31.8.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 251/24

—

având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, în special articolul 26,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

—

având în vedere Declarația comună de la Sorbona privind armonizarea arhitecturii sistemului european de învățământ superior, semnată la Paris, la 25 mai 1998, de către cei patru miniștri de resort din Franța, Germania, Italia și Regatul Unit (Declarația de la Sorbona) (1),

—

având în vedere Declarația comună semnată la Bologna, la 19 iunie 1999, de miniștrii educației din 29 de țări europene (Declarația de la Bologna) (2),

—

având în vedere Comunicatul emis de Conferința miniștrilor europeni responsabili de învățământul superior, la 28-29 aprilie 2009, la Leuven și Louvain-la-Neuve (3),

—

având în vedere Declarația de la Budapesta-Viena, din 12 martie 2010, adoptată de miniștrii educației din 47 de țări, care a lansat oficial Spațiul european al învățământului superior (SEIS) (4),

—

având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (5),

—

având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind facilitarea eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii resortisanți ai țărilor terțe care se deplasează în scopul cercetării științifice în Comunitate (6),

—

având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calității în învățământul superior (7),

—

având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (8),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (9),

—

având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea rolului educației în cadrul unui triunghi al cunoașterii complet funcțional (10),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior (11),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (12),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulată „Tineretul în mișcare - promovarea mobilității tinerilor în scop educațional” (13),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 intitulată „Rezultatele agendei de modernizare a universităților: educație, cercetare și inovare” (COM(2006)0208),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 privind „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

—

având în vedere raportul intitulat „Învățământul Superior în Europa 2009: Progresele Procesului Bologna”(Eurydice, Comisia Europeană, 2009) (14),

—

având în vedere raportul intitulat „ Învățământul Superior în Europa 2010: Raport asupra Impactului Procesului Bologna”(Eurydice, Comisia Europeană, 2010) (15),

—

având în vedere sondajul Eurobarometru din 2007 privind reforma învățământului superior în rândul personalului didactic (16),

—

având în vedere sondajul Eurobarometru din 2009 privind reforma învățământului superior în rândul studenților (17),

—

având în vedere publicația Eurostat din 16 aprilie 2009 intitulată „Procesul de la Bologna în sistemul de învățământ superior din Europa - Indicatori-cheie privind dimensiunea socială și mobilitatea” (18),

—

având în vedere raportul final al Conferinței internaționale privind finanțarea învățământului superior, de la Erevan, Armenia, din 8-9 septembrie 2011 (19),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind Procesul de la Bologna și mobilitatea studenților (20),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0035/2012),

A.

întrucât scopul Procesului de la Bologna, de a permite crearea unor sisteme compatibile de învățământ superior în Europa și de a înlătura obstacolele care încă împiedică cetățenii să se mute într-o altă țară pentru a studia sau a munci și care stau în calea atractivității învățământului superior european pentru un număr mai mare de persoane, inclusiv pentru tineri din țări terțe, este încă valabil, iar consolidarea procesului, prin intermediul unui dialog între diferitele niveluri ale sistemului de învățământ pentru realizarea programelor școlare necesare pentru fiecare dintre nivelurile preliminare, servește scopurilor de creștere bazată pe cunoaștere și inovare din cadrul Strategiei Europa 2020, în special în actuala perioadă de criză economică; întrucât este necesară o evaluare pentru a se aprecia evoluția procesului și pentru a se ține seama de realizările, dificultățile, neînțelegerile și opoziția cu care s-a confruntat;

B.

întrucât rolul învățământului superior este acela de a oferi un mediu de învățare accesibil tuturor, fără niciun fel de discriminare, care să promoveze autonomia, creativitatea, accesul la un învățământ de calitate și sporirea cunoștințelor, iar, în acest scop, este esențial să se garanteze implicarea întregii comunități academice, în special a studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor, în dezvoltarea diferitelor etape ale educației universitare;

C.

întrucât, având în vedere rolul triplu pe care îl joacă (educație, cercetare și inovare), universitățile joacă un rol-cheie pentru viitorul Uniunii și pentru formarea cetățenilor săi;

D.

întrucât „universitatea” reprezintă un acquis european important, care datează de aproape un mileniu, a cărui importanță pentru dezvoltarea societății nu poate fi redusă numai la contribuția sa la economie și al cărui progres nu poate depinde numai de necesitățile economice;

E.

întrucât, în ciuda dificultăților întâlnite, structura de trei cicluri se aplică, în anumite cazuri cu succes, în majoritatea țărilor participante la Procesul de la Bologna;

F.

întrucât angajamentul de a continua reforma nu ar trebui să fie continuat prin adoptarea unor măsuri fragmentare și fără sprijin financiar adecvat și întrucât reducerea cheltuielilor publice în domeniul educației din anumite state membre nu ajută la promovarea reformelor necesare;

G.

întrucât mobilitatea trebuie să fie disponibilă tuturor și este elementul de bază al reformei învățământului superior; întrucât mobilitatea studenților poate contribui în final la favorizarea mobilității profesionale; întrucât, totuși, accesibilitatea pentru toți trebuie, de asemenea, avută în vedere pe parcursul întregului proces;

H.

întrucât statele membre trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a garanta recunoașterea reciprocă a diplomelor, aceasta fiind o condiție indispensabilă pentru ca procesul să aibă succes;

I.

întrucât dimensiunea socială trebuie consolidată, aceasta fiind condiția necesară pentru dezvoltarea Procesului de la Bologna, cu scopul ca dreptul la educație să fie accesibil din punct de vedere economic pentru toți studenții - în special pentru cei provenind din grupuri vulnerabile -, pentru a se crea un acces echitabil și perspective profesionale mai bune pentru toți;

J.

întrucât universitățile, administrațiile publice și întreprinderile trebuie să se implice energic în problema perspectivelor de angajare; întrucât universitățile ar trebui să le furnizeze studenților instrumentele și competențele necesare pentru a asigura dezvoltarea deplină a potențialului lor uman; întrucât studiile universitare ar trebui să țină seama și de necesitățile pieței muncii, pentru a le oferi studenților competențele necesare pentru a-și găsi locuri de muncă stabile și bine remunerate;

K.

întrucât accesul la educație - valoare fundamentală a Uniunii - este o responsabilitate publică a statelor membre, a instituțiilor UE și a altor actori-cheie, iar Uniunea Europeană joacă un rol important în dezvoltarea Spațiului european al învățământului superior, susținând eforturile și cooperarea statelor membre în acest sens; întrucât mai buna coordonare a învățământului și a diplomelor, cu respectarea, în același timp, a principiului subsidiarității, constituie o condiție preliminară pentru îndeplinirea obiectivelor de ocupare a forței de muncă și de creștere economică în Europa;

L.

întrucât Procesul de la Bologna nu trebuie să aibă efecte retroactive asupra studenților care au început deja studiile universitare în sistemul pre-Bologna;

1.

subliniază importanța educației ca domeniu vital de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor UE 2020 în materie de locuri de muncă și creștere economică și a atât de necesarei redresări economice;

2.

solicită consolidarea sprijinului acordat la nivelul UE Procesului de la Bologna, în special în ceea ce privește recunoașterea reciprocă a calificărilor universitare, armonizarea standardelor academice, promovarea mobilității, a dimensiunii sociale și a perspectivelor de angajare, participarea democratică activă, analizarea situației punerii în aplicare a principiilor Procesului de la Bologna și eliminarea obstacolelor administrative; solicită statelor membre să-și reitereze angajamentul față de acest proces prin consolidarea sistemului de finanțare, în vederea atingerii obiectivelor de creștere stabilite prin Strategia Europa 2020;

3.

ia act de faptul că Spațiul european al învățământului superior (SEIS) este o realizare importantă pentru crearea și dezvoltarea unei adevărate cetățenii europene; consideră că această realizare trebuie să se reflecte într-o consolidare a SEIS, prin utilizarea unor instrumente și proceduri adecvate;

4.

subliniază că Procesul de la Bologna și SEIS au un rol-cheie în cadrul Strategiei Europa 2020 și subliniază că o combinare a predării cu cercetarea este esențială ca trăsătură distinctivă a învățământului superior european;

5.

subliniază faptul că prioritățile stabilite în cadrul Procesului de la Bologna - mobilitatea, recunoașterea diplomelor, perspectivele de inserție profesională - reprezintă condițiile necesare pentru a garanta că fiecare student înscris la o universitate europeană are dreptul de a beneficia de educație de calitate, de a absolvi și de a i se recunoaște calificarea în orice stat membru al UE;

6.

solicită dezvoltarea unei abordări ascendente și eficace, care să implice pe deplin toți actorii-cheie precum universitățile, sindicatele, organizațiile profesionale, instituțiile de cercetare, sectorul de afaceri și, cu prioritate, profesorii, studenții, organizațiile studențești și personalul universităților;

7.

constată că anumite universități europene sunt reticente în a depune suficiente eforturi pentru realizarea unui SEIS consolidat, deși, pentru unele dintre acestea, participarea la Spațiul european al învățământului superior este singura cale de a atinge un nivel mai înalt de competitivitate și de calitate a cunoașterii oferite;

8.

solicită un angajament din partea universităților în favoarea unor noi strategii de predare, profesionale și de formare pe tot parcursul vieții, cu utilizarea optimă a noilor tehnologii și cu recunoașterea importanței formelor complementare de învățare, precum educația nonformală, strategii bazate pe pilonii unui sistem universitar focalizat asupra învățării, studenților și cercetării, capabil să furnizeze gândire critică, capacități creative, dezvoltare profesională continuă, precum și cunoștințele teoretice și practice de care studenți vor avea nevoie în viața profesională; solicită statelor membre și UE să sprijine financiar universitățile în eforturile lor de a schimba și de a dezvolta practicile educaționale;

9.

solicită consolidarea și extinderea programelor de formare a profesorilor, ținând cont de posibilitățile oferite de învățarea pe tot parcursul vieții și de noile tehnologii;

10.

subliniază că deschiderea universităților europene către nevoile economiei globale și consolidarea într-o mai mare măsură a SEIS ar trebui considerate eforturi ale universităților europene de sprijinire a Europei în vederea depășirii perioadei de nesiguranță economică, precum și a revenirii pe calea dezvoltării și creșterii durabile;

11.

solicită dezvoltarea celei de-a treia misiuni a universităților pentru societate; aceasta trebuie luată în considerare și în cadrul dezvoltării criteriilor multidimensionale de clasificare și de recunoaștere a excelenței;

12.

solicită sporirea investițiilor publice în învățământul superior, în special în vederea combaterii crizei economice prin intermediul unei creșteri bazate pe competențe și cunoștințe sporite; solicită, de asemenea, să se vină în întâmpinarea cererii crescute de studenți prin îmbunătățirea calității și a accesului la educație și la servicii, în special la burse; consideră că restricțiile bugetare au un impact negativ asupra consolidării dimensiunii sociale a educației, care este principiul pe care se bazează Procesul de la Bologna; prin urmare, solicită statelor membre și instituțiilor UE să pună în aplicare noi mecanisme specifice și flexibile de finanțare și să promoveze subvențiile la nivel european pentru a sprijini creșterea, excelența, precum și vocațiile deosebite și diverse ale universităților; subliniază nevoia de dezvoltare a unei abordări „multi-fonduri”, definite prin norme clare și eficace, care să vină în întâmpinarea modelului viitor de finanțare al UE și să asigure independența universităților;

13.

semnalează faptul că Procesul de la Bologna și programul Erasmus au stimulat mobilitatea studenților și dispun de potențialul de a contribui la consolidarea mobilității forței de muncă; regretă totuși că ratele de mobilitate rămân, în continuare, relativ scăzute;

14.

invită UE, statele membre și universitățile să pună în aplicare mecanisme de informare și de susținere financiară și administrativă pentru toți studenții, personalul academic și alți angajați cu scopul de a promova fluxuri structurate de mobilitate; salută instituirea programului Erasmus pentru studenții înscriși la masterat și solicită consolidarea serviciilor din cadrul Erasmus în ansamblu și o nouă generație de programe educaționale printr-o mai bună finanțare, pe baza unor criterii sociale, prin deschiderea programului către un număr mai mare de studenți, prin îmbunătățirea efectivă a recunoașterii creditelor, prin posibilități sporite de includere a semestrelor de studiu în străinătate în ciclul normal de formare și prin mai multă flexibilitate în ceea ce privește intervalul de timp permis; insistă totuși asupra faptului că mobilitatea nu trebuie în nici un caz să dea naștere discriminării studenților cu resurse financiare modeste;

15.

susține că mobilitatea cadrelor didactice din învățământul superior aduce cunoștințe și experiențe noi nu numai cadrelor didactice, ci, în mod indirect, și studenților acestora și le permite să colaboreze la pregătirea materialelor de studiu;

16.

solicită statelor membre să își îndeplinească angajamentul privind transferabilitatea deplină a împrumuturilor și a burselor și să îmbunătățească în mod semnificativ sprijinul financiar acordat studenților mobili, adaptându-se la creșterile din cadrul noilor programe ale UE; solicită UE să examineze legislația existentă privind modul în care dreptul la liberă circulație poate fi consolidat prin garantarea transferabilității împrumuturilor și a burselor;

17.

invită UE să ia mai bine în considerare fenomenul imigrației din Africa, Asia și America Latină, cu scopul de a adopta norme care să aibă drept scop recunoașterea calificărilor școlare obținute în țările de origine;

18.

solicită UE, pentru a asigura încrederea reciprocă și pentru a facilita recunoașterea calificărilor academice prin aplicarea cadrului european al calificărilor (CEC) în fiecare stat membru, să consolideze un sistem de asigurare a calității, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre; solicită statelor membre să aplice sistemele naționale de asigurare a calității în conformitate cu standardele și orientările europene în domeniul asigurării calității, cu respectarea diversității programelor și a abordărilor diferitelor universități în ceea ce privește conținutul și metodele de învățare; încurajează agențiile responsabile cu asigurarea calității să se înscrie în Registrul european pentru garantarea calității și să sprijine cooperarea la nivel european și, de asemenea, schimbul de bune practici, prin intermediul Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA);

19.

atrage atenția asupra diferențelor dintre sistemele de notare din statele membre și necesitatea convertirii creditelor ECTS în note;

20.

îndeamnă toate statele participante la Procesul de la Bologna să aplice cadrele naționale de calificare corelate cu cadrul de calificări din Spațiul european al învățământului superior și să dezvolte și să sprijine financiar recunoașterea reciprocă;

21.

solicită să se acorde un sprijin financiar solid acordurilor privind trunchiul comun al programei de învățământ, care garantează rezultate bine definite ale procesului educațional, printre altele prin explorarea abordării metodologice elaborate în cadrul proiectului Tuning și a experienței acumulate prin „Tuning Academy”; solicită să se acorde o atenție specială naturii specifice a programelor de științe umane, ca bastioane ale democrației și vehicule de coeziune europeană, cu scopul de a identifica cunoștințele și competențele specifice care ar trebui transmise prin studiile universitare, pentru a favoriza un tip de învățământ care să combine competențele generale măsurabile (care să se reflecte în abilitatea de a folosi cunoștințele) cu formarea și cercetarea ca analiză critică și originală; subliniază faptul că toate programele, din toate domeniile, paralel cu cunoașterea materiei de bază, ar trebui să ofere competențe transversale esențiale de tipul gândirii critice, comunicării și competențelor antreprenoriale;

22.

solicită să fie sprijinite în continuare măsurile naționale și europene destinate să asigure condiții echitabile de includere, acces egal la studiu, promovare cu succes și un sistem durabil de sprijin (de exemplu, cămine studențești, acoperirea cheltuielilor de transport etc.) pentru toți studenții, precum și sprijin dedicat în special celor care fac parte din grupuri subreprezentate, provin din medii dezavantajate sau cunosc dificultăți financiare, în vederea reducerii ratei de abandon al studiilor și al garantării faptului că educația și formarea nu depind de factori socioeconomici care cauzează dezavantaje și că învățământul răspunde necesităților de învățare ale fiecărei persoane; recomandă intensificarea creării de centre de consiliere și orientare în carieră, care să ofere servicii gratuite studenților;

23.

evidențiază importanța Comunicatului de la Londra din 2007 (21), prin care dimensiunea socială a educației a căpătat statutul de obiectiv al Procesului de la Bologna, urmărindu-se asigurarea accesului echitabil la educație, indiferent de mediul de origine; regretă faptul că nu s-a avansat suficient către atingerea acestui obiectiv și încurajează Comisia să faciliteze progresele în acest sens;

24.

solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze recunoașterea reciprocă prin eliminarea obstacolelor administrative;

25.

atrage atenția asupra nevoilor speciale referitoare la diploma de licență, programa acesteia, perspectivele pe care le deschide pentru programele de masterat și perspectivele de angajare pe care le oferă; subliniază, în acest sens, necesitatea de a se întreprinde acțiuni specifice, cum ar fi elaborarea de programe combinate teorie/practică, și de a se asigura o cooperare mai eficace între universități, statele membre și actorii economici și sociali, pentru a consolida șansele viitorilor absolvenți de a găsi un loc de muncă stabil și bine remunerat, care să corespundă nivelului lor de calificare; invită, prin urmare, instituțiile academice să își dezvolte oferta de formare prin ucenicie și să includă mai multe stagii profesionale în cadrul programelor universitare;

26.

subliniază că măsurile de facilitare a inserției profesionale, cum ar fi învățarea pe tot parcursul vieții, și dezvoltarea unei palete mai largi de competențe adaptate la piața muncii trebuie să constituie priorități de vârf, în scopul realizării unei creșteri durabile și a obiectivelor în materie de prosperitate; în acest sens, sprijină cu fermitate schimburile universitare de cadre didactice și studenți, dialogul dintre universități și întreprinderi, perioadele de ucenicie și pașaportul competențelor;

27.

consideră că modernizarea Directivei privind calificările profesionale (2005/36/CE) va veni în sprijinul mobilității profesionale în Europa și va facilita mobilitatea studenților, prin furnizarea garanției recunoașterii în întreaga UE a calificărilor obținute într-un alt stat membru;

28.

solicită statelor membre și instituțiilor UE să sprijine tranziția de la conceptul metodologic monodisciplinar al științei, care încă predomină în cadrul universităților europene, către concepte interdisciplinare și transdisciplinare;

29.

solicită statelor membre și instituțiilor UE să promoveze dialogul și cooperarea dintre universități și întreprinderi ca obiectiv comun al SEIS consolidat, pentru îmbunătățirea perspectivelor de angajare ale absolvenților universităților europene;

30.

subliniază, în acest sens, necesitatea unor acțiuni specifice și a unei cooperări mai eficace între universități și piața muncii, în vederea elaborării de programe universitare mai pertinente, a omogenizării activității educaționale și a îmbunătățirii perspectivelor de angajare, prin stabilirea de criterii asemănătoare pentru accesul la diferitele profesii;

31.

subliniază importanța asigurării unui număr suficient de locuri de practică pentru studenți, pentru a le facilita integrarea ulterioară pe piața muncii;

32.

solicită guvernelor naționale și Comisiei să dezvolte un sistem de cooperare structurată pentru eliberarea de diplome comune, în cadrul unor grupuri de discipline, care să fie recunoscute în întreaga UE; consideră că acest obiectiv ar putea fi atins prin îmbunătățirea performanțelor și prin sprijin financiar pentru programul Erasmus Mundus și pentru viitoarele programe de educare și formare și prin promovarea creării unui sistem european de acreditare a programelor comune;

33.

salută propunerea Comisiei referitoare la un program de mobilitate în cadrul Erasmus la nivel de masterat;

34.

consideră că doctoratele academice, inclusiv cele realizate în colaborare cu întreprinderile, reprezintă o legătură esențială între educația superioară și cercetare și reamintește potențialul pe care îl au acestea ca elemente-cheie pentru inovarea bazată pe cunoaștere și pentru creșterea economică; recunoaște importanța doctoratelor academice realizate în cadrul unor întreprinderi în ceea ce privește integrarea absolvenților de studii superioare pe piața forței de muncă; salută angajamentul Comisiei privind dezvoltarea unui program doctoral industrial european în cadrul acțiunilor Marie Curie;

35.

consideră că o sursă posibilă de încurajare a inovării și a dezvoltării în Europa o constituie cooperarea dintre SEIS și Spațiul european de cercetare (SEC);

36.

evidențiază contribuția celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare al UE, a Programului-cadru în domeniul competitivității și inovării și a Spațiului european de cercetare la facilitarea mobilității cercetătorilor din UE și la punerea în valoare a potențialului UE în materie de inovare și competitivitate;

37.

solicită elaborarea unei strategii eficace pentru sprijinirea programelor de învățare pe tot parcursul vieții în Europa și a inițiativelor durabile pe deplin integrate în cadrul instituțiilor, precum și pentru promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții; de asemenea, solicită încurajarea învățării pe tot parcursul vieții în cadrul întreprinderilor, pentru ca lucrătorii să aibă șansa să-și continue formarea și să-și extindă competențele; solicită instituțiilor de învățământ superior și universităților o sporire a flexibilității programelor bazată pe rezultatele învățării, recunoașterea învățării nonformale și informale și servicii de sprijinire a parcursurilor educaționale, prin promovarea parteneriatelor între universități, întreprinderi și instituțiile de formare profesională de înaltă calitate, pentru sporirea competențelor științifice, umaniste și tehnice și completarea cunoștințelor în aceste domenii;

38.

atrage atenția asupra necesității reglementării statutului studenților pre-Bologna în acele țări în care aceștia sunt dezavantajați la înscrierea în programele de masterat;

39.

constată că Sistemul european de credite transferabile (ECTS) trebuie să fie mai transparent și să permită o comparare mai exactă între calificări și diplome; încurajează Comisia și statele membre să utilizeze un instrument ECTS îmbunătățit pentru facilitarea mobilității studenților și a specialiștilor;

40.

salută propunerea Comisiei de a majora substanțial fondurile destinate programelor europene de educație și formare; solicită Comisiei să aloce o cotă semnificativă din aceste fonduri pentru sprijinirea modernizării învățământului superior și a infrastructurilor universitare, conform obiectivelor Procesului de la Bologna și ale agendei de modernizare a UE; încurajează Comisia să găsească soluții pentru a permite și accesul studenților cu dificultăți financiare la aceste programe;

41.

invită statele membre și UE să evalueze posibilitatea de a promova, în cadrul ciclului de studii, o perioadă de formare obligatorie într-o universitate a unui stat membru diferit de cel de apartenență a studentului;

42.

atrage atenția asupra legăturii strânse dintre Procesul de la Bologna și Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale și subliniază necesitatea stabilirii de către Comisie a unei coordonări care să fie pe deplin coerentă cu Procesul de la Bologna; consideră că această legătură se poate consolida și mai mult dacă li se oferă studenților toate informațiile practice relevante cu privire la recunoașterea diplomelor obținute în străinătate și la perspectivele profesionale deschise de formarea profesională în străinătate;

43.

solicită, în cadrul revizuirii Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale și cu scopul de a realiza progrese în direcția unui veritabil Spațiu european al învățământului superior, realizarea unei comparații între cerințele minime de la nivel național în materie de formare profesională și a unor schimburi mai regulate între statele membre, autoritățile competente și organismele profesionale;

44.

propune ca recunoașterea creditelor obținute în cadrul programului Erasmus de către universitățile partenere să constituie un element obligatoriu pentru toate instituțiile care participă la programele de schimburi de studenți sprijinite prin finanțare din partea UE, pentru consolidarea Sistemului european de credite transferabile;

45.

atrage atenția asupra importanței unei aplicări coerente a sistemului ECTS; solicită Comisiei, statelor membre și instituțiilor de învățământ superior să elaboreze un tabel comparativ care să indice numărul de credite ECTS alocate cursurilor, astfel încât să asigure o coerență sporită și să faciliteze mobilitatea studenților și mobilitatea profesională; constată că studenții întâmpină obstacole în demersurile vizând transferul creditelor între universități și consideră că aceste obstacole constituie un factor disuasiv pentru participarea studenților la schimburile universitare;

46.

solicită elaborarea unei strategii eficiente pentru armonizarea deplină a titlurilor universitare în întreaga Uniune Europeană, cu o posibilă recunoaștere inversă (inclusiv a titlurilor universitare mai vechi) începând din momentul lansării Procesului de la Bologna;

47.

solicită statelor membre ale UE să adopte o decizie finală clară privind recunoașterea reciprocă deplină a calificărilor și a diplomelor sau să stabilească o foaie de parcurs pentru momentul în care această decizie va fi, în sfârșit, posibilă;

48.

solicită o mai bună structurare și consolidare a cooperării dintre universități, mărind impactul asupra instituțiilor și sistemelor de învățământ superior, în beneficiul studenților și al personalului;

49.

propune recunoașterea, de către universitățile din statele semnatare, a stagiilor de practică efectuate în cadrul programelor de mobilitate sprijinite de Comisia Europeană;

50.

solicită o mai mare transparență în ceea ce privește informațiile oferite studenților înainte de începutul unui schimb cu privire la numărul de credite care urmează să fie atribuite și invită statele membre și instituțiile de învățământ superior să coopereze în cadrul procesului de stabilire a numărului de credite care urmează să fie atribuit cursurilor; încurajează dezvoltarea unor platforme comune pentru a oferi o bază comună de cunoștințe și competențe definite de către specialiști și instituțiile de învățământ superior și având drept posibil obiectiv echivalarea anumitor diplome, asigurând în paralel menținerea particularităților naționale și inspirându-se din exemplul oferit de sistemul de recunoaștere automată a calificărilor profesionale în UE (22);

51.

solicită îmbunătățirea colaborării în rețea, a coordonării și a comunicării dintre universitățile din UE în scopul unei recunoașteri mai rapide a noilor diplome, al facilitării transferului de credite, al creșterii nivelului de cunoaștere și înțelegere a diferitelor sisteme de învățământ și formare profesională, precum și pentru a permite studenților să înțeleagă mai bine diversitatea programelor europene;

52.

invită Comisia Europeană ca, în cadrul noilor programe de educare și formare, să încurajeze, inclusiv prin stimulente financiare, cooperarea în ceea ce privește programele transnaționale de învățământ, diplomele comune și recunoașterea reciprocă; încurajează sporirea numărului de parteneriate ERASMUS pentru plasarea în stagii de practică;

53.

atrage atenția asupra existenței unui număr mare de instituții care intră în contact cu învățământul superior și cu domeniul cercetării; solicită Uniunii Europene să promoveze modalități de coordonare a acestora într-un cadru comun;

54.

consideră că ar trebui lansate inițiative de asistare a studenților în transferarea dosarelor de la o universitate la alta în timpul studiilor;

55.

solicită statelor membre și UE să ofere date actualizate și comparabile, printre altele, cu privire la reprezentarea proporțională a grupurilor vulnerabile, pe baza cărora să se monitorizeze punerea în aplicare SEIS, pentru a se elimina blocajele și problemele legate de punerea în aplicare a procesului și nu pentru a penaliza instituțiile care nu au pus încă în practică reformele prevăzute; consideră că aceste date ar trebui publicate anual, pentru fiecare țară și pentru fiecare universitate în parte, pentru a se înțelege mai ușor unde anume sunt necesare progrese;

56.

încurajează universitățile să-și armonizeze standardele academice prin încheierea de parteneriate în vederea schimbului de bune practici;

57.

solicită Comisiei și statelor membre să consolideze și să instituie noi programe de cooperare și de cercetare bazate pe interese reciproce cu universitățile din țările terțe, îndeosebi cu cele situate în zone de conflict, pentru a permite accesul la învățământul superior și la formare al studenților care provin din aceste țări, fără nicio discriminare;

58.

consideră Spațiul european al învățământului superior (SEIS), creat prin Procesul de la Bologna, un program în evoluție; prin urmare, solicită includerea în structura existentă a unui Spațiu euro-mediteraneean al învățământului superior și realizarea de progrese înspre instituirea efectivă a unui spațiu al învățământului superior pentru țările cuprinse în Parteneriatul estic, precum și în alte zone interstatale din interiorul UE; solicită Comisiei Europene să elimine obstacolele din calea mobilității studenților și a profesorilor, să sprijine dezvoltarea unei rețele a universităților euro-mediteraneene, printre care și EMUNI, și să continue bunele practici ale programelor Tempus și Erasmus Mundus;

59.

subliniază necesitatea îmbunătățirii informării cu privire la Procesul de la Bologna și la Spațiul european al învățământului superior (SEIS), printr-o politică de comunicare europeană amplă și eficientă, cu scopul de a spori atractivitatea universităților în interiorul și în afara Europei;

60.

solicită Comisiei Europene și statelor membre să garanteze transferabilitatea, în toate statele europene, a împrumuturilor și a subvențiilor, îndeosebi a burselor de merit și a celor sociale, pentru a asigura un acces egal la posibilitățile de mobilitate;

61.

promovează crearea unor mărci universitare unificate la nivel regional, în vederea consolidării prestigiului universităților la nivel internațional, în conformitate cu obiectivele Procesului de la Bologna;

62.

solicită instituțiilor UE să instituie mecanisme de sprijinire a statelor membre și a institutelor de învățământ superior în punerea în aplicare a obiectivelor de la Bologna, realizabile prin raportarea cu regularitate și prin utilizarea cu ținte precise a programelor UE, inclusiv a celor care implică colaborarea cu țări terțe în cadrul SEIS;

63.

solicită UE să sprijine îndeplinirea angajamentelor de la Bologna în cooperarea sa politică cu țările terțe relevante; solicită Comisiei și Parlamentului European să joace un rol mai proeminent în realizarea acestor eforturi;

64.

își exprimă convingerea că bilanțul efectuat cu ocazia reuniunii ministeriale de anul viitor de la București va avea drept rezultat o foaie de parcurs clară pentru realizarea unui spațiu european al învățământului superior, pe deplin funcțional până la termenul prevăzut, în anul 2020; insistă asupra necesității de a prezenta propuneri intersectoriale privind formarea în domeniul TIC, învățământul profesional, învățarea pe tot parcursul vieții și stagiile în întreprinderi, subliniind că aceste propuneri ar trebui să promoveze în mod activ incluziunea, alături de o creștere inteligentă și durabilă, care să permită UE să obțină un avantaj concurențial în lumea post-criză în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, capitalul uman, cercetarea, inovarea, spiritul antreprenorial și o economie bazată pe cunoaștere în ansamblul său;

65.

solicită Comisiei și miniștrilor educației din țările UE să se folosească pe deplin de ocazia participării lor comune la SEIS pentru a-și asuma roluri de lideri în realizarea obiectivelor de la Bologna, iar miniștrilor să-și consolideze angajamentele din cadrul Procesului de la Bologna prin angajamente comune la nivelul UE, în cadrul Consiliului, cu sprijinul Comisiei, astfel încât aceste procese care se susțin reciproc să continue printr-o punere în aplicare armonioasă;

66.

atrage atenția că Reuniunea ministerială bianuală 2012 din cadrul Procesului de la Bologna, care va avea loc la București, trebuie să țină seama de faptul că instituirea SEIS le permite UE și statelor membre să-și aducă o contribuție amplă și unificată la Procesul de la Bologna, pe baza răspunderilor comune în domeniul învățământului superior, a participării comune la proces și a angajamentelor comune de a acționa, beneficiind și de sprijinul oferit prin declarații politice de instituțiile UE;

67.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.