Avizul Comitetului Economic și Social European privind asocierea societății civile la instituirea unei viitoare comunități europene a energiei (aviz din proprie inițiativă)

La 14 iunie, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă privind

Asocierea societății civile la instituirea unei viitoare comunități europene a energiei.

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 20 decembrie 2011.

În cea de-a 477-a sesiune plenară, care a avut loc la 18 și 19 ianuarie 2012 (ședința din 18 ianuarie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 183 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 8 abțineri.

1.1 CESE este de acord cu inițiativele recente ale Comisiei Europene de continuare a interconectării și de definitivare a pieței interne a energiei. El susține, de asemenea, eforturile – în special cele ale Consiliului – de consolidare a poziției UE și a statelor sale membre pe scena internațională. CESE ia notă mai ales de foaia de parcurs privind energia pentru 2050 publicată de Comisia Europeană la 15 decembrie 2011, care urmărește în special „să se definească o abordare europeană, care să permită ca toate statele membre să împărtășească o viziune comună […]”.

1.2 CESE susține principiul creării unei comunități europene a energiei (CEE) și este de acord cu etapele intermediare necesare, printre care rețelele europene energetice regionale, un fond destinat dezvoltării energiilor regenerabile și o grupare de achiziționare a gazelor naturale.

1.3 CESE recomandă să se meargă mai departe în direcția integrării piețelor europene, pentru convergența și scăderea prețurilor la energie. În privința mixului energetic, el preconizează și efectuarea celor mai coerente și mai eficace alegeri la scara UE. Anumite grupuri de state ar putea coopera mai strâns, în mod oficial, pe baza unor proiecte prioritare de infrastructură, a interconexiunilor și a complementarității la nivelul producției și aprovizionării energetice.

1.4 CESE propune concentrarea investițiilor, inclusiv a celor naționale, către cercetarea în domeniul tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon. Accentul ar trebui pus pe energiile regenerabile și pe proiectele de anvergură care pot contribui la reindustrializarea Europei și la ocuparea forței de muncă.

1.5 CESE susține ca accesul universal la energie să fie înscris printre obiectivele politicii energetice comune a UE. El propune ca autoritățile competente sau furnizorii de energie să îi informeze sistematic pe consumatorii finali cu privire la drepturile lor și să întărească protecția consumatorilor, dacă este necesar. CESE recomandă să se răspundă neîntârziat la problema sărăciei energetice, mai ales prin intermediul unui „pact european de solidaritate energetică”.

1.6 CESE pledează pentru crearea unei structuri comune de aprovizionare cu combustibil fosil. El solicită consolidarea competențelor UE în materie de negociere și de control al acordurilor internaționale privind furnizarea energiei.

1.7 CESE recomandă intensificarea cooperării în domeniul energiei cu țările în curs de dezvoltare și cu vecinii UE, în spiritul dezvoltării și al parteneriatului.

1.8 Date fiind importanța mizelor de mediu, valoarea investițiilor de realizat, consecințele sociale ale deciziilor politice, efectele asupra stilurilor de viață și necesara susținere din partea opiniei publice, este indispensabilă informarea cetățenilor și asocierea lor la dezbaterea asupra chestiunilor energetice. CESE solicită crearea unui forum european al societății civile însărcinat cu urmărirea problematicii energetice, care să le ofere organizațiilor membre posibilitatea de a-și pune în valoare punctele de vedere pe lângă factorii de decizie.

1.9 CESE trebuie să fie un loc al dezbaterilor structurate periodice cu societatea civilă europeană, pe tema stadiului de dezvoltare a acestei comunități europene a energiei.

1.10 CESE recomandă să se evalueze, din prezent până în 2014, progresele realizate pe baza articolului 194 din TFUE și apoi să se examineze necesitatea unor modificări pentru conformitate cu propunerile din prezentul aviz.

2.1 Situația energetică a UE se caracterizează printr-un dezechilibru din ce în ce mai mare între producția și consumul intern și o puternică și persistentă dependență de sursele de energie cu emisii de dioxid de carbon. Astfel, Uniunea Europeană se confruntă cu trei provocări majore simultane și – a priori – greu de conciliat:

2.2 Obiectivul creării unei piețe interne de energie electrică și gaze naturale datează din 1996 (primul pachet de liberalizare), însă, 15 ani mai târziu, piața internă a energiei rămâne de fapt o formă fără fond: doar 10 % din energia electrică trece dintr-o țară în alta, consumatorii încă nu pot alege un furnizor cu sediul într-un alt stat membru, dezvoltarea energiilor regenerabile – devenite în cele din urmă principală sursă de producție a energiei electrice – este bazată în continuare pe mecanisme de sprijin naționale, planificarea rețelelor rămâne în mare parte o competență națională (ACER ocupându-se doar de capacitățile transfrontaliere, în vreme ce o veritabilă piață integrată reclamă și o acțiune comună în privința rețelelor naționale), UE încă nu vorbește la unison atunci când tratează cu țările furnizoare etc. Politicile majore care se aplică în sectoarele gazelor naturale și energiei electrice încă se hotărăsc cu precădere la nivel național.

2.3 Amploarea problematicii și gradul ridicat de interdependență politică, economică și tehnică între statele membre ale UE fac necesară o acțiune comună care să așeze interesul colectiv al UE mai presus de interesele considerate naționale.

2.4 În prezent, obiectivul urmărit este finalizarea construirii pieței interne a energiei în 2014. Crearea unui sistem energetic european vine în întâmpinarea dorinței europenilor. Din recentele anchete Eurobarometru ale Parlamentului European (EB Standard „Energie” 74.3 din 31.1.2011 și EB Special 75.1 din 19.4.2011) reiese că (i) europenii cred în valoarea adăugată a nivelului european și preferă abordarea comunitară; și (ii) preocupările lor corespund marilor provocări menționate mai sus, în această ordine: stabilitatea prețurilor, energiile regenerabile și garanția aprovizionării cu energie. 60 % dintre europeni consideră că, în privința securității aprovizionărilor, ar fi mai bine protejați prin măsuri coordonate cu ale altor state membre ale UE. De asemenea, 78 % dintre europeni s-au declarat de acord cu propunerea referitoare la comunitatea europeană a energiei (CEE).

2.5 CESE consideră că, răspunzând eficient acestor preocupări crescânde ale cetățenilor, UE își poate relegitima acțiunea. Realizarea progresivă a unei CEE reprezintă calea cea mai potrivită pentru atenuarea impactului economic și social al provocărilor energetice asupra cetățenilor europeni. Interdependența energetică existentă de fapt între statele membre antrenează un risc major asupra coeziunii UE, dacă nu este însoțită de dispozitive de guvernanță democratică, care să permită luarea unor decizii comune, pentru binele comun.

3.1 În acest context, Jacques Delors a lansat ideea creării unei veritabile „comunități europene a energiei” (CEE), proiect care s-a bucurat de sprijin din partea lui Jerzy Buzek. CESE consideră că acest proiect politic, care a făcut obiectul unui raport detaliat elaborat de grupul de reflecție Notre Europe (a se vedea: http://www.notre-europe.eu/uploads/tx_publication/Etud_Energie_fr.pdf)), ar putea răspunde provocărilor din domeniu, permițând, în același timp, relegitimarea și relansarea construcției europene.

3.2 Există diferite opțiuni, începând cu menținerea statu quo-ului (articolul 194 du TFUE) și sfârșind cu încheierea unui nou tratat european pentru energie.

3.4 CESE, care a adoptat deja avize ce avansează ideea unui serviciu european comun al energiei (1), consideră că este necesar să se valorifice dinamica generată de raportul prezentat de grupul de reflecție Notre Europe și să se continue pe această cale prin asocierea societății civile la dezbateri, precum și la aplicarea măsurilor adoptate pentru îndeplinirea obiectivelor de integrare și cooperare.

4.1 CESE observă cu satisfacție inițiativele Comisiei Europene menite să răspundă provocărilor energetice, mai ales propunerile sale recente cu privire la prevenirea crizelor, la rețele și infrastructuri și la securizarea aprovizionărilor în relația cu țările terțe. Aceste propuneri contribuie la creșterea solidarității, cooperării și eficienței și converg către o viziune comună.

4.2 CESE întâmpină cu satisfacție recenta propunere de regulament privind orientările pentru infrastructuri energetice transeuropene [COM(2011) 658 final], care rezultă din schema directoare privind rețeaua energetică europeană integrată propusă în 2010 [COM(2010) 677 final]. El va adopta o poziție într-un aviz separat (avizul TEN/470).

4.3 CESE susține inițiativele Comisiei de a conferi politicii energetice a UE o dimensiune externă integrată și coerentă, capabilă să favorizeze securizarea aprovizionărilor provenind din țări terțe [COM(2011) 539 final]. Comitetul sprijină consolidarea poziției UE față de partenerii săi externi și ia în considerare acest aspect în avizul său, TEN/464.

4.4 CESE susține mecanismul de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale încheiate între statele membre și țări terțe în domeniul energiei [COM(2011) 540 final]. Această propunere a Comisiei Europene este importantă pentru a afirma întâietatea interesului colectiv european asupra intereselor naționale (avizul TEN/464).

5. O dinamică mai ambițioasă și participativă este necesară pentru a face față provocărilor viitoare

5.1 În ciuda acestor progrese remarcabile, CESE consideră că trebuie să se meargă și mai departe în ceea ce privește guvernanța comună a problemelor energetice, în special în ceea ce privește crearea unui sistem energetic cu emisii reduse de CO2 până în 2050.

5.2 Este necesar ca legislația europeană în domeniul energiei să promoveze mai intens o abordare comună în ceea ce privește producția de energie. Aceasta mai ales în cazul energiilor regenerabile combinate cu obiective naționale. Este important să se acorde prioritate investițiilor celor mai rentabile din perspectiva costurilor și a beneficiilor rezultate din producția pe teritoriul Uniunii. De asemenea, este necesară o mai mare solidaritate în situații de producție scăzută la nivel european. Aceasta poate necesita adaptarea legislației europene.

5.3 CESE amintește așadar importanța planificării în comun a rețelelor și a interconectării lor, pentru deblocarea punctelor de congestie, mai ales la frontiere. Comisia Europeană ar trebui să reprezinte o forță motrice în această privință. De asemenea, trebuie să se ofere operatorilor privați o perspectivă pe termen lung asupra rentabilității investițiilor. În acest context, ar putea fi luate în considerare parteneriatele public-privat.

5.4 Cu toate că alegerea mixului energetic este de competența statelor membre, acestea trebuie să dea dovadă de simț de răspundere în deciziile lor privind producția de energie. Deciziile adoptate în mod unilateral de anumite state membre, precum cele antrenate de accidentul de la Fukushima, care au îngreunat găsirea unui echilibru între cererea și producția de energie de la nivel regional, trebuie luate pe viitor de comun acord la nivelul UE, ținând cont de gradul ridicat de interdependență. Creșterea ofertei de energii regenerabile va necesita, în viitor, garantarea, în comun, a unei capacități de producție tampon suficiente în cazul unei producții scăzute rezultate din surse regenerabile.

5.5 Lipsa de coordonare dăunează fiabilității aprovizionării cu energie a statelor membre, distrugând eforturile întreprinse în paralel pentru a consolida interconectarea și solidaritatea în UE. În același timp, renunțarea la energia nucleară – o sursă de energie cu emisii scăzute de CO2 –, pe termen scurt, nu trebuie să ducă la utilizarea intensivă a surselor de energie poluante, ceea ce ar fi în contradicție cu obiectivele UE, ci trebuie să aibă loc în condiții de transparență maximă și de comun acord cu reprezentanții societății civile organizate.

5.6 CESE consideră că, dată fiind interdependența energetică a statelor membre, în perspectivă, independența energetică nu se poate materializa decât la nivel european, și nu național.

5.7 CESE propune să se reflecteze la introducerea unor abordări comune între subgrupuri de state membre sau de operatori, pe baza mixului lor energetic respectiv și a practicilor lor de schimb transfrontalier de energie. Această coordonare la nivel regional ar asigura o mai mare coerență între opțiunile energetice ale statelor membre implicate și o securitate crescută a aprovizionărilor lor. Pe de altă parte, aceste grupuri ar putea să beneficieze mai mult de resursele energetice ale fiecăruia, atât în ceea ce privește energiile regenerabile, cât și producția de bază de electricitate, obținută prin utilizarea altor surse de energie.

5.8 CESE propune ca aceste grupuri să răspundă de alegerea mixului lor energetic și a rețelei lor de infrastructuri. Astfel, s-ar putea crea comunități energetice regionale coerente și interconectate. Acestea ar avea avantajul de a introduce între aceste state membre condiții de piață similare (prețul energiei, subvenții pentru energii regenerabile, relația cu clienții etc.).

5.9 Una dintre politicile armonizate cu succes în anumite regiuni ale Europei dovedește că armonizarea politicilor acționează în mod evident asupra integrării piețelor: este vorba despre cuplarea piețelor pentru alocarea capacităților de transmisie. Cuplarea prin prețuri între țări diferite duce la crearea unei zone de schimb unice – și implicit a zonelor cu prețuri unice – când capacitățile de interconectare nu limitează schimburile transfrontaliere. Ea contribuie la crearea unei piețe europene unice a energiei electrice. Nord Pool Spot a introdus un sistem de price splitting în 1993, iar în 2006 a fost introdusă pentru prima dată o cuplare prin prețuri între Franța, Belgia și Țările de Jos. Aceste condiții de piață au capacitatea de a oferi treptat consumatorilor o gamă de posibilități de alegere transeuropene.

5.10 CESE atrage atenția asupra oportunităților economice pe care aceste grupuri macroregionale le pot aduce statelor membre, mai ales datorită economiilor de scară și dezvoltării industriale legate de sursele de energie regenerabilă.

5.11 CESE amintește că este în favoarea unui mix energetic diversificat și durabil. Opțiunile naționale trebuie să fie conforme cu legislația și obiectivele UE. CESE insistă pentru ca aceste opțiuni să nu aibă consecințe negative disproporționate asupra economiei, mediului sau societății. Pentru aceasta, UE ar trebui să abordeze noi surse de energie, cum ar fi gazele naturale de șist, după o amplă consultare, în condiții de transparență, cu reprezentanții societății civile organizate, astfel încât să prevină riscul divergențelor la nivelul abordărilor naționale.

Promovarea competitivității UE: punerea în comun și majorarea resurselor financiare

5.12 Eforturile comune ale statelor membre și ale operatorilor în domeniul cercetării ar trebui încurajate și ar trebui create rețele și comunități de cercetare corespunzătoare, mai ales în domeniul energiilor regenerabile și al tehnologiilor cu emisii scăzute, de exemplu, prin intermediul platformelor de cercetare tehnologică.

5.13 Ținând seama de necesitatea unor investiții considerabile și de constrângerile bugetare actuale, mijloacele disponibile trebuie să se concentreze asupra marilor provocări. Este necesară consolidarea legăturilor dintre finanțările naționale și cele europene. Aceasta poate însemna ca statele membre să își orienteze sprijinul național acordat cercetării către proiecte care au legătură cu obiectivele europene.

5.14 Trebuie să se analizeze în ce măsură consolidarea resurselor financiare disponibile în domeniul infrastructurii și cercetării ar putea spori eficiența finanțărilor. Aceasta ar putea presupune alocarea unor sume fixe pentru proiectele energetice prin intermediul diferitelor programe de finanțare europene și naționale.

5.15 Dacă o evaluare în acest sens duce la rezultate pozitive, utilizarea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte ar putea fi un mijloc eficient de creștere a resurselor pentru promovarea cercetării și instalarea surselor de energie regenerabilă și a infrastructurilor.

5.16 Este necesar să se fixeze priorități clare ale împrumuturilor acordate de BEI pentru proiectele de infrastructură prioritare ale UE. Investițiile grupurilor macroregionale de state membre ar trebui să fie eligibile pentru împrumuturile acordate de BEI.

5.17 Un efort global și coordonat în sprijinul energiilor regenerabile ar putea ajuta UE să iasă din actuala criză economică. Posibilitatea de a dispune de energie la prețuri abordabile reprezintă un element esențial pentru competitivitatea economică, cu numeroase efecte pozitive: crearea de locuri de muncă, expertiză, reindustrializarea UE etc. Proiecte precum Supergrid sau crearea și instalarea de rețele inteligente ar putea fi potrivite pentru o cooperare industrială și o inovare consolidată la nivelul UE.

5.18 Accesul universal la energie trebuie să fie înscris printre obiectivele politicii energetice comune în cadrul UE, pe lângă integrarea pieței.

5.19 Un preț just și transparent al energiei permite întreprinderilor să se dezvolte și să investească. Stabilirea unor prețuri accesibile la energie presupune alegeri eficiente, o piață internă a energiei integrată și transparentă și putere de control sporită pentru autoritățile de reglementare naționale și europene.

5.20 Legislația europeană acordă drepturi consumatorilor, dar aceștia abia dacă sunt informați cu privire la ele și beneficiază prea puțin de pe urma lor. Comitetul recomandă ca autoritățile competente sau distribuitorii de energie să îi informeze cu regularitate pe consumatorii finali cu privire la drepturile pe care le au. El solicită publicarea, la nivel național, a unor rapoarte periodice cu privire la punerea în aplicare a drepturilor consumatorilor. Dacă este necesar, se pot adopta măsuri suplimentare pentru a se asigura punerea în aplicare a drepturilor consumatorilor.

5.21 În iarna 2010-2011, sărăcia energetică a afectat între 50 și 125 de milioane de europeni (în funcție de definiția utilizată). Această sărăcie îi afectează pe cei mai defavorizați, care trăiesc în condiții improprii, adesea în locuințe insuficient izolate, și care nu pot plăti nici măcar tarifele sociale introduse de statele membre. Pe lângă efortul european, indispensabil, în domeniul eficienței energetice și al reducerii cererii, CESE recomandă o nouă reflecție asupra consolidării mecanismelor de solidaritate la nivelul celor 27 de state, pentru a lupta împotriva sărăciei energetice, începând cu o definiție comună (2).

5.22 Astfel, un „pact european de solidaritate energetică” ar putea consacra dimensiunea strategică și vitală a energiei (accesibilitate, tarife și prețuri abordabile, regularitate, fiabilitate, proveniență). Acest scut social energetic european ar ilustra atenția pe care Europa o acordă preocupărilor cetățenilor. El ar fi parte integrantă a eforturilor depuse în vederea unei armonizări sociale mai accentuate, dezirabile pentru a consolida și a da un nou sens proiectului european. Pactul ar trebui să se materializeze în măsuri concrete, adoptate la nivelul adecvat.

5.23 CESE aprobă propunerea formulată de grupul de reflecție Notre Europe cu privire la crearea unei grupări europene de achiziționare a gazelor, cu condiția ca statele și întreprinderile participante să poată beneficia de o putere sporită de negociere, să își securizeze mai bine aprovizionările să scadă volatilitatea prețurilor, cu respectarea normelor în materie de concurență. O etapă ulterioară ar putea consta în instituirea unei structuri comune pentru aprovizionarea cu gaze și, eventual, alți combustibili fosili.

5.24 În cazurile cu incidență asupra mai multor state membre, Consiliul ar trebui să încredințeze Comisiei Europene un mandat care să o autorizeze să negocieze cu state terțe acorduri privind furnizarea de energie, în numele Uniunii Europene. CESE ia notă cu satisfacție de decizia Consiliului de a atribui Comisiei Europene misiunea de a negocia, în numele statelor membre, acorduri cu Azerbaidjan și Turkmenistan, în vederea furnizării de gaze prin gazoductul transcaspic. CESE solicită Consiliului și Comisiei generalizarea acestei practici în astfel de împrejurări.

5.25 CESE recomandă un control mai strict din partea Comisiei Europene asupra tuturor acordurilor naționale de aprovizionare cu energie încheiate cu state terțe. Comisia Europeană ar trebui să fie în măsură să aprobe aceste acorduri în funcție de repercusiunile lor, pozitive sau negative, asupra Uniunii Europene, în ansamblu (avizul TEN/464).

5.26 CESE recomandă un demers de dezvoltare și parteneriat cu țările din cadrul Euromed și cu vecinii din est ai UE, care să permită atât diversificarea și securizarea aprovizionării cu energie ale UE (mai ales cu energie din surse regenerabile, prin intermediul Desertec, Mediterranean Ring, Mediterranean Solar Plan, Medgrid), cât și susținerea partenerilor în exploatarea potențialului propriu. UE ar putea oferi ajutor tehnic, precum și expertiza sa și know-how-ul în domeniul formării și al managementului proiectelor (avizul REX/329).

5.27 CESE consideră că CEE și dispozitivele intermediare trebuie să aibă o puternică dimensiune externă, care să favorizeze accesul la energie al țărilor în curs de dezvoltare. Aceste țări trebuie ajutate pentru a produce energia de care au nevoie, dar trebuie și să fie în măsură să o exporte către Europa pentru a-și finanța investițiile.

5.28 CESE ia notă de Concluziile Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie din 24 noiembrie 2011 în favoarea consolidării dimensiunii externe a politicii energetice. De asemenea, ia notă de prioritățile Consiliului și solicită în continuare o mai bună integrare a politicilor energetice sau, cel puțin, concertări sistematice înainte de adoptarea deciziilor. Cât despre metodă, el preconizează o abordare europeană în strânsă legătură cu statele membre, ori de câte ori aceasta comportă o valoare adăugată.

5.29 Date fiind importanța mizelor de mediu, valoarea investițiilor de realizat, consecințele sociale ale deciziilor politice, efectele asupra stilurilor de viață și necesara susținere din partea opiniei publice, este indispensabil ca cetățenii să fie asociați la dezbaterea asupra chestiunilor energetice. Europenii au dreptul la informații clare și transparente cu privire la alegerile energetice de la nivel european, național și regional (3). CES naționale au un rol important de jucat în această privință. Se impune așadar organizarea unor campanii de informare și de consultare privind marile mize energetice ale Europei. De asemenea, trebuie să se pună accent pe eficiența energetică.

5.30 Totodată, cetățenii ar trebui să își poată exprima cu regularitate opinia asupra alegerilor politice importante. S-ar putea organiza consultări la nivelul potrivit. CESE organizează de mulți ani consultări la nivelul UE (mai ales cu privire la energia nucleară, captarea și stocarea de CO2 – CSC). Autoritățile naționale, regionale și locale sunt invitate să organizeze ample consultări cu societatea civilă.

5.31 CESE propune crearea unui forum european al societății civile însărcinat cu urmărirea problematicii energetice. Acest forum ar colabora îndeaproape cu instituțiile UE și s-ar întruni cu regularitate pentru a contribui la un program multianual de integrare a pieței energiei. El ar putea reuni organizații europene și naționale active în domeniul energiei. Acest forum ar putea fi consultat cu privire la conceperea rețelei energetice a UE, la tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de CO2 până în 2050 și la consecințele economice și sociale ale acestuia. Membrii săi ar trebui să beneficieze și de informații adecvate, pe care le-ar putea transmite organizațiilor similare din statele membre.

5.32 Acceptarea de către opinia publică a opțiunilor energetice constituie o provocare suplimentară (energie nucleară, CSC, parcuri eoliene, linii de înaltă tensiune etc.). Participarea și responsabilitatea merg mână în mână. CESE care, printre altele, prezidează Grupul de lucru „Transparență” din cadrul Forumului european pentru energie nucleară (ENEF), ar putea contribui la o informare transparentă a cetățenilor și la un schimb activ cu aceștia prin intermediului site-ului său internet (difuzarea de bune practici, urmărirea inițiativelor și a proiectelor de cooperare, acțiuni de dezvoltare în domeniu, colectarea punctelor de vedere ale societății civile în vederea dezbaterilor din cadrul Forumului societății civile în domeniul energiei și difuzarea acestora în rândul decidenților). CESE invită Comisia Europeană și statele membre să furnizeze cetățenilor informații pertinente pe canale neutre și obiective. Rolul organizațiilor societății civile și al forumurilor consultative este, în acest sens, esențial.

Luarea în considerare a evoluțiilor instituționale posibile pe termen mai lung

5.33 Instituirea unei comunități europene a energiei rămâne obiectivul final. Totuși, dat fiind că ar putea fi dificil ca 27 de state membre să se orienteze simultan în aceeași direcție, strângerea relațiilor de cooperare între statele membre, mai ales la nivel regional, ar putea permite un progres mai rapid. Aceste acțiuni nu trebuie să intre în contradicție cu legislația UE sau cu alte măsuri, iar acest lucru este posibil datorită consultărilor permanente și asocierii instituțiilor UE. Dacă este necesar, pot fi instituite mecanisme cu caracter mai oficial.

5.34 CESE recomandă ca, din prezent până în 2014, să se evalueze progresele realizate pe baza articolului 194 din TFUE, iar apoi să se examineze necesitatea unor modificări, pentru a veni în întâmpinarea celor mai ambițioase propuneri din acest document. Un posibil nou cadru instituțional s-ar putea inspira din Tratatul CECA. Ar trebui să fie posibilă integrarea în structura UE a oricărui nou dispozitiv instituțional, precum și a acquis-ului său, dacă statele membre decid acest lucru.

Bruxelles, 18 ianuarie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(2) Avizul CESE privind sărăcia energetică în contextul liberalizării și al crizei economice, JO C 44, 11.2.2011, p. 53-56.

(3) A se vedea, de exemplu, în Franța, pentru energia nucleară: Asociația națională a comitetelor și comisiilor locale de informare (Association nationale des comités et des commissions locales d'information, ANCCL), instituită prin decret în Consiliul de Stat.