RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al treilea raport privind monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor pentru țările din Balcanii de Vest, în conformitate cu declarația Comisiei din 8 noiembrie 2010

I.          Introducere

Din 19 decembrie 2009, cetățenii fostei Republici iugoslave a Macedoniei, ai Muntenegrului și ai Serbiei, titulari de pașapoarte biometrice, au beneficiat de călătorii fără viză în statele membre ale UE, în conformitate cu Regulamentul nr. 539/2001[1]. Cu începere de la 15 decembrie 2010, cetățenii Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei au beneficiat, în condiții identice, de același regim de călătorie fără vize în statele membre ale UE.

Deciziile de acordare a posibilității de a călători fără viză cetățenilor acestor țări din Balcanii de Vest au avut la bază evaluarea temeinică a progreselor înregistrate în domeniile identificate în foile de parcurs pentru dialogurile privind liberalizarea vizelor (securitatea documentelor, gestionarea frontierelor, azilul, migrația, lupta împotriva criminalității organizate și a corupției, precum și apărarea drepturilor fundamentale). Regimul călătoriilor fără viză este cel mai concret avantaj pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest aflate în procesul de integrare în UE și constituie un stimulent foarte puternic pentru accelerarea reformelor în domeniul justiției și afacerilor interne.

În declarația pe care a prezentat-o la 8 noiembrie 2010 în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, Comisia a evidențiat în mod explicit importanța aplicării, în mod eficient și constant, a tuturor măsurilor și reformelor întreprinse de țările din Balcanii de Vest, ca parte a obligațiilor acestora în cadrul dialogului în materie de vize. Pentru a evalua coerența și sustenabilitatea reformelor relevante, Comisia a instituit un mecanism de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor, care acoperă toate domeniile cuprinse în foile de parcurs privind liberalizarea vizelor și care permite Comisiei să analizeze progresele înregistrate.

Obiectivul prezentului raport este (1) de a prezenta acțiunile întreprinse în temeiul mecanismului de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor, ca urmare a primului și a celui de al doilea document de lucru al serviciilor Comisiei privind monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor, publicate în mai și, respectiv, decembrie 2011[2], (2) de a evalua progresele înregistrate de țările relevante din Balcanii de Vest după ultima evaluare (decembrie 2011), și (3) de a identifica următoarele etape și acțiuni concrete care urmează să fie luate.

II.        Acțiuni întreprinse în temeiul mecanismului de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor ca urmare a celui de-al doilea document de lucru al serviciilor Comisiei publicat la 7 decembrie 2011

Al doilea document de lucru al serviciilor Comisiei privind mecanismul de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor a fost publicat la 7 decembrie 2011 și a fost prezentat Parlamentului European și Consiliului în decembrie 2011. Documentul a prezentat o analiză detaliată a progreselor înregistrate de țările vizate din Balcanii de Vest în domeniile identificate în foile de parcurs privind dialogul în materie de vize, rezultatele mecanismului de monitorizare, precum și măsurile întreprinse de țările din Balcanii de Vest cu scopul de a dezvolta gestionarea fluxurilor migratorii ale acestora.

În 2012, Comisia a organizat misiuni ale experților pentru evaluarea statului de drept în Muntenegru (martie 2012), în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (aprilie 2012) și în Albania (mai 2012). Aceste misiuni au permis Comisiei, sprijinită de experți din statele membre ale UE, să verifice la fața locului progresele înregistrate și sustenabilitatea reformelor.

În plus, în perioada 1-2 martie, la Tirana s-au reunit reprezentanți ai Comisiei, inclusiv cei din delegațiile UE din țările din Balcanii de Vest, în contextul forumului bianual JAINET cu privire la Balcanii de Vest, care reprezintă un mecanism important pentru consolidarea expertizei specifice în domeniul justiției și al afacerilor interne în delegațiile UE. Reuniunea ce a avut loc cu ocazia forumului JAINET a reprezentat o platformă de lucru operațională, care a facilitat un schimb de informații important, relevant pentru mecanismul de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor.

Dialogul dintre Comisie și țările din Balcanii de Vest continuă, de asemenea, în contextul procesului de stabilizare și de asociere. În perioada 24-25 aprilie, la Tirana s-a organizat reuniunea anuală a subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate cu Albania. La data de 3 mai, la Bruxelles s-a organizat reuniunea la nivel înalt cu autoritățile Bosniei și Herțegovinei în domeniul afacerilor interne, la care au fost abordate, de asemenea, aspectele legate de drepturile omului prevăzute anterior în secțiunea IV a foii de parcurs privind vizele. Aceste reuniuni au facilitat schimbul de informații detaliat între Comisie și autoritățile naționale competente și au stimulat discuții rodnice cu privire la reformele necesare.

Statele membre ale UE vizate cu precădere de un aflux de solicitanți de azil efectuează în continuare vizite bilaterale în țările relevate din Balcanii de Vest pentru a face schimb de informații cu privire la acest fenomen și pentru a discuta măsuri specifice de rezolvare a acestui fenomen, informând în același timp Comisia cu privire la eventualele evoluții. De asemenea, reprezentanții țărilor din Balcanii de Vest au fost invitați să viziteze autoritățile competente din statele membre ale UE.

Mai mult, în contextul mecanismului de alertă gestionat de FRONTEX prin intermediul Rețelei de analiză a riscurilor în Balcanii de Vest (WEBRAN), începând cu decembrie 2011, au fost emise șapte rapoarte de alertă suplimentare. Rapoartele de alertă FRONTEX furnizează în continuare o analiză detaliată a tendințelor dinamice în ceea ce privește fluxurile de migrație provenite din regiune. Rapoartele sunt esențiale pentru o mai bună înțelegere a fenomenului abuzurilor legate de liberalizarea vizelor, pentru evaluarea evoluției acestui fenomen și pentru identificarea măsurilor concrete de abordare a provocărilor. Pe baza acestor rapoarte, Comisia a furnizat statelor membre actualizări și analize periodice cu privire la fluxurile de migrație, în cadrul grupurilor de lucru relevante ale Consiliului, precum și în cadrul unei serii de întâlniri bilaterale cu statele membre ale UE vizate.

III.       Evaluarea aplicării în mod constant a obiectivelor de referință asumate de către țările din Balcanii de Vest în cursul dialogurilor privind liberalizarea vizelor

Evaluarea actuală are la bază: (1) rapoartele detaliate solicitate de Comisie și furnizate de țările din Balcanii de Vest; (2) informațiile schimbate în cursul reuniunilor organizate în contextul comitetelor instituite în baza acordului de stabilizare și de asociere și în contextul altor reuniuni de dialog; precum și (3) rezultatele celor trei misiuni de evaluare în Muntenegru, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Albania întreprinse în lunile martie, aprilie și mai 2012 de serviciile Comisiei, cu participarea unor experți din statele membre.

Pentru fiecare țară, evaluarea urmează structura pe secțiuni a foilor de parcurs privind liberalizarea vizelor.

Albania

În domeniul securității documentelor, emiterea și distribuirea pașapoartelor și a cărților de identitate biometrice se desfășoară în continuare fără probleme. Până la 30 iunie 2012, au fost eliberate 2,4 milioane de pașapoarte biometrice și 3,1 milioane de cărți de identitate biometrice.

S-au înregistrat unele progrese în domeniul gestionării frontierelor. S-a semnat un protocol cu Kosovo* cu privire la operațiunile de patrulare în comun, iar cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei s-a semnat un acord cu privire la schimbul de informații între forțele de poliție de frontieră cu competențe în materie de migrație. Forțele de poliție cu atribuții de gestionare a frontierei extind, în continuare, accesul la sistemul de informații privind datele operative în materie penală (MEMEX) la direcțiile și comisariatele regionale, în timp ce Centrul Operațional Maritim Interinstituțional nu este deocamdată conectat la sistem. Din iulie 2012, sistemul de gestionare integrală a informațiilor (TIMS) a fost conectat la baza de date a registrului de stare civilă în punctele de trecere a frontierei. Capacitatea de analiză a riscurilor și de evaluare a amenințărilor trebuie consolidată.

În ceea ce privește migrația, s-au înregistrat unele progrese. Acordul de readmisie este aplicat în continuare fără probleme. În perioada noiembrie 2011 – martie 2012, s-au înregistrat 2 407 cazuri de returnare. Instituțiile relevante care răspund de punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune pentru migranții returnați ar trebui consolidate. Adoptarea noii strategii naționale în materie de migrație este încă în curs.

În domeniul azilului, cadrul instituțional și cel juridic sunt în vigoare. Din mai 2012, s-au recunoscut 82 de refugiați și 24 de solicitanți de azil. Cu toate acestea, pregătirile în acest domeniu trebuie intensificate. Deocamdată nu se emit documente de identitate refugiaților și persoanelor care beneficiază de protecție complementară. În Albania, regimul vizelor nu este încă, pe deplin, conform cerințelor UE.

În domeniul cooperării polițienești și al luptei împotriva criminalității organizate, pot fi menționate unele progrese. Poliția națională albaneză revizuiește în prezent structura sa cu scopul de a îmbunătăți capacitățile de raportare ale ofițerilor de pe teren și anchetele proactive. Principalele instituții trebuie să intensifice urgent coordonarea și astfel să maximizeze capacitatea de anchetare a criminalității grave și a criminalității organizate.

S-au înregistrat unele progrese în domeniul luptei împotriva drogurilor. Cooperarea internațională este în curs de desfășurare, în timp ce abordarea bazată pe informații ar trebui intensificată. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori capacitatea de identificare și anchetare a traficului de droguri.

S-au realizat unele progrese în ceea ce privește abordarea problemei legate de traficul de persoane, chiar dacă traficul intern rămâne un motiv de îngrijorare. S-au instituit proceduri standard de operare pentru identificarea victimelor și a victimelor potențialele și pentru orientarea acestora către structurile adecvate, însă capacitatea agențiilor de asigurare a aplicării legii și cooperarea internațională trebuie consolidate.

Se pot raporta progrese în domeniul spălării banilor. Evaluările riscurilor au fost elaborate de către poliție și comunicate altor agenții. În baza recomandărilor MONEYVAL, s-au adoptat modificările la Codul Penal prin care se prevede autonomia infracțiunii de spălare de bani față de infracțiunea predicat și se introduce infracțiunea de autospălare de bani. Numărul anchetelor privind bunurile, precum și numărul tranzacțiilor suspecte care au fost raportate a crescut. Cu toate acestea, numărul condamnărilor pentru infracțiunea de spălare de bani este la un nivel foarte redus.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției s-au realizat progrese limitate. În general, cadrul juridic și instituțional a fost instituit, însă trebuie înlăturate obstacolele din calea anchetelor corecte legate de regimul imunității aplicabil funcționarilor publici de la nivel înalt și din sistemul judiciar. Punerea în aplicare a măsurilor de combatere a corupției este în continuare insuficientă. Trebuie să se stabilească un istoric solid în materie de anchete, urmăriri în justiție și condamnări la toate nivelurile.

În domeniul drepturilor fundamentale s-au înregistrat progrese inegale, realizându-se unele progrese în domeniul drepturilor femeilor și al luptei împotriva discriminării și progrese limitate în ceea ce privește incluziunea romilor. Trebuie consolidate eforturile pentru punerea în aplicare a instrumentelor politice care vizează grupurile vulnerabile. Ritmul punerii în aplicare a Strategiei privind îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor este încă lent. Au fost luate măsuri pentru a aborda problema copiilor romi care nu figurează în evidențe. În ansamblu, romii se confruntă în continuare cu condiții de trai foarte dificile și fac frecvent obiectul discriminării, în special în ceea ce privește accesul la educație, la piața forței de muncă, protecție socială și de sănătate, precum și la locuințe.

Bosnia și Herțegovina

S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în domeniul securității documentelor. Până în mai 2012, au fost emise 1 187 007 pașapoarte biometrice, ceea ce înseamnă 72% din totalul pașapoartelor aflate în circulație. Noua lege privind cărțile de identitate a fost adoptată. Ambele entități au adoptat modificări la Legea privind registrele. Cu toate acestea, trebuie continuate eforturile pentru aplicarea integrală a acestei legi. Trebuie adoptat un proiect de lege privind rezidența, care să consolideze cadrul juridic.

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește gestionarea frontierelor. Cea mai mare parte a legislației legate de gestionarea integrată a frontierelor, inclusiv Legea privind controlul la frontiere, are la bază în principal acquis-ul UE relevant. Strategia privind gestionarea integrată a frontierelor, revizuită, și planul de acțiune sunt în curs de aplicare. Infrastructura la punctele de trecere a frontierei este îmbunătățită în continuare. Din cele 55 de puncte de trecere a frontierei internaționale, 29 au sisteme de supraveghere video. Toate punctele de trecere a frontierei internaționale sunt echipate cu dispozitive de citire a pașapoartelor biometrice și sunt conectate la sistemul integrat de control al punctelor de trecere a frontierelor de stat. Adoptarea regulamentului privind organizarea internă a poliției de frontieră a fost din nou amânat. Trebuie alocate resurse financiare pentru a garanta intervențiile de infrastructură necesare pentru a bloca punctele neautorizate de trecere a frontierei identificate deja de-a lungul frontierelor Bosniei și Herțegovinei cu Muntenegru și Serbia. Se așteaptă ca, în paralel, celelalte două țări în cauză să întreprindă, de asemenea, acțiuni.

S-au realizat progrese în domeniul migrației. Centrul pentru detenția temporară a imigranților fără forme legale este operațional. Punerea în aplicare a acordului de readmisie între Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina se desfășoară fără probleme. Strategia pentru reintegrarea persoanelor returnate urmează să fie pusă în aplicare.

S-au înregistrat unele progrese în domeniul azilului. Bosnia și Herțegovina continuă să pună în aplicare, fără probleme, cadrul juridic și strategic. Capacitatea sistemului de azil este suficientă pentru a face față numărului actual de cereri de azil.

Bosnia și Herțegovina se află încă în primele etape ale demersurilor de combatere a criminalității organizate. Sistemul de schimb electronic de date din evidențele ținute de birourile de poliție și de organele de urmărire penală a intrat în faza de testare, în timp ce procesul de digitalizare a arhivelor poliției este în derulare. Lipsa schimbului sistematic de informații adecvate și a mecanismelor de cooperare și coordonare eficiente și sustenabile între diferitele agenții de asigurare a aplicării legii restrâng și mai mult progresele înregistrate în lupta împotriva criminalității organizate. A fost pregătit un proiect de lege privind programul de protecție a martorilor, care abordează lipsurile actualei legislații, acesta fiind în procedura de adoptare.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese în domeniul luptei împotriva traficului de droguri. Capacitățile instituționale de coordonare și de aplicare sistematică a cadrului de politică se mențin la un nivel scăzut. Activitățile de asigurare a aplicării legii trebuie consolidate. Un regulament cu privire la păstrarea în siguranță și la distrugerea stupefiantelor confiscate a fost adoptat de către Consiliul de Miniștri. Modificările propuse la Legea privind prevenirea și eliminarea abuzului de stupefiante, care prevăd înființarea unui birou cu competențe pe probleme legate de stupefiante, urmează să fie adoptate.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese în ceea ce privește combaterea traficului de persoane. Numărul victimelor traficului de persoane identificate a crescut. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți coordonarea și pentru a menține cooperarea eficientă, atât între autoritățile competente, cât și cu ONG-urile care se ocupă de problemele legate de traficul de persoane. Identificarea proactivă a victimelor, precum și funcționarea eficientă și în bune condiții a mecanismului național de sesizare sunt elemente de cea mai mare importanță. Este necesară consolidarea în continuare a urmăririi penale.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese în domeniul luptei împotriva spălării banilor. S-a înregistrat o creștere a infracțiunilor, iar numărul de puneri sub acuzare confirmate, în cazurile de spălare de bani, a crescut. Recomandările MONEYVAL, în special cele legate de independența operațională și bugetară a departamentului de informații financiare, trebuie să fie abordate cu promptitudine. Modificările la Legea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării activităților teroriste, care abordează recomandările MONEYVAL, urmează să fie adoptate. Mecanismul de confiscare a bunurilor trebuie să devină operațional în întreaga țară.

S-au înregistrat progrese limitate în domeniul luptei împotriva corupției. Regulamentul Agenției Anticorupție a fost adoptat în iulie. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru aplicarea adecvată a planului de acțiune anticorupție. În cazurile de corupție, anchetele, punerile sub urmărire și condamnările efective sunt rare, în timp ce numărul achitărilor și al pedepselor cu suspendare este ridicat.

În domeniul drepturilor fundamentale legate de libertatea de circulație, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește minoritatea romă. În timp ce s-au înregistrat unele progrese în punerea în aplicare a planului de acțiune privind locuințele, s-au înregistrat doar puține progrese privind ocuparea forței de muncă, asistența medicală și educația. A fost lansat procesul de revizuire a planurilor de acțiune privind locuințele, ocuparea forței de muncă și sănătatea cu scopul de a reflecta mai bine nevoile populației rome, în conformitate cu recomandările seminarului privind incluziunea romilor din iulie 2011. Discriminarea în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă, la asistență medicală, la drepturile la pensie și ritmul lent al deminării, reprezintă în continuare bariere în calea returnării sustenabile și a integrării locale a persoanelor strămutate în interiorul țării și a altor grupuri vulnerabile. Dificultățile în ceea ce privește resursele financiare și umane disponibile pentru instituția Avocatului Poporului nu au fost încă rezolvate. Cazurile privind discriminarea semnalate de cetățeni sunt în continuare rare.

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

În ceea ce privește securitatea documentelor, până în martie 2012, au fost emise în total 1 398 280 de documente de călătorie și 1 517 873 cărți de identitate. Procesul de emitere se derulează fără probleme. La expirarea termenului pentru înlocuirea vechilor pașapoarte (27 februarie 2012) numai pașapoartele biometrice sunt valabile.

În domeniul gestionării frontierelor, în februarie 2012, a fost instituit Consiliul Național pentru strategia integrată de gestionare a frontierelor. Consiliul Național răspunde de monitorizarea și punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune aferent. Este format din reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor relevante implicate în procesul de punere în aplicare. S-a finalizat reconstrucția a nouă posturi de poliție pentru supravegherea frontierelor, însă acestea nu sunt încă conectate la baza de date centrală a Ministerului de Interne. Au fost instituite centre comune de contact pentru cooperarea polițienească cu Albania, Serbia și Kosovo. Protocoalele pentru patrulele comune de frontieră se concretizează prin patrule mixte cu Albania, Bulgaria și Kosovo.

În domeniul azilului a fost adoptat un program național de integrare pentru 2012 care asigură finanțare de la stat pentru sprijinul pentru locuințe de care beneficiază persoanele cărora li se acordă azil. Capacitățile de primire și resursele umane ale centrului pentru solicitanți de azil din Vizbegovo au crescut. Capacitatea administrativă și eficiența administrației cu competențe în materie de azil sunt în continuare insuficiente și trebuie consolidate. Procedura de azil este lentă; nu s-au înregistrat progrese în vederea accelerării procesului de furnizare a unor documente de identitate solicitanților de azil, iar asigurarea serviciului de interpretare rămâne un obstacol.

În ceea ce privește migrația, a fost elaborată legislația secundară necesară pentru operabilitatea deplină a bazei de date naționale pentru străini (care include datele privind azilul, migrația și vizele). A fost adoptat profilul național al migrației pentru 2011. Sunt operaționale patru centre privind migrația care oferă cetățenilor informații privind migrația cu forme legale. Acordul de readmisie cu UE a fost pus în aplicare fără probleme. Acordul de readmisie cu Serbia a intrat în vigoare și a fost semnat un acord de readmisie cu Muntenegru.

În domeniul luptei împotriva criminalității organizate, centrele de anchetă și poliția judiciară prevăzute de Codul de Procedură Penală nu au fost încă instituite. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare a planului de acțiune pentru asigurarea aplicării noului Cod de Procedură Penală, în special în ceea ce privește formarea agenților de asigurare a aplicării legii și a procurorilor. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește penuria de personal a Centrului pentru eliminarea criminalității organizate și a criminalității grave de pe lângă Ministerul de Interne. Baza de date națională privind informațiile în materie penală, care răspunde de colectarea informațiilor, este încă în faza de licitație, iar Centrul Național de Coordonare pentru lupta împotriva criminalității organizate nu a fost încă instituit. Eforturile depuse de organismele relevante cu competențe în asigurarea aplicării legii (Ministerul de Interne, Ministerul Public, Administrația Vămilor și Poliția Financiară) în ceea ce privește combaterea criminalității organizate ar trebui consolidate. Eficiența Ministerului Public este îngreunată de lipsa accesului direct la bazele de date. Pot fi menționate puține progrese în domeniul luptei împotriva drogurilor. Cantitatea drogurilor confiscate pe teritoriul țării a rămas la un nivel scăzut. Capacitatea resurselor umane ale departamentului stupefiante din cadrul Ministerului de Interne ar trebui consolidată. Trebuie întărite eforturile depuse de agențiile de asigurare a aplicării legii în depistarea și confiscarea drogurilor.

Cooperarea internațională și regională în domeniul criminalității organizate transfrontaliere a continuat. A fost ratificat acordul operațional cu EUROPOL.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, în decembrie 2011, Comisia de Stat pentru Prevenirea Corupției a adoptat programele naționale: pentru prevenirea și reprimarea corupției, precum și pentru prevenirea conflictelor de interese, alături de Planul de acțiune aferent pentru perioada 2011-2015. În domeniul prevenirii corupției, s-au desfășurat o serie de activități de formare (pentru judecători, procurori, agenții de asigurare a aplicării legii și pentru funcționarii publici). A fost lansată verificarea sistematică de către Comisia de Stat pentru Prevenirea Corupției a declarațiilor de avere. Verificarea declarațiilor privind conflictul de interese a început ca urmare a adoptării legislației secundare, dar sistemul este incomplet. Sistemul de controlare atât a finanțării partidelor politice, cât și a finanțării campaniilor electorale trebuie consolidat pentru a asigura transparența și responsabilitatea acestuia. Un istoric de cazuri de corupție la nivel înalt nu a fost încă stabilit. Independența sistemului judiciar reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare care afectează determinarea de a combate corupția.

În domeniul drepturilor fundamentale, planul de acțiune privind incluziunea romilor și refugiaților romi a fost adoptat în decembrie 2011. Acesta include măsuri de îmbunătățire în continuare a accesului populației rome la piața forței de muncă, la educație, la locuințe și la documente personale. Evaluarea planului de acțiune presupune reuniuni ale părților interesate la fiecare 6 luni, iar o primă reuniune a avut loc în februarie 2012. Capacitățile Centrelor de informare a romilor au fost consolidate prin achiziționarea de noi echipamente tehnice. În februarie 2012, al zecelea centru de informare a fost inaugurat în Topansko Pole. În ceea ce privește accesul la educație, a fost adoptată decizia de a construi două școli în municipalitatea Shuto Orizari. Măsurile de acordare de burse elevilor romi au continuat, precum și proiectele privind incluziunea copiilor romi în instituțiile preșcolare. S-au efectuat cursuri de formare a mediatorilor de etnie romă în domeniul sănătății, iar 16 dintre aceștia își vor începe activitatea în 8 municipalități.

Muntenegru

În domeniul securității documentelor, până la 31 martie 2012, au fost emise 313 109 pașapoarte biometrice și 444 023 cărți de identitate. Procesul se derulează fără incidente.

În ceea ce privește gestionarea frontierelor, lucrările de modernizare a două puncte de trecere a frontierei (PTF) la frontiera cu Serbia (Dobrakovo, Dracenovac) au fost finalizate. Echipamentele IT și vehiculele pentru poliția de frontieră la principalele puncte de trecere a frontierei au fost achiziționate, instalate și sunt operaționale. Pentru toate celelalte puncte de trecere a frontierei s-a efectuat o analiză detaliată a nevoilor și au fost identificate deficiențele la echipamente. Capacitatea poliției de frontieră a fost, de asemenea, consolidată prin activități de formare.

În domeniul migrației, a fost instituit un organism de coordonare care să monitorizeze punerea în aplicare a strategiei pentru perioada 2011-2016 pentru reintegrarea persoanelor returnate în temeiul acordurilor de readmisie. Acordul de readmisie între UE și Muntenegru continuă să fie pus în aplicare fără probleme. Au fost finalizate demersurile de instituire a unui centru de primire a migranților fără forme legale.

În domeniul azilului, Legea privind azilul și Legea privind străinii au fost adoptate, însă punerea lor în aplicare prezintă o serie de provocări. Ar trebui clarificate mai bine competențele organismelor naționale relevante. Tratarea cererilor de azil nu s-a îmbunătățit. Au fost finalizate lucrările de construcție a centrului de primire a solicitanților de azil.

În domeniul luptei împotriva criminalității organizate, în ianuarie 2012, a fost adoptat un plan de acțiune pentru combaterea criminalității organizate care introduce măsuri operaționale și indicatori în conformitate cu prioritățile identificate în evaluarea amenințărilor reprezentate de criminalitatea organizată pentru 2011. Modificările la Regulamentul privind organizarea internă și fișele postului pentru administrația poliției au fost adoptate în noiembrie 2011, introducându-se unități organizaționale mai specializate în cadrul poliției. Relațiile dintre serviciile de poliție și procurori trebuie îmbunătățite pentru a garanta procurorului rolul principial în cadrul investigațiilor. Procurorii nu au acces direct la bazele de date relevante ceea ce, alături de capacitatea insuficientă, împiedică aplicarea efectivă a Codului de Procedură Penală. Capacitățile organismelor de asigurare a aplicării legii în desfășurarea investigațiilor financiare trebuie consolidate. Capacitatea de a utiliza mijloace speciale de investigare s-a îmbunătățit (în ceea ce privește personalul și echipamentul). Cu toate acestea, limitările de timp existente împiedică utilizarea lor eficientă. Proiectul privind activitățile polițienești bazate pe informații trebuie să fie pus în aplicare în întreaga țară și personalul de poliție ar trebui instruit în paralel. Cooperarea internațională și regională privind criminalitatea organizată transfrontalieră a continuat în mod eficient. Competențele referitoare la lupta împotriva drogurilor au fost centralizate la nivelul departamentului de poliție judiciară; capacitățile sale au fost consolidate prin formare de specialitate și prin achiziționarea de echipamente care vor fi utilizate în operațiunile antidrog. În școli și la nivel local s-au desfășurat activități de sensibilizare cu privire la droguri. Cooperarea strânsă, în domeniul drogurilor, cu Europol, Interpol, cu forțele de poliție din statele membre ale UE și cu țările învecinate a continuat.

În ceea ce privește domeniul luptei împotriva corupției, s-au luat măsuri suplimentare pentru consolidarea cadrului juridic. Cu toate acestea, mecanismele pentru controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și asigurarea aplicării sancțiunilor trebuie consolidate și dezvoltate în detaliu în cadrul juridic. Mecanismele de control în domeniul achizițiilor publice trebuie consolidate. De la intrarea în vigoare a amendamentelor la Legea privind prevenirea conflictelor de interese, toți cei 36 de membri ai parlamentului care erau, de asemenea, membri în consiliile de administrație ale unor societăți de stat au demisionat din aceste funcții și toți cei 16 membri ai parlamentului care dețineau, de asemenea, funcții de conducere (inclusiv 2 primari) au demisionat din una dintre aceste funcții. Comisia pentru Prevenirea Conflictelor de Interese nu are capacitatea de a controla acuratețea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale funcționarilor publici și nici capacitatea de identificare a cazurilor de îmbogățire prin mijloace ilicite, dat fiind că nu are competențe de investigare și nici acces la bazele de date relevante. Numărul de cazuri de corupție în care s-a dispus confiscarea bunurilor este în continuare foarte scăzut. Dispozițiile legislative privind confiscarea extinsă nu au fost folosite până în prezent. S-au efectuat o serie de campanii de sensibilizare în vederea raportării cazurilor de corupție. Direcția pentru Inițiativele de Combatere a Corupției a fost transferată sub autoritatea Ministerului Justiției. Totuși, competențele acesteia trebuie actualizate, iar capacităților sale trebuie consolidate pentru a asigura o mai bună coordonare a activităților de prevenire a corupției.

În domeniul drepturilor fundamentale, membrii Consiliului pentru protecția împotriva discriminării au fost numiți în februarie 2012. Activitățile de sensibilizare au fost lansate în cursul perioadei de raportare. Cu toate acestea, capacitățile Biroului Avocatului Poporului trebuie consolidate prin mijloace financiare și prin numirea de noi membri ai personalului. Legalizarea statutului persoanelor strămutate a înregistrat unele evoluții și ar trebui să progreseze. Strategia de îmbunătățire a situației populației rome, ashkali și egiptene a fost adoptată în aprilie 2012 împreună cu planul de acțiune aferent. Proiectele privind incluziunea socială a populației rome, ashkali și egiptene au continuat. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi sustenabile pentru îmbunătățirea accesului persoanelor strămutate și al populației rome, ashkali și egiptene la drepturile economice și sociale. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura condiții de viață sustenabile în Konik.

Serbia

În domeniul securității documentelor, a continuat procesul de elaborare și distribuire a pașapoartelor biometrice și a cărților de identitate prevăzute cu elemente de securitate. În perioada iulie 2008 – martie 2012, autoritățile sârbe au eliberat peste 3,8 milioane de pașapoarte biometrice și aproximativ 3,5 milioane de cărți de identitate. O direcție de coordonare specială răspunde de emiterea pașapoartelor biometrice și a cărților de identitate pentru persoanele rezidente în Kosovo. În perioada noiembrie 2011 – martie 2012, aceasta a eliberat 17 000 de pașapoarte biometrice persoanelor rezidente în Kosovo.

În domeniul gestionării frontierelor, Serbia a continuat să pună în aplicare strategia de gestionare integrată a frontierelor și planul de acțiune. A stabilit puncte de contact pentru cooperarea transfrontalieră cu Bosnia și Herțegovina și cu Muntenegru. A continuat modernizarea instalațiilor de supraveghere video și a efectuat operațiuni comune la punctele de trecere a frontierei cu țările învecinate. Funcționarea sistemului de avertizare rapidă pentru a identifica documentele de călătorie false decurge fără probleme. Cu toate acestea, strategia de gestionare integrată a frontierelor trebuie actualizată. Conectarea integrală a tuturor punctelor de trecere a frontierelor și a bazei de date centralizate a Ministerului de Interne urmează să se realizeze. Stabilirea mai multor noi puncte de trecere a frontierei a exercitat presiuni asupra resurselor; iar schimbul intern de date și de profiluri de risc, în special în lupta împotriva traficului de persoane, este în continuare deficitar. Controlul liniei de demarcație administrativă cu Kosovo reprezintă în continuare o provocare considerabilă, iar schimbul de informații cu EULEX ar trebui să se îmbunătățească. Serbia ar trebui să semneze și să pună în aplicare Protocolul tehnic pentru punerea în aplicare a concluziilor convenite în materie de gestionare integrată a frontierelor cu ocazia Dialogului Belgrad - Pristina din 2 decembrie 2011.

În domeniul migrației, Serbia nu a înregistrat progrese. Cadrul legislativ corespunde în linii mari standardelor UE, însă trebuie să fie pus în aplicare în mod eficient. Cererile sunt deocamdată prelucrate de către unitatea de azil din cadrul Poliției de frontieră, întrucât Biroul pentru Azil, prevăzut a fi organismul de primă instanță, nu a fost încă instituit în mod oficial. Mandatul Comisiei pentru Azil, a doua instanță, a expirat în aprilie 2012 și noii membri trebuie aleși. Serbia are două centre de primire în materie de azil, însă acestea au o capacitate insuficientă pentru a furniza servicii tuturor solicitanților de azil. Serbia ar trebui să își îmbunătățească regimul azilului, instituind rapid un al treilea centru, dezvoltând un sistem de prelucrare a datelor biometrice ale solicitanților de azil și consolidând condițiile pentru integrarea solicitanților de azil. Serbia ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a-și alinia legislația la acquis-ul UE în materie de migrație legală, în special cu privire la dreptul la reîntregirea familiei, dreptul de ședere pe termen lung și condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii. Nu există încă o bază de date la nivel național pentru verificarea datelor cu caracter personal și a amprentelor digitale ale persoanelor care solicită azil. Readmisia între UE și Serbia se derulează fără probleme.

În domeniul luptei împotriva criminalității organizate, Serbia a înregistrat progrese. O serie de propuneri legislative care vizează consolidarea capacității de asigurare a aplicării legislației și îmbunătățirea recuperării activelor sunt în curs. Procurorul cu atribuții speciale în materie de criminalitate organizată a inițiat o serie de cazuri la nivel înalt în perioada de raportare, însă confiscarea activelor este în continuare moderată. Cooperarea cu Europol și Eurojust se îmbunătățește, iar Serbia este mai aproape de semnarea unui acord operațional cu Europol. Serbia constituie în continuare o țară de origine, de tranzit și de destinație pentru traficul de persoane. Cadrul legislativ și instituțional privind lupta împotriva traficului de droguri a fost instituit, însă Serbia rămâne parte integrantă a rutei traficului de droguri în Balcanii de Vest. Abordarea acestor provocări va necesita eforturi continue.

S-au înregistrat puține progrese în domeniul combaterii corupției. Serbia a instituit cadrul juridic și instituțional de combatere a corupției, inclusiv Agenția Anticorupție, și o nouă lege privind finanțarea partidelor politice, conformă cu standardele europene. Ministrul Justiției a fost numit coordonator în materie de combatere a corupției. Cu toate acestea, introducerea unei abordări proactive, bazate pe informații, în lupta împotriva corupției, precum și a criminalității organizate este în derulare. Autoritățile nu au finalizat încă Strategia națională anticorupție pentru perioada 2012-2017 și planul de acțiune aferent. Agenția Anticorupție trebuie încă să stabilească un istoric al controalelor efective privind finanțarea partidelor și să îmbunătățească cooperarea cu părțile interesate relevante pentru a investiga, în mod eficient, declarațiile de avere. Au fost aplicate puține dispoziții privind protecția denunțătorilor. Capacitatea de a efectua investigații financiare complexe este în continuare limitată; lipsește un sistem centralizat al informațiilor în materie penală, iar recuperarea activelor este în continuare, la un nivel moderat.

În domeniul drepturilor fundamentale legate de libertatea de circulație, Serbia a realizat progrese limitate. Ministerul de Interne a lansat o campanie pentru recrutarea de personal din rândul comunităților minoritare. O strategie și un plan de acțiune vizează îmbunătățirea statutului romilor în Serbia. Condițiile pentru educația de bază, înscrierea în școli, înregistrarea în registrele de stare civilă și accesul la îngrijiri medicale s-au îmbunătățit ușor. Sunt necesare importante eforturi suplimentare, inclusiv resurse financiare, pentru a îmbunătăți statutul și condițiile socioeconomice ale romilor, care reprezintă în continuare minoritatea cea mai vulnerabilă și mai marginalizată. Accesul la piața muncii este în continuare deosebit de dificil.

IV.       Mecanismul de prevenire a abuzurilor legate de regimul de liberalizare a vizelor de către cetățenii din țările din Balcanii de Vest: evaluarea punerii în aplicare a acestui mecanism

Prezenta evaluare are la bază Rapoartele de alertă FRONTEX 12 – 18, precum și rapoartele furnizate de țările din Balcanii de Vest, conform solicitărilor Comisiei.

Conform celor menționate în primul și în cel de-al doilea document de lucru al serviciilor Comisiei din 2011, menționate anterior, unele state membre ale UE s-au confruntat cu valuri sezoniere de creștere a numărului solicitanților de azil ca urmare a deciziilor luate la sfârșitul anului 2009 și în 2010, de a acorda un regim de călătorie fără vize țărilor din Balcanii de Vest[3].

În cursul perioadei de raportare, Belgia, Germania, Luxemburg și Suedia constituie țările preferate de destinație. De asemenea, de la începutul anului 2012, Elveția se confruntă cu o presiune mai mare asupra sistemului său de azil ca urmare a creșterii semnificative a numărului solicitanților de azil, în principal din Serbia. În calitate de țară asociată spațiului Schengen, Elveția a fost invitată să participe la Grupul operativ pentru mecanismul de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor și apoi, în februarie 2012, s-a alăturat acestui grup.

Caracterul sezonier al sosirii solicitanților de azil din țările din Balcanii de Vest a putut fi observat în continuare și în prima jumătate a anului 2012, fiind identificată totodată o nouă dinamică. Conform rapoartelor de alertă FRONTEX, numărul total al solicitanților de azil din regiune a scăzut comparativ cu perioada precedentă de raportare (ianuarie -31%, februarie -20%, martie -20%, , aprilie - 15%), în timp ce în luna mai s-a observat o ușoară creștere (+ 20%). Scăderea a fost cauzată în principal de reducerea considerabilă a numărului solicitanților de azil din Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei care reprezintă în continuare primele două naționalități din punct de vedere al cererilor de azil. Creșterea bruscă înregistrată în luna mai este cauzată de creșterea semnificativă, urmată de scăderea semnificativă a cererilor de azil ale cetățenilor albanezi ca urmare a unor zvonuri și dezinformări.

Cu toate acestea, efectul pozitiv al reducerii sezoniere evidențiat în primele patru luni este contracarat de mai multe fenomene. În primul rând, tendința de scădere nu este distribuită uniform între toate cele cinci țări din Balcanii de Vest care beneficiază de regimul fără vize. În timp ce numărul solicitanților de azil din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și din Serbia a scăzut sau a rămas stabil, numărul cererilor din Albania, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru a crescut comparativ cu aceeași perioadă a anului 2011[4].

În al doilea rând, unele state membre ale UE au înregistrat o creștere a numărului solicitanților de azil care vin din regiune în pofida tendinței sezoniere inițiale de scădere. Cele mai multe cereri s-au înregistrat în Belgia (+ 20% în aprilie), Luxemburg (+ 31% în mai) și Suedia (+ 133% în mai). De asemenea, s-au observat fluctuații atipice puternice în unele țări de origine și țări de destinație[5].

Mai mult, compararea anuală a numărului de solicitanți de azil din regiune indică un caracter sezonier tardiv, cu tendințe de creștere sau scădere mai puțin pronunțate. Creșterea săptămânală în ultimele două săptămâni ale lunii aprilie (+ 31%) sugerează că noul val de cereri de azil a început cu o lună și jumătate mai târziu comparativ cu 2011. De asemenea, așa cum s-a evidențiat în ultimul document de lucru al serviciilor Comisiei (decembrie 2011), vârful de iarnă tardiv în 2011 a fost cu 30% mai mic decât cel din 2010. Acest fenomen ar putea avea un impact asupra nivelului valului început în primăvară/vară care poate fi observat în prezent.

Cele mai frecvente motive pentru cererile de azil sunt în continuare lipsa asistenței medicale, șomajul și lipsa școlarizării. În plus, un număr tot mai mare de solicitanți de azil au fost motivați să își părăsească țara de origine pe baza unor zvonuri și a unor informații eronate cu privire la protecția în materie de azil acordată din considerente de ordin economic. În ceea ce privește acest ultim aspect, ambasadele statelor membre ale UE în țările din Balcanii de Vest și-au intensificat eforturile de a clarifica scopul și condițiile în cazul protecției în materie de azil. Rapoarte de alertă FRONTEX au confirmat faptul că majoritatea persoanelor aleg în continuare aceleași țări UE ca destinație, pe baza informațiilor pe care le primesc de la prieteni și rude care au călătorit deja în aceste țări. Multe dintre aceste persoane sunt conștiente, în egală măsură, de faptul că există puține șanse ca cererea lor de azil să fie aprobată, însă își încearcă norocul oricum.

În ceea ce privește motivele care stau la baza numărului mare de cereri de azil care ulterior sunt considerate a fi nefondate, durata procedurilor de azil și perioada de ședere autorizată aferentă într-un anumit stat membru reprezintă factori relevanți care sunt luați în considerare de către solicitanții de azil potențiali.

Astfel cum s-a menționat în precedentul document de lucru al serviciilor Comisiei, statele membre ale UE vizate au pus în aplicare măsuri de contracarare specifice, de exemplu, campanii de informare, optimizarea resurselor umane utilizate în tratarea cererilor de azil, reducerea perioadei medii de prelucrare pentru cererile de azil care sunt în mod vădit neîntemeiate și proceduri mai eficiente de apel. Se pare că informațiile cu privire la măsurile luate au avut un impact în ceea ce privește alegerea țării de destinație în cazul unor grupuri de cetățeni.

Profilul comun al solicitanților de azil a fost confirmat, de asemenea, în prima jumătate a anului 2012. Majoritatea cererilor sunt depuse în continuare de persoane care aparțin minorității rome și care adesea sunt însoțite de familiile lor. Nivelul educației în rândul populației rome din regiune este în continuare scăzut, iar ratele șomajului sunt foarte ridicate, ceea ce contribuie la excluziunea socială și la deteriorarea condițiilor de viață.

Încercările de eludare a procedurile de azil și returnare, conform celor indicate în documentul anterior de lucru al serviciilor Comisiei continuă. Unii solicitanți de azil nu își prezintă pașapoartele biometrice atunci când solicită azilul, fapt care împiedică identificarea acestora.

Rata de recunoaștere a cererilor de azil este în continuare la un nivel foarte scăzut[6], ceea ce indică, ca și în rapoartele anterioare, caracterul neîntemeiat al celor mai multe cereri de azil. Cu toate acestea, spre deosebire de perioada anterioară, când cererile noi de azil au fost mai numeroase decât returnările, de la mijlocul lunii ianuarie 2012, raportul dintre numărul de noi cereri de azil și numărul de returnări este în prezent destul de echilibrat.

Autoritățile celor cinci țări din Balcanii de Vest au luat în continuare măsuri conform celor solicitate de Comisie pentru a contracara acest fenomen, conform explicațiilor de la secțiunea II de mai sus. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei a adoptat un nou plan (aprilie – septembrie 2012) cu accent în special pe măsurile sociale și economice care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață ale grupurilor vulnerabile, inclusiv ale minorității rome.

Toate rapoartele de actualizare privind punerea în aplicare a planurilor de acțiune menite să contracareze abuzurile legate de regimul de călătorii fără vize prezentate de țările din Balcanii de Vest acordă, în continuare, o importanță deosebită campaniilor de informare. În aceste țări au fost distribuite afișe, broșuri și pliante care clarifică obligațiile și drepturile care derivă din regimul de călătorie fără vize în spațiul Schengen, precum și materiale informative privind regulile de acces pe piața forței de muncă din UE. Țările din Balcanii de Vest menționează implicarea tot mai mare a ONG-urilor locale în acest proces. Delegațiile UE din regiune au în continuare un rol important în acest sens.

Se aplică în continuare măsurile de consolidare a controalelor la frontieră. S-a acordat o atenție specială punctelor de trecere a frontierei unde se înregistrează o intensitate ridicată a traficului rutier. Toate țările din Balcanii de Vest care beneficiază de exceptarea de la obligația de viză menționează în raport un număr relativ ridicat de persoane identificate care au încercat să își părăsească țările de origine fără a îndeplini cerințele legale. Măsurile de consolidare a cooperării transfrontaliere între țările învecinate au fost, de asemenea, intensificate.

Țările din Balcanii de Vest au menționat, de asemenea, în raport continuarea măsurilor în ceea ce privește controlul agențiilor de turism și al societăților de transport care ar fi putut fi implicate în dezinformarea cetățenilor cu privire la beneficiile regimului de azil. Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Serbia coordonează în continuare acțiunile agențiilor lor de asigurare a aplicării legii și ale ministerelor de transport în vederea cercetării cazurilor de posibile nereguli. Autoritățile din Bosnia și Herțegovina au menționat în raport acțiuni de retragere a autorizațiilor de transport în baza unor nereguli în ceea ce privește normele de transport internațional de persoane, în timp ce mai multe cazuri sunt în faza de urmărire penală.

Modificările la cadrul juridic din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei prin care se introduce o nouă categorie de infracțiune, respectiv înlesnirea utilizării abuzive a regimului de liberalizare a vizelor, conform celor indicate în ultimele documente de lucru ale serviciilor Comisiei (decembrie 2011), au fost puse în aplicare.

Măsurile pe termen lung pentru integrarea mai bună a minorității rome au fost convenite cu fiecare țară în cadrul seminarelor organizate de către Comisie, în special pe tema locuințelor și a accesului la serviciile de sănătate, educație și piața forței de muncă. Aplicarea continuă și cu succes a măsurilor este de cea mai mare importanță pentru soluționarea fenomenului cererilor de azil nefondate (a se vedea, de asemenea, analiza fiecărei țări din secțiunea III). În cursul anului 2011, Comisia Europeană a organizat în regiune, împreună cu autoritățile respective, o serie de seminarii pe chestiuni legate de romi cu scopul de a trece în revistă și de a găsi soluții la provocările cu care se confruntă comunitatea romă. Constatările orizontale generale au identificat un decalaj important între legislația și politicile adecvate care sunt în vigoare în prezent și aplicarea corectă a acestora în practică. În urma seminarelor s-a ajuns la o serie de concluzii operaționale în domenii esențiale precum: registrul stării civile, educație, ocuparea forței de muncă, asistența socială și medicală, locuințe și libera circulație. Sesiunile ulterioare cu privire la punerea în aplicare a concluziilor asupra cărora s-a convenit cu autoritățile sunt programate pentru 2012. În plus, încheierea cu succes a „procesului Sarajevo” pentru returnarea sau integrarea locală a celor mai vulnerabili refugiați și a persoanelor strămutate în interiorul țării va aduce o contribuție importantă la stabilirea acestor comunități.

Au fost depuse eforturi suplimentare pentru integrarea persoanelor returnate[7]. Serbia a continuat să pună în aplicare strategia sa de reintegrare și a menționat în raport un proiect de dezvoltare a unei baze de date pentru urmărirea accesului persoanelor returnate la serviciile publice. Trei centre de primire găzduiesc persoanele returnate în Serbia. O broșură informativă privind returnarea a fost tradusă în mai multe limbi. Cu toate acestea, mijloacele financiare alocate reintegrării în cazul tuturor celor cinci țări din Balcanii de Vest care beneficiază de exceptarea de la obligația de viză sunt în continuare insuficiente, iar accesul persoanelor returnate la locuri de muncă, educație, formare și calificări recunoscute este, în continuare, limitat.

Parlamentul European și Consiliul discută în prezent o serie de propuneri legislative care vizează, inter alia, limitarea abuzurilor legate de sistemele de azil din statele membre ale UE și prevenirea practicii de introducere a cererilor de azil în funcție de cele mai bune condiții („asylum shopping”). De asemenea, propunerea de directivă privind standardele minime a fost adoptată în decembrie 2011. Activitatea cu privire la alte instrumente continuă.

În fine, colegiuitorii sunt în etapa finală de dezbatere a propunerii Comisiei de modificare a Regulamentului 539/2001 (care enumeră țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și țările terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație)[8]. Această propunere prevede inter alia o clauză de salvgardare privind vizele care permite suspendarea temporară a exonerării de obligația de a deține viză pentru o țară terță ai cărei resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză în cazul unei situații de urgență, atunci când este necesară o reacție promptă pentru soluționarea dificultăților cu care se confruntă unul sau mai multe state membre. Un astfel de mecanism ar fi o măsură de ultimă instanță și poate fi aplicat în orice țară terță exonerată de obligația de a deține viză.

V.        Etapele următoare și acțiuni concrete

Comisia consideră că mecanismul de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor în vigoare în prezent continuă să funcționeze în mod eficient și să furnizeze instrumentele necesare pentru monitorizarea aplicării neîntrerupte a obiectivelor de referință privind liberalizarea vizelor de către țările din Balcanii de Vest și a fluxurilor de migrație între aceste țări și Uniunea Europeană. Mecanismul de alertă are capacitatea de a ajuta factorii de decizie ai UE, inclusiv Comisia, să înțeleagă natura fenomenului actual, să evalueze evoluțiile acestuia și să se pregătească pentru viitoarele măsuri și decizii.

Mecanismul de alertă FRONTEX este esențial pentru a permite Comisiei și statelor membre să continue monitorizarea eficientă a situației și a fluxurilor de migrație între regiunea Balcanilor de Vest și Uniunea Europeană. Mecanismul de alertă ar trebui, prin urmare, menținut. La începutul anului 2013, se va evalua oportunitatea extinderii acestui mecanism.

Pe baza monitorizării din ultimele șase luni și comparativ cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei din decembrie 2011, se pot trage următoarele concluzii:

Marea majoritate a călătorilor din țările din Balcanii de Vest care beneficiază de regimul de călătorii fără vize sunt în continuare călători bona fide și, astfel, scopul veritabil al liberalizării vizelor – facilitarea contactele interumane, consolidarea oportunităților de afaceri și a schimburilor culturale și oferirea posibilității pentru cetățenii din regiune să cunoască mai bine UE – este în continuare satisfăcător.

Procesul de punere în aplicare a reformelor întreprinse de către țările din Balcanii de Vest în domeniul reglementat prin foile de parcurs privind liberalizarea vizelor a continuat. Cu toate acestea, în unele cazuri, sunt necesare eforturi consolidate pentru a garanta deplina sustenabilitate și ireversibilitatea reformelor.

Nivelul cooperării bilaterale și punerea în aplicare a acordurilor privind readmisia pe care UE le-a încheiat cu țările din Balcanii de Vest este în continuare pozitiv.

Fenomenul abuzurilor legate de liberalizarea vizelor a evoluat din perspectiva caracterului sezonier și a sferei geografice. La nivel mondial, numărul total de solicitanți de azil din țările din Balcanii de Vest a scăzut comparativ cu perioada de raportare precedentă, respectiv 2011. Cu toate acestea, comparația anuală demonstrează o creștere a numărului solicitanților de azil în afara sezonului de vârf. În corelație cu scăderea înregistrată în sezonul de vârf, conform celor menționate în documentele anterioare de lucru ale serviciilor Comisiei, această evoluție indică tendințe sezoniere tardive și mai puțin accentuate. De asemenea, tendințele observate în ceea ce privește anumite țări de origine și de destinație evidențiază fluctuații care nu sunt compatibile cu tendința globală. Pentru al doilea an consecutiv, fenomenul a luat amploare din punct de vedere geografic.

Nivelul redus de integrare a comunităților locale, în special a comunităților de origine romă, reprezintă în continuare un factor stimulant pentru marea majoritate a cererilor de azil neîntemeiate. Principalele motive pentru părăsirea țării sunt în continuare de natură economică, având la bază avantajele financiare estimate asociate cererilor de azil în unele state membre ale UE.

Țările din Balcanii de Vest își mențin angajamentul de soluționare a problemelor curente și unele dintre măsurile instituite au adus deja rezultate pozitive. Cu toate acestea, dimensiunea geografică extinsă și incidența tot mai mare a grupurilor bine organizate de solicitanți de azil de origine romă impun acțiuni mai bine orientate spre rezultate.

Pe baza concluziilor de mai sus, precum și a consultărilor și schimbului de cele mai bune practici care au avut loc în ultimele luni între Comisie, țările din Balcanii de Vest și statele membre ale UE vizate, următoarele acțiuni sunt considerate a fi necesare în continuare:

(1) În primul rând, cooperarea consolidată cu autoritățile țărilor din Balcanii de Vest ar trebui să continue, pentru a contribui la depășirea și, dacă este posibil, la anticiparea situațiilor dificile cu care se confruntă unele state membre ale UE. Această cooperare are o importanță deosebită, având în vedere tendințele divergente ale unor țări de origine și ale unor țări de destinație. Cooperarea ar trebui să aibă la bază schimbul de informații periodic între Comisie, statele membre ale UE implicate și țările din regiune, în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională.

(2) În al doilea rând, eforturile în ceea ce privește investigarea facilitatorilor precum agențiile de turism, companiile de transport etc. trebuie intensificate.

(3) În al treilea rând, eforturile de consolidare a controalelor la ieșire (în țările din Balcanii de Vest) și controalele la intrare (la frontierele UE) ar trebui consolidate în continuare. În acest context, statele membre ale UE care răspund direct de gestionarea frontierelor externe ale UE ar trebui să continue să acorde o atenție specială acestui fenomen, în conformitate cu acquis-ul Schengen și în strânsă colaborare cu țările din Balcanii de Vest, cu statele membre ale UE de destinație și cu FRONTEX.

(4) Mai mult, campaniile de sensibilizare și de informare continue și bine definite vor fi intensificate pentru a clarifica drepturile și obligațiile aferente regimului de călătorii fără viză, inclusiv difuzarea informațiilor privind regulile de acces la piața forței de muncă din UE și răspunderea pentru cazurile de abuz ale drepturilor în temeiul regimului de călătorii fără vize.

(5) Asistența acordată populațiilor minoritare, în special comunităților de romi, ar trebui majorată semnificativ și ar trebui să fie mai bine definită în țările de origine. Ar trebui să se acorde o atenție specială creșterii nivelului de școlarizare a copiilor romi, precum și creșterii ratei de ocupare a forței de muncă. Pentru a realiza aceasta ar trebui să se pună în aplicare strategii naționale, iar autoritățile din țările vizate ar trebui să ofere asistență, sprijinite fiind de asistența disponibilă a UE și de asistența bilaterală acordată de statele membre. Comisia este pregătită să pună un accent mai mare pe consolidarea în continuare a asistenței acordate în temeiul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), inclusiv TAIEX.

[1]               Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

[2]               SEC (2011) 695 final și SEC (2011) 1570 final.

*               Această desemnare nu aduce atingere privind statutul și este conformă RCSONU 1244/1999 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

[3]               Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia în 2009, și Albania, Bosnia și Herțegovina în 2010.

[4]               Date statistice comparative pentru mai 2012 față de mai 2011: Albania (+ 725%); Bosnia și Herțegovina (+ 14%); fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (-48%); Muntenegru (+ 77%), Serbia (– 13%).

[5]               O creștere atipică bruscă a cererilor de azil s-a înregistrat în ceea ce privește cetățenii albanezi în Luxemburg (+275% în februarie și +233% în martie), în Suedia (+ 268% în aprilie și + 413% în mai); în ceea ce privește cetățenii Bosniei și Herțegovinei în Luxemburg (+ 1600% în aprilie); în ceea ce privește cetățenii fostei Republici iugoslave a Macedoniei în Luxemburg (+ 480% în mai); în ceea ce privește cetățenii Muntenegrului în Germania (+ 750% în ianuarie) și în Elveția (+ 200% în mai).

[6]               „Rata de recunoaștere” a fost calculată ca ponderea deciziilor pozitive [cele prin care se acordă statut de refugiat sau protecție subsidiară (Directiva 2004/83) sau statut umanitar (legislația internă)] în numărul total al deciziilor în procedurile de primă instanță. Numărul total al deciziilor constă din deciziile pozitive și negative.

[7]               În Serbia, în perioada noiembrie 2011 – martie 2012, au fost returnați 2 400 de cetățeni sârbi. În Albania, în perioada noiembrie 2011 – martie 2012, au fost returnați 2 400 de cetățeni albanezi. În cursul anului 2011, au fost returnați 983 de cetățeni ai fostei Republici iugoslave a Macedoniei. În perioada ianuarie 2011 – aprilie 2012, au fost returnați 234 de cetățeni ai Muntenegrului.

[8]               COM (290) 2011.