EXPUNERE DE MOTIVE

1.           Contextul propunerii

· Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) în cadrul procedurii privind importurile de anumite tipuri de polietilentereftalat (PET) originare, între altele, din India.

· Contextul general

Prezenta propunere este făcută în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și este rezultatul unei anchete care a fost realizată în conformitate cu cerințele de fond și de procedură stabilite în regulamentul de bază.

· Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Sunt în vigoare măsuri definitive, impuse prin Regulamentul (CE) nr. 1645/2005 al Consiliului din 6 octombrie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2603/2000 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv la importurile de anumite tipuri de polietilenă tereftalată originare, inter alia, din India.

· Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Nu este cazul.

2.           Consultarea părților interesate și evaluarea impactului

· Consultarea părților interesate

Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

· Obținerea și utilizarea expertizei

Nu a fost nevoie de expertiză externă.

· Evaluarea impactului

Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază.

Regulamentul de bază nu conține dispoziții referitoare la evaluarea generală a impactului, în schimb conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie analizate.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

· Rezumatul acțiunii propuse

La 2 aprilie 2011, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială privind importurile de anumite tipuri de polietilentereftalat (PET) originare, printre altele, din India.

Propunerea de regulament al Consiliului anexată se bazează pe concluziile anchetei desfășurate, al cărei domeniu de aplicare se limitează la examinarea subvenționării în ceea ce îl privește pe solicitant.

Ancheta a constatat că nivelul subvenționării a fost mai mic decât cel înregistrat în cadrul ultimei anchete, dar că modificările circumstanțelor care au determinat reducerea nivelului de subvenționare nu sunt de natură durabilă.

Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate, care ar trebui publicată cel mai târziu la 1 iulie 2012.

· Temei juridic

Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene.

· Principiul subsidiarității

Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

· Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive:

Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și exclude luarea de decizii la nivel național.

Nu sunt necesare indicații privind măsura în care sarcina financiară și administrativă care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor este limitată la minimum și proporțională cu obiectivul propunerii.

· Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: regulament.

Alte instrumente nu ar fi adecvate întrucât regulamentul de bază nu prevede alte opțiuni.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Uniunii.

2012/0121 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de încheiere a reexaminării intermediare parțiale a măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumite tipuri de polietilentereftalat (PET) originare, printre altele, din India

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolele 19 și 24,

având în vedere propunerea prezentată de către Comisia Europeană după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1.           PROCEDURA

1.1.        Ancheta precedentă și măsurile compensatorii existente

(1)       Prin Regulamentul (CE) nr. 2603/2000[2], Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de polietilentereftalat („PET”) originare, printre altele, din India (denumită în continuare „ancheta antisubvenție inițială”). Constatările și concluziile definitive ale reexaminării accelerate, în conformitate cu articolul 20 din regulamentul de bază, sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1645/2005 al Consiliului[3]. Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007[4], a instituit o taxă compensatorie definitivă pentru o perioadă de încă cinci ani. Măsurile compensatorii au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1286/2008 al Consiliului[5] în urma unei reexaminări intermediare parțiale (denumită în continuare „ultima anchetă de reexaminare”). Măsurile compensatorii constau într-o taxă specifică. Nivelul taxei se situează între 0 și 106,5 EUR/tonă pentru producătorii indieni desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la toți ceilalți producători ridicându-se la 69,4 EUR/tonă.

(2)       Ca urmare a modificării denumirii unei societăți indiene, South Asian Petrochem Ltd, prin Avizul (CE) nr. 2010/C 335/07[6], Comisia a concluzionat că concluziile privind procedura antisubvenții cu privire la South Asian Petrochem Ltd ar trebui să se aplice societății Dhunseri Petrochem & Tea Limited.

1.2.        Măsuri antidumping existente

(3)       Prin Regulamentul (CE) nr. 2604/2000[7], Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de PET originare, printre altele, din India (denumită în continuare„ancheta antidumping inițială”). Ulterior a avut loc o reexaminare (denumită în continuare „reexaminarea noului exportator”) în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul antidumping de bază”) cu privire la South Asian Petrochem Ltd, iar constatările și concluziile sale definitive au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1646/2005[8]. Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 192/2007[9], a impus o taxă antidumping definitivă pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Măsurile antidumping au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1286/2008 al Consiliului în urma unei reexaminări intermediare parțiale (denumită în continuare „ultima anchetă antidumping de reexaminare”). Măsurile au fost stabilite la nivelul de eliminare a prejudiciului și au constat în taxe antidumping specifice. Nivelul taxei a variat între 87,5 și 200,9 EUR/tonă pentru producătorii indieni desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la toți ceilalți producători ridicându-se la 153,6 EUR/tonă („măsurile antidumping actuale”).

(4)       Ca urmare a modificării denumirii unei societăți indiene, South Asian Petrochem Ltd, prin Avizul (CE) nr. 2010/C 335/06[10], Comisia a concluzionat că concluziile privind procedura antidumping cu privire la South Asian Petrochem Ltd ar trebui să se aplice societății Dhunseri Petrochem & Tea Limited.

(5)       Prin Decizia 2005/697/CE[11], Comisia a acceptat angajamentele oferite de South Asian Petrochem Ltd de a stabili un preț minim de import („PMI”) („angajamentul”). Ca urmare a unei modificări de nume, Comisia a concluzionat prin Avizul (CE) nr. 2010/C 335/05 că angajamentul oferit de South Asian Petrochem Ltd. ar trebui să se aplice societății Dhunseri Petrochem & Tea Limited.

1.3.        Deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale

(6)       S-a înaintat o cerere de reexaminare intermediară parțială, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, de către Dhunseri Petrochem & Tea Limited, un producător-exportator indian de PET (denumit în continuare „solicitantul”). Cererea s-a limitat la stabilirea subvenționării în ceea ce îl privește pe solicitant. Totodată, acesta a solicitat și reexaminarea măsurilor antidumping aflate în vigoare. Taxele antidumping și taxele compensatorii reziduale se aplică la importurile de produse fabricate de solicitant, iar vânzările efectuate de solicitant către Uniune sunt reglementate de angajament.

(7)       Solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa subvenționarea care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. Mai exact, solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie care confirmă faptul că valoarea subvenției sale a scăzut cu mult sub nivelul taxei care i se aplică în prezent acestuia. Această reducere a nivelului general de subvenționare se datorează, în principal, faptului că nu a mai beneficiat de statut de unitate orientată către export. Sistemul unităților orientate către export a reprezentat marea majoritate (13,5%) a subvențiilor stabilite în cursul reexaminării accelerate (subvenții care reprezintă 13,9%).

(8)       În urma stabilirii, după consultarea Comitetului consultativ, a faptului că cererea conține suficiente elemente de probă prima facie, Comisia a anunțat, la 2 aprilie 2011, deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale (denumită în continuare „prezenta reexaminare”) în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene[12]. Reexaminarea s-a limitat la analiza subvenționării în ceea ce îl privește pe solicitant.

1.4.        Părțile vizate de anchetă

(9)       Comisia a informat oficial solicitantul, reprezentanții țării exportatoare și asociația producătorilor din Uniune cu privire la deschiderea reexaminării. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(10)     O parte interesată a cerut și i s-a acordat o audiere.

(11)     Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru anchetă, Comisia a trimis un chestionar solicitantului și guvernului indian și a primit răspunsuri în termenul stabilit în acest scop.

(12)     Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării. Comisia a efectuat vizite de verificare la sediul solicitantului din Kolkata, India și la sediul guvernului indian din New Delhi (Directoratul General de Comerț Exterior și Ministerul Comerțului) și Kolkata (Departamentul de Comerț și Industrie, guvernul Bengalului de Vest).

1.5.        Perioada anchetei de reexaminare

(13)     Ancheta privind subvenționarea a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2010 și 31 martie 2011 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

1.6.        Ancheta antidumping paralelă

(14)     La 2 aprilie 2011[13], Comisia a anunțat deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping în vigoare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază, limitată la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant.

(15)     În cadrul anchetei antidumping desfășurate în paralel, s-a constatat că circumstanțele cu privire la dumping s-au schimbat în mod semnificativ și în mod durabil, prin urmare, măsurile antidumping în vigoare aplicabile solicitantului au fost modificate.

2.           PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.        Produsul în cauză

(16)     Produsul care face obiectul reexaminării este PET cu o viscozitate de 78 ml/g sau mai mult, în conformitate cu standardul ISO 1628- 5, încadrat în prezent la codul NC 3907 60 20 și originar din India (denumit în continuare „produsul în cauză”).

2.2.        Produsul similar

(17)     Ancheta a arătat faptul că produsul în cauză, fabricat în India și vândut către Uniune, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și este destinat acelorași utilizări ca produsul fabricat și vândut pe piața internă din India. Prin urmare, s-a concluzionat că produsele vândute pe piața internă și de export sunt produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

3.           REZULTATELE ANCHETEI

3.1.        Subvenționare

(18)     Pe baza informațiilor furnizate de guvernul indian și de solicitant, precum și pe baza răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au fost analizate următoarele sisteme, despre care se presupune că implică acordarea de subvenții:

Sisteme naționale:

(a)     Sistemul de credite pentru taxe de import (Duty Entitlement Passbook Scheme - „DEPBS”)

(b)     Unitățile axate pe export (Export Oriented Units – „EOU”) / Zonele libere industriale de export (Export Processing Zones – „EPZ”) / Zonele economice speciale (Special Economic Zones – „SEZ”);

(c)     Sistemul taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție (Export Promotion Capital Goods Scheme - „EPCGS”)

(d)     Sistemul „Piața-țintă” (Focus Market Scheme, „FMS”)

(e)     Sistemul de credite pentru export (Export Credit Scheme – „ECS”);

(f)      Sistemul de scutire de impozit pe profit (Income Tax Exemption Scheme – „ITES”)

Sisteme regionale:

(g)     Sistemul de stimulente din Bengalul de Vest.

(19)     Sistemele (a) – (d) menționate mai sus se bazează pe Legea privind dezvoltarea și reglementarea comerțului exterior din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează guvernul indian să emită notificări privind politica de export și de import. Aceste politici sunt rezumate în documentele privind „Politica în domeniul comerțului exterior” (Foreign Trade Policy, „FTP”), publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate periodic. Două documente FTP sunt relevante pentru PAR în cauză, și anume: FTP 04-09 și FTP 09-14. Cel din urmă a intrat în vigoare în august 2009. În plus, guvernul indian stabilește și procedurile care guvernează FTP 04-09 și FTP 09-14 într-un „Manual de proceduri (Handbook of Procedures), volumul I” („HOP I 04-09” și, respectiv, „HOP I 09-14”). Manualul de proceduri este, de asemenea, actualizat cu regularitate.

(20)     Sistemul de la litera (e) se bazează pe articolele 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare din 1949, care autorizează banca Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”) să ofere instrucțiuni băncilor comerciale în domeniul creditelor de export.

(21)     Sistemul menționat la litera (f) se bazează pe Legea privind impozitul pe profit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor.

(22)     Sistemul de la litera (g) este gestionat de autoritățile publice din Bengalul de Vest și a fost instituit prin notificarea nr. 580-CI/H din 22 iunie 1999 (WBIS 1999) a Departamentului de Comerț și Industrie al guvernului Bengalului de Vest, care a fost înlocuită prin notificarea nr. 134-CI/O/Incentive/17/03/I din 24 martie 2004 (WBIS 2004).

3.2.        Sistemul de credite pentru taxe de import („DEPBS”)

(a)     Temei juridic

(23)     Descrierea detaliată a DEPBS se regăsește la alineatul 4.3 din FTP 04-09 și FTP 09-14, precum și în capitolul 4 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14.

(b)     Eligibilitate

(24)     Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(c)     Aplicarea practică a DEPBS

(25)     Un exportator eligibil poate solicita credite DEPBS care sunt calculate ca procente din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile din India au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Ratele sunt stabilite indiferent dacă taxele la import au fost sau nu achitate. Rata DEPB pentru produsul în cauză în cursul PAR din ancheta actuală a fost de 8% din valoarea FOB, cu un plafon de 58 INR/kg. Prin urmare, beneficiul maxim este 4,64 INR/kg.

(26)     Pentru a putea beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul efectuării exportului, exportatorul trebuie să prezinte autorităților din India o declarație care să precizeze că exportul este efectuat în cadrul DEPBS. Pentru ca bunurile să poată fi exportate, autoritățile vamale din India emit, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție la export. Acest document indică, printre altele, cuantumul creditului DEPBS care urmează să fie acordat pentru respectiva operațiune de export. În momentul respectiv, exportatorul știe care este beneficiul pe care îl va primi. Odată ce avizul de expediție la export a fost emis de către autoritățile vamale, guvernul indian nu mai poate lua decizii privind acordarea creditului DEPBS. Rata DEPBS relevantă pentru calcularea beneficiului este cea aflată în vigoare la momentul întocmirii declarației de export. Prin urmare, modificarea retroactivă a nivelului beneficiului nu este posibilă.

(27)     S-a constatat că, în conformitate cu standardele de contabilitate din India, creditele DEPBS pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită. Astfel de credite pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale la importurile ulterioare de orice bunuri care nu sunt supuse unor restricții de import, cu excepția bunurilor de capital. Bunurile importate utilizând astfel de credite pot fi vândute pe piața internă (fiind supuse unei taxe pe vânzări) sau utilizate în alt fel. Creditele DEPBS sunt transferabile fără restricții și au o valabilitate de 24 de luni de la data emiterii.

(28)     Cererile de credite DEPBS se prezintă în format electronic și pot acoperi un număr nelimitat de tranzacții de export. În fapt, nu există un termen strict pentru a solicita credite DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate după termenul de transmitere a cererilor menționat la punctul 4.47 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14. În plus, după cum se prevede în mod explicit la punctul 9.3 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14, cererile primite după expirarea termenelor pot fi luate încă în considerare, cu condiția impunerii unei mici taxe de penalizare (de exemplu, 10% din creditul cuvenit).

(29)     S-a stabilit că solicitantul a beneficiat de acest sistem în cursul PAR.

(d)     Concluzii privind DEPBS

(30)     DEPBS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit DEBPS este o contribuție financiară din partea guvernului indian, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru a compensa taxele de import, diminuând astfel venitul din taxe vamale care în mod normal ar fi fost percepute de guvernul indian. În plus, creditele DEPBS conferă exportatorului un beneficiu prin ameliorarea lichidității societății.

(31)     Mai mult, DEPBS depinde prin lege de valoarea exporturilor și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(32)     Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, astfel cum a susținut solicitantul. Sistemul nu respectă normele stricte stipulate în anexa I punctul (i), anexa II (definiție și norme privind sistemul de drawback ) și în anexa III (definiție și norme privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Un exportator nu are nicio obligație de a consuma efectiv bunurile importate fără taxe vamale în procesul de producție, iar cuantumul creditului nu este calculat în funcție de cantitatea efectivă de materiale utilizate care intră în procesul de producție. În plus, nu există niciun sistem sau procedură prin care s-ar putea verifica ce inputuri sunt consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă de taxe de import, în sensul punctului (i) din anexa I și al anexelor II și III din regulamentul de bază. În fine, un exportator este eligibil pentru a primi beneficiile DEPBS indiferent dacă importă sau nu materiale care intră în procesul de producție. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat vreun material care intră în procesul de producție. În consecință, chiar și exportatorii care își procură toate materialele care intră în procesul de producție de pe piața internă și care nu importă niciunul dintre materialele care intră în procesul de producție sunt îndreptățiți să beneficieze de DEPBS.

(e)     Suprimarea sistemului DEPB

(33)     Prin Avizul public nr. 54 (RE-2010)/2009-2014 din 17 iunie 2011, sistemul DEPB a obținut o extindere finală de 3 luni până la 30 septembrie 2011. Dat fiind că ulterior nu s-a mai publicat nicio altă prelungire, sistemul DEPB a fost suprimat în mod efectiv începând cu 30 septembrie 2011. În consecință, acest sistem nu mai conferă solicitanților beneficii după 30 septembrie 2011. Prin urmare, s-a verificat dacă, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie măsuri în cazul acestui sistem.

(34)     În acest sens, s-a stabilit că solicitantul a beneficiat de avantaje similare în temeiul sistemului paralel de „drawback al taxelor”. Rata de restituire a taxelor pentru PET a fost de 5,5% din valoarea FOB, cu un plafon de 5,50 INR/kg. Totuși, dat fiind că sistemul „de drawback al taxelor” nu a fost utilizat în cursul PAR, nu este posibil să se calculeze valoarea subvenției pentru acest sistem.

(35)     Solicitantul a susținut că sistemul de drawback al taxelor este conform cu „orientările privind consumul de inputuri în procesul de producție” din anexa II la regulamentul de bază, în special cu punctul I al anexei menționate. Cu toate acestea, ca și în cazul sistemului DEPB, s-a stabilit că rata de restituire a taxelor este stabilită indiferent dacă taxele la import au fost sau nu achitate.

(f)      Calculul valorii subvenției

(36)     În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată pe baza avantajului acordat beneficiarului, înregistrat în cursul anchetei de reexaminare. În această privință, s-a considerat că avantajul a fost acordat beneficiarului la momentul în care tranzacția de export a fost efectuată în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, guvernul indian poate renunța la perceperea taxelor vamale, fapt care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(37)     Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat ca beneficiul conferit în cadrul DEPBS să fie calculat prin însumarea creditelor obținute pentru toate tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PAR.

(38)     În cazul cererilor justificate, costurile necesare obținerii subvenției au fost deduse din creditele astfel stabilite pentru a obține valorile subvenției ca numărător, în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(39)     În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvenției au fost repartizate pe cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare ca numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(40)     Pe baza celor menționate mai sus, nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem pentru solicitant în cursul PAR se ridică la 6,7%.

3.3.        Unitățile axate pe export („EOU”) / Zonele libere industriale de export („EPZ”) / Zonele economice speciale („SEZ”)

(41)     În cursul anchetei, s-a constatat că solicitantul nu a obținut niciun beneficiu în cadrul sistemelor EOU/EPZ/SEZ în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a acestor sisteme în cadrul prezentei anchete.

3.4.        Sistemul taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție („EPCGS”)

(a)     Temei juridic

(42)     Descrierea detaliată a EPCGS se regăsește la capitolul 5 din FTP 04-09 și FTP 09-14, precum și la capitolul 5 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14.

(b)     Eligibilitate

(43)     Pot beneficia de acest sistem producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor, precum și prestatorii de servicii.

(c)     Aplicare practică

(44)     Sub rezerva unei obligații de export, o societate comercială este autorizată să importe bunuri de capital (noi și uzate cu o vechime de cel mult zece ani) în condițiile unor taxe vamale reduse. În acest scop, guvernul indian emite la cerere o licență EPCGS, cu condiția plății unei taxe. Sistemul prevede un nivel redus al taxelor de import de 5%, aplicabil tuturor bunurilor de capital importate în cadrul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, bunurile de capital importate trebuie utilizate pentru a produce o anumită cantitate de bunuri pentru export într-o perioadă dată. Conform FTP 09-14, bunurile de capital pot fi importate cu un nivel al taxei de 0 % în cadrul EPCGS, însă, în acest caz, perioada pentru îndeplinirea obligației de export este mai scurtă.

(45)     Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze bunurile de capital de pe piața internă. În acest caz, producătorul intern de bunuri de capital poate să primească el însuși acest beneficiu și să importe fără taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea bunurilor de capital în cauză. În mod alternativ, producătorul intern poate solicita să beneficieze de avantajul aferent operațiunilor asimilate exporturilor în cazul livrării bunurilor de capital unui titular de licență EPCGS.

(46)     S-a stabilit că solicitantul a beneficiat de acest sistem în cursul PAR.

(d)     Concluzii privind EPCGS

(47)     EPCGS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei vamale constituie o contribuție financiară din partea guvernului indian, deoarece această concesie diminuează veniturile din taxe vamale pe care guvernul indian le-ar fi obținut în mod normal. În afară de aceasta, reducerea taxei conferă exportatorului un avantaj în măsura în care taxele economisite la import ameliorează lichiditățile societății.

(48)     În plus, EPCGS e condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece aceste licențe nu pot fi obținute fără angajamentul de a exporta. Prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. Solicitantul a susținut că subvențiile acordate în cadrul sistemului EPCGS pentru achiziționarea de bunuri de capital nu ar mai trebui considerate ca fiind condiționate de rezultatele la export în cazul în care obligația de export a fost deja îndeplinită înainte de PAR. Prin urmare, ele nu ar trebui considerate drept subvenții specifice și nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Totuși, acest argument trebuie respins. Trebuie subliniat faptul că subvenția în sine a depins de rezultatele la export, mai precis, nu ar fi fost acordată în cazul în care societatea nu ar fi acceptat o anumită obligație de export.

(49)     Sistemul EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor vamale sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu fac obiectul unor astfel de sisteme autorizate, după cum se specifică în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consumate în procesul de producție a produselor exportate.

(e)     Calculul valorii subvenției

(50)     Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru bunurile de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză, și anume 18,93 ani. La această valoare s-au adăugat dobânzi pentru a reflecta valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale la împrumuturile în monedă locală, în India, în perioada anchetei de reexaminare, a fost considerată adecvată în acest scop.

(51)     În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției s-a repartizat pe cifra de afaceri realizată la export în cursul PAR ca numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export.

(52)     Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem pentru solicitant în cursul PAR se ridică la 0,6%.

3.5.        Sistemul „Piața-țintă” („FMS”)

(a)     Temei juridic

(53)     Descrierea detaliată a FMS se regăsește la alineatele 3.9.1-3.9.2.2 din FTP 04-09 și la alineatele 3.14.1-3.14.3 din FTP 09-14, precum și la alineatele 3.20-3.20.3 din HOP I 04-09 și la alineatele 3.8-3.8.2 din HOP I 09-14.

(b)     Eligibilitate

(54)     Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(c)     Aplicare practică

(55)     În cadrul acestui sistem, toate exporturile de produse către țări notificate în apendicele 37(C) al HOP I 04-09 și HOP I 09-14 beneficiază de un credit de taxe vamale echivalent cu 2,5% din valoarea FOB a produselor exportate în cadrul acestui sistem. Anumite tipuri de activități de export sunt excluse din sistem, ca de exemplu exporturile de bunuri importate sau bunuri tranzitate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/unități axate pe export. Sunt, de asemenea, excluse din acest sistem anumite tipuri de produse, ca de exemplu diamantele, metalele prețioase, minereurile, cerealele, zahărul și produsele petroliere.

(56)     Creditele de taxe vamale obținute în cadrul FMS sunt transferabile fără restricții și sunt valabile pe o perioadă de 24 de luni de la data emiterii certificatului relevant privind dreptul la credite. Aceste credite pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale aferente importurilor ulterioare de orice materiale care intră în procesul de producție sau de bunuri, inclusiv bunuri de capital.

(57)     Certificatul privind dreptul la credite este eliberat din portul din care au fost efectuate exporturile, după realizarea acestora sau expedierea bunurilor. În măsura în care solicitantul pune la dispoziția autorităților copii ale tuturor documentelor relevante referitoare la export (de exemplu, ordine de export, facturi, avize de expediere, certificate bancare de atestare a realizării exporturilor), autoritățile indiene nu mai pot lua decizii privind acordarea de credite pentru taxe vamale.

(58)     S-a stabilit că solicitantul a beneficiat de acest sistem în cursul PAR.

(d)     Concluzii privind FMS

(59)     FMS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit FMS pentru taxe vamale este o contribuție financiară din partea autorităților indiene, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor vamale de import, diminuând astfel veniturile din taxe vamale care ar fi obținute în mod normal de autoritățile indiene. În plus, creditul pentru taxe FMS conferă un beneficiu exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(60)     În plus, FMS este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(61)     Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor vamale sau un sistem de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I punctul (i), anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și anexa III (definiția și normele privind sistemul drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Un exportator nu are nicio obligație de a consuma efectiv bunurile importate fără taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditului nu este calculată în funcție de cantitatea efectivă de materiale utilizate care intră în procesul de producție. Nu există niciun sistem sau procedură care să confirme care sunt inputurile consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III din regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru FMS indiferent dacă importă sau nu un material care intră în procesul de producție. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat vreun material care intră în procesul de producție. Astfel, chiar și exportatorii care își procură intern toate materialele care intră în procesul de producție și nu importă bunuri care pot fi folosite în acest scop sunt eligibili pentru a beneficia de FMS. În plus, un exportator poate utiliza creditele pentru taxe FMS pentru a importa bunuri de capital, deși acestea nu sunt acoperite de sistemele autorizate de drawback al taxelor, după cum se stipulează în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, întrucât nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate.

(e)     Calculul valorii subvenției

(62)     Valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii s-a calculat pe baza avantajului conferit beneficiarului, astfel cum a fost constatat în perioada anchetei de reexaminare, și înscris de către solicitant ca profituri în conturile comerciale în momentul tranzacției de export. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost repartizată pe întreaga cifră de afaceri realizată la export în cursul PAR (numitor adecvat), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(63)     Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem pentru solicitant în cursul PAR se ridică la 0,1%.

3.6.        Sistemul de credite pentru export (ECS)

(64)     S-a stabilit că solicitantul a beneficiat de rate de dobândă preferențiale pentru finanțarea exporturilor în cursul PAR, până la 30 iunie 2011. Temeiul juridic pentru această rată de dobândă preferențială este instituit prin Circulara directoare cu privire la rupii/creditele pentru export în valută străină & servicii pentru clienți prestate exportatorilor DBOD nr. DIR.(Exp). BC 07/04.02.02/2009-10, emisă de Reserve Bank of India (RBI), care este adresată tuturor băncilor comerciale din India.

(65)     La 1 iulie 2011, clauzele și condițiile privind ECS au fost revizuite prin Circulara directoare cu privire la rupii/creditele pentru export în valută străină & servicii pentru clienți prestate exportatorilor DBOD nr. DIR. (Exp).BC.04/04.02.002/2011-12. Condițiile revizuite nu au conferit niciun beneficiu solicitantului. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, acest sistem nu va face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.7.        Sistemul de scutire de impozit pe profit („ITES”)

(66)     În cursul anchetei, s-a constatat că solicitantul nu a obținut beneficii în cadrul ITES în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a sistemului menționat în cadrul prezentei anchete.

3.8.        Sistemul de stimulente din Bengalul de Vest 1999 (West Bengal Incentive Scheme 1999 — „WBIS 1999”)

(67)     Statul Bengalul de Vest acordă întreprinderilor industriale eligibile stimulente sub forma unui număr de avantaje, inclusiv scutiri de la taxa pe vânzări și de la taxa centrală pe vânzări pentru vânzările de produse finite, pentru a încuraja dezvoltarea industrială a regiunilor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din acest stat.

(a)     Temei juridic

(68)     Descrierea detaliată a acestui sistem, astfel cum este aplicat de autoritățile statului Bengalul de Vest („GOWB”), este prevăzută în notificarea nr. 580-CI/H din 22 iunie 1999 a Departamentului de Comerț și Industrie din cadrul GOWB.

(b)     Eligibilitate

(69)     Societățile care creează o nouă unitate industrială sau care efectuează o extindere la scară largă a unei unități industriale existente în regiuni mai puțin dezvoltate sunt eligibile pentru a primi avantajele acordate în cadrul acestei scheme. Cu toate acestea, există o listă exhaustivă de industrii neeligibile (listă negativă) care împiedică societățile din anumite sectoare de activitate să beneficieze de aceste stimulente.

(c)     Aplicare practică

(70)     În cadrul acestui sistem, întreprinderile trebuie să investească în regiuni mai puțin dezvoltate. Aceste regiuni, care corespund anumitor unități teritoriale din Bengalul de Vest, sunt clasificate în categorii diferite, în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică, existând, totodată, regiuni dezvoltate care sunt excluse de la aplicarea sistemelor de stimulente. Principalele criterii luate în considerare pentru stabilirea valorii stimulentelor sunt dimensiunea investiției și regiunea în care întreprinderea este sau urmează să fie stabilită.

(d)     Concluzie

(71)     Acest sistem acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. El constituie o contribuție financiară a GOWB, dat fiind că stimulentele acordate, în cazul de față, scutiri de la taxa pe vânzări și de la taxa centrală pe vânzările de produse finite, reduc veniturile fiscale în mod normal exigibile. În plus, aceste stimulente oferă un avantaj întreprinderii, deoarece neachitarea taxei în mod normal exigibile îi îmbunătățește situația financiară.

(72)     Mai mult decât atât, acest sistem este specific diferitelor regiuni în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece este accesibil numai anumitor întreprinderi care au investit în anumite regiuni geografice desemnate, aflate sub jurisdicția statului în cauză. Acest sistem nu este accesibil societăților stabilite în afara acestor regiuni și, în plus, nivelul avantajului acordat diferă în funcție de regiunea în cauză.

(73)     WBIS 1999 poate, prin urmare, face obiectul unor măsuri compensatorii.

(e)     Calculul valorii subvenției

(74)     Valoarea subvenției a fost calculată pe baza valorii taxei pe vânzări și a taxei centrale pe vânzările de produse finite, exigibile în mod normal în perioada anchetei de reexaminare, dar care nu a fost achitată în temeiul acestui sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost repartizată pe ansamblul vânzărilor realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare ca numitor adecvat, deoarece subvenția nu este condiționată de exporturi și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Nivelul subvenției obținute a fost de 1,4%.

3.9.        Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

(75)     Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, stabilită în conformitate cu regulamentul de bază, exprimată pe o bază ad valorem, este de 8,7% pentru solicitant. Aceste valori ale subvenționării depășesc pragul de minimis menționat la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(76)     Nivelurile de subvenționare instituite în prezenta procedură pentru solicitant sunt următoarele:

SISTEME || DEPBS || EPCGS || FMS || WBIS || Total

Dhunseri Tea & Petrochem || 6,7% || 0,6% || < 0,1% || 1,4% || 8,7%

(77)     Prin urmare, se consideră că, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază, subvenționarea a continuat în cursul PAR.

3.10.      Caracterul durabil al schimbărilor de circumstanțe privind subvenționarea

(78)     În conformitate cu articolul 19 alineatul (4) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă schimbarea circumstanțelor ar putea fi considerată, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(79)     S-a stabilit că, în cursul PAR, solicitantul a continuat să beneficieze de subvenții care puteau face obiectul unor măsuri compensatorii, acordate de autoritățile indiene. În plus, nivelul subvențiilor constatat în cursul prezentei reexaminări este mai mic decât cel stabilit în cursul ultimei anchete de reexaminare. De asemenea, s-a stabilit că modificările prezentate de către solicitant în considerentul (7) de mai sus au avut într-adevăr loc. Într-adevăr, solicitantul nu a mai beneficiat de sistemul EOU în cursul PAR, astfel cum se menționează în considerentul (41) de mai sus.

(80)     Cu toate acestea, s-a stabilit, de asemenea, că cel mai important sistem utilizat de solicitant în cursul PAR (adică DEPBS) a încetat la 30 septembrie 2011 și că solicitantul folosește în prezent un alt sistem care nu a fost utilizat în cursul PAR (și anume, sistemul de drawback al taxelor). Prin urmare, este evident că situația existentă în cursul PAR nu este de natură durabilă, deoarece a fost deja modificată semnificativ între timp.

(81)     Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că ancheta de reexaminare intermediară parțială ar trebui să fie încheiată fără a modifica măsurile compensatorii în vigoare. Atât solicitantului, cât și celorlalte părți în cauză li s-au adus la cunoștință faptele și motivele esențiale pe baza cărora se intenționează să se propună încheierea anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Reexaminarea intermediară parțială a măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de polietilentereftalat, încadrat în prezent la codul NC 3907 60 20, originare, printre altele, din India, se încheie fără modificarea măsurilor în vigoare.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu,

                                                                       Președintele

[1]               JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

[2]               JO L 301, 30.11.2000, p. 1.

[3]               JO L 266, 11.10.2005, p. 1.

[4]               JO L 59, 27.2.2007, p. 34.

[5]               JO L 340, 19.12.2008, p. 1.

[6]               JO L 335, 11.12.2010, p. 7.

[7]               JO L 301, 30.11.2000, p. 21.

[8]               JO L 266, 11.10.2005, p. 10.

[9]               JO L 59, 27.2.2007, p. 1.

[10]             JO L 335, 11.12.2010, p. 6.

[11]             JO L 226, 11.10.2005, p. 62.

[12]             JO C 102, 2.4.2011, p. 15.

[13]             JO C 102, 2.4.2011, p. 18.