CUPRINS

1........... INTRODUCERE........................................................................................................... 3

2........... PARTEA I - Punerea în aplicare a FEP în conformitate cu articolul 68 din FEP................ 3

2.1........ Principalele evoluții, tendințe și provocări................................................................... 3

2.1.1..... Execuția bugetară de către Comisie............................................................................... 4

2.2........ Asistență tehnică........................................................................................................... 4

2.2.1..... Utilizarea bugetului de asistență tehnică de către statele membre..................................... 4

2.2.2..... Utilizarea bugetului de asistență tehnică de către Comisie............................................... 4

2.3........ Rezultatul dezbaterii strategice menționate la articolul 16 alineatul (1) și evaluarea intermediară a FEP            5

3........... Performanțele economice ale sectorului pescuitului în 2010 -2011.................................. 6

3.1.1..... Sectorul capturilor.......................................................................................................... 6

3.1.2..... Acvacultura.................................................................................................................... 6

3.1.3..... Prelucrarea..................................................................................................................... 7

4........... PARTEA II – Analiză..................................................................................................... 7

4.1........ Acțiuni publice și private pentru adaptarea flotei de pescuit........................................... 7

4.1.1..... Încetarea permanentă a activităților de pescuit............................................................... 7

4.1.2..... Adaptările flotei la prețurile combustibililor..................................................................... 8

4.2........ Modernizarea în temeiul articolului 25 alineatul (2) din FEP.............................................. 8

4.3........ Implementarea axei 4 a FEP........................................................................................... 9

5........... Execuția financiară în statele membre........................................................................... 11

RAPORT AL COMISIEI

AL CINCILEA RAPORT ANUAL PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A FONDULUI EUROPEAN PENTRU PESCUIT (2011)

1.           INTRODUCERE

În conformitate cu articolul 68 din Fondul european pentru pescuit[1] (FEP), până la data de 31 decembrie a fiecărui an, Comisia transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind punerea efectivă în aplicare a FEP, întocmit pe baza evaluării rapoartelor anuale ale statele membre și pe baza oricăror alte informații disponibile.

Acest raport se referă la punerea în aplicare a FEP în cursul anului 2011. El este organizat în două părți. În prima parte sunt tratate cerințele în temeiul articolului 68 din FEP. De asemenea, este inclus rezultatul dezbaterii strategice menționate la articolul 16 alineatul (1) din FEP. A doua parte conține o vedere de ansamblu asupra câtorva elemente cheie ale FEP în perioada 2007-2013, și anume încetarea permanentă a activităților de pescuit, modernizarea în temeiul articolului 25 și punerea în aplicare a axei 4.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul conține o sinteză a punerii în aplicare în fiecare stat membru, precum și informații detaliate referitoare la execuția financiară[2].

2.           PARTEA I - Punerea în aplicare a FEP

2.1.        Principalele evoluții, tendințe și provocări

Execuția financiară de către statele membre. Plățile intermediare certificate transmise de către statele membre până la sfârșitul lunii decembrie 2011 s-au ridicat la 28 % (1 187 725 419,93 EUR) din suma globală alocată din FEP, o creștere de 84,5 % (551 273 466,57 EUR) în comparație cu luna decembrie 2010. Rata medie de angajament a fost 55,29 % până la sfârșitul anului 2011. Bulgaria și România înregistrează mari întârzieri. Rata de angajament pentru Germania, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Slovenia, Spania și Suedia este sub rata medie la nivelul UE. Pe de altă parte, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Letonia, Austria, Polonia, Slovacia, Țările de Jos și Regatul Unit se situează peste media UE. La sfârșitul anului 2011, șase state membre au fost afectate de dezangajare în conformitate cu regula „n + 2” (FEP articolul 90) pentru o sumă de 9 696 117 EUR, pentru tranșa din 2009. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de situația de la sfârșitul anului 2010.

Auditul regulamentului privind combustibilul. În cadrul Regulamentului (CE) nr. 744/2008 al Consiliului au fost efectuate audituri în Belgia, Danemarca, Franța, Portugalia și Spania. În iunie 2011, Comisia a primit rezultatele. Principalele constatări sunt legate de deficiențe în sistemele naționale de gestionare și control. În plus, rapoartele de audit recomandă statelor membre (1) să se asigure că sistemele de audit și de control sunt în vigoare și funcționează în mod corespunzător; (2) să asigure suficiente activități de audit; (3) să îmbunătățească cooperarea cu Comisia pentru a stopa orice neregulă într-un stadiu incipient și (4) să verifice dacă neregulile nu sunt cauzate de probleme sistemice. Comisia a trimis rapoartele de audit statelor membre vizate și a solicitat acestora să ia măsuri de remediere.

Constatările și recomandările de mai sus au determinat Comisia să solicite și altor state membre să efectueze controale suplimentare.

Conformitate. Până în decembrie 2011, 26 de state membre au prezentat evaluări ale conformității, din care 25 au fost acceptate. În comparație cu rapoartele precedente, problemele de conformitate în legătură cu încetarea temporară sau permanentă a activității s-au ameliorat, ceea ce a condus la mai puține cazuri de întrerupere a plăților.

2.1.1.     Execuția bugetară de către Comisie

În ceea ce privește angajamentele anuale, în 2011 s-au angajat 15,2% (653 204 485 EUR) din totalul creditelor pentru 2007-2013 (4 292 990 279 EUR), din care 496 297 184 EUR pentru regiunile de convergență și 156 907 301 EUR pentru regiunile de neconvergență. În privința plăților, în 2011 s-au plătit 10,2 % (440 909 408 EUR) din creditele totale, din care 72,7 % pentru regiunile de convergență (320 405 479 EUR) și 27,3% pentru regiunile de neconvergență (120 503 930 EUR). Aceste plăți au fost efectuate sub formă de plăți intermediare. Informații detaliate sunt furnizate în secțiunea 5 de mai jos și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul.

2.2.        Asistență tehnică

2.2.1.     Utilizarea asistenței tehnice de către statele membre.

22 de state membre au angajat sume de bani din bugetul de asistență tehnică (AT). Statele membre cu cele mai mari sume angajate pentru asistență tehnică sunt: Grecia (7 115 250 EUR), Polonia (4 756 335 EUR), Spania (4 416 169 EUR), Italia (2 581 161 EUR) și Letonia (2 092 140 EUR). Printre acțiunile finanțate se numără consolidarea capacității administrative, dezvoltarea sistemelor informatice, publicitate și informare, precum și sprijinirea gestionării și a implementării programelor operaționale.

2.2.2.     Utilizarea asistenței tehnice de către Comisie.

În 2011, Comisia a utilizat 3 874 825 EUR din bugetul de asistență tehnică pentru următoarele elemente:

Tehnologia informației

Comisia a angajat suma de 554 741 EUR pentru calculatoare și servicii conexe legate de mentenanța și dezvoltarea sistemelor informatice ale DG MARE, necesare pentru punerea în aplicare a FEP.

Unitatea de sprijin pentru rețeaua europeană a zonelor de pescuit (FARNET)

Pentru FARNET s-a angajat suma de 1 891 871 EUR. În 2011, FARNET s-a axat pe implementarea axei 4 a FEP prin acordarea continuă de sprijin metodologic și tematic autorităților de gestionare și grupurilor de acțiune locală FARNET (FLAG). S-au organizat două seminare transnaţionale pentru grupurile de acțiune locală FARNET: unul în martie, la Sofia (BG), pe tema dezvoltării de strategii, iar unul în iulie, la Gdynia (PL), pe tema diversificării zonelor de pescuit. FARNET a contribuit la vizibilitatea axei 4 prin intermediul website-ului său, al buletinului informativ, al canalului YouTube și al contului Twitter. Printre publicații pot fi amintite două numele ale revistei FARNET (în patru limbi) și un ghid pe tema diversificării (în 11 limbi). În noiembrie 2011, o importantă conferință privind „zonele de pescuit sustenabile” a reunit peste 450 de părți interesate.

Conferințe Comisia a organizat o conferință pe tema „viitoarelor zone de pescuit sustenabile” (324 443 EUR ) și un seminar privind punerea în aplicare a FEP (24 091 EUR).

Activități de comunicare

Comisia a angajat suma de 148 878 EUR pentru a produce patru videoclipuri referitoare la proiecte din cadrul axei 4, disponibile pe site-ul web EUROPA: Percebeiros de Baiona (Spania), Vânzări directe și noi tehnologii (Germania), Turism pentru pescuit (Franța) și Lanțul valoric al algelor marine (Danemarca).

Personal temporar

Comisia a angajat 850 000 EUR pentru remunerația personalului temporar implicat în punerea în aplicare a FEP, în special în vederea garantării acoperirii lingvistice adecvate pentru statele membre.

2.3.        Rezultatul dezbaterii strategice menționate la articolul 16 alineatul (1) din FEP

Toate evaluările intermediare pentru FEP au fost primite de Comisie până la sfârșitul lunii iunie 2011. Acestea au stat la baza unui raport de sinteză care a fost utilizat de către directorii departamentelor de pescuit în cadrul dezbaterii strategice care a avut loc la Bruxelles, în perioada 8 - 9 decembrie 2011.

Principalele constatări din raportul de sinteză Axa 1 este cea mai avansată în ceea ce privește absorbția financiară. Situația economică a avut un efect important asupra implementării axei 1, accelerând implementarea măsurilor de încetare permanentă și temporară a activităților de pescuit. Măsurile de încetare permanentă a activității nu au fost însoțite de planul necesar de ajustare a efortului de pescuit, în pofida existenței unei dispoziții specifice în acest sens în regulamentul FEP. De asemenea, impactul s-a resimțit și în ceea ce privește implementarea măsurilor în sprijinul investițiilor la bordul navelor de pescuit, cum ar fi creșterea gradului de selectivitate a uneltelor de pescuit (cu doar câteva proiecte în derulare), precum și în sprijinul pescuitului de coastă pe scară redusă. În cadrul axei 2, măsura 2.3 are cea mai mare pondere, cu proiecte care au drept obiectiv creșterea capacității de producție și îmbunătățirea sistemelor de producție, a igienei și a condițiilor de muncă, în special în instalațiile de prelucrare. Capacitatea de producție în sectorul acvaculturii a crescut în multe state membre, în pofida percepției că cerința de evaluare a impactului asupra mediului a îngreunat implementarea. Sprijinul FEP în cadrul axei 3 s-a concentrat în principal pe infrastructura portuară (măsura 3.3), pe acțiuni colective (măsura 3.1) și pe proiecte-pilot (măsura 3.5). Măsurile pentru mediul acvatic care să compenseze utilizarea metodelor de producție specifice acvaculturii și care să contribuie la protecția mediului au fost rar utilizate. 21 de state membre au implementat sau au intenționat să implementeze axa 4. Cu toate acestea, rata de implementare pentru axa 4 este mai lentă decât pentru celelalte axe. Întârzierea se explică prin tergiversarea elaborării de proceduri, prin accesul limitat la finanțare privată și lipsa de interes din sectorul pescuitului. Impactul axei 5 (asistență tehnică pentru a ajuta statele membre să gestioneze fondurile FEP) este moderat. Totuși, majoritatea rapoartelor de evaluare subliniază utilitatea acesteia pentru punerea în aplicare a planului operațional și pentru informarea beneficiarilor efectivi sau potențiali. Evaluarea arată o contribuție în general scăzută a programelor FEP la conservarea resurselor sau la sustenabilitatea mediului, cu subutilizarea măsurilor disponibile de protecție a mediului. În cele din urmă, contribuția programelor FEP la promovarea egalității de șanse a fost percepută, în general, ca fiind neutră sau doar marginal pozitivă.

În cadrul reuniunii, Comisia a cerut statelor membre să examineze posibilitățile de a accelera punerea în aplicare a FEP. De asemenea, Comisia a prezentat o sinteză a opiniilor și reacțiilor referitoare la etapele programării FEP. Multe dintre statele membre au concluzionat că planul strategic național a fost util în primele etape ale procesului de programare, dar și-a pierdut relevanța în ciclul de programare. Alte state membre au evidențiat necesitatea unei dimensiuni regionale a planului strategic național, incluzând, după caz, o abordare bazată pe bazinele maritime. Multe dintre statele membre au prevăzut revizuiri ale programelor lor operaționale pentru a realoca fonduri ca răspuns la schimbările externe.

3.           Performanțele economice ale sectorului pescuitului în 2010 -2011

3.1.1.     Sectorul capturilor

În mod contrar situației din perioada 2007-2009, flota UE a fost, în medie, rentabilă în 2010. 11 din cele 21 de state membre pentru care există informații în raportul economic anual (AER 2012) au înregistrat un profit net în 2010, 4 au continuat să genereze pierderi în sector, în timp ce restul au prezentat o situație neutră.

Venitul total a fost de 7 miliarde EUR, în timp ce cheltuielile totale au fost de 6,5 miliarde EUR (93% din venitul total). Venitul total a crescut cu 2,6 % față de cel din 2009. În componența sa intră următoarele venituri: 6,6 miliarde EUR din vânzările de pește, 34 de milioane EUR din drepturile de pescuit , 193 de milioane EUR din alte activități decât cele de pescuit și 126 de milioane EUR din subvenții directe (mai puțin de 2% din totalul veniturilor și cu 27% mai puțin decât în 2009).

Salariile agregate ale echipajelor (1,9 miliarde EUR, cu 9 % mai puțin decât în 2009, în ciuda creșterii ocupării forței de muncă), combustibilul (1,3 miliarde EUR, cu 11% mai mult decât în 2009, procent semnificativ inferior creșterii cu 37,5 % a prețurilor combustibililor între 2010 și 2009), alte costuri variabile (943 de milioane EUR) și costurile de amortizare (793 de milioane EUR) se numără printre cele mai importante patru elemente de cost care, împreună, reprezintă 75 % din costurile totale.

Numărul total de pescari angajați la bord (cu excepția Greciei) a fost de 138 500 (105 700 ENI). Aceasta reprezintă o creștere de 2,4 % față de 2009. Spania a înregistrat cel mai ridicat nivel de ocupare a forței de muncă, atât în ceea ce privește totalul angajaților, cât și ENI, dintre toate statele membre ale UE pentru care au fost disponibile date .

3.1.2.     Acvacultura

În 2009, producția de acvacultură în UE 27 a fost 1,30 milioane de tone. În pofida faptului că producția mondială a crescut semnificativ, producția în sectorul acvaculturii din UE a rămas constantă. Ca procent din producția mondială, cota UE a scăzut de la 3 % în 1997 la 2,4 % în 2009. Deși datele recente sugerează că performanța economică a întreprinderilor din sectorul acvaculturii s-a îmbunătățit, cele mai multe locuri de muncă din acest sector sunt cu jumătate de normă; numărul total de angajați se ridică la 80 000 de persoane care lucrează pentru 14 000 de întreprinderi (dintre care 90 % sunt microîntreprinderi).

În cadrul FEP, acvacultura reprezintă aproximativ o treime din fondurile angajate în cadrul axei 2 (aproximativ 28 % din bugetul total al FEP). Începând din luna februarie 2011, au fost selectate în jur de 1 679 de proiecte și s-au plătit peste 40 de milioane EUR. Majoritatea proiectelor sunt investiții productive și peste 50 % reprezintă proiecte de acvacultură de apă dulce. Conform evaluării intermediare a FEP[3], există puncte de vedere diferite cu privire la eficacitatea măsurilor referitoare la acvacultură din cadrul FEP. Numărul de locuri de muncă create de FEP în sector este neglijabil, mai puțin de 0,3 %. În plus, deși capacitatea de producție pare să fi crescut în general, aceasta nu a condus în mod necesar la o creștere a producției, din cauza crizei financiare și a concurenței sporite la nivel mondial. Alte obstacole în calea creșterii în acest sector sunt efectele bolilor, aspectele legate de acordarea licențelor, accesul la credite (îngreunat de dimensiunile foarte mici ale majorității producătorilor) și lipsa unor strategii naționale.

3.1.3.     Prelucrarea

În 2009, sectorul prelucrării produselor pescărești în UE reunea peste 3 500 de întreprinderi având ca activitate principală prelucrarea peștelui și reprezentând aproximativ 25,5 miliarde EUR din cifra de afaceri a sectorului și peste 6 miliarde de EUR din valoarea adăugată brută (VAB)[4]. Numărul angajaților din sector se ridica la aproximativ 118 000 ENI în întreaga UE (corespunzând unui număr total de 150 000 de locuri de muncă).

Valoarea producției a crescut constant în ultimii ani (17,8 miliarde EUR în 2003 pentru UE25, 18,94 miliarde EUR în 2005, 22,5 miliarde EUR în 2007). Totuși, ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi au scăzut: de la 132 000 ENI și 4 216 întreprinderi (UE15) în 2003, la 129 500 ENI și 4 035 de întreprinderi în 2005 și la 126 000 ENI și aproape 4 000 de întreprinderi în 2007.

Măsurile referitoare la prelucrarea și comercializarea produselor pescărești reprezintă peste 60 % din fondurile angajate și 34 % din proiecte în cadrul axei 2 a FEP. Majoritatea proiectelor se concentrează pe creșterea capacității de producție, deși îmbunătățirea sistemelor de producție, a igienei și a condițiilor de muncă sunt, de asemenea, importante. Evaluarea intermediară a FEP a identificat un impact pozitiv al FEP asupra creării de locuri de muncă (+ 3 %), însă impactul asupra volumului sau valorii producției este mai mic. Sarcina administrativă considerabilă și accesul la credite sunt principalii factori care limitează eficacitatea și punerea în aplicare a FEP pentru sectorul prelucrării. În plus, concurența la nivel mondial, accesul la materii prime având în vedere reducerea producției UE și marjele reduse de profit par să fie principalele dificultăți cu care se confruntă sectorul în discuție.

4.           PARTEA II – Analiză

4.1.        Acțiuni publice și private pentru adaptarea flotei de pescuit

4.1.1.     Încetarea permanentă a activităților de pescuit

FEP cuprinde măsuri pentru adaptarea flotei de pescuit din UE, inclusiv sprijin public pentru încetarea permanentă sau temporară a activităților de pescuit.

Conform evaluării intermediare a FEP, până la data de 31 decembrie 2010, sprijinul FEP pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit a reprezentat 3 % din proiectele elaborate, însă 56 % din plățile FEP în cadrul axei 1 (202 milioane EUR). Pe baza prognozelor actuale, pentru perioada de programare 2007-2013, acesta ar reprezenta aproximativ 720 de milioane EUR. Adăugând această sumă la suma de 546 700 000 EUR plătită în cadrul IFOP (perioada 2000-2006), rezultă o sumă totală de aproximativ 1,3 miliarde EUR de sprijin public pentru măsuri de dezafectare în perioada 2000-2015.

Evaluările succesive ale FEP și ale predecesorului său IFOP au evidențiat o problemă recurentă cu modul în care este utilizată în practică încetarea permanentă a activităților de pescuit. Aceasta este declanșată nu atât de necesitatea de a adapta flotele la resursele disponibile, ci de dificultățile economice cu care se confruntă flotele, indiferent de situația stocurilor. Cerința inclusă în FEP de a introduce planuri de ajustare a efortului de pescuit înainte de a utiliza încetarea permanentă a activităților nu a rezolvat această problemă. Dimpotrivă, în unele planuri de ajustare a efortului de pescuit de pescuit, încetarea permanentă a activităților este explicit prezentată ca un instrument pentru a compensa reducerea posibilităților de pescuit și a ameliora viabilitatea economică a navele rămase[5]. Prin urmare, încetarea permanentă a activităților de pescuit adesea nu vizează navele care exercită cea mai mare presiune asupra stocurilor, ci pe cele care au cele mai sumbre perspective financiare, ceea ce limitează eficacitatea ajustării capacității pe care o generează.

Această opinie este împărtășită și de Curtea de Conturi Europeană (CCE). Raportul său special din decembrie 2011[6] privind modul în care măsurile adoptate de UE au contribuit la adaptarea capacității flotei de pescuit din UE constată că, în pofida sprijinului acordat pentru dezafectare, capacitatea efectivă de pescuit a flotelor din UE în perioada 1992-2008 „dat fiind impactul progreselor tehnologice, a crescut cu 14 %”. Raportul evidențiază cazurile în care s-a acordat sprijin pentru nave care și-ar fi încetat oricum activitatea sau care au avut un impact redus asupra situației stocurilor.

4.1.2.     Mai mult de jumătate[7] dintre navele dezafectate nu au primit ajutor pentru dezmembrare. Acest lucru confirmă impactul limitat al sprijinului FEP asupra ajustării capacității. Aceasta nu este decât o ușoară îmbunătățire față de IFOP (2000-2006), în cadrul căruia, până la reforma PCP din 2002, navele dezafectate fără ajutor public puteau fi înlocuite cu ajutor. Adaptările flotei la prețurile combustibililor

Prețurile combustibililor până la sfârșitul anului 2011 au atins 0,65 EUR/l. Acestea au fost cu 20 % mai mari decât prețurile până în decembrie 2010 și cu 62,5 % mai mari decât prețurile până în decembrie 2009.

Sectorul pescuitului face eforturi importante pentru a limita impactul creșterii prețului combustibililor asupra performanței economice. Conform datelor din AER, costurile cu combustibilii în perioada 2008-2010 au scăzut sau au crescut mai puțin decât prețurile combustibililor. Se observă două tendințe separate.

Prima se referă la schimbări în comportamentul de pescuit care sunt imediat la dispoziția operatorilor, gratuit sau la un cost foarte redus. De exemplu, prin reducerea vitezei de navigație și de pescuit se pot obține economii la nivelul consumului de combustibil de până la 16 %. Există, de asemenea, dovezi că flotele și-au debarcat capturile în porturi mai apropiate de zonele de pescuit. Captura este ulterior expediată către portul de origine cu camionul. De asemenea, operatorii introduc unelte de pescuit mai ușoare sau își modifică tehnicile de pescuit [traule de fund înlocuite cu paragate și traule cu ramă înlocuite cu traule cu două plase (twin-rigging)]. Atunci când este posibil, flotele se deplasează spre zonele de pescuit mai aproape de portul de origine. Multe dintre aceste adaptări se desfășoară fără sprijin public.

A doua tendință se referă la adaptările tehnice ale navei: de exemplu, modificări ale motorului, modificări de propulsie, aerodinamică; reducerea rezistenței la înaintare în apă și pe fund a uneltelor, utilizarea de computere pentru a stabili rutele cele mai scurte către zonele de pescuit, pentru a monitoriza viteza navei și pentru a fixa plasele traulelor la viteza optimă în funcție de forța și de direcția vântului, a curenților și a valurilor. Există dovezi care arată că aceste adaptări pot genera economii de peste 25 % din consum. Adesea sunt utilizate fonduri FEP, însă nu întotdeauna, iar în unele cazuri sunt utilizate numai fonduri private.

Ambele tendințe înregistrează economii semnificative în ceea ce privește consumul de combustibil, fără a fi necesară înlocuirea motoarelor navelor.

Trebuie remarcat că multe dintre aceste adaptări, care intră sub incidența articolului 25 din FEP, în special investițiile la bord menite să îmbunătățească eficiența energetică, au fost identificate în raportul CCE menționat mai sus drept o creștere „a capacității navelor de a captura pește”. De exemplu, acesta este cazul sistemelor de propulsie cu ajutaj care generează o economie semnificativă de combustibil (până la 20 %), dar care pot, de asemenea, să crească viteză de navigație.

4.2.        Modernizarea în temeiul articolului 25 alineatul (2) din FEP

Constatările din raportul CCE au avut un impact semnificativ asupra abordării Comisiei în ceea ce privește măsurile prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din FEP. Deși cea mai mare parte a activității are loc în 2012, în decembrie 2011, Comisia a trimis o notă de orientare către statele membre cu privire la interpretarea articolului 25 alineatul (2), în care face distincție între investiții care nu măresc capacitatea navelor de a captura pește și cele care fac acest lucru. Nota a fost însoțită de o scrisoare prin care li se cere statelor membre să prezinte până la 15 ianuarie 2012 lista de operațiuni finanțate în temeiul articolului 25 alineatul (2) pentru care au fost prezentate cereri de plată, inclusiv o scurtă descriere a operațiunilor, controalele efectuate pentru verificarea conformității acestora și sumele corespunzătoare finanțării naționale și din partea UE pentru fiecare operațiune. În scrisoarea menționată, Comisia și-a afirmat, de asemenea, intenția de a examina compatibilitatea planului operațional cu nota de orientare și de a solicita modificări în cazul în care este necesar.

În prezent, Comisia analizează informațiile comunicate de statele membre și va decide dacă acceptă sau nu cererile de plată corespunzătoare, inclusiv cele pentru care termenul de plată a fost întrerupt. De asemenea, aceasta va decide dacă aplică corecții financiare pentru plățile care au avut deja loc. Nesiguranța în ceea ce privește interpretarea articolului 25 alineatul (2) reflectă dificultățile de modernizare sau înlocuire a motoarelor fără a crește capacitatea de pescuit.

4.3.        Implementarea axei 4 a FEP

Implementarea axei 4 a continuat să se îmbunătățească și începe să dea roade, deși, în ansamblu, aceasta este în continuare relativ scăzută. Până la sfârșitul lunii decembrie 2011, numărul de grupuri de acțiune locală selectate a crescut la 220 în 18 state membre (mai mult cu 50 de grupuri de acțiune locală în comparație cu sfârșitul anului 2010). Din cele 21 de state membre care vor implementa axa 4, numai Irlanda, Slovenia și România nu au selectat încă niciun grup. În total, se estimează că vor fi înființate peste 300 de grupuri de acțiune locală.

Toate grupurile noi intră acum în faza de dezvoltare și selecție de proiecte. La sfârșitul anului 2011, au fost selectate 1 625 de proiecte, în comparație cu 685 la sfârșitul anului 2010. Proiectele pot fi împărțite pe trei teme generale: valorificarea produselor pescărești, diversificarea economiei locale a zonelor de pescuit și valorificarea activelor de mediu (creșterea ecologică), sociale și culturale, cu un accent special pe primele două. Proiectele sprijinite sunt, în general, de mici dimensiuni în ceea ce privește investițiile și în beneficiul comunităților de pescuit locale.

Proporția finanțărilor FEP alocate axei 4 variază de la 2,6 % în Franța la 32,5 % în România. Bugetul mediu pe grup de acțiune locală variază de la mai puțin de 1 milion EUR la peste 7 milioane EUR.

Există, de asemenea, diferențe semnificative în ceea ce privește ritmul de implementare care pot fi explicate prin nivelul diferit de experiență în materie de dezvoltarea teritorială și prin dificultățile cu care se confruntă unele țări organizate pe regiuni în ceea ce privește definirea și diferențierea rolurilor autorităților naționale și regionale în implementarea axei 4.

Există, de asemenea, diferențe semnificative de interpretare a normelor și orientărilor UE referitoare la axa 4 de către autoritățile de gestionare. Dificultatea de a obține o cofinanțare publică s-a dovedit a fi o problemă gravă pentru unele grupuri de acțiune locală. În plus, promotorii din mediul privat au întâmpinat dificultăți în furnizarea de cofinanțări pentru proiecte ca urmare a crizei economice. Deși nu există date agregate disponibile în această etapă a perioadei de programare, o serie de exemple indică potențialul axei 4 în ceea ce privește crearea de locuri de muncă.

Rezultate referitoare la axa 4 – Exemple de creare de locuri de muncă și de venituri în cadrul proiectelor în curs

- Turism pentru pescuit (Franța): pe o perioadă de trei ani, actorii locali din grupul de acțiune locală FARNET Var au depus eforturi pentru promovarea turismului pentru pescuit în zonă. În perioada 2009 - 2010, un total de 12 nave au fost echipate și aprobate pentru activități turistice de pescuit. Pescarii implicați au înregistrat venituri suplimentare de 30 % până la 70 % pentru zilele în care au luat turiști la bord (pescuind, în același timp, mult mai puțin decât într-o zi de pescuit obișnuită).

- „Pește direct de pe navă” (Germania). Acest proiect permite pescarilor să își vândă o parte din capturi direct consumatorilor finali, utilizând un site web care arată ce pește proaspăt capturat este disponibil, când și unde. Cele 11 întreprinderi de pescuit implicate în acest proiect au obținut prețuri semnificativ mai mari prin vânzări directe și marketing propriu în comparație cu comerțul angro.

- S-a contribuit la menținerea locurilor de muncă pentru 27 de culegători de crustacee din Galicia (Spania), prin sprijinirea acestora în dezvoltarea și comercializarea de noi produse creând astfel venituri suplimentare.

- Au fost ajutați șase pescari cu dizabilități să revină la locul de muncă din Charente Maritime (Franța). Acest proiect prevede 60 de locuri de muncă suplimentare pentru pescari cu dizabilități.

- S-au creat șase locuri de muncă suplimentare într-un restaurant pescăresc local care a înființat un spațiu de lucru multifuncțional într-o clădire istorică și găzduiește cursuri de gătit, expoziții și diverse manifestări (Țările de Jos, Urk).

- S-a creat un IMM cu patru angajați care dezvoltă produse alimentare inovatoare din alge marine, generând o cifră de afaceri de peste 1 500 000 EUR anual. (Danemarca, Jutlanda de Nord).

- S-au creat șase noi locuri de muncă în întreprinderi din domeniul pescuitului și două noi locuri de muncă în întreprinderile de prelucrare prin sprijinirea un centru logistic în Kuusamo care include un centru pentru manipularea și prelucrarea capturilor pescarilor locali (Finlanda, Ostrobotnia de Nord).

- S-a creat un loc de muncă suplimentar prin sprijinirea unei întreprinderi de acvacultură să producă propria făină de pește din deșeuri de pește locale, costurile cu făina de pește fiind reduse cu 50%, realizându-se economii de 20 000 EUR pe an, (Andaluzia, Spania).

5.           Execuția financiară în statele membre

TABEL: EXECUȚIA FINANCIARĂ A OBIECTIVELOR DE CONVERGENȚĂ ȘI NECONVERGENȚĂ ||

Țară || || Suma decisă a || Suma angajată b || Suma plătită c || % (b) / (a) || % (c) / (a)

Belgia || Perioada 2007-2013 ||  26 261 648,00 ||  17 205 799,00 ||  11 243 909,00 || 65,52% || 42.81%

Exercițiu financiar: 2011 ||  4 412 449,00 ||  4 412 449,00 ||  7 567 279,00 ||

Republica Bulgaria || Perioada 2007-2013 ||  75 876 747,00 ||  47 107 496,00 ||  15 625 873,19 || 62,08% || 20.59%

Exercițiu financiar: 2011 ||  13 084 212,00 ||  13 084 212,00 ||  4 424 514,08 ||

Republica Cehă || Perioada 2007-2013 ||  27 106 675,00 ||  18 492 712,00 ||  14 758 064,92 || 68,22% || 54.44%

Exercițiu financiar: 2011 ||  4 043 811,00 ||  4 043 811,00 ||  7 671 187,19 ||

Danemarca || Perioada 2007-2013 ||  133 675 169,00 ||  93 573 369,00 ||  65 434 024,70 || 70,00% || 48.95%

Exercițiu financiar: 2011 ||  19 463 114,00 ||  19 463 114,00 ||  20 580 026,46 ||

Germania || Perioada 2007-2013 ||  149 121 176,00 ||  103 720 590,00 ||  60 355 018,91 || 69,55% || 40.47%

Exercițiu financiar: 2011 ||  22 443 794,00 ||  22 443 794,00 ||  12 931 618,46 ||

Estonia || Perioada 2007-2013 ||  84 568 039,00 ||  54 878 609,00 ||  30 975 023,79 || 64,89% || 36.63%

Exercițiu financiar: 2011 ||  12 995 534,00 ||  12 995 534,00 ||  10 777 597,65 ||

Irlanda || Perioada 2007-2013 ||  42 266 603,00 ||  27 691 739,00 ||  20 590 159,00 || 65,52% || 48.71%

Exercițiu financiar: 2011 ||  7 101 580,00 ||  7 101 580,00 || 0,00 ||

Grecia || Perioada 2007-2013 ||  207 832 237,00 ||  149 533 189,00 ||  67 985 280,18 || 71,95% || 32.71%

Exercițiu financiar: 2011 ||  29 514 336,00 ||  29 514 336,00 ||  35 990 929,01 ||

Spania || Perioada 2007-2013 || 1 131 890 912,00 ||  803 995 016,00 ||  404 470 852,66 || 71,03% || 35.73%

Exercițiu financiar: 2011 ||  162 654 289,00 ||  162 654 289,00 ||  118 436 927,74 ||

Franța || Perioada 2007-2013 ||  215 686 616,00 ||  150 871 906,00 ||  87 774 969,38 || 69,95% || 40.70%

Exercițiu financiar: 2011 ||  31 457 343,00 ||  31 457 343,00 ||  13 506 474,71 ||

Italia || Perioada 2007-2013 ||  424 342 854,00 ||  297 930 059,00 ||  163 479 766,46 || 70,21% || 38.53%

Exercițiu financiar: 2011 ||  61 620 807,00 ||  61 620 807,00 ||  59 235 210,54 ||

Cipru || Perioada 2007-2013 ||  19 724 418,00 ||  13 807 204,00 ||  13 278 025,78 || 70,00% || 67.32%

Exercițiu financiar: 2011 ||  2 871 876,00 ||  2 871 876,00 ||  4 367 980,79 ||

Letonia || Perioada 2007-2013 ||  125 015 563,00 ||  81 747 415,00 ||  65 170 045,47 || 65,39% || 52.13%

Exercițiu financiar: 2011 ||  19 243 706,00 ||  19 243 706,00 ||  25 474 344,28 ||

Lituania || Perioada 2007-2013 ||  54 713 408,00 ||  36 709 949,00 ||  23 120 863,91 || 67,09% || 42.26%

Exercițiu financiar: 2011 ||  8 161 553,00 ||  8 161 553,00 ||  4 675 239,50 ||

Luxemburg || Perioada 2007-2013 || 0,00 || 0,00 || 0,00 || 0,00% || 0.00%

Exercițiu financiar: 2011 || 0,00 || 0,00 || 0,00 ||

Ungaria || Perioada 2007-2013 ||  34 769 572,00 ||  21 987 859,00 ||  12 865 081,83 || 63,24% || 37.00%

Exercițiu financiar: 2011 ||  5 952 501,00 ||  5 952 501,00 ||  7 190 107,83 ||

Malta || Perioada 2007-2013 ||  8 372 329,00 ||  5 300 916,00 ||  2 126 063,75 || 63,31% || 25.39%

Exercițiu financiar: 2011 ||  1 271 388,00 ||  1 271 388,00 || 953 937,69 ||

Țările de Jos || Perioada 2007-2013 ||  48 578 417,00 ||  34 005 165,00 ||  13 201 570,50 || 70,00% || 27.18%

Exercițiu financiar: 2011 ||  7 073 021,00 ||  7 073 021,00 ||  1 553 560,32 ||

Austria || Perioada 2007-2013 ||  5 259 318,00 ||  3 692 103,00 ||  3 645 455,55 || 70,20% || 69.31%

Exercițiu financiar: 2011 || 763 814,00 || 763 814,00 || 753 548,00 ||

Polonia || Perioada 2007-2013 ||  734 092 574,00 ||  483 677 649,00 ||  211 027 766,33 || 65,89% || 28.75%

Exercițiu financiar: 2011 ||  121 944 858,00 ||  121 944 858,00 ||  71 086 296,54 ||

Portugalia || Perioada 2007-2013 ||  246 485 249,00 ||  173 238 515,00 ||  83 595 336,48 || 70,28% || 33.91%

Exercițiu financiar: 2011 ||  35 759 773,00 ||  35 759 773,00 ||  19 208 344,06 ||

România || Perioada 2007-2013 ||  230 645 644,00 ||  143 020 768,00 ||  32 299 988,49 || 62,01% || 14.00%

Exercițiu financiar: 2011 ||  39 257 052,00 ||  39 257 052,00 || 0,00 ||

Slovenia || Perioada 2007-2013 ||  21 640 283,00 ||  15 269 905,00 ||  5 751 652,52 || 70,56% || 26.58%

Exercițiu financiar: 2011 ||  3 515 536,00 ||  3 515 536,00 ||  2 722 012,90 ||

Slovacia || Perioada 2007-2013 ||  13 123 309,00 ||  8 607 829,00 ||  5 170 176,35 || 65,59% || 39.40%

Exercițiu financiar: 2011 ||  1 782 386,00 ||  1 782 386,00 ||  1 257 371,92 ||

Finlanda || Perioada 2007-2013 ||  39 448 827,00 ||  27 614 400,00 ||  16 427 458,77 || 70,00% || 41.64%

Exercițiu financiar: 2011 ||  5 743 752,00 ||  5 743 752,00 ||  5 039 613,94 ||

Suedia || Perioada 2007-2013 ||  54 664 803,00 ||  38 265 669,00 ||  24 999 874,53 || 70,00% || 45.73%

Exercițiu financiar: 2011 ||  7 959 199,00 ||  7 959 199,00 ||  5 505 285,77 ||

Regatul Unit || Perioada 2007-2013 ||  137 827 889,00 ||  90 707 217,00 ||  19 295 904,46 || 65,81% || 14.00%

Exercițiu financiar: 2011 ||  23 112 801,00 ||  23 112 801,00 || 0,00 ||

Total || Perioada 2007-2013 || 4 292 990 279,00 || 2 942 653 047,00 || 1 474 668 206,91 || 68,55% || 34.35%

Exercițiu financiar: 2011 ||  653 204 485,00 ||  653 204 485,00 ||  440 909 408,38 ||

[1]               Articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, JO L 120, 15.8.2006.

[2]               Tabelul I. Execuția financiară în regiunile de convergență.

                Tabelul II. Execuția financiară în regiunile de neconvergență.

                Tabelul III. Sumele programate ale FEP, pe axe de prioritate și pe stat membru.

                Tabelul IV. Cheltuielile certificate ale FEP, pe axe de prioritate și pe stat membru.

[3]               Disponibilă la http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/eff_evaluation/eff_evaluation_synthesis_en.pdf. Pagina 40.

[4]               Alte 900 de întreprinderi (2,3 miliarde de EUR din cifra de afaceri) au fost, de asemenea, implicate în prelucrarea peștelui, dar aceasta nu reprezenta activitatea lor principală.

[5]               Evaluarea intermediară a FEP și evaluarea ex-post a IFOP disponibile la adresa http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/fifg_evaluation/fifg_evaluation_executive_summary_en.pdf

[6]               Raportul special nr. 12/2011 „Măsurile adoptate de UE au contribuit la adaptarea capacității flotelor la posibilitățile de pescuit disponibile?”

[7]               61 % din GT și 48 % din kW dezafectate în 2011.