării fondurilor CSC pentru generalizarea
instrumentelor și metodelor elaborate și testate cu succes în cadrul
programului „Erasmus pentru toți”. 2.
Statele membre garantează
coordonarea efectivă între fondurile CSC și cele ale programului „Erasmus
pentru toți” la nivel național, prin intermediul unei distincții clare a
tipurilor de investiții și a grupurilor-țintă sprijinite. Statele membre
urmăresc complementaritatea în ceea ce privește finanțarea acțiunilor de
mobilitate, explorând în același timp eventualele sinergii. 3.
Coordonarea se realizează
prin punerea în aplicare a unor mecanisme adecvate de cooperare între
autoritățile de gestionare și agențiile naționale stabilite în cadrul programului
„Erasmus pentru toți”. 4.7 Program
pentru schimbare socială și inovare socială (PSIS)[39] 1.
Statele membre, acolo unde este
cazul, solicită o coordonare eficientă între programul pentru schimbări sociale
și inovare socială și sprijinul acordat de fondurile CSC în cadrul obiectivelor
tematice legate de ocuparea forței de muncă și de incluziunea socială. 2.
Statele membre, acolo unde este
cazul, să încerce să dezvolte, la scară mai mare, cele mai de succes măsuri
elaborate în cadrul axei „evoluție” din PSIS, în special pe planul inovării
sociale și al experimentării politicilor sociale cu sprijinul FSE. 3.
Pentru a promova mobilitatea
geografică a lucrătorilor și pentru a spori posibilitățile de ocupare a forței
de muncă, statele membre asigură complementaritatea acțiunilor menite să
sporească mobilitatea transnațională a forței de muncă susținute de FSE,
inclusiv parteneriatele transfrontaliere, cu sprijin acordat în temeiul axei
EURES din PSSI. 4.
Statele membre urmăresc
complementaritatea și coordonarea între sprijinul provenit din fondurile CSC
pentru activitățile independente, spiritul antreprenorial, crearea de
întreprinderi și întreprinderile sociale și sprijinul acordat din PSSI în
temeiul axei „microfinanțare și antreprenoriat social” destinat să sporească
accesul la microfinanțare pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața
forței de muncă și pentru microîntreprinderi, precum și să sprijine dezvoltarea
întreprinderilor sociale. 4.8 Mecanismul
Conectarea Europei (MCE)[40] 1.
MCE este fondul Uniunii destinat
punerii în aplicare a politicilor Uniunii cu privire la rețelele transeuropene
de transport (TEN) în ceea ce privește infrastructura în domeniul
transportului, telecomunicațiilor și al energiei. Pentru a maximiza valoarea
adăugată europeană în aceste domenii, statele membre și Comisia se asigură că
intervențiile prin FEDR și Fondul de coeziune sunt planificate în strânsă
colaborare cu sprijinul acordat prin MCE, astfel încât să se evite duplicarea
eforturilor și să se asigure crearea de legături optime între diferitele tipuri
de infrastructură atât la nivel local, regional și național, cât și la nivelul
Uniunii Se asigură o eficiență maximă a diferitelor instrumente de finanțare
pentru proiectele cu o dimensiune europeană și legată de piața unică, și în special
acele proiecte de punere în aplicare a rețelelor prioritare de transport, de
energie și de infrastructuri digitale, astfel cum au fost identificate în
cadrele strategice TEN respective. 2.
În domeniul transporturilor,
planurile se bazează pe cererea reală și preconizată în materie de transport și
identifică verigi lipsă și blocaje, luând în considerare evoluția legăturilor
transfrontaliere ale Uniunii și creând legături între regiunile din cadrul unui
stat membru. Investițiile în conectivitatea regională la rețeaua transeuropeană
de transport (TEN-T) globală și la rețeaua TEN-T centrală garantează faptul că
zonele urbane și rurale beneficiază de oportunitățile create de rețelele
majore. 3.
Prioritizarea
investițiilor care au un impact dincolo de teritoriul unui anumit stat membru,
în special de-a lungul coridoarelor rețelei TEN-T centrală, este coordonată cu
planificarea TEN-T și cu planurile de punere în aplicare a coridoarelor rețelei
centrale, astfel încât investițiile efectuate de FEDER și Fondul de coeziune în
ceea ce privește infrastructura de transport sunt în deplină conformitate cu
orientările TEN-T. 4.
Statele membre iau în considerare Cartea albă
a Comisiei privind transporturile,[41]
care stabilește o viziune pentru un sistem de transport competitiv și eficient
din punct de vedere al utilizăriiresurselor, subliniind faptul că o reducere
semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră este necesară în sectorul
transporturilor. Pentru fondurile CSC, acest lucru înseamnă
concentrarea asupra formelor de transport și de mobilitate urbană durabile,
precum și investiții în domeniile care oferă cea mai mare valoare adăugată
europeană. Odată identificate, investițiile sunt clasificate pe priorități în
funcție de contribuția lor la mobilitate, la durabilitate, la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, și la spațiul european unic al
transporturilor. 5.
Fondurile CSC permit
realizarea infrastructurilor locale și regionale și a legăturilor lor la
rețelele prioritare din Uniune în sectorul energiei și al telecomunicațiilor. 6.
Statele membre și Comisia pun în
aplicare mecanisme corespunzătoare de coordonare și de asistență tehnică pentru
a asigura complementaritatea și planificarea eficientă a măsurilor în domeniul
TIC în vederea utilizării pe deplin a diferitelor instrumente ale Uniunii
(fonduri CSC, MCE, rețele transeuropene, Orizont 2020) pentru finanțarea
rețelelor în bandă largă și a infrastructurilor serviciilor digitale. Alegerea
celui mai adecvat instrument de finanțare ia în considerare potențialul generator
de venituri al operațiunii și nivelul său de risc, pentru a asigura utilizarea
cât mai eficace a fondurilor publice. În cazul în care o operație a făcut
obiectul unei cereri de finanțare prin MCE, dar nu a fost selecționată,
evaluarea sa în cadrul MCE va fi luată în considerare de către statul membre în
cadrul selecției pentru sprijin din partea fondurilor CSC. 4.9 IPA, IEV
și FED[42] 1.
Statele membre și Comisia trebuie
încearcă să îmbunătățească coordonarea între instrumentele externe și fondurile
CSC pentru a îmbunătăți eficacitatea în realizarea mai multor obiectivele
strategice ale Uniunii. Coordonarea și complementaritatea cu Fondul european de
dezvoltare, Instrumentul de preaderare și Instrumentul european de vecinătate
sunt deosebit de importante. 2.
Pentru a sprijini o integrare
teritorială mai profundă, statele membre caută să valorifice sinergiile dintre
activitățile de cooperare teritorială în cadrul politicii de coeziune și
instrumentele europene de vecinătate, în special în ceea ce privește activitățile
de cooperare transfrontalieră. De asemenea, statele membre, se asigură, după
caz, că activitățile existente sunt asociate cu grupările europene de cooperare
teritorială nou create, având în vedere în special coordonarea și schimbul de
cele mai bune practici. 5. Coordonarea cu activitățile de cooperare 1.
Statele membre urmăresc
complementaritatea între activitățile de cooperare și alte acțiuni sprijinite
de fondurile CSC. 2.
Statele membre se asigură că
activitățile de cooperare constituie o contribuție eficace la obiectivele
strategiei Europa 2020 și că această cooperare este organizată în sprijinul
unor obiective strategice mai ample. În acest scop, statele membre asigură
complementaritatea și coordonarea cu alte programe sau instrumente finanțate de
Uniune. 3.
Pentru a spori
eficacitatea politicii de coeziune, statele membre urmăresc coordonarea și
complementaritatea între programul de cooperare teritorială europeană și cel
legat de obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă, în
special pentru a asigura o planificare coerentă și a facilita punerea în
aplicare a unor investiții de scară largă. 4.
Acolo unde este cazul, statele
membre se asigură că obiectivele strategiilor macroregionale și de bazin
maritim fac parte din planificarea strategică globală în cadrul programelor
politicii de coeziune în regiunile și statele membre implicate. Statele membre
se asigură, de asemenea, că în cazul în care strategiile macroregionale și
strategiile privind bazinele maritime au fost puse în aplicare, toate fondurile
CSC, după caz, sprijină punerea în aplicare a acestora. Pentru a asigura o
punere în aplicare eficientă, se asigură, de asemenea, o coordonare cu alte
instrumente finanțate de Uniune, precum și cu alte instrumente relevante. 5.
Statele membre utilizează,
după caz, posibilitatea de a efectua acțiuni interregionale și transnaționale
cu beneficiarii aflați în cel puțin un alt stat membru în cadrul programelor
operaționale legate de obiectivul privind „investițiile pentru creștere și
locuri de muncă”, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor relevante de
cercetare și inovare care rezultă din strategiile de specializare inteligentă. 6. Principiile
orizontale și obiectivele strategice intersectoriale A. Principiile orizontale 6.1 Parteneriat și guvernanță pe mai multe
niveluri În conformitate cu articolul 5, statele membre
respectă principiul de parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri pentru a
facilita obținerea coeziunii sociale, economice și teritoriale și realizarea
priorităților Uniunii privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Aceasta necesită o acțiune coordonată efectuată în conformitate cu
principiile subsidiarității și proporționalității și în parteneriat. Ea va lua,
de asemenea, forma unei cooperări operaționale și instituționalizate, în
special în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor
Uniunii. Prin urmare, statele membre fac uz pe deplin de parteneriatele
încheiate în cadrul fondurilor CSC. 6.2 Dezvoltarea durabilă 1.
Pentru a garanta integrarea
dezvoltării durabile în fondurile CSC și respectarea principiului dezvoltării
durabile astfel cum este prevăzut la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea
Europeană, obligația de a integra cerințele privind protecția mediului în
conformitate cu prevederile articolului 11 și cu principiul „poluatorul
plătește”, astfel cum este prevăzut în articolul 192 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, autoritățile de gestionare întreprind
următoarele acțiuni de-a lungul întregului ciclu de viață al programului,
pentru a evita sau reduce efectele dăunătoare mediului și a asigura avantaje
nete pe plan social, de mediu și climatic beneficii: (a)
direcționarea
investițiilor spre opțiunile cele mai economice din punct de vedere al
utilizării resurselor și cele mai durabile, (b)
evitarea investițiilor
care pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului sau climatului și
sprijinirea acțiunilor de atenuare a altor impacturi eventuale, (c)
adoptarea unei perspective pe
termen lung pentru compararea costului diferitelor opțiuni de investiții asupra
„ciclului de viață”, (d)
creșterea utilizării
achizițiilor publice ecologice. 2.
Statele membre se asigură
că investițiile realizate cu sprijinul fondurilor CSC țin cont de potențialul
de atenuare a schimbărilor climatice și sunt rezistente la impactul
schimbărilor climatice și al dezastrelor naturale, cum ar fi riscurile sporite
de inundații, valuri de căldură și fenomene meteorologice extreme. 3.
Statele membre identifică
cheltuielile legate de biodiversitate, utilizând metodologia bazată pe
categoriile de intervenție sau de măsuri adoptate de către Comisie. 4.
Investițiile trebuie să
fie, de asemenea, coerente cu ierarhizarea soluțiilor de gestionare a apei și
trebuie să pună accentul pe opțiunile de gestionare a cererii, luând în
considerare soluțiile de aprovizionare alternative doar în cazul în care
potențialul de economisire a apei și de creștere a eficienței a fost epuizat.
Intervenția publică în sectorul gestionării deșeurilor completează eforturile
depuse de sectorul privat, în special în ceea ce privește responsabilitatea
producătorilor. Acțiunile ar trebui să
sprijine abordările inovatoare care promovează o economie în circuit închis și
trebuie să fie consecvente cu ierarhia deșeurilor. 6.3 Promovarea egalității între bărbați și
femei și nediscriminarea 1.
În conformitate cu articolul 7,
statele membre urmăresc obiectivul egalității între bărbați și femei și adoptă
măsuri adecvate pentru a preveni orice discriminare și a asigura
accesibilitatea în cursul perioadei de pregătire, punere în aplicare,
monitorizare și evaluare a operațiunilor, în cadrul programelor cofinanțate din
fondurile CSC. În scopul realizării obiectivelor articolului 7, statele membre
descriu în detaliu acțiunile care urmează a fi întreprinse, în special în ceea
ce privește selectarea operațiunilor, stabilirea obiectivelor pentru
intervenții, precum și modalitățile de monitorizare și de raportare. Dacă este
cazul, statele membre efectuează, de asemenea, analize din punctul de vedere al
egalității între femei și bărbați. 2.
Statele membre asigură
participarea organismelor relevante responsabile de promovarea egalității de
șanse între femei și bărbați, nediscriminare și accesibilitate în parteneriat
și asigură structuri adecvate în conformitate cu practicile naționale care să
ofere consiliere privind egalitatea între femei și bărbați, nediscriminare și
accesibilitate, pentru a furniza expertiza necesară în pregătirea,
monitorizarea și evaluarea fondurilor CSC. Componența comitetelor de
monitorizare este echilibrată din punctul de vedere al genului și include o
funcție de expertiză/responsabilitate în ceea ce privește egalitatea între
femei și bărbați. 3.
Autoritățile de gestionare
efectuează în mod periodic evaluări specifice sau exerciții de autoevaluare, în
coordonare cu comitetele de monitorizare, punând accent pe aplicarea
principiului egalității între femei și bărbați. 4.
Statele membre abordează în mod
adecvat nevoile grupurilor defavorizate, pentru a le permite să se integreze
mai bine pe piața forței de muncă și să participe pe deplin la viața socială. B. Obiectivele strategice intersectoriale 6.4 Accesibilitate 1.
Autoritățile de gestionare se
asigură că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructurile care sunt
deschise sau furnizate publicului și sunt cofinanțate de fondurile CSC sunt
accesibile tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu handicap. În special, trebuie
să fie asigurată accesibilitatea la mediul fizic, la transporturi, la
tehnologiile informației și comunicațiilor pentru realizarea incluziunii grupurilor
defavorizate, inclusiv a persoanelor cu handicap. Autoritățile de gestionare
întreprind acțiuni de-a lungul ciclului de viață al programului pentru a
identifica și elimina barierele existente în materie de accesibilitate sau de a
preveni apariția altora noi. 6.5 Abordarea schimbărilor demografice 1.
Provocările rezultate din
evoluția demografică sunt luate în considerare la toate nivelurile. Prin
urmare, statele membre utilizează fondurile CSC pentru a elabora strategii
adaptate, în cazul în care este necesar, pentru a aborda problemele demografice
și pentru a genera creștere economică într-o societate în curs de îmbătrânire. 2.
Statele membre utilizează
fondurile CSC pentru a adopta măsuri care să faciliteze incluziunea tuturor
categoriile de vârstă. Acestea vizează în special consolidarea ofertelor de
locuri de muncă pentru persoanele în vârstă și pentru tineri. Investițiile în
infrastructurile de sănătate contribuie la atingerea obiectivului privind o
viață activă lungă și sănătoasă pentru toți cetățenii Uniunii. 3.
În regiunile cele mai
afectate de schimbările demografice, statele membre identifică măsuri pentru: (a)
susținerea relansării demografice
prin crearea unor condiții mai bune pentru familii și îmbunătățirea
echilibrului dintre viața profesională și viața de familie; (b)
stimularea ocupării forței
de muncă, creșterea productivității și a performanței economice prin investiții
în educație, TIC și cercetare; (c)
accentuarea caracterului adecvat
și a calității educației, precum și a structurilor de asistență socială; și (d)
asigurarea furnizării de
asistență medicală și de îngrijire pe termen lung rentabile, inclusiv a
investițiilor în servicii de sănătate și îngrijire online și în infrastructură. 6.6 Atenuarea schimbărilor climatice și
adaptarea la acestea Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la
acestea și prevenirea riscurilor sunt integrate în pregătirea, programarea,
punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea tuturor fondurilor. Se asigură vizibilitatea contribuțiilor la obiectivul
de a cheltui cel puțin 20% din bugetul Uniunii pentru atenuarea schimbărilor
climatice. 7. Dispoziții privind abordarea provocărilor
teritoriale 7.1. Statele membre și
regiunile parcurg următoarele etape pentru pregătirea contractelor de
parteneriat și a programelor acestora: (a)
o analiză a potențialului de
dezvoltare și a capacităților de care dispune statul membru sau regiunea, în
special în ceea ce privește principalele provocări identificate în strategia
Europa 2020, în programele naționale de reformă și în recomandările specifice
pentru fiecare țară. Autoritățile responsabile efectuează o analiză detaliată a
caracteristicilor naționale, regionale și locale; (b)
o evaluare a principalelor
provocări care trebuie abordate de regiune sau statul membru, identificarea
strangulărilor traficului și a verigilor lipsă, lacunele de inovare, inclusiv
lipsa capacității de planificare și punere în aplicare, care stânjenesc
perspectivele pe termen lung privind creșterea și locurile de muncă. Aceasta
constituie baza pentru identificarea posibilelor domenii și activități pentru
fixarea priorităților, intervențiilor și orientărilor strategice; (c)
o evaluare a coordonării
provocărilor intersectoriale, interjuridicționale sau transfrontaliere, în
special în contextul strategiilor macroregionale și de bazin maritim; (d)
identificarea etapelor
care permit îmbunătățirea coordonării între diferitele niveluri teritoriale și
surse de finanțare, pentru a furniza o abordare integrată care stabilește o
legătură între strategia Europa 2020 și actorii regionali și locali. 7.2. Pentru a lua în
considerare obiectivul coeziunii teritoriale, statele membre și regiunile se
asigură că abordarea generală de a promova o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii: (a)
reflectă rolul orașelor, zonelor
rurale, zonelor de pescuit și zonelor de coastă, al zonelor care se confruntă
cu probleme geografice sau demografice specifice; (b)
ține cont de provocările
specifice ale regiunilor ultraperiferice, ale regiunilor cele mai nordice cu
densitate foarte scăzută a populației, precum și ale regiunilor insulare,
transfrontaliere sau muntoase; (c)
ia în considerare legăturile
între zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește accesul la
infrastructuri și servicii abordabile și de calitate, precum și problemele din
regiunile cu o concentrație ridicată de comunități marginalizate din punct de
vedere social. ANEXA
II
Metodă pentru stabilirea cadrului de performanță 1. Cadrul
de performanță cuprinde obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare
prioritate pentru anii 2016 și 2018 și țintele stabilite pentru 2022. Obiectivele
de etapă și țintele sunt prezentate în conformitate cu formatul stabilit în
tabelul 1. Tabelul 1: Format standard pentru cadrul de
performanță Prioritate || Indicatorul și, dacă este cazul, unitatea de măsurare || Obiectivul de etapă pentru 2016 || Obiectivul de etapă pentru 2018 || Ținta pentru 2022 || || || || || || || || || || || || || || || || 2. Obiectivele
de etapă sunt ținte intermediare pentru realizarea obiectivului specific al
unei priorități, care exprimă progresul care se intenționează să fie
înregistrat pentru îndeplinirea țintei stabilite pentru sfârșitul perioadei. Obiectivele
de etapă stabilite pentru 2016 includ indicatori financiari și indicatori de
realizare. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2018 includ indicatori
financiari, indicatori de realizare și, dacă este cazul, indicatori de
rezultat. Obiectivele de etapă pot fi, de asemenea, stabilite pentru etapele
principale de implementare. 3. Obiectivele
de etapă sunt: –
relevante, incluzând informații esențiale privind
evoluția unei priorități; –
transparente, cu obiective care pot fi verificate
în mod obiectiv, identificând datele-sursă și punându-le la dispoziția
publicului; –
verificabile, fără a impune totuși o sarcină
administrativă disproporționată; –
consecvente în toate programele operaționale, după
caz.
ANEXA III Distribuirea
anuală a creditelor de angajament pentru perioada 2014-2020 […] ANEXA IVII
Adiționalitatea
1.
Cheltuieli structurale publice sau asimilabile
Cifra privind formarea brută de capital fix
din coloana X-1, exprimată ca procent din PIB, în conformitate cu tabelul 2 din
anexa 2 la „Orientările privind formatul și conținutul programelor de
stabilitate și de convergență”[43],
va fi utilizată pentru a se determina cheltuielile structurale publice sau
asimilabile.
2.
Verificarea
Verificările privind adiționalitatea în
conformitate cu articolul 86 alineatul (3) sunt supuse următoarelor norme: 2.1 Verificarea ex
ante (a)
În cazul în care un stat membru transmite un
contract de parteneriat, acesta furnizează informații privind profilul
planificat al cheltuielilor în formatul din tabelul 1 de mai jos. În acele
state membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și cele intermediare
acoperă mai mult de 15% și mai puțin de 70% din populație, informațiile privind
cheltuielile [din regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile intermediare]
trebuie să fie prezentate în același format. Tabelul 1 Cheltuielile administrației publice ca procent din PIB || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 P51 || X || X || X || X || X || X || X (b)
Statul membru pune la dispoziția Comisiei
informații privind principalii indicatori macroeconomici și prognozele care
stau la baza nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile. (c)
Odată ce există un acord din partea Comisiei și a
statului membru, tabelul 1 de mai sus va fi inclus în contractul de parteneriat
al statului membru în cauză ca nivel de referință al cheltuielilor structurale
publice sau asimilabile care trebuie să fie menținut în perioada 2014-2020. 2.2 Verificarea
intermediară (a)
La momentul verificării intermediare, un stat
membru se consideră a fi menținut nivelul cheltuielilor structurale publice sau
asimilabile dacă media anuală a cheltuielilor în perioada 2014-2017 este egală
cu sau mai mare decât nivelul de referință al cheltuielilor stabilit în
contractul de parteneriat. (b)
În urma verificării intermediare, Comisia poate
revizui, după consultarea statelor membre, nivelul de referință al
cheltuielilor structurale publice sau asimilabile din contractul de parteneriat
dacă situația economică a statului membru s-a modificat într-un mod
semnificativ de la adoptarea contractului de parteneriat și dacă schimbarea nu
a fost luată în considerare atunci când s-a stabilit nivelul de referință în
cadrul contractului de parteneriat. 2.3 Verificarea ex
post La momentul verificării ex post, un
stat membru se consideră a fi menținut nivelul cheltuielilor structurale
publice sau asimilabile dacă media anuală a cheltuielilor din perioada
2014-2020 este egală cu sau mai mare decât nivelul de referință al
cheltuielilor stabilit în contractul de parteneriat.
3.
Ratele de corecție financiară după verificarea ex post
În cazul în care Comisia decide să realizeze o
corecție financiară în conformitate cu articolul 86 alineatul (4), rata de
corecție financiară se obține scăzând 3% din diferența dintre nivelul de
referință din contractul de parteneriat și nivelul de performanță atins,
exprimată în procente din nivelul de referință, și apoi prin împărțirea
rezultatului la 10. Corecția financiară se stabilește aplicând această rată a
corecției financiare la contribuția fondurilor pentru statul membru în cauză în
cazul regiunilor mai puțin dezvoltate și al regiunilor de tranziție, pentru
întreaga perioadă de programare. În cazul în care diferența între nivelul de
referință din contractul de parteneriat și nivelul atins, exprimată în procente
din nivelul de referință din contractul de parteneriat, reprezintă 3% sau mai
puțin, nu se efectuează nicio corecție financiară. Corecția financiară nu depășește 5 % din
alocația Fondului către statul membru vizat pentru regiunile mai puțin
dezvoltate și în tranziție pentru ansamblul perioadei de programare. ANEXA IV
Condiții ex ante Condiții
tematice ex ante Obiective tematice || Condiție ex ante || Criterii de îndeplinire 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării (ținta C&D) [menționate la articolul 9 alineatul (1)] || 1.1. Cercetare și inovare: Existența unei strategii naționale sau regionale în domeniul cercetării și al inovării pentru specializarea inteligentă, în conformitate cu programul național de reformă, care să echilibreze cheltuielile private cu cercetarea și inovarea și care să fie conformă cu caracteristicile sistemelor naționale sau regionale eficiente în domeniul cercetării și al inovării[44]. || – Punerea în aplicare a unei strategii naționale sau regionale în domeniul cercetării și al inovării pentru specializarea inteligentă care: – se bazează pe o analiză de identificare a punctelor forte și a punctelor slabe (analiză de tip SWOT) cu scopul de a-și concentra resursele asupra unui număr limitat de priorități în materie de cercetare și inovare; – prezintă măsurile necesare pentru a stimula investițiile private în activitățile de CDT; – conține un sistem de monitorizare și revizuire. – Un stat membru a adoptat un cadru care evidențiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare și inovare; – Un stat membru a adoptat un plan multianual pentru buget și pentru stabilirea priorităților de investiții legate de prioritățile UE (Forumul pentru o strategie europeană privind infrastructurile în domeniul cercetării - ESFRI). 2. Sporirea utilizării și a calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor [ținta în domeniul benzii largi (broadband)] [menționate la articolul 9 alineatul (2)] || 2.1. Dezvoltarea digitală: Existența, în cadrul strategiei naționale sau regionale de inovare pentru specializarea inteligentă, a unui capitol explicit referitor la dezvoltarea digitală pentru stimularea cererii de servicii bazate pe TIC publice și private de bună calitate, accesibile și interoperabile și la sporirea utilizării de către cetățeni, inclusiv de categoriile vulnerabile, precum și de întreprinderi și de administrațiile publice, inclusiv referitor la inițiativele transfrontaliere. || – Existența unui capitol pentru dezvoltarea digitală în cadrul strategiei naționale sau regionale de inovare pentru specializarea inteligentă care conține: – bugetul și prioritizarea acțiunilor prin intermediul unei analize de tip SWOT efectuată în conformitate cu tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa[45]; – o analiză a contribuției de echilibrare a cererii și a ofertei de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) ar trebui să fi fost efectuată; – ținte măsurabile pentru rezultatele intervențiilor în domeniul alfabetizării digitale, al competențelor digitale, e-incluziunii e-accesibilității și e-sănătății, care sunt aliniate la strategiile naționale sau regionale existente și relevante. – evaluarea necesităților în materie de consolidare a construirii capacităților TIC. 2.2. Infrastructura privind accesul de generație următoare (Next Generation Access - NGA): Existența unor planuri naționale NGA care să țină seama de acțiunile regionale în vederea atingerii țintelor UE în materie de acces internet de mare viteză[46], care se concentrează asupra unor domenii în care piața nu reușește să ofere o infrastructură deschisă, la un cost rezonabil și la un nivel adecvat al calității în conformitate cu normele UE în materie de concurență și de ajutoare de stat, și care să poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile. || – Existența unui plan național de acces de generație următoare care conține: – un plan de investiții în infrastructură prin agregarea cererii și o hartă a infrastructurilor și serviciilor, actualizată în mod constant; – modele de investiții durabile care să conducă la intensificarea concurenței și care asigură accesul la infrastructură și servicii deschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare; – măsuri pentru a stimula investițiile private. 3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) [menționate la articolul 9 alineatul (3)] || 3.1. Au fost efectuate acțiuni specifice pentru punerea efectivă în aplicare a Actului privind micile întreprinderi (Small Business Act - SBA) și a versiunii revizuite a acestuia din 23 februarie 2011[47], inclusiv a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”. || – Acțiunile specifice includ: – un mecanism de monitorizare pentru a asigura punerea în aplicare a inițiativei SBA inclusiv un organism însărcinat cu coordonarea aspectelor legate de IMM-uri în diferite niveluri administrative („corespondent pentru IMM-uri”); – măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a crea o întreprindere la 3 zile lucrătoare și costul la 100 EUR; – măsuri pentru a reduce la 3 luni timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi; – un mecanism de evaluare sistematică a impactului pe care legislația îl are asupra IMM-urilor, utilizând un „test pentru IMM-uri”, luând în considerare diferențele privind mărimea întreprinderii, dacă este cazul. 3.2. Transpunerea în legislația națională a Directivei (2011/7/UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale[48]. || – Transpunerea directivei în cauză în conformitate cu articolul 12 din directivă (până la data de 16 martie 2013). 4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele [menționate la articolul 9 alineatul (4)] || 4.1. Eficiența energetică: Transpunerea în legislația națională a Directivei (2010/31/UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor în conformitate cu articolul 28 din directiva respectivă[49]. Conformitatea cu articolul 6 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020[50]. Transpunerea în legislația națională a Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice[51]. Transpunerea în dreptul intern a Directivei 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE[52]. || – Punerea în aplicare a unor cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor necesare în conformitate cu articolul 3, articolul 4 și articolul 5 din Directiva 2010/31/UE – Adoptarea măsurilor necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2010/31/UE; – Realizarea ratei solicitate de renovare a clădirilor publice; – Punerea la dispoziția clienților finali de contoare individuale; – Promovarea eficienței instalațiilor de încălzire și răcire în conformitate cu Directiva 2004/8/CE. 4.2. Energie regenerabilă: Transpunerea în legislația națională a Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor (2001/77/CE) și (2003/30/CE)[53]. || – Un stat membru a pus în aplicare scheme de sprijin transparente; a stabilit prioritățile privind accesul la rețea și expedierea, și a instituit norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice; – Un stat membru a adoptat un plan național de acțiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor (Ținta privind schimbările climatice) [prevăzută la articolul 9 alineatul (5)] || 5.1. Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor: Existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice[54]. || – Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care: – include o descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea națională a riscurilor; – include o descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; – ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. 6. Protecția mediului și promovarea utilizării durabile a resurselor [menționate la articolul 9 alineatul (6)] || 6.1. Sectorul apelor: Existența a) unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare utilizatorilor pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă și b) unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[55]. || – Un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE. – Adoptarea unui plan de gestionare a bazinului hidrografic, pentru districtul în care se situează un bazin hidrografic, în cazul în care investițiile se vor face în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[56]. – 6.2. Sectorul deșeurilor: Punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive[57], în special elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu directiva menționată și cu ierarhia deșeurilor. || – Un stat membru a raportat Comisiei cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE, motivele neîndeplinirii și acțiunile propuse pentru a atinge obiectivele stabilite; – Un stat membru s-a asigurat că autoritățile sale competente stabilesc, în conformitate cu dispozițiile de la articolele 1, 4, 13 și 16 din Directiva 2008/98/CE, unul sau mai multe planuri de gestionare a deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din directivă; – Cel târziu la 12 decembrie 2013, un stat membru a stabilit, în conformitate cu articolele 1 și 4 din Directiva 2008/98/CE, programele de prevenire a acumulării de deșeuri, în conformitate cu articolul 29 din directivă; – Un stat membru a luat măsurile necesare pentru atinge obiectivul pentru 2020 privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2008/98/CE. 7. Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore [menționate la articolul 9 alineatul (7)] || 7.1. Căi rutiere: Existența unui plan național amplu de transport care conține o prioritizare adecvată a investițiilor în Rețeaua transeuropeană pentru infrastructura de transport (TEN-T) de bază, a investițiilor în rețeaua globală (altele decât investițiile pentru TEN-T de bază) și în conectivitatea secundară (inclusiv transportul public la nivel local și regional). || – Existența unui plan global de transport care conține: – prioritizarea investițiilor în rețeaua TEN-T de bază, rețeaua globală și conectivitatea secundară. La stabilirea priorităților ar trebui să ia în calcul contribuția investițiilor pentru mobilitate, durabilitate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuția la zona de transport unic la nivel european; – un flux de proiecte realiste și mature (inclusiv calendarul, cadrul bugetar); – o evaluare strategică de mediu care îndeplinește cerințele juridice pentru planul de transport; – măsuri pentru a consolida capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura rezerva de proiecte. 7.2. Căi feroviare: Existența în cadrul planului național global de transport a unui capitol explicit privind dezvoltarea căilor ferate care conține o stabilire adecvată a priorităților de investiții în Rețeaua transeuropeană pentru infrastructura de transport (TEN-T) de bază, în rețeaua globală (alte investiții decât cele în TEN-T de bază) și în conectivitatea secundară a sistemului de căi ferate în funcție de contribuția acestora la mobilitate, durabilitate și la efectele de rețea la nivel național și european. Investițiile acoperă activele mobile și interoperabilitatea și consolidarea capacităților. || – Existența unui capitol privind dezvoltarea transportului feroviar în cadrul planului global de transport care conține: – un flux de proiecte realiste și mature (inclusiv un calendar, cadrul bugetar); – o evaluare strategică de mediu care îndeplinește cerințele juridice pentru planul de transport; – măsuri pentru a consolida capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura rezerva de proiecte. 8. Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă (Ținta privind forța de muncă) [menționate la articolul 9 alineatul (8)] || 8.1. Accesul la angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv inițiativele locale de angajare și sprijinul pentru mobilitatea forței de muncă: Politicile de îmbătrânire activă sunt concepute și aplicate în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă[58]; || – Serviciile de ocupare a forței de muncă au capacitatea de a furniza și furnizează: – măsuri personalizate și active și preventive în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, și care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă; – anticipare și consiliere privind oportunitățile de angajare pe termen lung create prin schimbări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon; – informare transparentă și sistematică cu privire la noi locuri de muncă vacante. – Serviciile de ocupare a forței de muncă au înființat rețele cu angajatorii și instituțiile de învățământ. 8.2. Activități independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri: existența unei strategii globale pentru sprijinirea favorabilă incluziunii întreprinderilor nou-înființate (start-up) în conformitate cu Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act)[59] și în coerență cu orientările în materie de forță de muncă și cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii[60], cu privire la favorizarea condițiilor de creare a locurilor de muncă. || – Existența unei strategii cuprinzătoare care include: – măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a crea o întreprindere la trei zile lucrătoare și costul la 100 EUR; – măsuri pentru a reduce la trei luni timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi; – acțiuni care asigură legătura între servicii adecvate de dezvoltare a întreprinderilor și servicii financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri și zone defavorizate. 8.3. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței forței de muncă, inclusiv acțiuni menite să sporească mobilitatea transnațională a forței de muncă[61]: - Instituțiile pieței forței de muncă sunt modernizate și consolidate în conformitate cu Orientările privind ocuparea forței de muncă; - Reformele instituțiilor pieței forței de muncă vor fi precedate de o strategie clară și o evaluare ex ante care să includă și dimensiunea de gen. || – Acțiuni pentru reformarea serviciilor de ocupare a forței de muncă, care au ca scop de a le conferi acestora capacitatea de a furniza[62]: – măsuri personalizate și active și preventive în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, și care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă; – consiliere privind oportunitățile de angajare pe termen lung create prin schimbări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon; – informare transparentă și sistematică privind noile locuri de muncă disponibile la nivelul UE. – Reforma serviciilor de ocupare a forței de muncă va include crearea de rețele împreună cu angajatori și instituții de învățământ. 8.4. Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate: Politicile de îmbătrânire activă sunt concepute și aplicate în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă[63] || – Acțiunile de combatere a dificultăților care afectează procesul de îmbătrânire activă și în bune condiții de sănătate[64]: – partenerii sociali sunt implicați în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de îmbătrânire activă; – un stat membru a instituit măsuri de promovare a îmbătrânirii active și cu scopul de a reduce perioada de pensionare anticipată. || 8.5. Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor: Existența unor politici care vizează favorizarea anticipării și bunei gestionări a modificărilor și restructurărilor la toate nivelurile relevante (național, regional, local și sectorial)[65]. || – Existența unor instrumente efective de sprijinire a partenerilor sociali și a autorităților publice în vederea dezvoltării unor metode proactive de schimbare și restructurare. 9. Investirea în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții (ținta privind educația) [prevăzută la articolul 9 alineatul (10)] || 9.1. Abandonul școlar timpuriu: Existența unei strategii cuprinzătoare pentru a reduce abandonul școlar timpuriu (AST) în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii[66]. || – Existența unui sistem pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor privind AST la nivel național, regional și local care: – conține o bază de date suficient de extinsă pentru elaborarea unor politici specifice; – este utilizat în mod permanent pentru a monitoriza evoluțiile de la nivelul respectiv. – Este instituită o strategie privind AST care: – se bazează pe dovezi; – este cuprinzătoare (adică vizează toate sectoarele educaționale, inclusiv dezvoltarea copiilor cu vârste fragede) și conține măsuri adecvate de prevenire, intervenție și compensare; – stabilește obiective consecvente cu recomandarea Consiliului privind strategiile de reducere a abandonului școlar; – este interdisciplinară și implică și coordonează toate sectoarele de politică și părțile interesate relevante pentru combaterea AST. 9.2. Învățământul superior: Existența unor strategii naționale sau regionale pentru creșterea nivelului de frecventare a unor forme de învățământ superior, sporirea calității și eficienței în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 privind modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa[67]: || – Existența unei strategii naționale sau regionale pentru învățământul superior care include: – măsuri de creștere a participării și ratei de absolvire care: – îmbunătățesc consilierea acordată viitorilor studenți; – cresc participarea la învățământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici și al altor grupuri slab reprezentate; – cresc participarea cursanților adulți; – (atunci când este necesar) reduc ratele de abandon/sporesc ratele de absolvire; – măsuri de creștere a calității care: – încurajează conținutul inovator și crearea de programe; – promovează standarde ridicate ale calității pedagogice; – măsuri de creștere a capacității de inserție profesională și a spiritului antreprenorial care: – încurajează dezvoltarea „competențelor transversale”, inclusiv spiritul antreprenorial, în toate programele de învățământ superior; – reduc diferențele între bărbați și femei în ceea ce privește opțiunile de învățământ și profesionale și încurajează studenții să aleagă cariere în sectoare în care sunt insuficient reprezentați, în vederea reducerii segregării pe piața muncii. – asigură un proces de învățământ informat, care beneficiază de pe urma cercetărilor și evoluțiilor în practicile comerciale. 9.3. Învățarea pe tot parcursul vieții: Existența unui cadru de politică națională și/sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții corespunzător cu orientările de politică de la nivelul Uniunii[68]. || – Existența unui cadru de politică națională sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții care conține: – măsuri de sprijinire a punerii în aplicare a învățării pe tot parcursul vieții (IPV) și a îmbunătățirii competențelor, precum și obținerea implicării părților interesate și încheierea de parteneriate cu acestea, inclusiv partenerii sociali și asociațiile societății civile; – măsuri eficace pentru îmbunătățirea competențelor adulților, tinerilor care urmează cursuri de formare profesională, femeilor care reintră pe piața muncii, lucrătorilor subcalificați și în vârstă, precum și altor grupuri dezavantajate; – măsuri pentru a spori accesul la IPV inclusiv prin implementarea efectivă a instrumentelor care favorizează transparența (cadrul european al calificărilor, cadrul național al calificărilor (CNC), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Asigurarea europeană a calității în educație și formare profesională) și dezvoltarea și integrarea serviciilor de învățare pe tot parcursul vieții (educație și formare, orientare, validare); – măsuri de sporire a relevanței educației și formării și de adaptare a acesteia la necesitățile grupurilor țintă identificate. 10. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei (ținta privind combaterea sărăciei) [menționate la articolul 9 alineatul (9)] || 10.1. Incluziunea activă Integrarea comunităților marginalizate, precum romii: Existența și punerea în aplicare a unei strategii naționale pentru reducerea sărăciei în conformitate cu Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii[69] și cu orientările privind ocuparea forței de muncă. Existența unei strategii naționale de integrare a romilor, în conformitate cu cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor[70] - Furnizarea de asistență pentru accesarea fondurilor de către părțile interesate relevante. || – Existența unei strategii naționale de reducere a sărăciei care: – se bazează pe dovezi. Aceasta necesită un sistem pentru colectarea și analiza datelor și informațiilor care oferă suficiente dovezi pentru elaborarea unor politici de reducere a sărăciei. Acest sistem este utilizat pentru monitorizarea evoluțiilor; – este conformă cu ținta privind sărăcia și excluziunea socială la nivel național (astfel cum este definită în Programul Național de Reformă), care include extinderea oportunităților de angajare pentru a cuprinde grupurile defavorizate; – conține o reprezentare cartografică teritorială, dincolo de nivelul regional/la nivelul NUTS 3, a concentrării grupurilor marginalizate și defavorizate, inclusiv rromii; – demonstrează participarea partenerilor sociali și a părților interesate relevante la elaborarea strategiilor de incluziune activă; – include măsuri pentru trecerea de la îngrijirea rezidențială la cea bazată pe comunitate; – indică în mod clar măsurile menite să prevină și să combată segregarea în toate domeniile. – Existența unei strategii de incluziune a minorității rome care: – stabilește obiective naționale realizabile pentru integrarea romilor în scopul eliminării decalajului față de restul populației. Aceste ținte ar trebui să vizeze cel puțin cele patru obiective UE de integrare a romilor legate de accesul la educație, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuințe; – este coerentă cu Programul Național de Reformă; – identifică, acolo unde este cazul, microregiunile defavorizate sau cartierele segregate în care comunitățile trăiesc în condițiile cele mai precare, folosind indicatori socioeconomici și teritoriali deja existenți (și anume nivelul educațional foarte slab, șomajul pe termen lung etc.). – alocă fonduri suficiente de la bugetele naționale, care să fie completate, după caz, cu fonduri internaționale și din partea UE; – include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul acțiunilor de integrare a romilor, precum și un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei; – este concepută, pusă în aplicare și monitorizată în strânsă cooperare și în cadrul unui dialog permanent cu organizațiile societății civile care apără drepturile rromilor, cu autoritățile regionale și locale; – conține un punct de contact național pentru strategii naționale de integrare a romilor cu autoritatea pentru coordonarea dezvoltării și punerii în aplicare a strategiei; – Oferirea de asistență părților interesate în prezentarea de proiecte și în punerea în aplicare și gestionarea proiectelor selectate 10.2. Sănătate: Existența unei strategii naționale sau regionale de sănătate care asigură accesul la servicii de sănătate de calitate și sustenabile din punct de vedere economic. || – Existența unei strategii naționale sau regionale de sănătate care: – conține măsuri coordonate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate; – conține măsuri de stimulare a eficienței în sectorul sănătății, inclusiv prin aplicarea de tehnologii, modele de prestare a serviciilor și infrastructură inovatoare eficiente; – conține un sistem de monitorizare și revizuire. – Un stat membru sau o regiune a adoptat un cadru care specifică resursele bugetare disponibile pentru sănătate; 11. Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice [menționate la articolul 9 alineatul (11)] || Eficiența administrativă a statelor membre : Existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a statelor membre, inclusiv o reformă a administrației publice[71] || – Existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a statului membru aflată în curs de punere în aplicare[72]. Strategia include: – o analiză și planificare strategică a acțiunilor de reformă juridică, organizațională și/sau procedurală; – dezvoltarea unor sisteme de management al calității; – acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative; – dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii și politici privind resursele umane care să acopere planurile de recrutare și parcursul carierei personalului, construirea capacităților și finanțarea; – dezvoltarea de competențe la toate nivelurile; – dezvoltarea de proceduri și instrumente de monitorizare și evaluare. Condiții ex ante generale Domeniu || Condiție ex ante || Criterii de îndeplinire 1. Antidiscriminare || Existența unui mecanism care să asigure o punere în aplicare eficientă și aplicarea Directivei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[73] și a Directivei 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică[74] || – Asigurarea punerii în aplicare eficiente a Directivei UE 2000/78/CE și a Directivei 2000/43/CE privind nediscriminarea, prin: – măsuri instituționale pentru implementarea, aplicarea și supravegherea directivelor UE privind nediscriminarea; – o strategie de formare și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a directivelor UE privind nediscriminarea. 2. Egalitate între bărbați și femei || Existența unei strategii pentru promovarea egalității de șanse între bărbați și femei și a unui mecanism care să asigure punerea în aplicare adecvată a acesteia. || – Punerea în aplicare cu eficacitate a unei strategii explicite de promovare a egalității între bărbați și femei este asigurată prin intermediul: – unui sistem de colectare și analizare a datelor și indicatorilor defalcați în funcție de sex, precum și de elaborare a unor strategii de gen bazate pe informații; – unui plan și criterii ex ante de integrare a obiectivelor de egalitate între bărbați și femei prin intermediul unor standarde și orientări în materie de egalitate de gen; – unor mecanisme de implementare, inclusiv prin implicarea unui organism de supraveghere a egalității de gen, și expertiza necesară pentru întocmirea, monitorizarea și evaluarea intervențiilor. 3. Invaliditate || Existența unui mecanism care să asigure o punere în aplicare eficientă și aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. [75] || – Implementarea și punerea efectivă în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap este asigurată prin: – punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu articolul 9 din Convenția ONU în vederea prevenirii, identificării și eliminării obstacolelor în calea accesibilității persoanelor cu handicap; – măsuri instituționale de punere în aplicare și supervizare a Convenției ONU în conformitate cu articolul 33 din Convenție; – un plan de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative pentru implementarea și aplicarea Convenției ONU inclusiv dispoziții adecvate pentru monitorizarea conformității cu cerințele privind accesibilitatea. 4.. Achizițiile publice || Existența unui mecanism care să asigure implementarea și aplicarea eficace a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2004/17/CE, precum și supervizarea și supravegherea lor în mod adecvat. || – Implementarea și aplicarea eficace a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2004/17/CE sunt asigurate prin: – transpunerea completă a Directivei 2004/18/CE și a Directivei 2004/17/CE; – măsuri instituționale de implementare, aplicare și supervizare cu privire la legislația UE în domeniul achizițiilor publice; – măsuri de asigurare a supervizării și supravegherii adecvate a procedurilor transparente de acordare a contractelor și informarea adecvată cu privire la acestea; – o strategie de formare și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a legislației UE în domeniul achizițiilor publice. 5. Ajutoare de stat || Existența unui mecanism care asigură transpunerea și punerea în aplicare cu eficacitate a legislației UE în domeniul ajutoarelor de stat. || – Implementarea și aplicarea eficientă a legislației UE privind ajutoarele de stat este asigurată prin: – acordurile instituționale referitoare la implementarea, aplicarea și supervizarea legislației UE în materie de ajutoare de stat; – o strategie de formare și difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor; – măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a legislației UE în domeniul ajutoarelor de stat. 6. Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) || Existența unui mecanism care să asigure implementarea și aplicarea eficientă a legislației Uniunii în domeniul mediului referitoare la EIA și SEA în conformitate cu Directiva (85/337/CEE) a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului[76] și Directiva (2001/42/CE) din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului[77]. || – Implementarea și aplicarea eficientă a legislației Uniunii în domeniul mediului este asigurată prin: – transpunerea completă și corectă a directivelor referitoare la EIA și SEA; – acordurile instituționale referitoare la implementarea, aplicarea și supervizarea directivelor referitoare la EIA și SEA; – o strategie de formare și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor referitoare la EIA și SEA; – măsuri de asigurare a unei capacități administrative suficiente. 7. Sistemele statistice și indicatorii de rezultat || Existența unui sistem statistic necesar pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem eficient de indicatori de rezultat necesari în scopul monitorizării progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și al efectuării evaluării impactului. || – Existența unui plan multianual privind colectarea și agregarea rapidă a datelor, care include: – identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice; – măsuri de publicare și acces public. – un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: – selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informații cu privire la aspectele bunăstării și progresului persoanelor care motivează acțiunile politice finanțate prin program; – stabilirea de ținte pentru acești indicatori. – respectarea, pentru fiecare indicator, a cerințelor următoare: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util și disponibilitatea publică a datelor; – proceduri adecvate pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficient de indicatori. ANEXA VI Informarea
și comunicarea privind contribuțiile din partea fondurilor
1.
Lista operațiunilor
Lista de operațiuni prevăzută la articolul 105
alineatul (2) conține, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului
membru, următoarele câmpuri de date: –
Denumirea beneficiarului (numai persoane juridice; nu
se vor numi persoane fizice); –
Titlul operațiunii; –
Rezumatul operațiunii; –
Data de începere a operațiunii; –
Data de finalizare a operațiunii (data prevăzută
pentru încheierea fizică sau implementarea integrală a operațiunii); –
Cheltuielile eligibile totale alocate operațiunii; –
Rata de cofinanțare UE (pe axă prioritară); –
Codul poștal al operațiunii; –
Țara; –
Denumirea categoriei de intervenție pentru
operațiune; –
Data ultimei actualizări a listei de operațiuni. Titlurile câmpurilor de date și titlurile
operațiunilor se indică, de asemenea, în cel puțin una dintre celelalte limbi
oficiale ale Uniunii Europene.
2.
Acțiuni de informare și de publicitate destinate publicului
Statul membru, autoritatea de management și
beneficiarii iau măsurile necesare de informare a publicului și de publicitate
privind operațiunile care beneficiază de contribuții în cadrul unui program
operațional, în conformitate cu prezentul regulament.
2.1.
Responsabilitățile statului membru și ale
autorității de gestionare
1. Statul
membru și autoritatea de gestionare se asigură de faptul că măsurile de
informare și publicitate sunt puse în aplicare în conformitate cu strategia de
comunicare și că acestea vizează de cea mai cuprinzătoare acoperire mass-media
posibilă prin utilizarea diverselor forme și metode de comunicare la nivelul
adecvat. 2. Statul
membru sau autoritatea de gestionare au responsabilitatea de a organiza cel
puțin următoarele măsuri de informare și publicitate: (a)
o activitate majoră de informare prin aducerea la
cunoștința publicului a lansării programului operațional; (b)
cel puțin o activitate majoră de informare pe an,
care promovează oportunitățile de finanțare și strategiile urmărite și prezintă
realizările programului operațional, inclusiv, dacă este relevant, proiectele
majore, planurile de acțiune comune și alte exemple de proiecte; (c)
afișarea steagului Uniunii Europene în fața
sediului fiecărei autorități de gestionare, sau într-un loc din sediul
respectiv care să fie vizibil publicului; (d)
publicarea, pe cale electronică, a listei de
operațiuni în conformitate cu secțiunea 1; (e)
oferirea de exemple de operațiuni, pe tipuri de
programe operaționale, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al
programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului
internet unic; exemplele ar trebui să fie într-una din limbile oficiale de
largă circulație ale Uniunii Europene, alta decât limba oficială (limbile
oficiale) a(le) statului membru în cauză; (f)
informații actualizate cu privire la implementarea
programului operațional, inclusiv principalele sale realizări, pe site-ul
internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi
accesat prin intermediul portalului internet unic. 3. Autoritatea
de gestionare implică în măsurile de informare și publicitate, în conformitate
cu legile și practicile naționale, următoarele organisme: (a)
partenerii menționați la articolul 5; (a)
centrele de informare privind Europa și
reprezentanțele Comisiei din statele membre; (b)
instituțiile de învățământ și cercetare. Aceste organisme diseminează la scară largă
informațiile descrise la articolul 105 alineatul (1) literele (a) și (b).
2.2.
Responsabilitățile beneficiarilor
1. Toate
măsurile de informare și comunicare furnizate de beneficiar confirmă
contribuția fondurilor pentru operațiune prin afișarea: (a)
siglei UE, în conformitate cu caracteristicile
tehnice prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat de Comisie în temeiul
articolului 105 alineatul (4), precum și o trimitere la Uniunea Europeană; (b)
o trimitere la fondul sau la fondurile din partea
cărora operațiunea a primit contribuții. 2. În
cursul implementării unei operațiuni, beneficiarul informează publicul larg cu
privire la contribuția obținută din partea fondurilor prin: (a)
afișarea pe site-ul internet al beneficiarului, în
cazul în care există un astfel de site internet, a unei scurte descrieri a
operațiunii, inclusiv scopurile și rezultatele acesteia, evidențiind
contribuția financiară din partea Uniunii Europene; (b)
expunerea cel puțin a unui afiș cu informații
despre proiect (dimensiunea minimă A3), inclusiv despre contribuția financiară
din partea Uniunii Europene, într-un loc ușor vizibil publicului, cum ar fi
zona de intrare a unei clădiri. 3. Pentru
acțiunile susținute de FSE și, în cazuri adecvate, pentru operațiunile
sprijinite de FEDER sau de Fondul de coeziune, beneficiarul se asigură de
faptul că cei care participă la o operațiune au fost informați cu privire la
această finanțare. Orice document, inclusiv orice listă de prezență
sau orice alt certificat referitor la o astfel de operațiune, include o
declarație cu privire la faptul că programul operațional a fost cofinanțat de
fondul sau de fondurile în cauză. 4. În
cursul implementării unei operațiuni sprijinite de FEDER sau de Fondul de
coeziune, beneficiarul expune, într-un loc ușor vizibil publicului, un panou
temporar de o dimensiune semnificativă pentru fiecare operațiune care constă
din finanțarea infrastructurii sau a unor operațiuni de construcție pentru care
contribuția publică totală alocată operațiunii depășește 500 000 EUR. 5. În
termen de cel mult trei luni de la finalizarea unei operațiuni, beneficiarul
expune o placă sau un panou permanent, de dimensiuni considerabile, într-un loc
ușor vizibil publicului pentru fiecare operațiune care îndeplinește următoarele
criterii: (a)
contribuția publică totală alocată operațiunii
depășește 500 000 EUR; (b)
operațiunea constă în achiziționarea unui obiect
fizic sau în finanțarea infrastructurii sau a unor operațiuni de construcție. Placa sau panoul menționează tipul, denumirea și
scopul operațiunii, iar formatul său îndeplinește caracteristicile tehnice
stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 105 alineatul (4).
3.
Acțiuni de informare a beneficiarilor potențiali și a beneficiarilor
3.1.
Măsuri de informare a beneficiarilor potențiali
1. Autoritatea
de management se asigură, în conformitate cu strategia de comunicare, că
strategia, obiectivele și oportunitățile de finanțare ale programului
operațional oferite în comun de Uniunea Europeană și statul membru sunt
difuzate la scară largă către beneficiarii potențiali și toate părțile
interesate, însoțite de detalii privind contribuția financiară oferită de
fondurile în cauză. 2. Autoritatea
de management se asigură că beneficiarii potențiali sunt informați cu privire
la cel puțin următoarele: (a)
condițiile de eligibilitate a cheltuielilor care
trebuie îndeplinite pentru a beneficia de o contribuție în cadrul unui program
operațional; (b)
o descriere a procedurilor de examinare a cererilor
de finanțare și a termenelor aferente; (c)
criteriile de selecție a operațiunilor care urmează
a beneficia de contribuții financiare; (d)
persoanele de contact de la nivel național,
regional sau local care pot furniza informații privind programele operaționale. (e)
că cererile de finanțare ar trebui să propună
activități de comunicare, proporționale cu dimensiunea operațiunii, în vederea
informării publicului cu privire la scopurile operațiunii și la contribuția UE
pentru operațiune.
3.2.
Măsuri de informare a beneficiarilor
1. Autoritatea
de management informează beneficiarii de faptul că acceptarea finanțării
constituie o acceptare a includerii lor pe lista de operațiuni publicată în
conformitate cu articolul 105 alineatul (2). 2. Autoritatea
de management furnizează informații și pachete cu material publicitar, inclusiv
formulare în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii să își
îndeplinească obligațiile prevăzute în secțiunea 2.2.
4.
Elemente din strategia de comunicare
Strategia
de comunicare întocmită de către autoritatea de management trebuie să includă
cel puțin următoarele elemente: (a)
o descriere a abordării în materie de comunicare,
inclusiv a principalelor măsuri de informare și de publicitate care urmează a
fi luate de statele membre sau de autoritatea de management adresate
beneficiarilor potențiali, beneficiarilor, difuzorilor de informații și
publicului larg, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 105; (b)
o descriere a materialelor care vor fi puse la
dispoziție în formate accesibile pentru persoanele cu handicap; (c)
o descriere a modului în care beneficiarii vor fi
sprijiniți în activitățile lor de comunicare; (d)
bugetul orientativ pentru punerea în aplicare a
strategiei; (e)
o descriere a organismelor administrative, inclusiv
a resurselor de personal, responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor de
informare și de publicitate; (f)
modalitățile de realizare a acțiunilor de informare
și publicitate menționate în secțiunea 2, inclusiv site-ul internet sau
portalul internet la care pot fi accesate aceste date; (g)
o descriere a modului de evaluare a măsurilor de
informare și publicitate din perspectiva vizibilității și cunoașterii
politicii, programelor operaționale, operațiunilor și rolului avut de fonduri
și de Uniunea Europeană; (h)
după caz, o descriere a modului de utilizare a
principalelor rezultate ale programului operațional anterior; (i)
o actualizare anuală care să prezinte activitățile
de informare și comunicare necesare; FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în
structura ABM/ABB 1.3. Natura propunerii/inițiativei 1.4. Obiectiv(e) 1.5. Motivele propunerii/inițiativei 1.6. Durata și impactul financiar 1.7. Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e) 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și raportare 2.2. Sistemul de gestiune și control 2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a
neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar
multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate) 3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza
impactului estimat asupra cheltuielilor 3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor
operaționale 3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu
caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar
multianual actual 3.2.5. Participarea terților la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.
CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.
Titlul propunerii/inițiativei
Propunere
de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor
dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul
cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și
Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
1.2.
Domeniul (domeniile) de politică în cauză în
structura ABM/ABB[78]
13.Politica
regională, activitățile ABB 13 03 (Fondul european de dezvoltare regională și
alte operațiuni regionale); 13 04 Fondul de coeziune 4.
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, activitatea
ABB 04 02 (Fondul social european)
1.3.
Natura propunerii/inițiativei
■ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune
nouă ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni
pregătitoare[79]
¨ Propunerea/inițiativa
se referă la prelungirea unei acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă
1.4.
Obiective
1.4.1.
Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e)
al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Obiectivul
politicii de coeziune este de a reduce disparitățile dintre nivelurile de
dezvoltare existente în diverse regiuni, în special în cazul zonelor rurale, al
zonelor afectate de tranziția industrială și în regiunile cu deficiențe
naturale sau demografice grave și permanente și de a contribui la atingerea
țintelor stabilite în strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, în special în ceea ce privește atingerea
țintelor cantitative principale identificate în strategia respectivă.
1.4.2.
Obiectiv(e) specific(e) și activitatea
(activitățile) ABM/ABB în cauză
FEDER
are drept scop consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în
Uniunea Europeană prin investiții de cofinanțare în statele membre, în timp ce
FSE promovează ocuparea forței de muncă, educația și incluziunea socială. Fondul
de coeziune ajută statele membre să facă investiții în rețele de transport și
în mediul înconjurător. Obiectivele
specifice ale intervenției din partea fondurilor sunt următoarele: - consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării - mărirea
accesibilității, utilizării și calității tehnologiilor informației și
comunicațiilor - îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a
sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF) - sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon în toate sectoarele; - promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a
gestionării riscurilor; - protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; - promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor
din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; - promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței
de muncă; - promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei - investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul
vieții - consolidarea capacității instituționale și o administrație publică
eficientă Activitățile
ABM/ABB în cauză: 13
03: Fondul european de dezvoltare regională și alte
intervenții la nivel regional 13
04: Fondul de coeziune 04
02: Fondul social european
1.4.3.
Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor
vizați/grupurilor vizate. Politica
de coeziune aduce o contribuție semnificativă la promovarea creșterii economice
și prosperității în toată Uniunea, precum și la realizarea obiectivelor de
politică europeană, reducând în același timp disparitățile economice, sociale
și teritoriale.
1.4.4.
Indicatori de rezultate și de impact
A se preciza
indicatorii care permit monitorizarea realizării propunerii/inițiativei. Comisia
propune un set comun de indicatori de realizare care pot fi agregați la nivelul
UE. Indicatorii de realizare comuni sunt incluși în anexele la reglementările
specifice fondurilor. Indicatorii de rezultat sunt obligatorii pentru toate
programele și toate prioritățile. Impactul programelor va fi evaluat în funcție
de obiectivele și țintele strategiei Europa 2020 și în funcție de PIB și
indicatorii privind șomajul, dacă este cazul.
1.5.
Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.
Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită
(îndeplinite) pe termen scurt sau lung
Uniunea
promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea
între statele membre. Propunerea stabilește cadrul pentru politica de coeziune
pentru următoarea perioadă de finanțare 2014-2020.
1.5.2.
Valoarea adăugată a implicării UE
Acțiunea
UE se justifică atât pe baza obiectivelor stabilite la articolul 174 din
tratat, cât și prin principiul subsidiarității. Dreptul de a acționa
este instituit prin articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care
prevede că „[Uniunea] promovează coeziunea economică, socială și teritorială,
precum și solidaritatea între statele membre”, precum și prin articolul 175 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care solicită în mod explicit
Uniunii să pună în aplicare această politică prin intermediul fondurilor
structurale, și prin articolul 177 care definește rolul Fondului de coeziune. Obiectivele
Fondului social european (FSE), Fondului european de dezvoltare regională
(FEDER) și Fondului de coeziune (FC) sunt definite la articolele 162, 176 și
177. Mai multe detalii privind valoarea adăugată a implicării UE pot fi găsite
în evaluarea impactului aferentă. Astfel
cum a evidențiat revizuirea bugetului UE, „bugetul UE ar trebui utilizat pentru
a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele
membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate
mai bune”[80].
Propunerea respectă principiul subsidiarității, întrucât sarcinile care revin
fondurilor sunt stabilite în tratat, iar politica este pusă în aplicare în
conformitate cu principiul gestiunii partajate și respectând competențele
instituționale ale statelor membre și ale regiunilor.
1.5.3.
Învățăminte desprinse din experiențe similare
anterioare
Un
rezumat poate fi găsit în evaluarea impactului care însoțește propunerea.
1.5.4.
Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente
relevante
Se
va stabili un cadru strategic comun. Acesta va transpune obiectivele și
prioritățile strategiei Europa 2020 în priorități de investiții pentru FEDER,
FC, FSE, FEADR și EMFF, ceea ce va asigura o utilizare integrată a fondurilor
în vederea atingerii obiectivelor comune. Cadrul strategic comun va defini, de
asemenea, mecanismele de coordonare cu alte politici și instrumente relevante
ale Uniunii.
1.6.
Durata și impactul financiar
¨ Propunere/inițiativă cu durată limitată
–
¨ Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014
până la 31.12.2020 –
¨ Impact financiar din 2014 până în 2023 ¨ Propunere/inițiativă cu durată
nelimitată · Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA
până în AAAA, · urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.
1.7.
Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)[81]
¨ Gestiune directă centralizată de către Comisie ¨ Gestiune indirectă centralizată, prin delegarea sarcinilor de implementare către: · ¨ agenții executive · ¨ organisme instituite de Comunități[82] · ¨ organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public. –
¨ persoane cărora li se încredințează punerea în
aplicare a unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind
Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului
49 din Regulamentul financiar ■ Gestiune partajată cu statele membre ¨ Gestiune descentralizată, împreună cu țări terțe ¨ Gestiune în comun cu
organizații internaționale (de precizat) Dacă se indică mai
multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea
„Observații”. Observații . .
2.
MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.
Norme de monitorizare și raportare
A se preciza frecvența
și condițiile. Sistemul
de monitorizare se va baza pe un sistem de gestiune partajată. Abordarea se va
baza pe comitetele de monitorizare înființate pentru fiecare program
operațional și pe rapoartele anuale de implementare aferente fiecărui program
operațional. Comitetele de monitorizare se întrunesc cel puțin o dată pe an. Sistemul
prevede, în completare, reuniuni anuale de revizuire care au loc între Comisie
și statele membre. În
plus față de rapoartele de implementare pentru fiecare program operațional,
rapoartele privind progresele realizate în 2017 și 2019 se vor concentra pe
aspectele strategice la nivel de stat membru. Pe această bază, Comisia va
pregăti rapoarte strategice în 2017 și 2019. Sistemul
de monitorizare și raportare se va baza pe indicatori de realizare și de
rezultat. Propunerile stabilesc un set comun de indicatori care va fi utilizat
pentru agregarea informațiilor la nivelul UE. În punctele-cheie ale perioadei
de implementare (2017 și 2019), alte condiții de analiză a progreselor
înregistrate de programe sunt integrate în rapoartele anuale de implementare. Sistemul
de monitorizare și raportare utilizează pe deplin potențialul transferurilor
electronice de date. Vor
fi puse în aplicare metode de evaluare pentru a evalua eficacitatea, eficiența
și impactul politicii, în special în privința principalelor ținte UE 2020 și a
altor indicatori de impact relevanți.
2.2.
Sistemul de gestiune și control
2.2.1.
Riscul (riscurile) identificat(e)
Începând
cu 2007, Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare „Curtea”) afișează
în raportul său anual o rată estimată de eroare pentru politica de coeziune în
ansamblu pentru fiecare an bugetar (2006-2009), pe baza unui eșantion de
tranzacții aleatoriu, anual și independent. Rata
de eroare estimată de Curte pentru politica de coeziune a fost ridicată în
comparație cu alte grupuri politice din bugetul UE în acești ani, și a variat
în jurul a 5%-10% din cheltuielile pentru perioada curentă de programare. Cu
toate acestea, rata de eroare furnizată de către Curte se referă la plăți
intermediare transmise de către statele membre, care sunt rambursate de către
Comisie înainte ca toate controalele prevăzute pentru programele din perioada
2007 – 2013 să fi fost efectuate la nivel național, precum și la nivel
comunitar. În
temeiul normelor actuale, plățile intermediare sunt certificate de Autoritatea
de certificare către Comisie după ce au fost efectuate verificările documentare
de gestiune referitoare la toate cheltuielile declarate de către beneficiari,
dar adesea înainte de efectuarea la fața locului a controalelor de gestiune aprofundate
sau a activităților de audit ulterioare. Prin urmare, acordurile de finanțare
multianuale prevăd că, în general, controalele sunt efectuate înainte, dar și
după ce activitatea de audit este efectuată de Curtea de Conturi Europeană, iar
rata reziduală de eroare obținută după ce toate controalele au fost realizate
poate fi în mod semnificativ mai mică decât rata de eroare detectată de Curte. Pe
baza experienței anterioare, rata reziduală de eroare de la sfârșitul perioadei
de programare, odată ce toate controalele au fost realizate, este estimat a fi
cuprinsă între 2% și 5%. O
serie de măsuri au fost prevăzute în propunerile de reducere a ratei de eroare
legată de plățile intermediare efectuate de Comisie (rata de eroare raportată
de Curtea de Conturi Europeană): 1)
Plățile intermediare efectuate de Comisie să fie limitate la un plafon de
90% din suma datorată statelor membre, întrucât la momentul respectiv numai o
parte a controalelor naționale au fost realizate. Soldul restant va fi
plătit după verificarea și închiderea conturilor anuale de îndată ce
autoritatea de management și autoritatea de audit au furnizat dovezi obținute
în urma unui audit și asigurări rezonabile. Orice nereguli constatate de
Comisie sau Curtea de Conturi Europeană după transmiterea conturilor anuale
certificate de autoritatea de management/de certificare vor duce la o corecție
netă. Acest lucru va oferi mai multe stimulente statelor membre să se asigure
de regularitatea cheltuielilor certificate Comisiei în comparație cu abordarea
actuală care permite o reciclare mai extinsă a fondurilor recuperate pe
parcursul duratei de viață a programelor. 2)
Introducerea unei verificări și închideri anuale a conturilor și a unei
închideri anuale a operațiunilor finalizate sau a cheltuielilor efectuate,
care va crea stimulente suplimentare pentru autoritățile naționale și regionale
să efectueze controale de calitate în timp util în vederea certificării
conturilor anuale către Comisie. Aceasta constituie o consolidare a gestiunii
financiare actuale și oferă o mai bună asigurare privind excluderea în fiecare
an a cheltuielilor neregulamentare din conturi, mai degrabă decât la sfârșitul
perioadei de programare. Se
preconizează că măsurile descrise anterior (noul sistem de rambursare,
verificarea și închiderea anuală a conturilor, precum și corecțiile nete
definitive de către Comisie) vor reduce rata de eroare sub 5%, iar rata finală
reziduală de eroare la încheierea programelor va fi mai apropiată de pragul de
semnificație de 2% aplicat de Curtea de Conturi Europeană. Această
estimare este, însă, condiționată de capacitatea Comisiei și a statelor membre
de a face față principalelor riscuri prezentate mai jos. O
analiză a greșelilor raportate de Curte și de Comisie în ultimii cinci ani
arată că principalele erori constatate sunt concentrate într-un număr
limitat de programe din anumite state membre. Ratele de eroare obținute pe
baza eșantioanelor statistice raportate de autoritățile de audit evidențiază,
de asemenea, diferențe importante între diferite programe și, prin urmare,
sprijină această analiză. Propunerea de axare a activităților și resurselor de
audit pe programele cu grad ridicat de risc și de a permite aplicarea unor
măsuri de control proporționale pentru programele cu sisteme eficiente de control,
va viza principalele riscuri într-un mod mai eficient și va conduce la o
utilizare mai eficientă a resurselor de audit existente atât la nivel național,
cât și la nivelul Comisiei. Posibilitatea de a beneficia de măsuri
proporționate în raport cu situația fiecărui program poate, în sine, să
introducă stimulente în favoarea măsurilor de control mai eficace. Analiza
erorilor care au rămas nedetectate de sistemele naționale de gestiune și
control și care au fost identificate de Curte în auditurile sale din 2006-2009
arată, de asemenea, o concentrare a riscurilor din următoarele categorii: Pentru FEDER și Fondul de coeziune, erorile legate de achizițiile
publice au contribuit la aproximativ 41% din totalul
erorilor cuantificabile constatate. Erorile privind eligibilitatea au
reprezentat 39% și au inclus diverse tipuri de erori precum erorile în
selectarea proiectelor, finanțarea unor categorii de costuri neeligibile,
situarea unor costuri în afara perioadei de eligibilitate sau a zonei
eligibile, erori de calcul al ratelor de cofinanțare, finanțarea de TVA
ineligibilă etc. Deficiențele din cadrul pistelor de audit au
reprezentat 11% din erorile cuantificabile (procentul fiind în scădere pe
parcursul timpului datorită înăspririi controalelor de gestiune), iar erorile
legate de problema complexă a proiectelor generatoare de venituri
(veniturile nededuse sau calculate incorect au dus la o rată de cofinanțare
prea mare) au reprezentat 6% din erorile cuantificabile raportate în cursul
perioadei respective. Pentru FSE, problemele legate de eligibilitate
au contribuit la aproximativ 58% din totalul erorilor cuantificabile constatate
și au constat în special din participanți neeligibili, costuri directe și
indirecte neeligibile, efectuarea de plăți înainte sau după perioada de
eligibilitate, cheltuieli neeligibile declarate pe baza unei sume forfetare,
costuri neeligibile aferente unor burse și alocații publice, venituri care nu
sunt deduse la calcularea cheltuielilor eligibile sau sunt calculate incorect,
servicii plătite care nu au fost livrate și TVA neeligibilă. Problemele
legate de acuratețe, care au reprezentat 7% din erorile cuantificabile
raportate, s-au referit la alocarea incorectă de costuri directe și indirecte,
utilizarea justificată în mod necorespunzător a metodei alocării cheltuielilor
de regie, greșeli în calcularea cheltuielilor, nerespectarea principiul
costurilor reale, supradeclararea cheltuielilor, calcularea incorectă a ratelor
de cofinanțare și, în cele din urmă, declarații multiple de costuri cu
personalul. Problemele legate de pista de audit au reprezentat 35% din
erori și au constat în lipsa unor documente justificative esențiale, în special
la nivelul beneficiarilor. Deși
Comisia întreprinde o serie de acțiuni împreună cu statele membre în scopul
reducerii acestor erori, se estimează că, până la adoptarea prezentei propuneri
și punerea corectă în aplicare a acesteia în statele membre, aceste erori ar
putea rămâne zone de risc potențial în următoarea perioadă de programare
2014-2020. Erorile
legate de achizițiile publice, în special, sunt o sursă majoră de erori care
pot reprezenta, estimativ, o rată de eroare de circa 2%-4% în fiecare an, în
medie, pentru perioada de programare actuală. Propunerile înaintate în cadrul
politicii de coeziune vor asigura controale mai eficiente, însă, pentru a
obține o reducere substanțială a ratei de eroare în cadrul politicii de
coeziune, este important ca aceste acțiuni să fie completate de o clarificare
și o simplificare a normelor privind achizițiile publice. În absența unor
proceduri uniformizate de achiziții publice și în cazul în care administrațiile
publice și beneficiarii din statele membre nu sunt în măsură să îmbunătățească
punerea în aplicare a acestor norme, politica de coeziune va continua să fie afectată
în mod sistematic de acest tip de erori care contribuie la rata de eroare
curentă. Actuala revizuire a directivei privind achizițiile publice ar trebui,
prin urmare, să prevadă posibilitatea de a contribui la o reducere a erorilor
din cadrul politicii de coeziune în conformitate cu cele indicate mai sus.
2.2.2.
Metoda (metodele) de control preconizată
(preconizate)
Arhitectura
propusă a sistemelor de gestiune și control reprezintă o evoluție a
configurației puse în aplicare în perioada 2007-2013 și păstrează majoritatea
funcțiilor efectuate în perioada curentă, inclusiv verificările administrative
și la fața locului, controalele de audit al sistemelor de gestiune și control
și de audit al operațiunilor. Aceasta menține, de asemenea, rolul Comisiei,
împreună cu posibilitatea pentru Comisie de a efectua întreruperi, suspendări
și corecții financiare. Pentru
consolidarea responsabilității, autoritățile implicate în program vor fi
acreditate de către un organism de acreditare național responsabil cu
supravegherea acestora. Propunerea oferă flexibilitate pentru a putea păstra
actuala arhitectură care cuprinde trei autorități principale pe program, în
cazurile în care sistemul actual s-a dovedit a fi eficient. Totuși, ea oferă,
de asemenea, posibilitatea de a fuziona autoritatea de management și
autoritatea de certificare și a diminua, astfel, numărul de autorități
implicate din statele membre. Un număr mai mic de organisme implicate ar reduce
sarcina administrativă și ar spori posibilitățile de întărire a capacității
administrative și permite, de asemenea, o distribuție mai clară a
responsabilităților. Costurile
aferente sarcinilor legate de control (la nivel național și regional, cu
excepția costurilor suportate de Comisie) sunt estimate la circa 2% din totalul
fondurilor administrate în perioada 2007-2013[83].
Aceste costuri sunt legate de următoarele zone de control: 1% provin din
coordonarea și pregătirea programelor naționale, 82% se referă la gestionarea
programelor, 4% la certificare și 13% la audit. Următoarele propuneri vor crește costurile aferente controlului: crearea
și funcționarea unui organism de acreditare (ale cărui costuri pot fi
compensate prin fuzionarea autorităților de management și de certificare, în
cazul în care statul membru selectează această opțiune); -
prezentarea conturilor anuale certificate și a unei declarații anuale de
gestiune, care implică efectuarea în prealabil a tuturor controalelor necesare
în cursul anului contabil (fapt care poate necesita eforturi administrative
suplimentare); -
necesități în materie de activități de audit suplimentare efectuate de către
autoritățile de audit pentru a audita declarația de gestiune sau necesitatea de
a finaliza auditurile și de a exprima o opinie de audit într-o perioadă de timp
mai scurtă decât cea prevăzută în temeiul obligațiilor actuale. Există, de asemenea, propuneri care vor reduce costurile aferente
controlului: -
opțiunea de a fuziona autoritățile de gestionare și certificare, fapt care ar
putea permite statului membru să economisească o parte substanțială a
procentului de 4% din costurile actuale legate de certificare, datorită unei
îmbunătățiri a eficienței administrative, a reducerii nevoii de coordonare și a
reducerii domeniului de aplicare al auditurilor; -
utilizarea costurilor simplificate și a planurilor de acțiune comune, care
reduce sarcina și costurile administrative la toate nivelurile, atât pentru
administrații, cât și pentru beneficiari; -
mecanisme proporționale de control pentru verificările gestiunii și pentru
audituri; - închiderea
anuală, care va reduce costul de arhivare a documentelor în scopuri de control
pentru administrațiile publice și beneficiari. Prin urmare, în ansamblu, se preconizează că propunerile vor conduce la
o redistribuire a costurilor aferente controlului (menținându-se în jurul a 2%
din totalul fondurilor gestionate), mai degrabă decât o creștere sau o scădere. Cu toate acestea, se anticipează că această redistribuire a
costurilor (între funcții diferite și datorită regimului de control
proporțional, și între diferite state membre și diferite programe) va permite o
atenuare a riscurilor mai eficace și, astfel, va conduce la o rată de eroare
mai mică de 5%. În afară de modificările regimului de gestiune și control financiar
menite să contribuie la detectarea eficientă și excluderea timpurie a erorilor
din conturi, propunerea prevede simplificarea în mai multe domenii care
contribuie la prevenirea erorilor. Astfel cum s-a arătat mai sus, măsurile propuse în aceste domenii ar
viza 55% din ratele de eroare raportate pentru perioada curentă. Aceste
măsuri includ: -
O utilizare pe scară mai largă a costurilor simplificate care reduce erorile
legate de gestiunea financiară, normele de eligibilitate și pista de audit, și
reorientează implementarea, cât și controlul efectuării operațiunilor. -
O mai mare concentrare tematică a finanțării, care poate determina o reducere a
erorilor care rezultă din marea varietate a intervențiilor și, în consecință,
din aplicarea unei varietăți de norme de eligibilitate. -
Reguli clarificate pentru selectarea proiectelor. -
O abordare mai simplă, forfetară, în cazul operațiunilor generatoare de
venituri, care va reduce riscul de erori în determinarea și deducerea
veniturilor generate de operațiuni. -
Armonizarea, clarificarea și simplificarea normelor de eligibilitate împreună
cu alte instrumente UE de asistență financiară, ceea ce va reduce erorile
efectuate de către beneficiarii care beneficiază de contribuții din diferite
surse. -
O structură obligatorie a gestionării datelor electronice și a schimbului
electronic de date între administrație și beneficiari, aceasta putând reduce
rata de eroare care rezultă din păstrarea inadecvată a documentelor și
simplificând sarcina administrativă suportată de beneficiari. -
Închiderea anuală a operațiunilor sau cheltuielilor, ceea ce scade numărul de
erori legate de pista de audit prin reducerea perioadei de păstrare a
documentelor și evită acumularea substanțială de lucrări administrative legate
de închiderea unică a conturilor ce are loc la sfârșitul perioadei de
programare. -
Majoritatea simplificărilor enumerate mai sus contribuie, de asemenea, la
reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și, prin urmare,
reprezintă o reducere simultană a riscurilor de erori și a sarcinii administrative.
2.3.
Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile
de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Serviciile
fondurilor structurale împreună cu OLAF au pus în aplicare o strategie comună
de prevenire a fraudelor, care prevede o serie de acțiuni care urmează a fi
efectuate de Comisie și de statele membre pentru a preveni frauda în domeniul
acțiunilor structurale care fac obiectul gestiunii partajate. Ambele
DG-uri lucrează în prezent la elaborarea modelului de notare a riscului de
fraudă care va fi utilizat de către autoritățile de management în cauză pentru
116 programe FSE și 60 de programe FEDER. Recenta
Comunicare a Comisiei cu privire la o strategie antifraudă [COM (2011) 376
final din 24.6.2011] salută strategia existentă drept inițiativă de bună
practică și prevede acțiuni complementare acesteia, cea mai importantă fiind ca
propunerea Comisiei de regulament pentru perioada 2014-2020 să solicite
statelor membre să pună în aplicare măsuri de prevenire a fraudei care să fie
eficace și proporționale cu riscurile de fraudă identificate. Actuala
propunere a Comisiei include o obligație explicită de a pune în aplicare astfel
de măsuri în temeiul articolului 86 alineatul (4) litera (c). Aceasta ar trebui
să permită sporirea conștientizării fraudelor în statele membre, în toate
organismele implicate în gestiunea și controlul fondurilor și, astfel,
reducerea riscului de fraudă.
3.
IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.
Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual
și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
· Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor
din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Numărul || CD[84] || din partea țărilor AELS[85] || din partea țărilor candidate[86] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar 1 Noile rubrici pt. creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru perioada 2014-2020 || 04021700 FSE de convergență 04021900 FSE competitivitate regională 13031600 FEDER de convergență 13031800 FEDER competitivitate regională 13031900 FEDER cooperare teritorială europeană 13040200 Fondul de coeziune || CD || NU || NU || NU || NU · Noi linii bugetare solicitate: NU În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și
a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Numărul [Rubrica……………………………………..] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar […] || [XX.YY.YY.YY] […] || […] || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU
3.2.
Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.
Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
în milioane EUR (cu 3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii DG: REGIO și EMPL || || || Anul N[87] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL Credite operaționale (prețurile din 2011) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Noi linii bugetare FEDER și FSE || Angajamente || ‑{}‑(1) || 37.004,47636.942,785 || 37.564,77437.375,939 || 38.023,07937.758,354 || 38.379,86738.153,836 || 38.722,32538.562,407 || 39.021,27738.948,791 || 39.303,92039.333,716 || 268.019,718267.075,828 Plăți || (2) || 5.662,0725.648,1 || 11.297,04611.254,375 || 21.863,67521.778,321 || 28.576,824.448,469 || 31.789,23231.612,19 || 36.702,87336.502,392 || 34.774,28734.602,638 || 170.666,010169.846,485 Nouă linie bugetară FC înainte de transferul către noua linie bugetară pentru mecanismul „Conectarea Europei” || Angajamente || (1a) || 9.482,5819.572,122 || 9.751,2409.614,264 || 9.968,9039.631,037 || 10.138,9779.702,463 || 10.308,6219.883,112 || 10.456,51210.053,301 || 10.595,85310.217,011 || 70.702,68768.673,310 Plăți || (2a) || 1.499,3971.455,451 || 2.821,0472.825,665 || 5.410,6384.862,238 || 7.352,2906.017,686 || 8.652,8007.248,39 || 9.699,9649.845,352 || 8.801,7329.299,137 || 44.237,86941.553,920 Transfer către noua linie bugetară pentru mecanismul „Conectarea Europei” || Angajamente || (1b) || 1397,5 || 1401,8 || 1403,8 || 1414,8 || 1440,9 || 1451,3 || 1489,9 || 10 000,0 Plăți || (2b) || 4,8 || 903,8 || 1003,8 || 1103,2 || 1129,9 || 1177,6 || 1303,6 || 6 626,7 Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul destinat unor programe specifice[88] || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 13.01.04.01 – personal extern (FEDER) || || (3) || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3,060 || 3060 || 21,420 13.01.04.01 – personal extern (Fondul de coeziune) || || || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 1,340 || 9,380 04..01.04.01 – personal extern (FSE) || || || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 35,000 Total personal extern pentru fostele linii BA || || || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 9,400 || 65,800 ALTE CREDITE DE NATURĂ ADMINISTRATIVĂ ALE DG REGIO || || || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 93,555 ALTE CREDITE DE NATURĂ ADMINISTRATIVĂ ALE DG EMPL || || || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 112,000 TOTAL credite pentru DG REGIO, DG EMPL și DG MOVE || Angajamente || =1+1a +3 || 46.525,82246.553,672 || 47.354,77947.028,968 || 48.030,74747.428,155 || 48.557,60847.895,064 || 49.069,71148.484,284 || 49.516,55449.040,857 || 49.938,53749.589,492 || 338.993,760336.020,493 Plăți || = 2+2a +3 || 7.200,2357.142,316 || 14.156,85914.118,805 || 27.313,07826.679,324 || 35.967,87934.504,920 || 40.480,79838.899,345 || 46.441,60246.386,509 || 43.614,78443.940,540 || 215.175,234211.671,759 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 46.487,05846.514,907 || 47.316,01446.990,203 || 47.991,98247.389,390 || 48.518,84347.856,299 || 49.030,94648.445,519 || 49.477,78949.002,092 || 49.899,77249.550,727 || 338722,405335.749,138 Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 38,765 || 271,355 TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 46.525,82246.553,672 || 47.354,77947.028,968 || 48.030,74747.428,155 || 48.557,60847.895,064 || 49.069,71148.484,284 || 49.516,55449.040,857 || 49.938,53749.589,492 || 338.993,760336.020,493 Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai
multe rubrici: N/A TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || || || || || || || || TOTAL credite la RUBRICILE 1-4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” în milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL DG: REGIO || Resurse umane || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 561,309 Alte cheltuieli administrative || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 26,600 TOTAL pentru DG REGIO || Credite || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 83,987 || 587,909 739109 || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL DG: EMPL || Resurse umane || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 Alte cheltuieli administrative || || || || || || || || TOTAL pentru DG EMPL || Credite || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 109,387 || 765,709 în milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul N[89] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL TOTAL credite la RUBRICILE 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 46.635,210 46.663,059 || 47.464,16647.138,355 || 48.140,13447.537,542 || 48.666,99548.004,451 || 49.179,09848.593,671 || 49.625,94149.150,244 || 50.047,92449.698,879 || 339.759,469336.786,202 Plăți || || || || || || || ||
3.2.2.
Impactul estimat asupra creditelor operaționale
· ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale · ¨ Propunerea implică utilizarea de credite operaționale, conform
explicațiilor de mai jos. Politica de coeziune este administrată prin gestiune
partajată. În timp ce prioritățile strategice sunt stabilite la nivelul UE,
gestiunea curentă efectivă revine autorităților de management la nivel
național, regional și local. În timp ce indicatorii de realizare comuni sunt
propuși de Comisie, țintele efective privind realizările sunt propuse de aceste
autorități de management în cadrul programelor lor operaționale și sunt avizate
de Comisie. Prin urmare, este dificil să se specifice ținte privind realizările
până la momentul în care proiectele de programe sunt elaborate, negociate și
convenite în 2013/14. Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL REALIZĂRI Tipul de realizare[90] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Număr total de realizări || Total costuri OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1[91]… || || || || || || || || || || || || || || || || -Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || -Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || -Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || || OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2… || || || || || || || || || || || || || || || || -Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || || COST TOTAL || || || || || || || || || || || || || || || || .
3.2.3.
Impactul estimat asupra creditelor cu caracter
administrativ
3.2.3.1.
Rezumat
· ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative · ¨ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative,
conform explicațiilor de mai jos: DG REGIO în milioane EUR (cu 3
zecimale) || Anul N[92] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane REGIO || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 80,187 || 561,309 Alte cheltuieli administrative || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 3,800 || 26,600 Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 83,741 || 586,187 În afara RUBRICII 5[93] din cadrul financiar multianual[94] || || || || || || || || Resurse umane REGIO || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 4,4 || 30,8 Alte cheltuieli de natură administrativă || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 13,365 || 93,555 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 17,765 || 124,355 TOTAL || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 101,506 || 710,542 DG EMPL în milioane EUR (cu 3
zecimale) || Anul N[95] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 Alte cheltuieli administrative || || || || || || || || Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 25,400 || 177,800 În afara RUBRICII 5[96] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 5,000 || 35,000 Alte cheltuieli de natură administrativă || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 16,000 || 112,000 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 21,000 || 147,000 TOTAL || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 46,400 || 324,800 TOTAL || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 148,933 || 1.042,531
3.2.3.2.
Necesarul de resurse
umane estimat
· ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane · ¨ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform
explicațiilor de mai jos: cifrele utilizate pentru anul n sunt cele pentru anul
2011. DG REGIO: Estimarea trebuie exprimată în valoare
întreagă (sau cel mult cu o zecimală) || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) REGIO || 13 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 606 || 606 || 606 || 606 || 606 || 606 || 606 13 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || 13 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[97] REGIO || 13 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 48 || 48 || 48 || 48 || 48 || 48 || 48 13 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || 13 01 04 01 [98] || - la sediu[99] || 56 || 56 || 56 || 56 || 56 || 56 || 56 - în delegații || || || || || || || 13 01 04 03 [100] || - la sediu[101] || 25 || 25 || 25 || 25 || 25 || 25 || 25 - în delegații || || || || || || || XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || || 10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || || Altul || || || || || || || TOTAL || 735 || 735 || 735 || 735 || 735 || 735 || 735 XX este domeniul
de politică sau titlul din buget în cauză. Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de efectivele de personal ale Direcției Generale în cauză
alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul
Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar
putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul
procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || Să contribuie la analiza, negocierea, modificarea și/sau pregătirea pentru aprobarea propunerilor de programe și/sau proiecte în statul membru XXX. Să contribuie la gestionarea, monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a programelor/proiectelor aprobate. Să asigure respectarea normelor care guvernează programul XXX. Personal extern || Idem și/sau sprijin administrativ DG EMPL Estimarea trebuie
exprimată în unități echivalente normă întreagă, fără zecimale || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) || 04 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentanță ale Comisiei) (200 de posturi, cost unitar 127 000 EUR) || 200 || 200 || 200 || 200 || 200 || 200 || 200 (în delegații) || || || || || || || (cercetare indirectă) || || || || || || || (cercetare directă) || || || || || || || Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[102] || (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || || (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || 04 01 04 01 [103] || - la sediu[104] || 93 || 93 || 93 || 93 || 93 || 93 || 93 - în delegații || || || || || || || XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || || xx 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || || || || || || || Altul xx 01 04 02) || || || || || || || TOTAL || 293 || 293 || 293 || 293 || 293 || 293 || 293 XX este domeniul
de politică sau titlul din buget în cauză. Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de efectivele de personal ale Direcției Generale în cauză
alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul
Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar
putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul
procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.
3.2.4.
Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual
actual
· ¨ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual următor. · ¨ Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii
corespunzătoare din cadrul financiar multianual. A se explica reprogramarea necesară, precizându-se
liniile bugetare vizate și sumele aferente. […] · ¨ Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de
flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[105]. A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni,
precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente. […]
3.2.5.
Participarea terților la finanțare
· Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților · ¨ Propunerea prevede că finanțarea europeană trebuie să fie cofinanțată. Suma
exactă nu poate fi cuantificată. Regulamentul stabilește ratele maxime de
cofinanțare diferențiate în conformitate cu nivelul de dezvoltare regională (în
conformitate cu articolul 73 din regulamentul propus): Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || Total Precizați organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM || TOTAL credite cofinanțate || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se confirma ||
3.3.
Impactul estimat asupra veniturilor
· ¨ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor. · ¨ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar: –
¨ asupra resurselor proprii –
¨ asupra veniturilor diverse în milioane EUR (cu 3 zecimale) Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[106] Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) Articolul …………. || || || || || || || || Pentru diversele venituri
alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate). […] A se preciza metoda de
calcul a impactului asupra veniturilor. […] [1] COM(2012) 388 final [2] JO C , , p. . [3] JO C , , p. . [4] JO C , , p. . [5] JO L 248, 16.9.2002, p. 1. [6] JO L 154, 21.6.2003, p. 1. [7] JO L 209, 2.8.1997, p. 1. [8] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [9] JO L 210, 31.7.2006, p. 25. [10] [11] [12] [13] JO L , , p. . [14] [15] [16] [17] JO L 191, 23.7.2010, p. 28. [18] JO L 308, 24.11.2010, p. 46. [19] JO L 379, 28.12.2006, p. 5. [20] JO L 337, 21.12.2007, p. 35. [21] JO L 193, 25.7.2007, p. 6. [22] JO L 134, 30.4.2004, p. 114. [23] JO L 210, 31.7.2006, p. 19. [24] JO L 53, 23.2.2002, p. 1. [25] JO L 118, 12.5.2010, p. 1. [26] JO L 53, 23.2.2002, p. 1. [27] Ref. țintele principale UE 2020. [28] JO L 197, 21.7.2001, p. 30. [29] JO… [30] JO L 209, 2.8.1997, p. 1. [31] Astfel cum este definită de Sistemul european de conturi
(SEC) și transmise de toate cele 27 de state membre în programele lor de
stabilitate și convergență. [32] Explicație: Sectorul administrațiilor publice
constă în principal în unitățile administrației publice centrale, de stat și
locale împreună cu fondurile de securitate socială impuse și controlate de
unitățile respective. În plus, acesta cuprinde instituțiile fără scop lucrativ
care desfășoară o activitate de producție non-piață și care sunt controlate și
finanțate, în cea mai mare parte, de unitățile administrațiilor publice sau de
fondurile de securitate socială. [33] JO L 83, 27.3.1999, p. 1. [34] COM(2011) 809 final [35] COM(2011) 834 final [36] JO L 290, 6.11.2010 (p. 39 – 48
2010/670/UE: Decizia Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor
și măsurilor pentru finanțarea proiectelor demonstrative comerciale care
vizează captarea și stocarea geologică a CO2 în condiții de siguranță din punct
de vedere al mediului, precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii
inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul sistemului de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în
Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a
Consiliului (2010/670/UE) JO L 275, 25.10.2003,p.32-46. [37] COM(2011) 874
final [38] COM(2011) 788 final [39] COM(2011) 609 final [40] COM(2011) 665 final [41] Foaie de parcurs pentru un spațiu
european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și
eficient din punct de vedere al resurselor, COM 2011) 144 final. [42] COM(2011) 838 final; COM(2011)
839 final; COM(2011)837 final. [43] Astfel cum au fost aprobate de Consiliul ECOFIN la 7
septembrie 2010. [44] Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă emblematică a
Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării [COM(2010) 546 final din
6.10.2010]. Angajamentele 24/25 și anexa I „Instrument de autoevaluare:
Caracteristicile unor sisteme eficace de cercetare și inovare la nivel național
și regional”. Concluziile Consiliului Competitivitate: Concluzii privind „ O
Uniune a inovării ” pentru Europa (doc. 17165/10 din 26.11.2010). [45] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O
Agendă digitală pentru Europa [COM(2010)245 final/2 din 26.8.2010]. Document de
lucru al serviciilor Comisiei: Tablou de bord al Agendei digitale [SEC (2011)
708 din 31.5.2011]. Concluziile Consiliului Transporturi, Telecomunicații și
Energie privind Agenda digitală pentru Europa (doc. 10130/10 din 26 mai 2010) [46] Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor: O Agendă digitală pentru Europa
[COM(2010)245 final/2 din 26.8.2010]. Document de lucru al serviciilor
Comisiei: Tablou de bord al Agendei digitale [SEC (2011) 708 din 31.5.2011]. [47] Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „ Small Business
Act ” pentru Europa [COM (2008) 394 din 23.6.2008]; Concluziile Consiliului
Competitivitate: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „ Small Business Act ”
pentru Europa (doc. 16788/08, 1.12.2008); Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul
Regiunilor: Reexaminare a „ Small Business Act” pentru Europa [COM (2008) 78
final, 23.2.2011]; Concluziile Consiliului Competitivitate: Concluzii privind
revizuirea „ Small Business Act” pentru Europa (doc. 10975/11 din 30.5.2011). [48] JO L 48,
23.2.2011, p. 1. [49] JO L 153,
18.6.2010, p. 13. [50] JO L 140,
5.6.2009, p. 136. [51] JO L 114,
27.4.2006, p. 64. [52] JO L 52,
21.2.2004, p. 50. [53] JO L 140,
5.6.2009, p. 16. [54] Concluziile
Consiliului Justiție și Afaceri Interne; 11-12 aprilie 2011, Concluzie privind
dezvoltarea în continuare a evaluărilor riscurilor pentru gestionarea
dezastrelor în Uniunea Europeană. [55] JO L 327,
22.12.2000, p. 1. [56] JO L 327,
22.12.2000, p. 1. [57] JO L 312,
22.11.2008, p. 3. [58] Decizia
(2010/707/UE) a Consiliului din 21 octombrie 2010, JO L 308, 24.11.2010, p. 46. [59] Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor: Gândiți mai întâi la scară mică -
Un „ Small Business Act ” pentru Europa [COM (2008) 394 din 23.6.2008];
Concluziile Consiliului Competitivitate: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „
Small Business Act ” pentru Europa (doc. 16788/08, 1.12.2008); Comunicarea
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și
Comitetul Regiunilor: Reexaminare a „Small Business Act” pentru Europa [COM
(2008) 78 final, 23.2.2011]; Concluziile Consiliului Competitivitate: Concluzii
privind revizuirea „Small Business Act” pentru Europa (doc. 10975/11 din
30.5.2011). [60] Recomandarea
(2010/410/UE) a Consiliului din 13 iulie 2010, JO L 191, 23.7.2010, p. 28. [61] În cazul în
care o recomandare a Consiliului specifică pentru o țară este în aplicare,
aceasta fiind direct legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii
acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce
privește recomandarea specifică în cauză a Consiliului. [62] Termenele de
furnizare a tuturor elementelor cuprinse în prezenta secțiune pot expira în
perioada de implementare a programului. [63] În cazul în
care o recomandare a Consiliului specifică pentru o țară este în aplicare,
aceasta fiind direct legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii
acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce
privește recomandarea specifică în cauză a Consiliului. [64] Termenele de
realizare a furnizării tuturor elementelor cuprinse în această secțiune pot
expira în timpul perioadei de implementare a programului. [65] Comunicarea
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor – Un angajament comun pentru ocuparea forței
de muncă – COM(2009)257 Final. [66] JO L 191, 1.7.2011,
p. 1. [67] COM(2011)567
final. [68] Concluziile
Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), (JO C
119, 28.5.2009, p.2). [69] Recomandarea
Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse
de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11). [70] Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor: Un cadru UE pentru strategiile
naționale de integrare a romilor până în 2020. COM (2011) 173. [71] În cazul în
care o recomandare a Consiliului specifică pentru o țară este în aplicare,
aceasta fiind direct legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii
acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce
privește recomandarea specifică în cauză a Consiliului. [72] Termenele de
realizare a tuturor elementelor cuprinse în această secțiune pot fi expira în
timpul perioadei de implementare a programului. [73] JO L 303,
2.12.2000, p. 16. [74] JO L 180,
19.7.2000, p. 22. [75] JO L 23,
27.1.2010, p. 35 publicarea Deciziei Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind
încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind
drepturile persoanelor cu handicap. [76] JO L 175,
5.7.1985, p. 40. [77] JO L 197,
21.7.2001, p. 30. [78] ABM (Activity
Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity-Based Budgeting):
Întocmirea bugetului pe activități. [79] Astfel cum se
menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul
financiar. [80] COM(2010)
700, 19.10.2010. [81] Explicațiile
privind modurile de gestionare și trimiterile la Regulamentul financiar sunt
disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html [82] Astfel cum se
menționează la articolul 185 din Regulamentul financiar. [83] Studiul
intitulat „Guvernanța regională în contextul globalizării: revizuirea
mecanismelor de guvernanță și a costurilor administrative. Sarcina
administrativă și costurile suportate de autoritățile publice din statele
membre pentru punerea în aplicare a FEDER și a Fondului de coeziune”, 2010. [84] CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate. [85] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. [86] Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate
din Balcanii de Vest. [87] Anul N este anul în care începe aplicarea
propunerii/inițiativei. [88] Asistența
tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare
a programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [89] Anul N este
anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei. [90] Realizările sunt produse și servicii care urmează să fie
furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de
kilometri de șosea construiți, etc.). [91] Astfel cum se menționează în Secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e)
specific(e)...” [92] Anul N este
anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei. [93] Asistența
tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare
a programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [94] Personalul
extern finanțat de la fostele linii BA, pe baza alocării finale pentru 2011
pentru resursele umane, inclusiv personalul extern de la sediul central și din
delegații. [95] Anul N este
anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei. [96] Asistența
tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare
a programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [97] AC = agent
contractual; INT = agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune
Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END =
expert național detașat. [98] Sub plafonul
pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”). [99] În special
pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP). [100] Sub plafonul
pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”). [101] În special
pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP). [102] AC = agent
contractual; INT = agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune
Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END =
expert național detașat. [103] Sub plafonul
pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”). [104] În special
pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP). [105] A se vedea
punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional. [106] În ceea ce
privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru
zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după
deducerea a 25% pentru costuri de colectare.