13.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 264/59

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic” (COM(2011)0571),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor - inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020” (COM(2011)0021),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Optimizarea avantajelor obținute de pe urma măsurilor UE în domeniul mediului: creșterea încrederii prin ameliorarea cunoștințelor și a capacității de reacție (COM(2012)0095)”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la o strategie eficientă privind materiile prime pentru Europa (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului Mediu privind Foaia de parcurs a Comisiei către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” adoptate la 19 decembrie 2011 (18786/11), concluziile Consiliului Competitivitate din 29 septembrie 2011 privind o economie europeană competitivă și concluziile Consiliului Mediu din 20 decembrie 2010 privind gestionarea sustenabilă a materialelor și producția și consumul sustenabile: contribuție-cheie pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor,

—

având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2010” (SOER 2010),

—

având în vedere viitoarea Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din Brazilia, din perioada 20-22 iunie 2012,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea disponibilității materiilor prime pentru bunăstarea viitoare a Europei – Propunere de parteneriat pentru inovare privind materiile prime” (COM(2012)0082),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE (2),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru dezvoltare regională și al Comisiei pentru pescuit (A7-0161/2012),

A.

întrucât actuala criză economică și financiară arată că Europa are nevoie urgentă de noi surse de creștere economică sustenabilă;

B.

întrucât consecințele penuriei de resurse, cum ar fi, de exemplu, creșterea prețurilor, sunt extrem de greu de suportat de populația cu venituri mici și din regiuni defavorizate și întrucât, prin urmare, este necesară mai mult ca oricând o sinergie a politicilor socială și de mediu;

C.

întrucât cererea tot mai mare de resurse naturale și supraexploatarea acestora și, ca o consecință, schimbarea destinației terenurilor conduc la degradarea mediului, la accelerarea schimbărilor climatice și la distrugerea capitalului natural al planetei, care este finit, inclusiv la diminuarea biodiversității;

D.

întrucât deficitul de resurse care rezultă din utilizarea intensă a acestora, speculațiile prețurilor pe piețele de mărfuri și creșterea semnificativă a consumului global determină creșterea prețurilor materiilor prime, prețurile reale ale materiilor prime crescând cu 147 % de la începutul secolului; întrucât Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu provocări importante în ceea ce privește asigurarea accesului la resursele esențiale și furnizarea neîntreruptă a acestora; întrucât este recunoscut faptul că utilizarea eficientă a materiilor prime în industrie și la nivel politic este esențială pentru a răspunde acestor provocări;

E.

întrucât plasarea economiei pe o direcție eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care respectă limitele planetare și permite creșterea populației lumii, precum și nivelul populației din țările în curs de industrializare vor aduce o creștere a competitivității și noi surse de creștere și de locuri de muncă prin reducerea costurilor generată de eficientizarea utilizării resurselor, comercializarea inovărilor și o mai bună gestionare a resurselor pe durata întregului lor ciclu de viață;

F.

întrucât reciclarea înseamnă mai mult decât colectarea deșeurilor reciclabile și întrucât este esențial, prin urmare, ca fiecare etapă a lanțului valoric să fie luată în considerare în cadrul măsurilor viitoare;

G.

întrucât o viitoare politică globală privind resursele nu ar trebui să mai facă distincția doar între resurse „regenerabile” și „neregenerabile”, ci ar trebui să cuprindă, de asemenea, materialele permanente;

H.

întrucât Eurobarometrul din martie 2011 arată că utilizarea eficientă a resurselor și producția și consumul durabile sunt preocupări fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, întrucât nu vor fi posibile progrese în direcția sustenabilității dacă cetățenii nu sunt implicați direct ca urmare a unei schimbări de atitudine și a obiceiurilor societății în ceea ce privește utilizarea resurselor;

I.

întrucât asigurarea accesului și alimentării neîntrerupte cu resurse reprezintă o problemă tot mai mare din cauza intensificării consumului de resurse și a utilizării apei și a solurilor;

J.

întrucât o industrie competitivă permite efectuarea de noi investiții în tehnologiile mai eficiente.

1

solicită Comisiei să înființeze grupuri de lucru comune pentru trei domenii-cheie, și anume, domeniul alimentar, imobiliar și al mobilității pentru a elabora, cât mai curând posibil, planuri de acțiune la nivel european privind utilizarea eficientă a resurselor, având măsuri clare de reducere a gradului de utilizare a resurselor; aceste echipe de lucru ar trebui să vină în completarea Platformei UE pentru eficiența utilizării resurselor și ar trebui alcătuite din experți din partea Comisiei, a statelor membre, a societății civile și a altor părți interesate, având rolul de a încuraja parteneriate între diferiți actori ai lanțului de valori;

2.

îndeamnă Comisia și statele membre să elimine, până în 2013, obstacolele din calea funcționării pieței europene de reciclare și reutilizare și să stimuleze o astfel de piață, încurajând cererea de materiale reciclate și produse secundare sau disponibilitatea acestora, de exemplu, prin elaborarea unor criterii stricte privind încetarea statutului de deșeu și prin acordarea unor stimulente economice, cum ar fi reducerea cotelor TVA pentru materialele secundare în sectoare în care piața nu funcționează sau măsuri de promovare a utilizării de tehnologii inovatoare de colectare și sortare; în acest context, subliniază necesitatea de a implementa integral toate actele legislative existente referitoare la deșeuri și de a intensifica asigurarea respectării și monitorizarea;

3.

îndeamnă Comisia și statele membre să intensifice cercetarea și inovarea tehnologică pentru accelerarea tranziției spre o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; subliniază faptul că „Uniunea pentru inovare”, cuprinzând Horizon 2020, parteneriatul european pentru inovare privind materiile prime, planul de acțiune în domeniul ecoinovării și centrele de inovare a cunoștințelor, este unul dintre motoarele pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; solicită Comisiei să creeze o bancă de date online, ușor accesibilă, cu „cele mai bune practici” în domeniul eficienței resurselor;

4.

îndeamnă Comisia și statele membre ca, până la sfârșitul anului 2012, să ajungă la un acord în privința unor indicatori clari, solizi și măsurabili, de exemplu, un coș de patru indicatori de utilizare a resurselor, și anume amprenta asupra solului, apei, materiilor prime și emisiilor de dioxid de carbon și să utilizeze acești indicatori ca bază pentru inițiative legislative și obiective concrete de reducere a utilizării resurselor; subliniază faptul că acest proces trebuie să fie transparent și să includă principalele părți interesate;

5.

invită Comisia să propună o extindere a domeniului de aplicare a directivei privind proiectarea ecologică asupra produselor fără impact energetic și să propună cerințe suplimentare în materie de proiectare ecologică privind utilizarea eficientă în general a resurselor și performanța produselor, inclusiv conținutul de material reciclat, sustenabilitatea, reciclabilitatea, reparabilitatea, conținutul de carbon și capacitatea de reutilizare pentru a îmbunătăți impactul acestora asupra mediului și pentru a promova piețele de reciclare; subliniază faptul că orice astfel de propunere trebuie să se bazez pe evaluări de impact cuprinzătoare și să fie în concordanță cu alte reglementări relevante;

6.

solicită Comisiei și statelor membre să integreze agenda în domeniul eficienței utilizării resurselor cât de mult posibil în alte politici, inclusiv în politicile generale de guvernanță economică precum Europa 2020 și să o implementeze la nivel local, regional, național și la nivelul UE;

7.

sprijină inițiativa emblematică privind o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și Foaia de parcurs către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și viziunea acesteia pentru 2050, inclusiv obiectivele de etapă ale acesteia; invită Comisia să prezinte cât mai repede toate inițiativele legislative și de altă natură care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor de etapă și să se asigure că toate politicile UE sunt în conformitate cu acestea și cu viziunea generală a UE privind crearea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050, printre altele, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile din 1990; reamintește că disocierea creșterii economice de consumul de resurse este fundamentală pentru îmbunătățirea competitivității Europei și pentru reducerea dependenței sale de resurse; recomandă Comisiei să asigure menținerea unui cadru legislativ stabil astfel încât să nu se pună în pericol investițiile pe termen lung;

8.

subliniază importanța utilizării eficiente a resurselor în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; consideră că programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 ar trebui să joace un rol esențial în această privință; solicită statelor membre să adopte foi de parcurs naționale privind utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv măsuri și obiective specifice, în concordanță cu obiectivele Foii de parcurs a UE;

9.

invită Comisia ca, până la sfârșitul anului 2012, să propună un nou cadru de politică privind consumul și producția sustenabile (CPS) demarând un proces pentru a identifica produsele sau serviciile prioritare care contribuie cel mai mult pentru ca domenii-cheie ale consumului global, cum ar fi apa, solurile, materiile prime și carbonul, să fie în concordanță cu indicatorii de consum, astfel cum sunt stabiliți în Foaia de parcurs către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; acesta ar trebui însoțit de propuneri legislative care abordează produsele și serviciile prioritare cu ajutorul instrumentelor relevante, inclusiv mecanisme care pot îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor în lanțul de aprovizionare și care să dea posibilitatea de a stabili prin măsuri de punere în aplicare cerințe minime sau etaloane în ceea ce privește performanța optimă;

10.

susține că măsurile al căror scop este utilizarea mai eficientă a resurselor nu trebuie în niciun caz restrânse la sectorul public și, prin urmare, invită Comisia, statele membre și întreprinderile să își bazeze strategiile economice pe creșterea radicală a eficienței utilizării resurselor care conduce la decuplarea creșterii economice de consumul de resurse; consideră, de asemenea, că este necesară concentrarea pe utilizarea eficientă și eficace a resurselor;

11.

subliniază urgența întreprinderii unor acțiuni imediate pentru a sprijini inovația și investițiile în noi tehnici și modele de afaceri, inclusiv strategii de ramură industrială și modele de afaceri sustenabile, cum ar fi societățile de leasing, și pentru a crea stimulentele care vor aduce beneficii pentru economie; subliniază rolul esențial al sectorului privat, inclusiv al IMM-urilor, în realizarea creșterii economice ecologice;

12.

subliniază faptul că Europa, în condițiile unei culturi a reciclării, trebuie să reutilizeze și să recicleze în mare măsură propriile deșeuri și să producă materii prime secundare în modul cel mai eficient.

13.

solicită dezvoltarea unui standard de utilizare a resurselor favorabil IMM-urilor, pe baza ISO 26000 și a unor concepte precum Global Compact;

14.

invită Comisia și statele membre să integreze complet obiectivele de utilizare eficientă a resurselor în Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice; îndeamnă statele membre să confirme această idee în cadrul Consiliului European; solicită Comisiei să furnizeze detalii suplimentare privind modul în care va fi evaluat în mod concret progresul statelor membre către o mai mare eficiență a utilizării resurselor în cadrul procesului Semestrului european;

15.

subliniază faptul că avantajul primului venit în utilizarea eficientă a resurselor poate atrage interesul piețelor în curs de dezvoltare, reamintind că UE deține aproximativ o treime din piața mondială a tehnologiilor ecologice;

16.

reamintește nevoia urgentă de a reduce utilizarea resurselor pentru a evita problemele viitoare, cum ar fi deficitul de resurse și creșterea prețurilor resurselor;

17.

ia act de faptul că, pentru a realiza tranziția spre o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prețurile de pe piață ar trebui să reflecte la maximum nivelul deficitului de resurse, precum și toate costurile generate de procesul de producție; subliniază că piețele stimulează utilizarea eficientă a resurselor dacă prețurile reflectă costul real al resurselor utilizate; solicită punerea în aplicare a abordării bazate pe ciclul de viață în procesul contabil și internalizarea costurilor de mediu externe în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”;

18.

sprijină angajamentul asumat de Comisie în cadrul Foii de parcurs față de instrumente bazate pe piață în vederea facilitării includerii efectelor externe negative în prețurile pieței, reflectând astfel costul real al utilizării resurselor și impactul lor asupra mediului;

19.

invită Comisia și statele membre să conceapă stimulente care să încurajeze companiile și organismele publice să măsoare, să etaloneze și să își reducă în mod continuu amprentele asupra apelor, solului, materiilor prime și emisiilor de dioxid de carbon și să elaboreze măsuri de extindere a principiului responsabilității producătorului și de a îndepărta barierele care încetinesc utilizarea eficientă a resurselor;

20.

îndeamnă statele membre să treacă la taxarea impactului asupra mediului și subliniază că acest lucru va permite reducerea altor taxe, cum ar fi cele asupra muncii, va crește competitivitatea, va crea condiții echitabile de concurență și va deschide calea către dezvoltarea tehnologică; solicită Comisiei și statelor membre să monitorizeze și să compare efectele acestui instrument;

21.

îndeamnă Comisia să lanseze o activitate de cercetare pentru elaborarea unui model ierarhic, care să asigure o valoare adăugată maximă a utilizării resurselor, fără a pune în pericol mediul înconjurător;

22.

îndeamnă Comisia și statele membre să adopte, până în 2014, planuri concrete în vederea eliminării treptate, înainte de 2020, a tuturor subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv a celor care stimulează utilizarea ineficientă a resurselor regenerabile și să raporteze progresele înregistrate prin intermediul programelor naționale de reformă;

23.

îndeamnă Comisia să analizeze posibilitățile de stabilire a unor programe ample de responsabilizare a producătorilor la nivelul întregii Europe în vederea îmbunătățirii performanțelor în toate statele membre, inclusiv în cele în care ratele de refolosire și reciclare a deșeurilor sunt mult mai scăzute decât rata medie la nivelul UE;

24.

subliniază importanța rolului pe care îl joacă cetățenii și organizațiile societății civile în producerea unei schimbări și transformarea economiei; subliniază necesitatea de a dezvolta strategii de sensibilizare și strategii pentru a schimba comportamentul consumatorilor și pentru a evita efectele de recul;

25.

subliniază necesitatea de a asigura o aprovizionare europeană sustenabilă cu materii prime, suficientă pentru a răspunde nevoilor unui sector al reciclării în continuă dezvoltare, a extinde economia deschisă a Europei și a crea locuri de muncă;

26.

solicită cerințe mai stricte cu privire la achizițiile publice ecologice (APE) de produse cu impact semnificativ asupra mediului și de produse și servicii care contribuie cel mai mult la consumul de resurse-cheie la nivel mondial, cum ar fi apa, solurile, materiile prime și carbonul, astfel cum este prevăzut în Foaia de parcurs către „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; îndeamnă Comisia să stabilească dacă APE ar putea fi corelate cu proiectele finanțate de UE; solicită depunerea de eforturi, până la sfârșitul acestui an, pentru a promova achizițiile publice comune și rețelele formate din responsabilii cu achizițiile publice în sprijinul APE, cu condiția ca acest lucru să nu genereze un dezavantaj concurențial pentru întreprinderile publice;

27.

solicită ca cerințele referitoare la informațiile privind mediul să fie extinse pentru a se aplica și bunurilor convenționale de larg consum; sprijină testele naționale pentru etichetarea ecologică și îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru a elabora o metodă europeană armonizată pentru calcularea amprentei unui produs asupra mediului cu scopul de a oferi consumatorilor mai multe informații cu privire la produsele care nu fac parte din sistemele existente, cum ar fi sistemele de etichetare ecologică, de etichetare energetică și de etichetare a agriculturii ecologice;

28.

reliefează importanța unei etichete universale care să cuprindă în informațiile referitoare la produs utilizarea resurselor, fără a se limita însă la acest aspect; solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă demersurile necesare pentru a îmbunătăți actualele reglementări referitoare la etichetare, incluzând etichete care să le permită consumatorilor să facă, dintr-o singură vedere de ansamblu, alegeri în cunoștință de cauză și durabil;

29.

îndeamnă statele membre să asigure punerea integrală în aplicare a acquis-ului UE în domeniul deșeurilor, inclusiv a obiectivelor minime, prin intermediul strategiilor și planurilor naționale de prevenire și gestionare a deșeurilor; reiterează faptul că obiectivele existente privind colectarea și separarea deșeurilor ar trebui dezvoltate în continuare pentru a recupera o cantitate maximă de materii prime de cea mai înaltă calitate, în fiecare etapă; subliniază, în consecință, că este necesar ca finanțarea din fonduri UE să acorde prioritate activităților aflate pe o poziție superioară în ierarhia deșeurilor, conform prevederilor Directivei-cadru privind deșeurile (de exemplu, prioritate pentru instalațiile de reciclare față de eliminarea deșeurilor); solicită Comisiei să aibă în vedere necesitatea de a îmbunătăți și a armoniza metodele de calcul și statisticile referitoare la deșeuri, pentru a oferi o bază solidă de promovare a reciclării;

30.

invită Comisia și statele membre să adopte măsuri mai eficiente pentru combaterea transporturilor ilegale de deșeuri, mai ales de deșeuri periculoase, către țări din afara UE și, în special, să consolideze sistemele de monitorizare corespunzătoare; sugerează stabilirea unei „politici externe europene în domeniul deșeurilor” în vederea difuzării celor mai bune standarde europene de tratare a deșeurilor dincolo de frontierele UE;

31.

subliniază că peste 20 % din produsele alimentare sunt eliminate ca deșeuri și solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni concrete pentru a reduce simțitor deșeurile alimentare; subliniază, în plus, că nu numai alimentele sunt risipite, ci și resursele utilizate în vederea procesării și ambalării acestora;

32.

solicită Comisiei și statelor membre să pună un accent mai puternic pe informare, educație și sensibilizare, îndeosebi în ceea ce privește sortarea deșeurilor, reutilizarea și reciclarea, având în vedere că educația are un impact direct asupra bunelor obiceiuri în privința eficienței utilizării resurselor;

33.

invită Comisia să eficientizeze acquis-ul în domeniul deșeurilor, ținând seama de ierarhia deșeurilor și de necesitatea de a elimina aproape complet deșeurile reziduale; de aceea, solicită Comisiei să facă propuneri până în 2014 pentru a introduce treptat o interzicere generală privind depozitarea deșeurilor în Uniunea Europeană și o eliminare treptată, până la sfârșitul acestui deceniu, a incinerării deșeurilor reciclabile și care pot fi tratate ca și compost; în plus, ar trebui luate măsuri de tranziție corespunzătoare, inclusiv dezvoltarea în continuare de standarde comune potrivit abordării bazate pe ciclului de viață; solicită Comisiei să revizuiască obiectivele pentru 2020 privind reciclarea din Directiva-cadru privind deșeurile; este de părere că impunerea unei taxe pentru depunerea deșeurilor la depozitele de deșeuri – pe care unele state membre au introdus-o deja – ar putea, de asemenea, să ajute la îndeplinirea obiectivelor menționate mai sus;

34.

subliniază faptul că depozitele de deșeuri existente ar putea servi drept depozite pentru materiile prime (minerit urban), însă că există foarte puține rezultate ale cercetărilor în acest domeniu;

35.

invită statele membre să își intensifice eforturile de stabilire a unor linii directoare pentru elaborarea de standarde privind materialele reciclate prin intermediul Comitetului European de Standardizare (CEN);

36.

invită Comisia să asigure că politicile promovează utilizările succesive ale materiilor prime naturale și favorizează obținerea unei valori adăugate maxime, precum și produsele eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor în detrimentul generării de energie, ținând seama îndeosebi de potențialul de reducere a emisiilor cu efect de seră;

37.

îndeamnă Comisia să promoveze, de asemenea, o abordare bazată pe utilizări succesive ale biomasei, favorizând reciclarea, valoarea adăugată maximă și produsele eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum produsele și materialele industriale de origine biologică, în detrimentul bioenergiei;

38.

invită Comisia și statele membre să dezvolte un program în vederea sensibilizării și furnizării de orientări companiilor, îndeosebi IMM-urilor;

39.

subliniază că, pentru ca o abordare bazată pe ciclul de viață să fie semnificativă, aceasta trebuie să se întemeieze pe evidențe contabile cât mai exacte; în acest context, insistă asupra faptului că, în punerea în aplicare a Directivei privind calitatea carburanților, furnizorii ar trebui să aplice o valoare implicită separată pentru nisipurile asfaltice;

40.

subliniază importanța cercetării, dezvoltării și inovării pentru a accelera transformarea într-o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; constată faptul că este necesară stimularea inovării, în special în procesul de extracție și explorare ecologică a materiilor prime, în agricultură, chimie, tratarea și reciclarea deșeurilor, gestionarea apei, în exploatarea potențialului de reutilizare și înlocuire a materialelor cu impact asupra mediului, în tehnologiile și proiectarea care implică utilizarea unui număr mai scăzut de materiale și reducerea consumului de energie, energia regenerabilă și eficiența energetică; subliniază că acordarea de credite fiscale pentru reducerea utilizării resurselor ar fi, de asemenea, în beneficiul activităților de inovare, cercetare și dezvoltare;

41.

reamintește faptul că eficiența utilizării resurselor ar trebui să își propună să ajute UE să își îmbunătățească performanțele tehnice pentru a spori cantitatea de substanțe utile extrasă din materiile prime de-a lungul întregului lanț de valori (în etapa de extracție, procesare, rafinare, reciclare);

42.

solicită Comisiei să analizeze modul în care poate fi sporită eficiența utilizării resurselor în cadrul industriilor extractive și prelucrătoare ale UE, în vederea creșterii competitivității și a sustenabilității, printre altele, prin promovarea asimilării noilor tehnologii și prin consolidarea producției de subproduse pe lângă cea de metale de bază;

43.

îndeamnă statele membre să ia în considerare posibilitatea înființării de centre pentru tehnologii de inovare în vederea sprijinirii extracției, reciclării și refolosirii compușilor utili proveniți din deșeurile miniere și să faciliteze utilizarea ulterioară a deșeurilor miniere din diferite tipuri de depozite de deșeuri, din industria construcțiilor, precum și gestionarea acestor tipuri de depozitare a deșeurilor într-un mod sigur pentru mediu;

44.

atrage atenția asupra nevoii de a utiliza produse alternative, modificând modelele de consum intensiv de energie și materiale în condițiile obținerii unui nivel similar de performanță, precum și asupra nevoii de a utiliza materii prime alternative și alte materiale, care să permită reducerea consumului de energie în cadrul proceselor de producție;

45.

invită Comisia să examineze efectele unei taxe asupra resurselor și a materiilor prime virgine, în special efectele secundare, precum substituirea nesustenabilă, evaziunea fiscală sau relocarea activităților economice către țările terțe.

46.

subliniază importanța competențelor și a formării; în acest context, solicită Comisiei și statelor membre să se angajeze într-un dialog strâns cu partenerii sociali, mediul academic și industrie; solicită Comisiei și statelor membre ca, în colaborare cu industria și mediul academic, să susțină eficiența utilizării resurselor prin programe și burse universitare speciale; susține în continuare, în acest context, programele de schimb în acest domeniu, cum ar fi programul Erasmus Mundus privind mineralele și mediul.

47.

subliniază necesitatea investițiilor în reciclarea materiilor prime și a pământurilor rare, întrucât mineritul, rafinarea si reciclarea pământurilor rare au consecințe grave asupra mediului dacă nu sunt gestionate corespunzător;

48.

subliniază că biodiversitatea este esențială pentru existența vieții umane și bunăstarea societăților, atât în mod direct, cât și indirect, prin intermediul serviciilor ecosistemice pe care le oferă; salută și sprijină strategia UE în domeniul biodiversității până în 2020, inclusiv toate obiectivele și acțiunile acesteia; evidențiază, de asemenea, importanța integrării protecției biodiversității și într-o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

49.

salută, în consecință, elaborarea de măsuri speciale în vederea controlării speciilor invazive și solicită aplicarea imediată a acestora;

50.

subliniază importanța apei ca resursă naturală esențială atât pentru oameni, cât și pentru ecosisteme; reamintește presiunea sporită exercitată asupra disponibilității și calității unor resurse de apă sigure, din cauza unor factori precum despăduririle, urbanizarea, creșterea populației, creșterea economică și schimbările climatice; subliniază totodată necesitatea unei abordări pe mai multe niveluri cu privire la gestionarea resurselor de apă de care dispunem și evidențiază rolul autorităților locale și regionale în contextul inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;”

51.

îndeamnă Comisia să calculeze și să facă public, de asemenea, costurile prejudiciilor provocate mediului ca o consecință a politicii UE în domeniul agriculturii și al pescuitului;

52.

solicită Comisiei să folosească cele mai bune practici în domeniul eficienței utilizării resurselor pentru a elabora criterii adecvate și a iniția proiecte pilot pentru mai multe resurse, de exemplu, fosforul, în vederea atingerii unei rate de reutilizare de practic 100 % până în 2020 și a optimiza utilizarea și reciclarea acestor resurse; subliniază faptul că acestor proiecte-pilot ar trebui să li se aloce o finanțare directă din partea UE;

53.

consideră că resursele europene ar trebui gestionate într-un mod mai strategic și mai echilibrat din punctul de vedere al mediului; consideră că ar trebui depuse eforturi mai mari în vederea gestionării resurselor existente în UE, în special a mineralelor, a metalelor și a lemnului, dar și a resurselor energetice, inclusiv a combustibililor fosili; subliniază potențialul UE de a-și acoperi propriile nevoie de materii prime și solicită acesteia să își reducă dependența de importurile de materii prime produse prin metode nesustenabile din punct de vedere ecologic;

54.

consideră că industriile din statele membre trebuie să se bazeze tot mai mult pe materiile prime din țările lor; subliniază faptul că gestionarea resurselor interne ar trebui să prevină risipirea acestora;

55.

subliniază importanța unei agriculturi durabile, ceea ce ar determina reducerea utilizării solului importat și o reducere a amprentei de carbon a Europei;

56.

consideră că sensibilizarea consumatorilor joacă un rol fundamental pentru o utilizare mai eficientă a resurselor în consumul alimentar și sprijină inițiativele la nivel local, național și la nivelul UE de promovare a unor modele mai sustenabile privind consumul alimentar;

57.

atrage atenția asupra rolului resurselor naturale regenerabile, precum pădurile, în utilizarea eficientă a resurselor; invită Comisia să încurajeze utilizarea de materii prime și de alte materiale regenerabile, biologice, reciclabile și ecologice; subliniază, în special, faptul că utilizarea de materiale din surse regenerabile cu emisii reduse, precum lemnul, în construcții, este o măsură eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

58.

având în vedere importanța resurselor forestiere și performanțele ecologice ale lemnului, care constituie un capital natural, subliniază necesitatea consolidării protecției pădurilor din Uniunea Europeană și a mijloacelor de prevenire a riscurilor; solicită introducerea unui instrument financiar destinat finanțării măsurilor de prevenire a incendiilor forestiere și a atacurilor paraziților; invită Comisia să examineze, împreună cu sectorul industrial al lemnului, posibilitățile de punere în aplicare de acțiuni concrete care să vizeze exploatarea durabilă a resurselor forestiere, în special prin proiecte-pilot; încurajează o mai bună utilizare a măsurilor existente în domeniul forestier, în cadrul diferitelor politici ale UE, în scopul îmbunătățirii valorii economice a pădurilor și al asigurării unei mai mari disponibilități a materiei lemnoase, de exemplu prin intermediul replantării prevăzute în programele de dezvoltare rurală;

59.

subliniază că pierderea elementelor nutritive din mediu prin intermediul producției agricole are efecte externe negative de proporții pentru ecosisteme, pentru sănătatea oamenilor și pentru climă; invită Comisia să introducă tehnici moderne de gestionare a elementelor nutritive pentru reducerea nivelului de risipire a acestora ca urmare a intensificării producției;

60.

subliniază faptul că pachetul de reformare a PCP este un element cheie al inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; consideră că captura maximă sustenabilă, prevenirea aruncării înapoi în mare, motoare mai eficiente și mai puțin poluante, instrumente de pescuit mai selective, un mediu concurențial echitabil la nivel internațional și supracapacitatea flotelor sunt chestiuni care trebuie soluționate pentru a avea un sector de pescuit și de acvacultură viabil din punct de vedere ecologic și economic; subliniază, totodată, importanța economică și socială a flotelor costiere artizanale;

61.

îndeamnă Comisia să adopte, după consultarea tuturor părților interesate relevante, indicatori fiabili și ușor de înțeles, de exemplu, pentru a măsura amprentele asupra apelor, solului, materiilor prime și emisiilor de dioxid de carbon, pentru a monitoriza progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor; acești indicatori ar trebui să se bazeze pe instrumente de contabilitate integrate și pe metodologii larg acceptate, pe baze științifice și ar trebui definiți în mod explicit pentru a putea fi aplicați pe tot cuprinsul UE, de factorii politici și actorii privați deopotrivă; în plus, ei ar trebui să țină cont de impactul pe întreg ciclul de viață și să măsoare resursele care intră în economie pentru a permite abordarea tuturor aspectelor aferente împuținării resurselor și, implicit integrarea fluxurilor ascunse; atrage atenția asupra faptului că indicatorul de productivitate a resurselor nu va furniza informațiile solicitate;

62.

reiterează importanța unui set de obiective sectoriale coerente, măsurabile, clare și verificabile, inclusiv un obiectiv general, pentru a pune în aplicare viziunea și obiectivele de etapă prevăzute în foaia de parcurs; recunoaște totuși complexitatea subiectului și, în consecință, nevoia imperativă ca aceste etape să fie examinate științific; invită Comisia să înainteze o propunere concretă privind astfel de obiective pentru UE și statele membre, cel mai târziu la un de la adoptarea indicatorilor relevanți, și să se asigure că toate politicile UE sunt în concordanță cu obiectivele stabilite; consideră că reperele incluse în foaia de parcurs ar trebui considerate ca obiective până la stabilirea unor obiective mai detaliate; invită statele membre să includă obiective corespunzătoare în strategiile lor privind utilizarea eficientă a resurselor;

63.

subliniază că indicatorii specifici privind utilizarea eficientă a resurselor sunt esențiali în toate domeniile de politică și invită Comisia să includă indicatorii privind utilizarea eficientă a resurselor în toate evaluările de impact pe care le efectuează; consideră, de asemenea, că o evaluare a conformității cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei COM(2010)0614 ar trebui să constituie o parte obligatorie a fiecărei evaluări de impact;

64.

invită Comisia să pună în aplicare pe deplin legislația existentă, îndeosebi legislația privind apa, în vederea exploatării la maximum a tuturor oportunităților existente;

65.

salută Directiva UE privind calitatea combustibilului (DCC) ca fiind un pas important într-o abordare a consumului de resurse bazată pe ciclul de viață și insistă ca, la implementarea acestei directive, furnizorii să aplice o valoare prestabilită separată pentru nisipurile bituminoase;

66.

consideră că al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7) ar trebui să furnizeze cadrul politic corect pentru realizarea viziunii, a etapelor și a obiectivelor foii de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic;

67.

invită Comisia să analizeze politicile UE și să evalueze, printre altele, planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile și politica agricolă comună din punctul de vedere al impactului acestora asupra utilizării eficiente a resurselor;

68.

consideră că o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor constituie cadrul adecvat pentru crearea de locuri de muncă ecologice pentru toți cetățenii, fără nicio discriminare;

69.

susține faptul că utilizarea eficientă a resurselor este deseori împiedicată de proceduri administrative greoaie; invită Comisia să simplifice procesele de autorizare pentru a permite obținerea unor rezultate mai bune în utilizarea eficientă a resurselor; în acest context, salută inițiativa Comisiei referitoare la Directiva privind transparența;

70.

solicită Comisiei și statelor membre să desfășoare campanii de informare și educare a cetățenilor în vederea creșterii gradului de utilizare a produselor obținute prin reciclarea deșeurilor;

71.

solicită luarea de măsuri pentru a asigura că utilizarea cea mai eficientă a resurselor reprezintă o preocupare centrală în cadrul politicii regionale; subliniază faptul că eficiența utilizării resurselor ar trebui abordată la nivel regional și local, luând în considerare potențialul, handicapurile și diferitele niveluri de dezvoltare ale regiunilor europene; subliniază, de asemenea, că este necesar ca autoritățile locale și regionale să alinieze măsurile în materie de eficiență energetică la strategia UE 2020;

72.

consideră că utilizarea și alocarea eficiente și sustenabile a resurselor sunt un element esențial al politicii industriale a Uniunii Europene, care ar trebui, de asemenea, să inspire și relațiile sale externe, actuale și viitoare; consideră, în această privință, că comerțul cu bunuri și servicii ecologice este un instrument de dezvoltare economică și socială durabilă, care aduce beneficii atât comerțului, cât și mediului;

73.

remarcă faptul că un sistem comercial multilateral echitabil, deschis și nediscriminatoriu, precum și protejarea mediului ar trebui să se potențeze reciproc și ar trebui să ofere beneficii comunităților locale, cu condiția ca normele de comerț multilateral să fie reformate, astfel încât să răspundă mai bine provocărilor ambientale și nevoilor de bază ale oamenilor;

74.

cere Comisiei să integreze în mai mare măsură aspectele legate de materiile prime, cum ar fi (a) restricțiile la export și (b) chestiunile legate de investiții, în negocierile actuale și viitoare desfășurate de UE în cadru bilateral și multilateral;

75.

subliniază că o deschidere echitabilă a piețelor mondiale în ceea ce privește bunurile și serviciile ecologice încurajează consumul sustenabil, creează oportunități pentru export și noi locuri de muncă legate de răspândirea noilor tehnologii verzi, de inovare și competitivitate, conduce la scăderea prețurilor, la creșterea calității, precum și la diversificarea ofertei pentru consumatori;

76.

salută activitatea desfășurată în cursul rundei de negocieri de la Doha din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la reducerea sau la eliminarea barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului cu bunuri și servicii ecologice și încurajează ferm părțile să continue să conlucreze, indiferent de viitorul rundei de la Doha, pentru o definire clară a bunurilor și serviciilor ecologice, ceea ce ar include responsabilitatea socială a întreprinderilor, standardele ecologice ale UE și principiile comerțului echitabil;

77.

reafirmă faptul că toate acordurile comerciale europene actuale, bilaterale și regionale, trebuie să includă un capitol ambițios privind sustenabilitatea, ca în cazul celor mai recente acorduri de liber schimb dintre UE și Republica Coreea, Columbia și Peru, precum și America Centrală; consideră că capitolele referitoare la sustenabilitatea socială și ambientală ar trebui plasate pe picior de egalitate cu aspectele comerciale ale acordurilor și, în consecință, cheamă Comisia să le includă în sfera de aplicare a prevederilor în materie de soluționare a litigiilor ale viitoarelor acorduri de liber schimb;

78.

consideră că introducerea preferințelor tarifare pentru produsele și serviciile ecologice realizate într-o manieră responsabilă din punct de vedere social în Sistemul generalizat de preferințe ar putea produce o valoare adăugată în domeniul schimburilor comerciale ale UE cu țările în curs de dezvoltare și un stimulent suplimentar pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum și pentru obiectivele pe termen lung ale UE legate de climă și energie;

79.

consideră că, în contextul și în perioada premergătoare conferinței Rio+20, este necesară o nouă și mai intensă dezbatere, care să implice toate statele membre ale ONU, societatea civilă și sindicatele, în special cu privire la eficiența caracterului voluntar al responsabilității sociale a întreprinderilor;

80.

subliniază faptul că ecoinovarea la nivelul UE stimulează utilizarea mai eficientă a resurselor în afara frontierelor noastre, reducând astfel epuizarea resurselor globale; îndeamnă, prin urmare, statele membre să își consolideze propriile strategii naționale de utilizare eficientă a resurselor și să facă schimb de cunoștințe în cadrul unui forum mondial, precum summitul Rio+20; susține că creșterea rapidă a consumului mondial și diminuarea stocurilor de materii prime determină nevoia de investiții în utilizarea eficientă a resurselor la nivel global;

81.

relevă faptul că viitorul summit al Pământului Rio+20 ar putea constitui un important forum de discuție cu privire la aspectele legate de eficiența resurselor și dezvoltarea durabilă; este încredințat că un nou set de obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ar putea completa lacunele ODM și ar putea deveni un succesor puternic al proiectului mondial, care recunoaște legăturile inextricabile dintre mediu și fiecare dintre dimensiunile dezvoltării; îndeamnă UE și statele sale membre să joace un rol decisiv și pozitiv în cadrul acestei conferințe, pentru a face față provocărilor pe care le implică instituirea la scară mondială a unei economii verzi integratoare;

82.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.