EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

1.1.        Motivele și obiectivele propunerii

Propunerea abrogă și înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului[1].

1.2.        Cadru juridic

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 a fost aliniat cu procedura de reglementare cu control prin Regulamentul (CE) nr. 219/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a unor acte care fac obiectul procedurii menționate la articolul 251 din tratat în ceea ce privește procedura de reglementare cu control[2].

Acesta a fost ulterior modificat substanțial prin Regulamentul (UE) nr. 438/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie[3], în special pentru a prelungi regimul tranzitoriu prevăzut la articolele 6, 8 și 16 până la 31 decembrie 2011.

De asemenea, regulamentul a fost aliniat parțial cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cu toate acestea, într-o declarație anexată la Regulamentul (UE) nr. 438/2010, Comisia s-a angajat să propună o revizuire integrală a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 și, în special, a aspectelor legate de actele delegate și de punere în aplicare.

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 prevede, de asemenea, că începând cu 3 iulie 2011, adică sfârșitul perioadei de tranziție de opt ani prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul menționat, sistemul de identificare electronică este singurul mijloc de identificare a câinilor, pisicilor sau dihorilor domestici de companie. Cu toate acestea, un animal cu un tatuaj lizibil în mod clar, aplicat înainte de data menționată este, de asemenea, considerat ca fiind identificat în conformitate cu regulamentul respectiv.

Din cauza expirării regimului de tranziție și a perioadei menționate anterior și a necesității unor modificări care să alinieze cerințele de sănătate animală prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 998/2003 cu TFUE într‑un mod suficient de clar și accesibil pentru cetățeni, este necesară abrogarea regulamentul menționat anterior și înlocuirea sa cu prezenta propunere.

2.           CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE

Deoarece obiectivul principal al prezentei propuneri este alinierea Regulamentului (CE) nr. 998/2003 la articolele 290 și 291 din TFUE și clarificarea anumitor aspecte din regulament, nu sunt prevăzute impacte semnificative. Prin urmare, nu au fost necesare consultări specifice sau evaluarea impactului.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1.        Rezumatul acțiunii propuse

Scopul propunerii este abrogarea și înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 998/2003 cu prezentul regulament, care

(a)     aliniază competențele conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 998/2003 cu articolele 290 și 291 din TFUE;

(b)     clarifică pentru cetățeni regimul care se va aplica după expirarea regimului de tranziție prevăzut la articolele 6, 8 și 16 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003 și a perioadei de tranziție prevăzută la articolul 4 alineatul (1).

3.2.        Temei juridic

Obiectivul principal al Regulamentului este protecția sănătății publice și animale.

Prin urmare, deoarece Regulamentul (CE) nr. 998/2003 s-a bazat pe articolul 37 și pe articolul 152 alineatul (4) litera (b) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, propunerea se bazează în consecință pe articolul 43 alineatul (2) și pe articolul 168 alineatul (4) din TFUE.

3.3.        Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu intră în sfera competenței exclusive a Uniunii.

Obiectivul propunerii nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător prin acțiunile statelor membre. Pentru reducerea sarcinilor administrative ale autorităților competente (ale UE, naționale și din țări terțe) și ale cetățenilor și menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății publice și animale, sunt necesare cerințe de sănătate animală la nivelul Uniunii aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie în statele membre din alte state membre sau din țări terțe.

3.4.        Principiul proporționalității

În conformitate cu principiul proporționalității, această măsură nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului.

Forma măsurii este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului care este direct aplicabil în toate statele membre. Aceasta garantează faptul că administrațiile naționale și ale UE nu vor suporta niciun cost pentru transpunerea legislației în dreptul intern.

3.5.        Alegerea instrumentelor

Instrumentul propus: regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

Alte mijloace nu ar fi adecvate deoarece obiectivele acțiunii pot fi atinse în modul cel mai eficient prin cerințe complet armonizate (inclusiv intrarea în vigoare în timp util) în întreaga UE, asigurând astfel libera circulație a animalelor de companie care își însoțesc proprietarul.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii.

5.           INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Actul propus ar trebui extins la Spațiul Economic European, deoarece acesta se referă la o chestiune care privește SEE.

Dispozițiile Directivei 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE[4], care se referă la schimburile și importurile de câini, pisici și dihori domestici se referă la dispozițiile respective din Regulamentul (CE) nr. 998/2003.

În interesul consecvenței și coerenței legislației Uniunii, Directiva 92/65/CEE ar trebui modificată cu scopul de a înlocui trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 cu trimiteri la actul propus.

Cele două propuneri sunt prezentate împreună pentru a fi adoptate simultan.

2012/0039 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind circulația necomercială a animalelor de companie

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 168 alineatul (4) teza introductivă și litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[5],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[6],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului[7] stabilește condițiile de sănătate animală care se aplică circulației necomerciale a animalelor de companie într‑un stat membru din alt stat membru sau din țări terțe, precum și controalele aplicabile acestei circulații. Regulamentul are scopul de a asigura un nivel suficient de siguranță cu privire la riscurile legate de sănătatea umană și animală prezentate de această circulație necomercială și de a elimina orice obstacole nejustificate din calea acestei circulații.

(2) Într-o declarație anexată la Regulamentul (UE) nr. 438/2010 al Parlamentului European și al Consiliului[8] de modificare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, Comisia s-a angajat să propună o revizuire integrală a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 și, în special, a aspectelor legate de actele delegate și de punere în aplicare. Prin urmare, în urma intrării în vigoare a Tratatului, competențele conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 998/2003 trebuie să se alinieze la articolele 290 și 291 din tratatul menționat. Luând în considerare numărul de modificări care trebuie aduse cerințelor de sănătate animală prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 998/2003 și pentru a se asigura că acestea sunt suficient de clare și accesibile cetățenilor, regulamentul menționat ar trebui abrogat și înlocuit cu prezentul regulament.

(3) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea normelor de sănătate publică și animală pentru circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I pentru a preveni sau minimiza riscurile pentru sănătatea publică și animală generate de această circulație, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(4) Prezentul regulament ar trebui să stabilească o listă pozitivă a speciilor de animale pentru care cerințele de sănătate animală armonizate ar trebui să se aplice în cazul în care animalele din speciile respective sunt crescute ca animale de companie și deplasate în scopuri necomerciale. La întocmirea listei respective, ar trebui să se țină seama de susceptibilitatea sau rolul acestor animale în epidemiologia rabiei.

(5) Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE[9] prevede, printre altele, cerințele de sănătate animală aplicabile comerțului și importurilor de câini, pisici și dihori domestici, care sunt animale din speciile susceptibile la rabie. Deoarece aceste specii sunt, de asemenea, ținute ca animale de companie și deseori deplasate, în scopuri necomerciale împreună cu proprietarul lor, în interiorul Uniunii și în Uniune, prezentul regulament ar trebui să prevadă cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a speciilor respective în statele membre. Aceste specii sunt enumerate în partea A din anexa I la prezentul regulament.

(6) În mod similar, ar trebui stabilit un cadru juridic pentru cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a speciilor de animale neafectate de rabie sau fără semnificație epidemiologică în ceea ce privește rabia, cărora, în cazul în care acestea nu au fost ținute ca animale de companie, ar trebui să li se aplice o altă legislație a Uniunii, inclusiv legislația privind animalele de la care se obțin produse alimentare. Aceste specii sunt enumerate în partea B din anexa I la prezentul regulament.

(7) Lista din partea B a anexei I ar trebui să includă nevertebrate, cu excepția albinelor și bondarilor reglementate de Directiva 92/65/CEE, precum și moluștele și crustaceele, reglementate de Directiva 2006/88/CE[10]. Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, animalele acvatice ornamentale ținute în acvarii de tip necomercial excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2006/88/CE, precum și amfibienii și reptilele.

(8) Lista ar trebui să includă toate speciile de păsări, cu excepția păsărilor de curte care intră în domeniul de aplicare al Directivei 92/65/CEE și al Directivei 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație[11], precum și rozătoarele și iepurii domestici.

(9) Totuși, în scopul coerenței legislației Uniunii, până la elaborarea normelor Uniunii privind circulația necomercială într-un stat membru din țări sau teritorii terțe a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B, normele naționale în vigoare ar trebui să se aplice în continuare acestor deplasări, cu condiția ca acestea să nu fie mai stricte decât cele care se aplică la importul acestor animale în scopuri comerciale.

(10) Pe de altă parte, fără a aduce atingere articolului 3, articolului 9 alineatul (3) și articolului 10a din Directiva 92/65/CEE, statele membre nu ar trebui să adopte cerințe de sănătate animală pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B, cu excepția cazului în care normele care reglementează această circulație sunt stabilite în conformitate cu prezentul regulament.

(11) Deoarece animalele din speciile enumerate în partea B pot aparține unor specii care necesită protecție specială, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea[12].

(12) Pentru a face o distincție clară între normele care se aplică circulației necomerciale și cele care se aplică comerțului și importurilor din țările terțe în Uniune de câini, pisici și dihori domestici care fac obiectul cerințelor de sănătate animală din Directiva 92/65/CEE, prezentul regulament ar trebui să definească atât animalele de companie, cât și circulația necomercială a unor astfel de animale ca o circulație care nu implică sau nu urmărește, în mod direct sau indirect, un câștig financiar sau un transfer de proprietate.

(13) Ca urmare a îmbunătățirii situației privind rabia în Uniune, Irlanda, Malta, Suedia și Regatul Unit au abandonat sistemul carantinei obligatorii de șase luni, pe care l-au aplicat timp de mai multe decenii pentru anumite animale de companie care intrau pe teritoriul lor, în favoarea unui sistem alternativ, mai puțin restrictiv, care oferă un nivel echivalent de siguranță, stabilit în Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Statele membre respective sunt enumerate în partea A din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 și au aplicat până la 31 decembrie 2011, în plus față de o vaccinare antirabică valabilă, în conformitate cu normele naționale, un control înainte de intrare privind eficacitatea vaccinării antirabice la pisicile și câinii de companie provenind din alte state membre și anumite țări și teritorii terțe.

(14) Secțiunea 1 din partea B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește o listă cu restul statelor membre, inclusiv țări și teritorii care sunt, în sensul regulamentului menționat, considerate parte a statelor membre, deoarece se aplică condițiile naționale de circulație a animalelor din speciile enumerate în anexa I la acesta, sau sunt considerate comparabile cu statele membre, în cazul în care aceste animale sunt transportate în scopuri necomerciale între statele membre și aceste țări și teritorii.

(15) Articolul 355 alineatul (5) litera (c) din tratat și Regulamentul (CEE) nr. 706/73 al Consiliului din 12 martie 1973 privind regimurile comunitare aplicabile Insulelor anglo-normande și Insulei Man pentru comerțul produselor agricole[13] prevăd ca legislația sanitar-veterinară a Uniunii să se aplice insulelor respective, care, în sensul Regulamentului (CE) nr. 998/2003, sunt considerate ca fiind parte a Regatului Unit.

(16) Ținând cont de sfârșitul regimului de tranziție prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 998/2003 și din motive de claritate a legislației Uniunii, lista statelor membre, inclusiv Irlanda, Malta, Suedia și Regatul Unit, teritoriile care fac parte din statele membre și Gibraltar, ar trebui stabilită în anexa II la prezentul regulament, iar prezentul regulament ar trebui să clarifice cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I într‑un stat membru dintr-un alt stat membru și din țări și teritorii terțe.

(17) Regulamentul (CE) nr. 998/2003 prevede, de asemenea, că, pentru o perioadă de tranziție, animalele de companie din speciile enumerate în părțile A și B din anexa I la regulamentul respectiv sunt considerate ca fiind identificate atunci când acestea prezintă fie un tatuaj clar lizibil, fie un sistem de identificare electronică (denumit în continuare „transponder”). Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să clarifice normele de marcare a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I după expirarea perioadei de tranziție la 3 iulie 2011, inclusiv calificările necesare pentru cei care efectuează marcarea.

(18) Anexa Ia la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește cerințe tehnice pentru identificarea animalelor de companie cu transpondere. Aceste cerințe tehnice corespund standardelor acceptate la nivel internațional și ar trebui introduse fără modificări substanțiale în anexa III la prezentul regulament.

(19) Pentru a proteja sănătatea publică și sănătatea animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I, prezentul regulament ar trebui să ofere posibilitatea de a se adopta măsuri sanitare preventive de combatere a bolilor și a infecțiilor, altele decât rabia. Măsurile respective ar trebui să se bazeze pe informații științifice validate și aplicate proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor susceptibile de a fi afectate de aceste boli sau infecții. Ele ar trebui să includă normele pentru clasificarea statelor membre sau regiunilor acestora, procedurile de justificare continuă a motivelor pentru statele membre care impun aplicarea unor măsuri sanitare preventive, condițiile de solicitare și documentare a măsurilor sanitare preventive și, în cazul în care este necesar, condițiile de derogare de la aplicarea lor. Prin urmare, ar trebui să se prevadă, de asemenea, stabilirea unei liste a statelor membre sau a regiunilor acestora clasificate în conformitate cu normele pentru clasificarea statelor membre sau regiunilor acestora, într‑un act de punere în aplicare ce urmează să fie adoptat în conformitate cu prezentul regulament.

(20) Vaccinurile antirabice administrate animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I înainte de vârsta de trei luni nu pot induce o imunitate protectoare din cauza competiției cu anticorpii materni. Prin urmare, producătorii de vaccinuri recomandă ca animalele tinere să nu fie vaccinate înainte de această vârstă. În consecință, pentru a autoriza circulația necomercială a animalelor tinere din speciile enumerate în partea A din anexa I care nu au fost vaccinate contra rabiei, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite măsuri de precauție care trebuie adoptate și să ofere statelor membre posibilitatea de a autoriza circulația pe teritoriile lor a animalelor tinere care sunt în conformitate cu măsurile respective.

(21) Pentru a simplifica condițiile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I între statele membre cu statut favorabil echivalent referitor la rabie, prezentul regulament ar trebui să prevadă, de asemenea, posibilitatea de a se adopta condiții de derogare de la cerința vaccinării antirabice. Măsurile respective ar trebui să se bazeze pe informații științifice validate și aplicate proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor susceptibile de a fi afectate de rabie. Acestea ar trebui să includă norme pentru clasificarea statelor membre sau a regiunilor acestora și proceduri de justificare continuă a motivelor pentru statele membre care impun aplicarea derogării. De asemenea, ar trebui să se prevadă stabilirea unei liste a statelor membre sau a regiunilor acestora clasificate în conformitate cu normele pentru clasificarea statelor membre sau regiunilor acestora, într‑un act de punere în aplicare ce urmează să fie adoptat în conformitate cu prezentul regulament.

(22) Țările și teritoriile enumerate în secțiunea 2 a părții B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 aplică norme echivalente cu cele aplicate de statele membre, în timp ce țările și teritoriile terțe menționate în partea C din anexa II la respectivul regulament trebuie să respecte criteriile prevăzute la articolul 10 din regulamentul menționat. Prin urmare, este necesar să se asigure introducerea acestor liste, fără modificări substanțiale, într‑un act de punere în aplicare care trebuie adoptat în termen de un an de la adoptarea prezentului regulament. Cu toate acestea, prezentul regulament ar trebui să prevadă faptul că lista țărilor și teritoriilor prevăzute în secțiunea 2 din partea B și în partea C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 continuă să se aplice în sensul prezentului regulament, până la intrarea în vigoare a actului de punere în aplicare menționat.

(23) Regulamentul (CE) nr. 998/2003 prevede anumite cerințe pentru circulația necomercială în statele membre a animalelor de companie provenind din alte state membre și din țările sau teritoriile enumerate în secțiunea 2 din partea B și în partea C din anexa II la acesta, care includ, printre altele, o vaccinare antirabică valabilă efectuată la animalele de companie în cauză cu vaccinuri conforme cu standardele minime astfel cum sunt stabilite în capitolul relevant din Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), sau pentru care s-a acordat o autorizație de comercializare în conformitate cu Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare[14] sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente[15]. Aceste vaccinuri s-au dovedit a fi eficiente pentru protecția animalelor împotriva rabiei și fac parte din cerințele de valabilitate privind vaccinarea antirabică prevăzute în anexa Ib la Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Cerințele respective ar trebui introduse, fără modificări substanțiale, în anexa IV la prezentul regulament.

(24) Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește cerințe de sănătate animală mai stricte pentru animalele de companie deplasate în statele membre din țări sau teritorii terțe, altele decât cele enumerate în partea C din anexa II la regulamentul respectiv. Cerințele respective includ controlul eficacității vaccinării antirabice la animale individuale prin titrarea anticorpilor într-un laborator autorizat în conformitate cu Decizia 2000/258/CE a Consiliului din 20 martie 2000 privind desemnarea unui institut specific responsabil cu stabilirea criteriilor necesare pentru standardizarea testelor serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice[16]. Prin urmare, este adecvată menținerea acestor cerințe în anexa V la prezentul regulament și includerea condiției ca testul să se efectueze în conformitate cu metodele stabilite în capitolul relevant din Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre.

(25) Pentru a atesta respectarea condițiilor din prezentul regulament, sunt necesare documente de identificare care însoțesc animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care sunt deplasate în scopuri necomerciale în statele membre. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească în condițiile în care se emit documentele de identificare și cerințele privind conținutul, valabilitatea și formatul acestora.

(26) Prezentul regulament ar trebui să permită statelor membre autorizarea circulației necomerciale pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I, care sunt însoțite de un document de identificare emis într-o țară sau teritoriu terț care aplică norme echivalente cu cele aplicate de statele membre. El ar trebui, de asemenea, să permită statelor membre să autorizeze circulația necomercială pe teritoriul lor după o deplasare temporară într‑o țară sau teritoriu terț a respectivelor animale de companie însoțite de un document de identificare emis într‑un stat membru, dacă condițiile pentru a reveni din aceste țări sau teritorii sunt îndeplinite înainte ca animalul să fi părăsit Uniunea.

(27) Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să ofere statelor membre posibilitatea de a autoriza, în cazul în care există o necesitate de plecare urgentă, intrarea directă pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I care nu sunt în conformitate cu condițiile prevăzute de prezentul regulament, cu condiția solicitării și acordării prealabile a unui permis de către statul membru de destinație și a aplicării unei carantine pe o perioadă limitată, sub supraveghere oficială, pentru a îndeplini aceste condiții. Chiar dacă există o necesitate de plecare urgentă, un astfel de permis ar trebui să fie indispensabil din cauza riscurilor pentru sănătatea animală care decurg din introducerea în Uniune a unui animal de companie care nu este în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul regulament.

(28) Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne[17] și Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar‑veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE[18] nu se aplică controalelor sanitar‑veterinare ale animalelor de companie care însoțesc călătorii în scopuri necomerciale.

(29) Prin urmare, pentru a permite statelor membre să verifice conformitatea cu normele prevăzute în prezentul regulament și să ia măsurile necesare, prezentul regulament ar trebui să prevadă că persoana care însoțește animalul de companie trebuie să prezinte documentul de identificare în momentul circulației necomerciale sau intrării într-un stat membru și să prevadă controale țintite sau aleatorii ale documentelor și identității animalelor de companie care circulă în scopuri necomerciale într-un stat membru dintr-un alt stat membru. De asemenea, acesta ar trebui să prevadă că statele membre trebuie să efectueze, în punctele de intrare desemnate, controale sistematice ale documentelor și identității animalelor de companie care circulă în scopuri necomerciale într-un stat membru din țări sau teritorii terțe. Controalele menționate ar trebui să țină cont de principiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor[19].

(30) În plus, prezentul regulament ar trebui să prevadă măsuri de salvgardare pentru gestionarea riscurilor pentru sănătatea publică sau animală care decurg din circulația necomercială a animalelor de companie.

(31) Cu scopul de a oferi cetățenilor informații clare și accesibile privind normele care se aplică circulației necomerciale în Uniune a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I, statele membre ar trebui să aibă obligația de a pune aceste informații la dispoziția publicului, în special dispozițiile relevante din legislația națională, în termen de un an de la data adoptării prezentului regulament.

(32) Pentru a asigura o aplicare adecvată a prezentului regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește normele privind condițiile de derogare de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale între statele membre cu statut echivalent cu privire la rabia animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I, cerințele specifice speciei pentru marcarea animalelor de companie enumerate în partea B din anexa I la regulament și măsurile sanitare preventive specifice speciei împotriva unor boli sau infecții, altele decât rabia, care afectează speciile de animale de companie enumerate în anexa I la regulament, precum și de a adopta norme pentru limitarea numărului de animale de companie din speciile enumerate în anexa I care își însoțesc stăpânul în timpul circulației necomerciale și de a modifica anexele II – V la regulament. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.         La pregătirea și redactarea unor astfel de acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(33) În plus, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta, în cazuri justificate corespunzător de riscuri pentru sănătatea publică sau animală, acte legislative, în conformitate cu procedura de urgență, în ceea ce privește măsurile sanitare preventive împotriva unor boli sau infecții, altele decât rabia, susceptibile să afecteze animalele de companie din speciile enumerate în anexa I.

(34) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește lista statelor membre sau a regiunilor acestora clasificate în conformitate cu condițiile de derogare de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale între statele membre cu statut echivalent în ceea ce privește rabia animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I și cu normele privind măsurile sanitare preventive de combatere a bolilor și a infecțiilor, altele decât rabia, precum și listele cu țările sau teritoriile terțe în scopul derogării de la anumite condiții ale circulației necomerciale, modelul pentru documentele de identificare care trebuie să însoțească animalele de companie din speciile enumerate în anexa I care sunt deplasate în scop necomercial într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară sau teritoriu terț, măsurile de salvgardare în cazul apariției sau răspândirii rabiei și aplicarea uniformă a cerințelor privind informațiile, competențele de punere în aplicare ar trebui să fie conferite Comisiei. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[20].

(35) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile prin care să actualizeze lista cu țări sau teritorii terțe în scopul derogării de la anumite condiții privind circulația necomercială și cu privire la măsurile de salvgardare în cazul apariției sau răspândirii rabiei, dacă, în cazuri justificate în mod corespunzător, acestea se impun din motive de maximă urgență în ceea ce privește sănătatea umană și animală.

(36) În câteva state membre s-au constatat unele nerespectări ale normelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 998/2003. În consecință, statele membre trebuie să stabilească norme referitoare la pedepsele aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament.

(37) Decizia 2003/803/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2003 de stabilire a pașaportului tip pentru circulația intracomunitară a câinilor, pisicilor și a dihorilor domestici[21] stabilește pașaportul tip pentru circulația între statele membre a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici de companie, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Documentele de identificare emise în conformitate cu pașaportul tip menționat ar trebui, sub rezerva anumitor condiții, să rămână valabile pe parcursul vieții animalului în vederea limitării sarcinii administrative și financiare pentru proprietari.

(38) Decizia de punere în aplicare 2011/874/EU a Comisiei din 15 decembrie 2011 de stabilire a listei țărilor terțe și teritoriilor autorizate pentru importurile de câini, pisici și dihori domestici și pentru circulația necomercială a mai mult de cinci câini, pisici și dihori domestici în Uniune și a modelelor de certificate pentru importul și circulația necomercială a respectivelor animale în Uniune[22] stabilește modelul de certificat care atestă conformitatea cu cerințele din Regulamentul (CE) nr. 998/2003 pentru circulația necomercială a mai puțin de cinci câini, pisici sau dihori domestici în Uniune. Pentru a acorda suficient timp statelor membre să se adapteze la noile norme prevăzute de prezentul regulament, modelul de certificat respectiv ar trebui să rămână valabil sub rezerva anumitor condiții,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1 Obiect

Prezentul regulament stabilește cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și normele privind controlul acestei circulații.

Articolul 2 Domeniu de aplicare

1.           Prezentul regulament se aplică circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I într‑un stat membru dintr-un alt stat membru sau din țări sau teritorii terțe.

2.           Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere:

(a)     Regulamentului (CE) nr. 338/97;

(b)     măsurilor de restricționare a circulației anumitor specii sau rase de animale de companie adoptate de către statele membre pe baza unor considerații, altele decât cele referitoare la sănătatea animală.

Articolul 3 Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)          „circulație necomercială” înseamnă orice circulație care nu implică sau nu vizează, direct sau indirect, un câștig financiar sau un transfer de proprietate;

(b)          „animal de companie” înseamnă orice animal din speciile enumerate în anexa I, care însoțește în scopul circulației necomerciale proprietarul său sau o persoană fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul și care rămâne în cursul acestei circulații necomerciale în responsabilitatea proprietarului sau a unei astfel de persoane;

(c)          „proprietar” înseamnă o persoană fizică care deține animalul de companie;

(d)          „transponder” înseamnă un dispozitiv pasiv de identificare cu ajutorul frecvenței radio, numai pentru citire;

(e)          „document de identificare” înseamnă orice document care permite identificarea clară a animalului de companie și verificarea stării sale de sănătate în scopul asigurării conformității cu prezentul regulament;

(f)           „state membre” înseamnă țările și teritoriile enumerate în anexa II;

(g)          „punct de intrare a călătorilor” înseamnă orice zonă de control desemnată de statele membre în sensul articolului 36 alineatul (1).

Articolul 4 Obligații generale

Circulația necomercială a animalelor de companie care respectă cerințele de sănătate animală prevăzute în prezentul regulament nu este interzisă, restricționată sau obstrucționată din motive de sănătate animală, altele decât cele care rezultă din aplicarea prezentului regulament.

CAPITOLUL II CONDIȚII APLICABILE CIRCULAȚIEI NECOMERCIALE A ANIMALELOR DE COMPANIE ÎNTR-UN STAT MEMBRU DINTR-UN ALT STAT MEMBRU

Articolul 5 Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea A

Animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea A pot fi deplasate într‑un stat membru dintr-un alt stat membru numai dacă:

(a)          sunt marcate activ în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);

(b)          le‑a fost administrată o vaccinare antirabică care respectă cerințele de valabilitate stabilite în anexa IV;

(c)          respectă măsurile sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, în cazul în care este necesar:

(i)      în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din prezentul regulament, sau

(ii)     adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 998/2003;

(d)          sunt însoțite de un document de identificare completat în mod corespunzător emis în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).

Articolul 6 Derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie tinere din speciile enumerate în anexa I partea A

Prin derogare de la articolul 5 litera (b), statele membre pot autoriza circulația necomercială a animalelor de companie care au mai puțin de trei luni și care nu sunt vaccinate împotriva rabiei, cu condiția ca acestea să fie însoțite de documentul de identificare completat în mod corespunzător și emis în conformitate cu articolul 20, și:

(a)          fie proprietarul sau o persoană fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul să ofere dovada că acestea au rămas la locul nașterii fără a intra în contact cu animale sălbatice din speciile susceptibile care au putut fi expuse la rabie,

(b)          fie să fie însoțite de mama lor, de care aceste animale încă depind, și să fi fost documentat faptul că mamei i‑a fost administrată înainte de nașterea lor o vaccinare antirabică care a respectat cerințele de valabilitate stabilite în anexa IV.

Articolul 7 Derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea A

1.           Prin derogare de la articolul 5 litera (b), circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea A care nu au fost vaccinate contra rabiei poate fi autorizată între statele membre sau regiuni ale acestora indemne de rabie, cu condiția ca acestea să respecte condițiile specifice. Pentru a se asigura aplicarea măsurilor necesare pentru autorizarea adecvată a circulației necomerciale în temeiul acestei derogări, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 41 referitoare la condițiile specifice pentru autorizarea acestei circulații necomerciale.

2.           Condițiile specifice pentru autorizare stabilite în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (1) se bazează pe informații științifice adecvate, fiabile și validate privind o evaluare a stării de sănătate în ceea ce privește rabia din statele membre sau regiuni ale acestora și sunt aplicate proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală asociate cu circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care ar putea fi afectate de rabie.

3.           Din același motiv, actele delegate menționate la alineatul (1) pot include, de asemenea:

(a)     norme de clasificare a statelor membre sau ale regiunilor acestora bazate pe date istorice cu privire la statutul lor în ceea ce privește rabia și la sistemele de supraveghere și raportare privind rabia;

(b)     condițiile care trebuie îndeplinite de statele membre pentru a rămâne eligibile pentru autorizația menționată la alineatul 2.

Articolul 8 Lista statelor membre sau a regiunilor statelor membre care urmează să fie clasificate în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (1)

Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă lista statelor membre sau a regiunilor statelor membre care sunt conforme cu normele pentru clasificarea statelor membre sau a regiunilor acestora astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (3) litera (a). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

Articolul 9 Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea B

1.           Animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea B pot fi deplasate într‑un stat membru dintr-un alt stat membru numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)     sunt marcate sau descrise astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (2);

(b)     respectă măsurile sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (1):

(c)     sunt însoțite de un document de identificare completat corespunzător emis:

(i)      în conformitate cu articolul 28;

(ii)      în formatul prevăzut la articolul 30.

2.           Condițiile menționate la alineatul (1) se aplică de la data aplicării actelor delegate sau de punere în aplicare relevante prevăzute la articolul 16 alineatul (2), la articolul 18 alineatul (1) și la articolul 30.

CAPITOLUL III CONDIȚII APLICABILE CIRCULAȚIEI NECOMERCIALE A ANIMALELOR DE COMPANIE ÎNTR-UN STAT MEMBRU DIN ȚĂRI SAU TERITORII TERȚE

Articolul 10 Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea A

Animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea A pot fi deplasate într‑un stat membru din țări sau teritorii terțe numai dacă:

(a)          sunt marcate activ în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);

(b)          le‑a fost administrată o vaccinare antirabică care respectă cerințele de valabilitate stabilite în anexa IV;

(c)          au fost supuse unui test de titrare a anticorpilor antirabici care respectă cerințele de valabilitate stabilite în anexa V;

(d)          respectă măsurile sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, în cazul în care este necesar:

(i)      în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din prezentul regulament, sau

(ii)     adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 998/2003;

(e)          sunt însoțite de un document de identificare completat în mod corespunzător emis în conformitate cu articolul 24.

Articolul 11 Derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie tinere din speciile enumerate în anexa I partea A

1.           Prin derogare de la articolul 10 litera (b), statele membre pot autoriza circulația necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie care au mai puțin de trei luni și care nu sunt vaccinate împotriva rabiei, din țările sau teritoriile terțe enumerate în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 13, cu condiția să fie însoțite de documentul de identificare completat în mod corespunzător și emis în conformitate cu articolul 24, și:

(a)     fie proprietarul sau o persoană fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul să ofere dovada că acestea au rămas la locul nașterii fără a intra în contact cu animale sălbatice din speciile susceptibile care au putut fi expuse la rabie,

(b)     fie să fie însoțite de mama lor, de care aceste animale încă depind, și să fi fost documentat faptul că mamei i‑a fost administrată înainte de nașterea lor o vaccinare antirabică care a respectat cerințele de valabilitate stabilite în anexa IV.

2.           Cu toate acestea, circulația necomercială ulterioară într‑un alt stat membru a respectivelor animale este interzisă, cu excepția cazului în care acestea sunt deplasate în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 5.

Articolul 12 Derogare de la condiția testului de titrare a anticorpilor pentru animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea A

Prin derogare de la articolul 10 litera (c), testul de titrare a anticorpilor nu este necesar în cazul animalelor de companie deplasate într-un stat membru:

(a)          fie direct din țări sau teritorii terțe enumerate în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 13 sau după o ședere exclusiv în una sau mai multe dintre acele țări sau teritorii terțe,

(b)          fie din țări sau teritorii terțe menționate în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 13 după tranzitul prin alte țări sau teritorii terțe, altele decât cele prevăzute în normele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 13, cu condiția ca proprietarul sau o persoană fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul să prezinte dovezi conform cărora pe durata tranzitului aceste animale de companie nu au intrat în contact cu specii susceptibile la rabie și au rămas într‑un mijloc de transport sau în perimetrul unui aeroport internațional.

Articolul 13 Stabilirea unei liste cu țări sau teritorii terțe în sensul articolul 12

1.           Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă până la [a se introduce data: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] o listă cu țări sau teritorii terțe care au demonstrat că aplică norme echivalente cu cele prevăzute în capitolul II, prezentul capitol și secțiunea 2 din capitolul VI pentru animalele din speciile enumerate în anexa I partea A.

2.           Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă până la [a se introduce data: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] o listă cu țări sau teritorii terțe care au demonstrat că, referitor la animalele din speciile enumerate în anexa I partea A, îndeplinesc cel puțin următoarele criterii:

(a)     notificarea cazurilor de rabie către autoritățile competente este obligatorie;

(b)     există de cel puțin doi ani un sistem eficient de monitorizare și raportare pentru rabie;

(c)     structura și organizarea serviciilor lor veterinare sunt suficiente pentru a garanta valabilitatea certificatelor de sănătate animală prevăzute la articolul 26 și emise în conformitate cu articolul 24;

(d)     au fost puse în aplicare măsuri de prevenire și control al rabiei, inclusiv norme privind importurile animalelor de companie în aceste țări sau teritorii terțe;

(e)     sunt în vigoare norme privind autorizarea și comercializarea vaccinurilor antirabice.

3.           Actele de punere în aplicare menționate la alineatele (1) și (2) sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

Dacă există motive imperative de urgență justificate în mod adecvat referitoare la riscurile pentru sănătatea publică sau animală, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile de actualizare a listei cu țările sau teritoriile terțe menționate la alineatele (1) și (2) în conformitate cu procedura menționată la articolul 43 alineatul (3).

Articolul 14 Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea B

1.           Animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea B pot fi deplasate într‑un stat membru din țări sau teritorii terțe numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)     sunt marcate sau descrise astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (2);

(b)     respectă măsurile sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (1);

(c)     sunt însoțite de un document de identificare completat corespunzător emis:

(i)      în conformitate cu articolul 28;

(ii)      în formatul prevăzut la articolul 33.

2.           Condițiile menționate la alineatul (1) se aplică de la data aplicării actelor delegate sau de punere în aplicare relevante prevăzute la articolul 16 alineatul (2), la articolul 18 alineatul (1) și la articolul 33.

3.           Până la adoptarea actelor delegate și de punere în aplicare menționate la alineatul (2), normele naționale continuă să se aplice, în măsura în care aceste norme:

(a)     se aplică proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea B;

(b)     nu sunt mai stricte decât cele aplicate importurilor de animale din aceste specii, în conformitate cu Directiva 92/65/CEE.

Articolul 15 Derogare de la condițiile circulației necomerciale între anumite țări a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I

Prin derogare de la articolele 10 și 14, circulația necomercială a animalelor de companie între următoarele țări poate continua în condițiile stabilite prin normele naționale ale acestor țări:

(a)          San Marino și Italia;

(b)          Vatican și Italia;

(c)          Monaco și Franța;

(d)          Andorra și Franța;

(e)          Andorra și Spania;

(f)           Norvegia și Suedia.

CAPITOLUL IV MARCARE ȘI MĂSURI SANITARE PREVENTIVE

Secțiunea 1 Marcarea

Articolul 16 Marcarea animalelor de companie

1.           Animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea A se marchează activ prin implantarea unui transponder în conformitate cu cerințele tehnice stabilite în anexa III sau cu un tatuaj lizibil în mod clar aplicat înainte de 3 iulie 2011.

Dacă un astfel de animal de companie este marcat cu un transponder care nu este în conformitate cu cerințele tehnice prevăzute în anexa III, proprietarul sau persoana fizică care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul trebuie să furnizeze mijloacele necesare pentru citirea transponderului în momentul verificării identității, prevăzute la articolul 20 alineatul (2), articolul 24 alineatul (2), articolul 35 și articolul 36 alineatul (1).

2.           Animalele de companie din speciile enumerate în anexa I partea B sunt marcate sau descrise luând în considerare particularitățile fiecărei specii, astfel încât să se asigure legătura neechivocă între animalul de companie și documentul de identificare corespunzător.

Pentru a ține seama de particularitățile speciilor enumerate în anexa I partea B, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 41 privind astfel de cerințe specifice speciei pentru marcarea sau pentru descrierea animalelor de companie respective.

Articolul 17 Calificările necesare pentru implantarea transponderelor la animalele de companie

Statele membre stabilesc norme cu privire la minimul de calificări necesare pentru persoanele care efectuează implantarea transponderelor la animalele de companie.

Secțiunea 2 Măsuri sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia

Articolul 18 Măsuri sanitare preventive și condiții pentru aplicarea lor

1.           Dacă sunt necesare măsuri sanitare preventive pentru protecția sănătății publice sau a sănătății animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I pentru controlul bolilor sau infecțiilor, altele decât rabia, care ar putea fi răspândite ca urmare circulației animalelor de companie respective, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 41 privind măsuri sanitare preventive specifice pentru aceste boli sau infecții.

În cazul apariției riscurilor pentru sănătatea publică sau animală, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, procedura prevăzută la articolul 42 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat.

2.           Măsurile sanitare preventive specifice speciei autorizate printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (1) se bazează pe informații științifice adecvate, fiabile și validate, aplicate proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală legate de circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I care ar putea fi afectate de boli sau infecții, altele decât rabia.

3.           Din același motiv, actele delegate precizate la alineatul (1) pot include, de asemenea:

(a)     norme de clasificare a statelor membre sau regiunilor acestora în funcție de statutul lor privind starea de sănătate a animalelor și de sistemele lor de supraveghere și de raportare privind anumite boli și infecții, altele decât rabia;

(b)     condiții care trebuie îndeplinite de statele membre pentru a rămâne eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive menționate la alineatul 2;

(c)     condiții pentru aplicarea și documentarea măsurilor sanitare preventive menționate la alineatul (2) înainte de circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I;

(d)     condiții de acordare, în anumite condiții specificate, a derogărilor de la aplicarea măsurilor sanitare preventive menționate la alineatul (2).

Articolul 19 Lista statelor membre sau a regiunilor statelor membre clasificate în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 18 alineatul (1)

Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă lista statelor membre sau a regiunilor statelor membre care sunt conforme cu normele pentru clasificarea statelor membre sau a regiunilor acestora astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (3) litera (a). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

CAPITOLUL V DOCUMENTE DE IDENTIFICARE

Secțiunea 1 Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea A

Articolul 20 Emiterea documentului de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 5 litera (d):

(a)     se emite de un medic veterinar autorizat de către autoritatea competentă în acest sens;

(b)     consemnează conformitatea cu cerințele prevăzute la articolul 5 literele (a), (b) și (c) și, după caz, la articolul 27 litera (b) punctul (ii); această conformitate poate să fie consemnată în mai multe documente de identificare, în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1).

2.           Conformitatea cu cerințele privind marcarea prevăzute la articolul 5 litera (a) se verifică înainte de:

(a)     emiterea documentului de identificare în conformitate cu alineatul (1) litera (a);

(b)     consemnarea conformității cu cerințele prevăzute la alineatul (1) litera (b).

Articolul 21 Informații care trebuie furnizate în documentul de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 5 litera (d) conține următoarele informații:

(a)     locul, data aplicării și un cod alfanumeric afișate de transponder sau de tatuaj;

(b)     numele, adresa și semnătura proprietarului;

(c)     detaliile vaccinării antirabice;

(d)     data recoltării sângelui pentru testul de titrare a anticorpilor antirabici în cazul prevăzut la articolul 27 litera (b) punctul (ii);

(e)     respectarea măsurilor sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, în cazul în care este necesar:

(i)      în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din prezentul regulament, sau

(ii)      adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 998/2003;

(f)      alte informații relevante privind descrierea și starea de sănătate a animalului.

2.           Medicul veterinar care a emis documentul de identificare înregistrează informațiile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) și păstrează informațiile respective timp de cel puțin 10 ani de la data emiterii documentului de identificare.

Articolul 22 Formatul documentului de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 5 litera (d) trebuie să aibă formatul unui pașaport în conformitate cu modelul care urmează să fie adoptat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare și cuprinde rubrici pentru introducerea informațiilor necesare în conformitate cu articolul 21 alineatul (1). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2) până la [a se introduce data: trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

2.           Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) stabilește cerințe privind limbile de redactare și formatul pașaportului la care se face referire în alineatul menționat.

3.           Pașaportul menționat la alineatul (1) conține un număr constituit din codul ISO al statului membru emitent urmat de un cod alfanumeric unic.

Articolul 23 Derogare de la formatul documentului de identificare prevăzut la articolul 22 alineatul (1)

1.           Prin derogare de la articolul 22 alineatul (1), statele membre autorizează circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie însoțite de documentul de identificare emis în sensul articolului 10 litera (e):

(a)     în conformitate cu articolul 24;

(b)     în formatul prevăzut la articolul 26 alineatul (1).

2.           Dacă este necesar, conformitatea cu cerințele prevăzute la articolul 5 litera (c) se consemnează în documentul de identificare menționat la alineatul (1), după finalizarea controalelor prevăzute la articolul 36 alineatul (1).

Secțiunea 2 Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru din țări sau teritorii terțe a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea A

Articolul 24 Emiterea documentului de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 10 litera (e) conține un număr de serie și:

(a)     este emis:

(i)      fie de un medic veterinar oficial din țara terță de origine pe baza documentelor justificative;

(ii)      fie de un medic veterinar autorizat de către autoritatea competentă din țara terță de origine în acest scop și este aprobat ulterior de autoritatea competentă;

(b)     consemnează conformitatea cu cerințele prevăzute la articolul 10 literele (a) ‑ (d).

2.           Conformitatea cu cerințele privind marcarea prevăzute la articolul 10 litera (a) se verifică înainte de:

(a)     emiterea documentului de identificare în conformitate cu alineatul (1);

(b)     consemnarea respectării cerințelor menționate la articolul 10 literele (b), (c) și (d).

Articolul 25 Informații care trebuie furnizate în documentul de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 10 litera (e) conține următoarele informații:

(a)     locul, data aplicării și un cod alfanumeric afișate de transponder sau de tatuaj;

(b)     numele și adresa proprietarului sau a persoanei fizice care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul;

(c)     detaliile vaccinării antirabice;

(d)     data recoltării sângelui pentru testul de titrare a anticorpilor antirabici;

(e)     respectarea măsurilor sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, în cazul în care este necesar:

(i)      în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din prezentul regulament, sau

(ii)      adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 998/2003;

(f)      alte informații relevante privind descrierea și starea de sănătate a animalului.

2.           Documentul de identificare menționat la articolul 10 litera (e) este completat de o declarație scrisă, semnată de proprietar sau de persoana fizică care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul, care atestă că animalul de companie este deplasat în Uniune în scopuri necomerciale.

Articolul 26 Formatul documentului de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 10 litera (e) are formatul unui certificat de sănătate animală în conformitate cu modelul care urmează să fie adoptat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare și cuprinde rubrici pentru introducerea informațiilor necesare în conformitate cu articolul 25 alineatul (1). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2) până la [a se introduce data: trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

2.           Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) stabilește cerințe privind limbile de redactare, formatul și valabilitatea certificatului de sănătate animală la care se face referire în alineatul menționat.

Articolul 27 Derogare de la formatul documentului de identificare

Prin derogare de la articolul 26 alineatul (1), statele membre autorizează circulația necomercială a animalelor de companie însoțite de documentul de identificare în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) în cazul în care:

(a)          fie documentul de identificare a fost emis în una din țările sau teritoriile terțe prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1);

(b)          fie astfel de animale de companie intră într-un stat membru după o deplasare temporară sau după tranzitul printr-o țară sau teritoriu terț dintr‑un stat membru, iar un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă a consemnat faptul că, înainte ca animalele de companie să părăsească Uniunea, acestea:

(i)      au primit o vaccinare antirabică;

(ii)     au fost supuse unui test de titrare a anticorpilor antirabici, cu excepția cazului în care a fost acordată o derogare în conformitate cu articolul 12.

Secțiunea 3 Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea B

Articolul 28 Emiterea documentului de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (c):

(a)     se emite de un medic veterinar autorizat de către autoritatea competentă în acest sens;

(b)     consemnează conformitatea cu articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c).

2.           Conformitatea cu cerințele privind marcarea sau descrierea prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (a) se verifică înainte de:

(a)     emiterea documentului de identificare în conformitate cu alineatul (1) litera (a);

(b)     consemnarea respectării cerințelor prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (c).

Articolul 29 Informații care trebuie furnizate în documentul de identificare

Documentul de identificare menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (c) conține următoarele informații:

(a)          caracteristicile marcajului sau descrierea animalului, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (2);

(b)          numele, adresa și semnătura proprietarului;

(c)          detalii privind măsurile sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, în cazul în care este necesar, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1);

(d)          alte informații relevante privind descrierea și starea de sănătate a animalului.

Articolul 30 Formatul documentului de identificare

1.           Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, un model de document de identificare menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (c) care cuprinde rubrici pentru introducerea informațiilor necesare în conformitate cu articolul 29. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

2.           Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) trebuie să stabilească cerințe privind limbile de redactare, formatul și valabilitatea documentului de identificare la care se face referire în alineatul menționat.

Secțiunea 4 Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru din țări sau teritorii terțe a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea B

Articolul 31 Emiterea documentului de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 14 alineatul (1) litera (c):

(a)     este emis:

(i)      fie de un medic veterinar oficial, pe baza documentelor justificative;

(ii)      fie de un medic veterinar autorizat de către autoritatea competentă în acest scop și aprobat ulterior de autoritatea competentă;

(b)     consemnează conformitatea cu articolul 14 alineatul (1) literele (a), (b) și (c).

2.           Conformitatea cu cerințele privind marcarea sau descrierea prevăzute la articolul 14 alineatul (1) litera (a) se verifică înainte de:

(a)     emiterea documentului de identificare în conformitate cu alineatul (1) litera (a);

(b)     consemnarea respectării cerințelor prevăzute la articolul 14 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (c).

Articolul 32 Informații care trebuie furnizate în documentul de identificare

1.           Documentul de identificare menționat la articolul 14 alineatul (1) litera (c) conține următoarele informații:

(a)     caracteristicile marcajului sau descrierea animalului, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (2);

(b)     numele și adresa proprietarului sau a persoanei fizice care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul;

(c)     detalii privind măsurile sanitare preventive pentru bolile sau infecțiile, altele decât rabia, în cazul în care este necesar, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1);

(d)     alte informații relevante privind descrierea și starea de sănătate a animalului.

2.           Documentul de identificare menționat la articolul 14 alineatul (1) litera (c) este completat de o declarație scrisă, semnată de proprietar sau de persoana fizică care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul, care atestă că animalul de companie este deplasat în Uniune în scopuri necomerciale.

Articolul 33 Formatul documentului de identificare

1.           Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, un model de document de identificare menționat la articolul 14 alineatul (1) litera (c) care cuprinde rubrici pentru introducerea informațiilor necesare în conformitate cu articolul 32 alineatul (1). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

2.           Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) trebuie să stabilească cerințe privind limbile de redactare, formatul și valabilitatea documentului de identificare la care se face referire în alineatul menționat.

CAPITOLUL VI DISPOZIȚII COMUNE

Secțiunea 1 Derogare pentru circulația necomercială directă a animalelor de companie în statele membre

Articolul 34 Derogare de la condițiile prevăzute la articolele 5, 9, 10 și 14

1.           Prin derogare de la condițiile prevăzute la articolele 5, 9, 10 și 14, statele membre pot autoriza circulația pe teritoriile lor în scopuri necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I care nu sunt în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele respective, cu condiția ca:

(a)     proprietarul sau persoana fizică care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul să fi depus în prealabil o cerere de autorizare și statul membru de destinație să fi acordat o asemenea autorizație;

(b)     animalele de companie să fi fost plasate în carantină sub control oficial pe durata necesară îndeplinirii acestor condiții, care nu depășește șase luni:

(i)      într-un loc aprobat de autoritatea competentă;

(ii)      în conformitate cu modalitățile prevăzute în autorizație.

2.           Autorizația menționată la alineatul (1) litera (a) poate include o autorizare pentru tranzitul altui stat membru, cu condiția ca statul membru de tranzit să-și fi dat în prealabil acordul către statul membru de destinație.

Secțiunea 2 Condiții generale privind conformitatea

Articolul 35 Controlul documentelor, controlul identității și controale fizice care trebuie efectuate cu privire la circulația necomercială a animalelor de companie într-un stat membru din alt stat membru sau din țări sau teritorii terțe enumerate în temeiul articolului 13 alineatul (1)

1.           Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 15, statele membre efectuează controale țintite sau aleatorii ale documentelor și ale identității și, acolo unde este necesar, controale fizice, asupra animalelor de companie transportate în scop necomercial într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau din țări sau teritorii terțe enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) pentru a verifica în mod nediscriminatoriu respectarea dispozițiilor din capitolul II.

2.           Proprietarul sau persoana fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul, în momentul circulației necomerciale într-un stat membru din alt stat membru sau din țări sau teritorii terțe enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), la solicitarea autorității competente responsabile de controalele prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol:

(a)     prezintă documentul de identificare care demonstrează conformitatea cu cerințele unei astfel de circulații în formatul prevăzut:

(i)      fie le articolul 22 alineatul (1),

(ii)      fie la articolul 23 alineatul (1);

(b)     pune la dispoziție animalul de companie pentru efectuarea acestor controale.

Articolul 36 Controlul documentelor, controlul identității și controale fizice care trebuie efectuate cu privire la circulația necomercială într-un stat membru din țări sau teritorii terțe

1.           Circulația necomercială a animalelor de companie într-un stat membru din țări sau teritorii terțe, altele decât cele enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), se supune unor controale ale documentelor și ale identității și, dacă este necesar, unor controale fizice, efectuate de către autoritățile competente la punctul de intrare a călătorilor.

2.           Proprietarul sau persoana fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul, în momentul intrării într-un stat membru din țări sau teritorii terțe, altele decât cele enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), la solicitarea autorității competente prevăzute la alineatul (1):

(a)     prezintă documentul de identificare care demonstrează conformitatea cu cerințele unei astfel de circulații în formatul prevăzut:

(i)      fie le articolul 26 alineatul (1),

(ii)      fie la articolul 27 litera (b);

(b)     pune la dispoziție animalul de companie pentru efectuarea acestor controale.

3.           Statele membre întocmesc și mențin actualizată o listă cu punctele de intrare a călătorilor.

4.           Statele membre se asigură că autoritatea competentă pe care au desemnat‑o pentru efectuarea controalelor prevăzute la alineatul (1):

(a)     este pe deplin informată în legătură cu normele stabilite în capitolul III, iar funcționarii autorității competente dispun de pregătirea necesară pentru a le pune în aplicare;

(b)     păstrează registre de evidență a controalelor care au fost efectuate;

(c)     consemnează controalele efectuate în documentul de identificare menționat:

(i)      fie le articolul 10 litera (e),

(ii)      fie la articolul 27 litera (b).

Articolul 37 Acțiuni în caz de neconformitate stabilită de controalele prevăzute la articolele 35 și 36

1.           În cazul în care controalele prevăzute la articolele 35 și 36 constată că un animal de companie nu respectă condițiile prevăzute în capitolele II și III, autoritatea competentă decide, după consultarea medicului veterinar oficial:

(a)     fie întoarcerea animalului de companie în țara sau teritoriul de origine,

(b)     fie izolarea animalului de companie, pe cheltuiala proprietarului, sub control oficial pe perioada necesară pentru a fi în conformitate cu condițiile stabilite în capitolele II și III,

(c)     fie eutanasierea animalului de companie, fără compensarea financiară a proprietarului sau a persoanei fizice care acționează în numele și de comun acord cu proprietarul, în cazul în care întoarcerea animalului nu este posibilă sau izolarea sa nu este practică.

2.           În cazul în care circulația necomercială a animalelor de companie în Uniune este respinsă de autoritatea competentă, acestea trebuie să adăpostite sub control oficial până la:

(a)     întoarcerea lor în țara sau teritoriul de origine, sau

(b)     adoptarea altor decizii administrative privind aceste animale de companie.

Articolul 38 Măsuri de salvgardare

În cazul în care într-un stat membru sau într‑o țară sau teritoriu terț izbucnește sau se răspândește rabia, iar această situație poate prezenta o amenințare gravă pentru sănătatea publică sau animală, Comisia poate, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, să adopte una din următoarele măsuri, prin intermediul unui act de punere în aplicare, fără întârziere și în funcție de gravitatea situației:

(a)          suspendarea circulației necomerciale sau a tranzitului animalelor de companie din statul membru, țara sau teritoriul terț în cauză sau din regiuni ale acestora;

(b)          stabilirea de condiții speciale în ceea ce privește circulația necomercială a animalelor de companie provenind din statul membru, țara sau teritoriul terț în cauză sau din regiuni ale acestora.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

În cazuri imperative de extremă urgență, justificate în mod corespunzător, care necesită controlul și/sau a gestionarea unor riscuri grave la adresa sănătății publice sau animale, Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată, în conformitate cu procedura menționată la articolul 43 alineatul (3).

Articolul 39 Obligații cu privire la informare

1.           Până la [a se introduce data: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] cel târziu, statele membre pun la dispoziția publicului informații clare și ușor accesibile privind următoarele:

(a)     calificările necesare pentru implantarea transponderului, în conformitate cu articolul 17;

(b)     autorizația de derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie tinere din speciile enumerate în anexa I partea A, în conformitate cu articolele 6 și 11;

(c)     condițiile aplicabile circulației necomerciale pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I:

(i)      care nu sunt în conformitate cu articolele 5, 9, 10 și 14;

(ii)      care provin din anumite țări și teritorii, în conformitate cu condițiile stabilite în normele adoptate la nivel național, conform articolului 15;

(d)     lista punctelor de intrare a călătorilor, conform cerințelor prevăzute la articolul 36 alineatul (3), inclusiv autoritatea competentă desemnată să efectueze controalele prevăzute la articolul 36 alineatul (4);

(e)     condițiile aplicabile circulației necomerciale pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I partea B, prevăzute în normele naționale, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2).

2.           Pentru a asigura aplicarea uniformă a cerințelor privind informarea prevăzute la alineatul (1), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43 alineatul (2).

Secțiunea 3 Dispoziții procedurale

Articolul 40 Domeniul de aplicare al actelor delegate

1.           Pentru a lua în considerare progresele tehnice, evoluțiile științifice și protecția sănătății publice sau a sănătății animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 41 pentru a modifica anexele II-V la prezentul regulament.

2.           Pentru a se evita circulația comercială frauduloasă, mascată sub forma circulației necomerciale a animalelor de companie, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 41 pentru a adopta norme care limitează numărul animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I care pot însoți proprietarul sau persoana fizică acționând în numele și de comun acord cu proprietarul pentru o anumită deplasare necomercială.

Articolul 41 Exercitarea competențelor delegate

1.           Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul articol.

2.           Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (1), articolul 16 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 18 alineatul (1) primul paragraf și articolul 40 sunt conferite Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată începând cu (*).

(*)     Data intrării în vigoare a actului legislativ de bază sau orice altă dată stabilită de organul legislativ.

3.           Delegarea de competențe prevăzută la articolul 7 alineatul (1), articolul 16 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 18 alineatul (1) primul paragraf și articolul 40 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare încheie delegarea competențelor precizate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.           Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.           Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (1), articolului 16 alineatul (2) al doilea paragraf, articolului 18 alineatul (1) primul paragraf și articolului 40 intră în vigoare doar dacă nu a fost formulată nicio obiecție de către Parlamentul European sau de către Consiliu în termen de 2 luni de la notificarea Parlamentului European și a Consiliului cu privire la actul respectiv sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 42 Procedura de urgență

1.           Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

2.           Atât Parlamentul European, cât și Consiliul pot formula obiecții la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 41 alineatul (5). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul i-au notificat decizia de opoziție.

Articolul 43 Procedura comitetelor

1.           Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală înființat prin articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Comitetul menționat este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă, această procedură se încheie fără rezultat dacă, înainte de expirarea termenului de trimitere a avizului, acest lucru este hotărât de președintele comitetului sau solicitat de o majoritate simplă a membrilor comitetului.

3.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, în coroborare cu articolul 5 din acesta.

Articolul 44 Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare garantării punerii lor în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

Statele membre notifică dispozițiile în cauză Comisiei până la [a se introduce data: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] și notifică fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare ulterioară a acestora.

CAPITOLUL VII Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 45 Abrogare

1.           Regulamentul (CE) nr. 998/2003 se abrogă cu efect de la [a se introduce data: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Trimiterile din prezentul regulament la lista din actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau (2) se interpretează ca trimiteri la lista țărilor și teritoriilor terțe prevăzute în secțiunea 2 din partea B sau în partea C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 până la intrarea în vigoare a actului de punere în aplicare menționat.

2.           Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.

Articolul 46 Măsuri tranzitorii privind documentele de identificare

1.           Prin derogare de la articolul 22 alineatul (1), documentul de identificare este considerat în conformitate cu prezentul regulament dacă:

(a)     este redactat în conformitate cu pașaportul tip stabilit prin Decizia 2003/803/CE;

(b)     a fost emis în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 22 alineatul (1).

2.           Prin derogare de la articolul 26 alineatul (1), documentul de identificare este considerat în conformitate cu prezentul regulament dacă:

(a)     este redactat în conformitate cu modelul de certificat stabilit în anexa II la Decizia 2011/874/UE;

(b)     a fost emis în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 26 alineatul (1).

Articolul 47 Intrare în vigoare și aplicabilitate

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la xxxx [a se introduce data: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Bruxelles, .

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

ANEXA I

Specii de animale de companie

PARTEA A

Câini (Canis lupus familiaris)

Pisici (Felis silvestris catus)

Dihori domestici (Mustela putorius furo)

PARTEA B

Nevertebrate (cu excepția albinelor și bondarilor, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 92/65/CEE, și a moluștelor și crustaceelor, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2006/88/CE)

Animale acvatice ornamentale crescute în acvarii de tip necomercial (excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2006/88/CE)

Amfibieni

Reptile

Păsări: toate speciile de păsări, cu excepția păsărilor de curte, care intră în domeniul de aplicare al Directivelor 92/65/CEE și 2009/158/CE)

Mamifere: rozătoare și iepuri domestici.

ANEXA II

Lista statelor membre, astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (f)

Cod țară || Țară || Teritoriile incluse

BE || Belgia ||

BG || Bulgaria ||

CZ || Republica Cehă ||

DK || Danemarca || Insulele Feroe și Groenlanda

DE || Germania ||

EE || Estonia ||

IE || Irlanda ||

EL || Grecia ||

ES || Spania || Insulele Baleare, Insulele Canare, Ceuta și Melilla

FR || Franța || Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica și Réunion

IT || Italia ||

CY || Cipru ||

LV || Letonia ||

LT || Lituania ||

LU || Luxemburg ||

HU || Ungaria ||

MT || Malta ||

NL || Țările de Jos ||

AT || Austria ||

PL || Polonia ||

PT || Portugalia || Azore și Madeira

RO || România ||

SI || Slovenia ||

SK || Slovacia ||

FI || Finlanda ||

SE || Suedia ||

UK || Regatul Unit || Insulele Anglo-Normande și Insula Man

GI || Gibraltar ||

ANEXA III

Cerințe tehnice pentru transpondere

Transponderul este un dispozitiv pasiv de identificare cu ajutorul frecvenței radio, numai pentru citire:

(a)          care respectă standardul ISO 11784 și aplică tehnologia HDX sau FDX-B;

(b)          care poate fi citit de un dispozitiv de citire compatibil cu standardul ISO 11785.

ANEXA IV

Cerințe de valabilitate pentru vaccinurile antirabice

1.           Vaccinul antirabic trebuie :

(a)     să fie un vaccin, altul decât un vaccin viu modificat, și să facă parte dintr-una din următoarele categorii:

(i)      fie un vaccin inactivat cu cel puțin o unitate antigenică per doză (recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății),

(ii)      fie un vaccin recombinant care să exprime glicoproteina imunizantă a virusului rabiei într-un vector viral viu;

(b)     dacă este administrat într-un stat membru, să i se fi acordat o autorizație de comercializare în conformitate cu:

(i)      articolul 5 din Directiva 2001/82/CE, sau

(ii)      articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004;

(c)     dacă este administrat într-o țară terță, să i se fi acordat o autorizație sau o licență de către autoritatea competentă și să îndeplinească cel puțin cerințele prevăzute în partea relevantă din capitolul privind rabia din Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

2.           O vaccinare antirabică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)     vaccinul a fost administrat de un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă;

(b)     data administrării este indicată de un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă în secțiunea adecvată a documentului de identificare în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) sau articolul 26 alineatul (1);

(c)     data administrării menționată la litera (b) nu este anterioară datei aplicării microcipului sau tatuajului indicat în secțiunea corespunzătoare din documentul de identificare în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) sau articolul 26 alineatul (1);

(d)     perioada de valabilitate a vaccinării este indicată de medicul veterinar autorizat în secțiunea adecvată a documentului de identificare în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) sau articolul 26 alineatul (1).

Aceasta începe de la inducerea imunității protectoare, care nu trebuie să fie mai mică de 21 de zile de la încheierea protocolului de vaccinare impus de producător pentru vaccinarea primară, și continuă până la sfârșitul perioadei imunității protectoare, astfel cum este prescrisă în specificațiile tehnice din autorizația de comercializare menționată la punctul 1 litera (b) sau în autorizația sau licența menționată la punctul 1 litera (c) pentru vaccinul antirabic în statul membru sau în țara sau teritoriul terț în care vaccinul este administrat;

(e)     o revaccinare trebuie considerată ca fiind o vaccinare primară dacă nu a fost efectuată în timpul perioadei de valabilitate menționată la litera (d) a unei vaccinări anterioare.

ANEXA V

Cerințe de valabilitate pentru testul de titrare a anticorpilor antirabici

1.           Recoltarea probei de sânge necesară pentru efectuarea testului de titrare a anticorpilor antirabici trebuie să fie efectuată și documentată de un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă în secțiunea corespunzătoare a documentului de identificare în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) sau articolul 26 alineatul (1);

2.           Testul de titrare a anticorpilor antirabici trebuie:

(a)     să fie efectuat pe o probă recoltată la cel puțin 30 de zile după data vaccinării și

(i)      nu mai puțin de trei luni înainte de data:

– circulației necomerciale din țări sau teritorii terțe, altele decât cele menționate în normele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 13, sau

– tranzitului prin astfel de țări sau teritorii terțe, în cazul în care condițiile prevăzute la articolul 12 litera (b) nu sunt îndeplinite;

          sau

(ii)      înainte ca animalul de companie să părăsească Uniunea în vederea circulației necomerciale sau a tranzitului în țări sau teritorii terțe, altele decât cele menționate în normele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 13; documentul de identificare în formatul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) trebuie să confirme faptul că testul de titrare a anticorpilor antirabici a fost efectuat înainte de data deplasării și acesta a avut rezultate favorabile;

(b)     să prezinte un nivel seric al anticorpilor neutralizanți ai virusului rabiei egal sau mai mare cu 0,5 UI/ml, utilizând o metodă prevăzută în partea relevantă din capitolul privind rabia din Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

(c)     să fie efectuat într-un laborator autorizat în conformitate cu articolul 3 din Decizia 2000/258/CE;

(d)     să nu fie reînnoit după obținerea unui rezultat satisfăcător descris la litera (b) din prezenta anexă, cu condiția ca animalul să fie revaccinat în conformitate cu punctul 2 litera (e) din anexa IV.

ANEXA VI

Tabel de corespondență

[prevăzut la articolul 45 alineatul (2)]

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 || Prezentul regulament

Articolul 1 || Articolul 1

Articolul 2 primul paragraf || Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 al doilea paragraf || Articolul 2 alineatul (2) litera (a)

Articolul 2 paragraful al treilea || Articolul 2 alineatul (2) litera (b)

Articolul 3 litera (a) || Articolul 3 litera (b)

Articolul 3 litera (b) || Articolul 3 litera (e)

Articolul 3 litera (c) || Articolul 3 litera (a)

Teza introductivă de la Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf || ---

Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) || Articolul 16 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf || Articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 4 alineatul (2) || Articolul 21 alineatul (1) litera (b)

Articolul 4 alineatul (3) || ---

Articolul 4 alineatul (4) || ---

Articolul 5 alineatul (1) litera (a) || Articolul 5 litera (a)

Teza introductivă de la articolul 5 alineatul (1) litera (b) || Articolul 5 litera (d)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b) punctul (i) || Articolul 5 litera (b)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) || Articolul 5 litera (c)

Articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf || Articolul 18

Articolul 5 alineatul (2) || Articolul 6

Articolul 6 || ---

Articolul 7 || Articolul 9, articolul 14, articolul 30 alineatul (1) și articolul 40

Articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i) || Articolele 10 și 12

Articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) || ---

Articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (i) || Articolul 10

Articolul 8 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) || ---

Articolul 8 alineatul (2) || Articolul 10 litera (e) și articolul 27

Articolul 8 alineatul (3) litera (a) || Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (3) litera (b) || Articolul 15

Articolul 8 alineatul (3) litera (c) || Articolul 11

Articolul 8 alineatul (4) || Articolul 26 alineatul (1)

Articolul 9 || Articolul 14 și articolul 33 alineatul (1)

Articolul 10 || Articolul 13 alineatele (2) și (3)

Articolul 11 prima teză || Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 11 a doua teză || Articolul 36 alineatul (3) litera (a)

Articolul 12 primul paragraf || Articolul 36 alineatul (1)

Articolul 12 al doilea paragraf || Articolul 36 alineatul (4)

Articolul 13 || Articolul 36 alineatul (3) și articolul 39 alineatul (1) litera (d)

Articolul 14 primul paragraf || Articolul 35 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (2)

Articolul 14 al doilea paragraf || Articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 14 paragraful al treilea || Articolul 37 alineatul (1)

Articolul 14 paragraful al patrulea || Articolul 37 alineatul (2)

Articolul 15 || Anexa V punctul 2 litera (c)

Articolul 16 || ---

Articolul 17 primul paragraf || ---

Articolul 17 al doilea paragraf || Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 18 primul paragraf || ---

Articolul 18 al doilea paragraf || Articolul 38

Articolul 19 || Articolul 13, articolul 40 și articolul 43 alineatul (2)

Articolul 19a alineatele (1) și (2) || Articolul 40 alineatul (1)

Articolul 19a alineatul (3) || ---

Articolul 19b alineatul (1) || Articolul 41 alineatele (1) și (2)

Articolul 19b alineatul (2) || Articolul 41 alineatul (4)

Articolul 19b alineatul (3) || ---

Articolul 19c alineatele (1) și (3) || Articolul 41 alineatul (3)

Articolul 19c alineatul (2) || ---

Articolul 19d alineatul (1) și Articolul 19d alineatul (2) || Articolul 41 alineatul (5)

Articolul 19d alineatul (3) || ---

Articolele 20-23 || ---

Articolul 24 alineatele (1), (2) și (3) || Articolul 43 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 24 alineatele (4) și (5) || ---

Articolul 25 || Articolul 47

Anexa I || Anexa I

Anexa Ia || Anexa III

Anexa Ib || Anexa IV

Anexa II partea A și partea B secțiunea 1 || Anexa II

Anexa II partea B secțiunea 2 || [Articolul 13 alineatul (1)]

Anexa II partea C || [Articolul 13 alineatul (2)]

--- || Articolul 3 literele (c), (d), (f) și (g)

--- || Articolul 4

--- || Articolul 7

--- || Articolul 8

--- || Articolul 16 alineatul (2)

--- || Articolul 17

--- || Articolul 19

--- || Articolul 20

--- || Articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (c) ‑ (f) și articolul 21 alineatul (2)

--- || Articolul 22 alineatul (2)

--- || Articolul 23

--- || Articolul 24

--- || Articolul 25 alineatul (1) literele (a) și (c) ‑ (f) și articolul 25 alineatul (2)

--- || Articolul 26 alineatul (2)

--- || Articolul 27

--- || Articolul 28

--- || Articolul 29

--- || Articolul 24

--- || Articolul 25

--- || Articolul 26

--- || Articolul 27

--- || Articolul 28

--- || Articolul 29

--- || Articolul 30 alineatul (2)

--- || Articolul 31

--- || Articolul 32

--- || Articolul 33 alineatul (2)

--- || Articolul 34

--- || Articolul 35

--- || Articolul 39 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) și articolul 39 alineatul (2)

--- || Articolul 42

--- || Articolul 44

--- || Articolul 45

--- || Articolul 46

--- || Anexa V

--- || Anexa VI

[1]               JO L 146, 13.6.2003, p. 1.

[2]               JO L 87, 31.3.2009, p. 109.

[3]               JO L 132, 29.5.2010, p. 3.

[4]               JO L 268, 14.9.1992, p. 54.

[5]               JO C […], […], p. […].

[6]               JO C […], […], p. […].

[7]               JO L 146, 13.6.2003, p. 1.

[8]               JO L 132, 29.5.2010, p. 3.

[9]               JO L 268, 14.9.1992, p. 54.

[10]             JO L 328, 24.11.2006, p. 14.

[11]             JO L 343, 22.12.2009, p. 74.

[12]             JO L 61, 3.3.1997, p. 1.

[13]             JO L 68, 15.3.1973, p. 1.

[14]             JO L 311, 28.11.2001, p. 1.

[15]             JO L 136, 30.4.2004, p. 1.

[16]             JO L 79, 30.3.2000, p. 40.

[17]             JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

[18]             JO L 268, 24.9.1991, p. 56.

[19]             JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

[20]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[21]             JO L 312, 27.11.2003, p. 1.

[22]             JO L 343, 23.12.2011, p. 65.