RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2011 /* COM/2012/0462 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN ȘI CONSILIU privind
activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2011 CUPRINS 1........... Introducere..................................................................................................................... 4 2........... O privire de ansamblu asupra
activităților FEG în 2011.................................................. 4 3........... Urmările raportului anual pe 2010
privind activitățile FEG.............................................. 5 4........... Analiza activităților FEG
în 2011................................................................................... 6 4.1........ Cereri primite................................................................................................................. 6 Tabelul 1 — Cereri primite în 2011............................................................................................... 7 4.1.1..... Cereri primite în funcție de
stat membru și sector.......................................................... 7 4.1.2..... Cereri primite în funcție de
suma solicitată...................................................................... 8 4.1.3..... Cereri primite în funcție de
numărul de lucrători vizați pentru asistență......................... 8 4.1.4..... Cereri primite în funcție de
suma solicitată pentru fiecare lucrător.................................... 8 4.1.5..... Cereri primite în funcție de
criteriul de intervenție......................................................... 8 4.2........ Contribuțiile acordate.................................................................................................... 8 Tabelul 2 — Detaliile contribuțiilor
acordate în 2011.................................................................... 9 Tabelul 3 — Detaliile contribuțiilor
acordate în 2011: profilul lucrătorilor..................................... 10 4.2.1..... Acțiuni finanțate cu
asistența FEG............................................................................ 11 4.2.2..... Complementaritatea cu acțiunile
finanțate de fondurile structurale, în special de Fondul social european
(FSE).................................................................................................................................... 11 4.3........ Cererile care nu întrunesc
condițiile pentru o contribuție financiară din partea FEG...... 12 4.4........ Rezultate obținute de FEG.......................................................................................... 12 4.4.1..... Raporturi finale primite de la
statele membre în 2011 privind utilizarea contribuțiilor financiare 13 4.4.2..... Rezumatul rezultatelor și al
bunelor practici prezentate în 2011...................................... 13 Tabelul 4 — Rapoarte finale primite în 2011 —
privire de ansamblu asupra rezultatelor................ 14 4.4.3..... Detalii privind măsurile puse în
aplicare, astfel cum au fost comunicate în rapoartele finale primite în 2011 15 4.5........ Revizuire după 2013..................................................................................................... 17 4.6........ Raport financiar............................................................................................................ 17 4.6.1..... Contribuții ale FEG..................................................................................................... 17 4.6.2..... Cheltuielile legate de asistența
tehnică.......................................................................... 18 Tabelul 5 — Cheltuieli de asistență
tehnică în 2011.................................................................... 18 4.6.3..... Neregularități raportate
sau rezolvate........................................................................... 19 4.6.4..... Lichidarea contribuțiilor
financiare ale FEG.................................................................. 19 Tabelul 6 — Contribuții lichidate în 2011................................................................................... 19 4.6.5..... Alte rambursări............................................................................................................. 20 4.7........ Activități de
asistență tehnică întreprinse de Comisie.................................................. 21 4.7.1..... Informare și publicitate................................................................................................ 21 4.7.2..... Reuniuni cu autoritățile
naționale și părțile interesate................................................ 22 4.7.3..... Conceperea unui formular electronic
de depunere a cererilor.......................................... 22 4.7.4..... Al doilea Portret statistic al FEG 2007-2011................................................................. 22 4.7.5..... Evaluarea FEG la jumătatea
perioadei........................................................................... 23 5........... Tendințe..................................................................................................................... 24 6........... Concluzie..................................................................................................................... 30 Anexa 1 – cererile FEG în funcție de
clasificarea activităților economice până la 31 decembrie 2011 (97
cereri) 32 Anexa 2 – o privire de ansamblu asupra cererilor
FEG până la 31 decembrie 2011, defalcate pe state membre și tipul de
cerere (articolul 1)........................................................................................................ 36 1. Introducere Fondul european de ajustare la globalizare
(FEG) a fost creat prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006[1] în scopul de a manifesta
solidaritate și de a acorda sprijin lucrătorilor concediați ca o
consecință a schimbărilor structurale majore din structura
comerțului mondial. Acesta a fost conceput pentru a concilia avantajele
globale ale liberalizării comerțului pe termen lung, sub forma
creșterii și ocupării forței de muncă, cu efectele
negative potențiale ale mondializării pe termen scurt, în special
asupra ocupării forței de muncă în ceea ce privește
lucrătorii cei mai vulnerabili și mai puțin calificați.
Regulamentul (CE) nr. 546/2009 din 18 iunie 2009[2]
a modificat normele pentru a răspunde mai eficient la criza economică
și financiară mondială. Articolul 16 din
Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 prevede prezentarea anuală de către
Comisie a unui raport cantitativ și calitativ privind
activitățile FEG în cursul anului precedent, către Parlamentul
European și Consiliu. Raportul ar trebui să se axeze în principal pe
rezultatele obținute de către FEG și ar trebui să
conțină, în special, informații cu privire la cererile
prezentate, deciziile adoptate și acțiunile finanțate, inclusiv
complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate de fondurile
structurale, în special Fondul social european (FSE), precum și lichidarea
contribuțiilor financiare furnizate. De asemenea, raportul ar trebui
să cuprindă informații privind cererile care au fost refuzate
din cauza lipsei unor alocări suficiente sau din motive de
inadmisibilitate. 2. O privire de ansamblu
asupra activităților FEG în 2011 În 2011, Comisia a primit 26 de cereri de
contribuții din FEG, ceea ce reprezintă ceva mai puține cereri
decât în 2010 (31 cereri). Detaliile privind cererile sunt furnizate în
secțiunea 4.1 și în tabelul 1. Autoritatea bugetară a luat 22 decizii de
mobilizare a FEG în 2011, ceea ce se ridică la un total de 128 167 758
EUR, reprezentând o creștere de 54,1% în termeni de cofinanțare din
FEG în comparație cu 2010. Detaliile contribuțiilor acordate sunt
prezentate în secțiunea 4.2 și în tabelele 2 și 3. În 2011, Comisia a primit patru rapoarte
finale privind punerea în aplicare a contribuțiilor FEG. Detaliile privind
rezultatele sunt prezentate în secțiunea 4.4 și în tabelul 4. Cinci
contribuții din FEG acordate în anii precedenți au fost lichidate
(pentru mai multe precizări a se vedea secțiunea 4.6.4 și în
tabelul 6). Detalii privind asistența tehnică la inițiativa
Comisiei [articolul 8 alineatul (1) din regulamentul FEG] sunt prezentate în
secțiunea 4.6.2 și în tabelul 5. În 2011, Comisia a prezentat Parlamentului
European și Consiliului o propunere vizând prelungirea „derogării
temporare aferente crizei” (aplicabilă cererilor FEG depuse până la
cel târziu 30.12.2011) până la sfârșitul anului 2013. Detalii sunt
incluse în secțiunea 3. Comisia a înaintat o propunere de regulament al
Parlamentului European și al Consiliului pentru perioada 2014-2020.
Detalii sunt incluse în secțiunea 4.5. 3. Urmările
raportului anual pe 2010 privind activitățile FEG Regulamentul (CE) nr. 546/2009 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 de creare a FEG Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1927/2006
adoptată în 2009 cu modificările sale temporare și permanente a
ameliorat în mod semnificativ FEG, oferind statelor membre condiții mai
bune pentru a solicita cofinanțare din FEG pentru a face față
consecințelor negative ale crizei economice și financiare mondiale
asupra ocupării forței de muncă. Cererile de sprijin din FEG au fost
considerabil facilitate printr-o „derogare temporară aferentă crizei”[3] care permite FEG să
vină în sprijinul lucrătorilor disponibilizați ca urmare a
crizei financiare și economice mondiale și sporind contribuția
FEG de la 50% la 65% din costurile globale. Modificările definitive,
și anume scăderea pragului de la 1 000 la 500 de concedieri și
prelungirea duratei de punere în aplicare de la 12 la 24 de luni începând de la
data depunerii cererii, au avut, de asemenea, un impact pozitiv: statele membre
au avut posibilitatea de a solicita ajutor din partea FEG pentru
lucrătorii concediați de întreprinderile mai mici și de a
programa pentru lucrători o perioadă mai lungă de sprijin decât
ar fi fost posibil în trecut. Impactul duratei mai lungi a intervenției
FEG asupra ocupării și capacității de reinserție
profesională a lucrătorilor concediați va fi vizibil după
încheierea proiectelor. În primul trimestru al anului 2011, Comisia a organizat consultări
cu reprezentanții statelor membre, organismele de punere în aplicare
și partenerii sociali cu privire la necesitatea de a extinde sau nu
„derogarea aferentă crizei” după 2011 și, în paralel, cu privire
la perioada următoare anului 2013 pentru viitorul FEG (a se vedea, de
asemenea, secțiunea 4.5). În iunie 2011, Comisia a adoptat o propunere[4] de extindere a „derogării aferente crizei” până la
sfârșitul anului 2013, care a fost aprobată fără rezerve de
Parlamentul European la 21 septembrie 2011. Cu toate acestea, în ciuda
dezbaterilor extinse din Consiliu, cât și a diverselor soluții de
compromis, propunerea Comisiei nu a primit o majoritate calificată în
cadrul Consiliului. Deoarece nu a fost obținut niciun acord politic
privind prelungirea „derogării aferente crizei”, începând cu 31 decembrie 2011,
cererile pentru o contribuție FEG pot fi justificate numai pe baza
schimbărilor structurale ale comerțului mondial, iar rata de
cofinanțare a fost redusă la 50% din costurile eligibile totale. Facilitarea luării deciziilor privind
cererile FEG: o procedură pentru prezentarea propunerilor către
Consiliu și Parlamentul European Contribuțiile
din FEG acordate în 2011 au fost tratate pe baza noilor proceduri decizionale
ale FEG adoptate către sfârșitul anului 2009. Eforturile care au
început în 2010 pentru accelerarea procesului decizional în cadrul
dispozițiilor din prezentul regulament au fost efectuate în 2011 și
în special în contextul consultărilor pentru perioada de după 2011
și după 2013. Au fost efectuate pregătiri pentru un seminar
specific pentru reprezentanții statelor membre (care a avut loc în martie 2012)
în scopul de a aborda diverse aspecte referitoare la punerea în aplicare
eficientă a fondului. 4. Analiza activităților
FEG în 2011 4.1. Cereri
primite Cele 26 de cereri primite de Comisie în 2011
(a se vedea tabelul 1) reprezintă o scădere de cinci
unități față de 2010 (31 cereri[5]). Regulamentul (CE) nr. 546/2009,
adoptat la 18 iunie 2009, se aplică tuturor cererilor (și anume, o
rată de finanțare de 65%, o perioadă de punere în aplicare de 24
de luni începând de la data depunerii cererii, etc.). O creștere
semnificativă a cererilor legate de criză a fost observată spre
sfârșitul anului 2011, care ilustrează faptul că statele membre
au încercat să beneficieze cât de mult cu putință de
dispozițiile consolidate ale „derogării aferente crizei” înainte de
expirarea acesteia la sfârșitul lunii decembrie 2011: 12 din cele 18
cereri depuse de către statele membre în luna decembrie 2011 au fost
legate de criză. Cele 26 de cereri, prezentate de 10 state membre,
au vizat un număr de 16 870 lucrători concediați și au
solicitat un total de 77 546 044 EUR din partea FEG. Sumele care nu sunt
încă aprobate sunt orientative, întrucât se pot schimba în continuare în
cursul etapei de evaluare. Două state membre au participat pentru prima
dată în 2011: Grecia și România. Tabelul 1 — Cereri primite în 2011 4.1.1. Cereri
primite în funcție de stat membru și sector Cele 26 de cereri primite vizau 20 de sectoare
diferite[6].
Opt din acestea sunt sectoare care au făcut obiectul unei cereri de
intervenție a FEG pentru prima dată în 2011: acestea sunt subliniate
în lista prezentată mai jos. Austria (trei cereri: transport rutier,
produse din tutun, activități de asistență
socială), Danemarca (două cereri: echipamente electronice,
construcții navale), Germania (o cerere: industria automobilelor), Grecia
(o cerere: comerț cu amănuntul), Italia (șapte cereri:
construcția de clădiri, produse ceramice, aparate de uz casnic, servicii
legate de TIC, antrepozitare și depozitare, echipamente
electronice, motociclete), Țările de Jos (trei cereri.
construcția de clădiri, activități de construcție
specializate, metale de bază), Portugalia (o cerere: industria
automobilelor), România (o cerere: telefoane mobile), Spania (șase cereri:
construcții de clădiri, industria prelucrării metalelor,
fabricarea încălțămintei, tâmplărie și dulgherie),
Suedia (o cerere: produse farmaceutice). 4.1.2. Cereri
primite în funcție de suma solicitată Fiecare stat membru care solicită
intervenția FEG trebuie să conceapă un ansamblu coordonat de
măsuri adaptate cât mai bine profilului lucrătorilor vizați
și să stabilească suma pe care dorește să o
obțină. Regulamentul FEG nu conține recomandări sau
limitări în ceea ce privește suma totală solicitată, dar
evaluarea unei cereri de către serviciile Comisiei poate ridica anumite
întrebări care să sugereze statului membru solicitant să
revizuiască ansamblul de servicii personalizate propuse, modificând, prin
aceasta, suma solicitată. Contribuțiile FEG solicitate în 2011 au
variat de la 1 125 605 EUR la 6 838 650 EUR (în medie 2 982 540 EUR). 4.1.3. Cereri
primite în funcție de numărul de lucrători vizați pentru
asistență Numărul total de lucrători
vizați de măsurile propuse pentru cofinanțare din partea FEG a
fost de 16 870, ceea ce reprezintă aproximativ 72% din numărul total
de lucrători concediați (aproximativ 23 500 de concedieri au fost
declarate de către cele 10 state membre în cele 26 de cereri depuse). Numărul
lor a fost cuprins între 153 - 1 517 de lucrători vizați, cu trei
cereri vizând peste 1 000 și șase cereri vizând mai puțin
de 500 de lucrători. Numărul de lucrători afectați de un
eveniment de concediere și numărul de lucrători vizați
pentru sprijin din partea FEG poate fi diferit dacă statul membru solicitant
decide să concentreze asistența FEG asupra unor grupuri specifice de
lucrători, de exemplu, asupra celor care se confruntă cu dificultăți
excepționale pentru a se menține pe piața muncii și/sau
asupra celor care au cea mai mare nevoie de asistență. Anumiți
lucrători vizați pot beneficia de ajutor în afara celui din FEG, în
timp ce alții pot găsi singuri un nou loc de muncă sau pot
decide să se pensioneze în mod anticipat, ceea ce înseamnă că nu
ar fi vizați de măsurile de intervenție ale FEG. 4.1.4. Cereri
primite în funcție de suma solicitată pentru fiecare lucrător În conformitate cu regulamentul FEG, pachetul
de servicii individualizate care poate fi propus lucrătorilor care
și-au pierdut locul de muncă este definit de către statele
membre. În consecință, suma solicitată pentru fiecare
lucrător afectat poate să varieze în funcție de gravitatea
campaniei de concediere, de situația pieței muncii, de situația
personală a lucrătorilor vizați sau chiar de măsurile deja
prevăzute de statul membru și costul furnizării serviciilor în
statul membru sau regiunea în cauză. Aceasta explică de ce în 2011,
sumele propuse per lucrător au variat de la puțin mai mult de 1 200
EUR la peste 19 000 EUR. 4.1.5. Cereri
primite în funcție de criteriul de intervenție Din cele 26 de cereri prezentate, 20 (77%) au
fost în sprijinul lucrătorilor concediați ca urmare directă a
crizei economice și financiare mondiale [articolul 1 alineatul (1a) din
regulamentul FEG modificat] în timp ce restul de șase cereri (23 %) erau
menite să facă față modificărilor majore din structura
comerțului mondial cauzate de globalizare. Opt cereri se bazau pe articolul 2 litera (a)
din regulamentul FEG, 15 se bazau pe articolul 2 litera (b), două cereri
se refereau la articolul 2 litera (c), menționând circumstanțe
excepționale, iar altă cerere făcea trimitere la articolul 2
litera (c) invocând o piață mică a forței de muncă. 4.2. Contribuțiile
acordate În 2011,
autoritatea bugetară a luat 22 de decizii de a utiliza FEG în vederea
cofinanțării măsurilor de politică active pe piața
muncii (a se vedea tabelele 2 și 3 pentru o imagine de ansamblu și
defalcată a profilurilor lucrătorilor). Cinci dintre aceste decizii
au vizat cereri depuse în 2011, în timp ce 16 au vizat cereri primite în 2010
iar o decizie a reprezentat un răspuns la o cerere primită în 2009.
Regulamentul (CE) nr. 546/2009, adoptat la 18 iunie 2009, se aplică
tuturor contribuțiilor acordate (și anume, o rată de
cofinanțare de 65%, o perioadă de punere în aplicare de 24 de luni
începând de la data depunerii cererii, etc.). Cele 22 de
contribuții acordate vizau 21 213 de lucrători concediați în
douăsprezece state membre și se ridicau la un total de 128 167 758
EUR plătiți din FEG (25,6 % din suma anuală maximă
disponibilă a FEG). Aceasta reprezintă o creștere de 54,1% în
termeni de cofinanțare din FEG în comparație cu 2010 (83 171 941 EUR
pentru 30 de contribuții acordate[7]). Tabelul 2 — Detaliile contribuțiilor
acordate în 2011 Tabelul 3 — Detaliile contribuțiilor
acordate în 2011: profilul lucrătorilor 4.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006
prevede că FEG poate cofinanța doar măsurile active de pe
piața muncii destinate să contribuie la reinserția
profesională a lucrătorilor concediați. Acest articol prevede,
de asemenea, că FEG poate finanța activitățile de
pregătire, gestionare, informare, publicitate și control, pentru
utilizarea fondurilor de către un stat membru („activități de
punere în aplicare” denumite anterior „asistență tehnică”). Măsurile aprobate pentru cele 22 de
contribuții ale FEG acordate în 2011 vizau reintegrarea pe piața
muncii a 21 213 de lucrători concediați. Ele au cuprins, în
principal, activități intensive și personalizate de
asistență pentru căutarea unui loc de muncă și de
gestionare de caz, incluzând activități de căutare a unor
angajatori potențiali, o mare varietate de activități de formare
profesională, de perfecționare și de recalificare, diferite
stimulente/alocații financiare provizorii pe durata măsurilor active
de sprijin până la perioada efectivă de reinserție
profesională, mentorat în etapele inițiale ale încadrării în
muncă, precum și alte tipuri de activități, cum ar fi
promovarea antreprenoriatului/a creării de întreprinderi, sprijinirea
ocupării forței de muncă și stimulente unice pentru
ocuparea forței de muncă/angajare. La elaborarea pachetelor de sprijin, statele
membre au luat în considerare pregătirea, experiențele și
nivelul educațional al lucrătorilor, mobilitatea acestora și
oportunitățile actuale sau potențiale de locuri de muncă în
regiunile în cauză. 4.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate de
fondurile structurale, în special de Fondul social european (FSE) FEG este conceput pentru a spori
potențialul de ocupare a forței de muncă și pentru a
asigura o reinserție profesională rapidă a lucrătorilor
concediați prin măsuri active pe piața muncii, completând astfel
FSE, care este principalul instrument al UE pentru promovarea ocupării
forței de muncă în UE. În general, complementaritatea celor două
fonduri rezidă în abilitatea lor de a aborda aceste aspecte în
funcție de două perspective temporale diferite: în timp ce FEG
oferă asistență personalizată lucrătorilor
concediați în urma unor concedieri colective specifice de mare amploare la
nivel european, FSE vine în sprijinul obiectivelor strategice pe termen lung
(de exemplu, creșterea capitalului uman, gestionarea schimbării) prin
programe multianuale planificate în mod prealabil, ale căror resurse nu
pot, în mod normal, fi realocate pentru a face față unor
situații de criză provocate de concedieri colective. Măsurile
FEG și FSE se completează, uneori, reciproc pentru a oferi
soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Criteriul
decisiv este capacitatea instrumentelor disponibile de a sprijini în mod
eficace lucrătorii și este la latitudinea statelor membre să
selecteze - și să programeze – instrumentele și măsurile
cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor urmărite. Conținutul pachetului coordonat de
servicii personalizate care urmează a fi cofinanțat de FEG ar trebui
să fie echilibrat de alte acțiuni și ar trebui să
vină în completarea acestora. Măsurile cofinanțate de FEG
pot depăși măsurile de formare și acțiunile
obișnuite și, în practică, FEG permite statelor membre să
ofere lucrătorilor concediați un ajutor complet și personalizat,
mai bun decât ar fi posibil fără sprijinul FEG, incluziv măsuri
la care în mod normal aceștia nu ar avea acces (de exemplu, un al doilea
sau al treilea nivel de formare). FEG oferă posibilitatea statelor membre
de a se concentra mai eficient asupra persoanelor deosebit de vulnerabile,
precum lucrătorii mai slab calificați sau cei proveniți din
imigrație, sau să ofere sprijin cu un raport mai bun dintre
persoanele în căutarea unui loc de muncă și consilieri
și/sau pe o perioadă mai îndelungată decât ar fi posibil
fără sprijinul FEG. Toate acestea oferă lucrătorilor
perspective de a-și îmbunătăți situația. Exemple specifice de bună
complementaritate între fondurile structurale și FEG pot fi regăsite
în unul dintre cazuri, prezentat de Danemarca (construcții navale) și
trei cazuri din Irlanda legate de sectorul construcțiilor. În ceea ce
privește primul caz (EGF/2010/025 DK/Odense Steel Shipyard), măsurile
FEG au fost concepute pentru a completa acțiunile întreprinse de
către Forumul regional pentru creștere economică vizând să
promoveze noi sectoare de creștere în zonă pe termen lung și
care primește finanțare din FSE și FEDER. În plus, această
contribuție din FEG este utilizată de Danemarca pentru a testa
formarea profesională în noile sectoare și noi metode de predare, în
vederea unei posibile includeri în programele principale în cazul în cazul în
care punerea în aplicare a FEG arată un rezultat pozitiv. Privind cele mai recente cazuri din Irlanda
(EGF/2010/019, EGF/2010/020, EGF/2010/021) și cele ulterioare, FEG a fost
inclus începând din 2010 în procesul Comitetului de monitorizare pentru
coordonarea fondurilor UE în cadrul strategic național de referință,
prezidat de Ministerul de Finanțe și creat pentru a se ocupa de
chestiuni referitoare la implementarea fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013.
Comitetul discută aspecte de interes, inclusiv delimitarea fondurilor prevăzute
în programele operaționale și planuri pentru noi programe pentru a se
asigura că fondurile nu se suprapun. Toate statele membre trebuie să se doteze
cu mecanismele necesare pentru evitarea oricărui risc de dublă
finanțare din partea instrumentelor financiare ale UE, conform
cerințelor articolului 6 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. 4.3. Cererile
care nu întrunesc condițiile pentru o contribuție financiară din
partea FEG Nici Comisia, nici
autoritatea bugetară nu au respins vreo cerere prezentată de
către statele membre pentru finanțare de la FEG. 4.4. Rezultate
obținute de FEG Principalele surse de informații privind
rezultatele obținute de FEG sunt rapoartele finale prezentate de statele
membre conform articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. Acestea sunt
completate cu informațiile transmise de statele membre în cadrul
contactelor lor directe cu Comisia și în timpul reuniunilor de coordonare
și al conferințelor cu reprezentanții statelor membre din cursul
anului. Rezultatele și datele raportate de statele membre în 2011 sunt
rezumate în prezenta secțiune și în tabelul 4. În ansamblu, Comisia a primit rapoartele
finale pentru 20 de contribuții FEG (din 2008, când rezultatele primelor
cazuri FEG au devenit disponibile, până în decembrie 2011), reprezentând
aproximativ 20% din numărul total de cereri (97) primite până în
decembrie 2011. Cincisprezece din cele 20 de cazuri au fost, de asemenea,
analizate de evaluarea intermediară efectuată în 2011 (a se vedea
secțiunea 4.7.5). Din cauza rezultatelor finale limitate până în
prezent, este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive cu
privire la valoarea adăugată a sprijinului FEG și la impactul
asupra lucrătorilor concediați și a piețelor forței de
muncă. Pe măsură ce vor fi disponibile din ce în ce mai multe
rezultate finale ale cererilor de intervenție din FEG cu o perioadă
de punere în aplicare prelungită de 24 luni (după creșterea de
la 12 la 24 de luni începând de la data depunerii cererii, rezultată din
modificarea regulamentului FEG în 2009), impactul FEG va fi evaluat mai în
detaliu, inclusiv în evaluarea ex-post care este prevăzută până
la 31 decembrie 2014 [articolul 17 (1b) din regulamentul FEG]. 4.4.1. Raporturi
finale primite de la statele membre în 2011 privind utilizarea
contribuțiilor financiare În 2011, Comisia a primit patru rapoarte
finale privind următoarele cazuri: EGF/2009/004 BE/Oost-West Vlaanderen,
EGF/2009/005 BE/Limburg, EGF/2009/007 SE/Volvo și EGF/2009/008 IE/Dell.
Acestea au fost primele cazuri FEG pentru toate cele trei state membre, și
primele cazuri încheiate cu o perioadă de punere în aplicare
prelungită de 24 de luni. Acestea au fost, de asemenea, primele cazuri
care au beneficiat de o cofinanțare din FEG de 65%, limitată anterior
la 50% înainte de creștere. 4.4.2. Rezumatul
rezultatelor și al bunelor practici prezentate în 2011 Cele patru rapoarte finale prezentate de cele
trei state membre au arătat că, la sfârșitul perioadei de punere
în aplicare a FEG, 2 352 de lucrători (45,0 % din 5 228) și-au găsit
noi locuri de muncă sau și-au creat propria lor întreprindere.
Ceilalți fie urmau programe de educație sau formare (aproximativ 10,9
%), fie erau șomeri sau inactivi din motive personale (NEET: persoane care
nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program
educațional sau de formare): aproximativ 44,1 %. Ca și în 2010, pe planul reinserției
profesionale, rezultatele au fost influențate de capacitățile de
absorbție deosebit de reduse ale piețelor regionale și locale
ale muncii, ca o consecință directă a crizei economice și
financiare mondiale. Trebuie remarcat faptul că rata de reinserție nu
oferă decât o imagine a situației profesionale a lucrătorilor în
momentul colectării datelor. Aceasta nu oferă informații privind
tipul și calitatea locului de muncă găsit și poate să
se schimbe în mod semnificativ în termen scurt de timp. Potrivit
informațiilor primite de la mai multe state membre în 2010 și 2011,
ratele de reinserție tind să fie mai mari chiar la câteva luni
după prezentarea rapoartelor finale, și să crească în
continuare pe termen mediu, în special în cazurile în care lucrătorii
continuă să beneficieze de asistență personalizată
după perioada FEG, pe cheltuiala statelor membre sau cu ajutorul FSE. Cele trei state membre au raportat o serie de
fapte interesante și de informații încurajatoare care indică faptul
că situația personală, încrederea în sine și capacitatea de
inserție profesională a lucrătorilor vizați s-au ameliorat
în mod vizibil mulțumită asistenței și serviciilor FEG,
chiar dacă nu toți au găsit cu rapiditate un loc de muncă.
FEG a oferit statelor membre posibilitatea de acționa în mod mai intensiv
în regiunile afectate de concedieri, atât în ceea ce privește numărul
de persoane asistate, cât și durata și calitatea sprijinului, decât
ar fi fost posibil fără finanțarea din FEG. Fondurile UE le-au
permis să intervină în mod mai flexibil și să includă
în pachetele lor acțiuni foarte personalizate, uneori inovatoare de înaltă
calitate și, astfel, să se acorde mai multă atenție lucrătorilor
mai slab calificați și persoanelor în căutarea unui loc de muncă
mai dificil de ajutat. Asistența cofinanțată de FEG
reprezintă, prin urmare, o investiție sporită în domeniul
competențelor, care poate avea un efect pozitiv de asemenea pe termen
mediu și lung, atunci când piețele se vor redresa în mod treptat
după criză. FEG a fost considerat ca un instrument util în perioade
de constrângeri bugetare, adesea deosebit de acute în statele membre și în
regiunile afectate de concedieri în masă. În plus, cele trei state membre
au desprins o serie de învățăminte și concluzii care se vor
dovedi utile pentru pregătirea și punerea în aplicare a viitoarelor
cazuri FEG. Tabelul 4 — Rapoarte finale primite în 2011
— privire de ansamblu asupra rezultatelor[8] 4.4.3. Detalii privind măsurile
puse în aplicare, astfel cum au fost comunicate în rapoartele finale primite în
2011 EGF/2009/004
Oost-West VLAANDEREN/Belgia (textile) Perioada de
implementare acordată de decizia de finanțare s-a încheiat la data de
4 mai 2011. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 335 (65,9 %) din
cei 508 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de
FEG au găsit din nou de lucru (nouă dintre aceștia erau
lucrători care desfășoară activități
independente), restul de 173 (34,1 %) fiind șomeri sau inactivi din
diferite motive personale (NEET). EGF/2009/005
Limburg/Belgia (textile) Perioada de
implementare acordată de decizia de finanțare s-a încheiat la data de
4 mai 2011. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 259 (72,8 %) din
cei 356 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de
FEG au găsit din nou de lucru (cinci dintre aceștia erau
lucrători care desfășoară activități
independente), restul de 97 (27,2 %) fiind șomeri sau inactivi din
diferite motive personale (NEET). Autoritățile
belgiene au declarat că cele două contribuții FEG le-au permis să
furnizeze asistență personalizată și formare lucrătorilor
din sectorul textil concediați, ceea ce a contribuit la găsirea unor
noi locuri de muncă sau a consolidat poziția acestora pe piața
forței de muncă. Măsurile cofinanțate de FEG au fost
furnizate de serviciul flamand pentru ocuparea forței de muncă
și formare profesională (VDAB) și de centrul de formare
sectorial pentru industria textilă (COBOT). Ele au inclus sprijinul
individual în vederea căutării unui loc de muncă, inclusiv validarea
competențelor existente legate de sectorul textil, asistență
pentru plasarea personalului disponibilizat extinsă la toate grupele de
vârstă, o varietate de măsuri de formare pentru dobândirea de
competențe generale și tehnici utile în cazul interviurilor, formare
profesională destinată reinserției profesionale în noi sectoare
și funcții, formare specifică pentru lucrătorii de peste 50
de ani, precum și formare continuă/orientare profesională pentru
cei care au găsit un nou loc de muncă cu scopul de a îmbunătăți
satisfacția și capacitatea de a păstra noul loc de muncă. Unele
activități puse în aplicare au fost integrate în sistemele
prestabilite care primesc finanțare federală și regională,
ceea ce a făcut imposibilă calcularea contribuției FEG. Din cauza
circumstanțelor sale administrative specifice, Belgia a imputat doar 36% (EGF/2009/004)
și 44,6% (EGF/2009/005) din totalul costurilor efective FEG, în loc
de procentul autorizat de maximum 65%. Autoritatea de management a desprins o
serie de învățăminte și concluzii care se vor dovedi utile
pentru viitoarele cereri FEG. EGF/2009/007
Volvo/Suedia (automobile) Perioada de
implementare acordată de decizia de finanțare s-a încheiat la data de
4 iunie 2011. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 1 201 (67,7 %)
din cei 1 775 lucrători care au beneficiat de măsurile
cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (18 dintre aceștia
erau lucrători care desfășoară activități
independente), 344 (19,4 %) participau la programe de educație sau
formare, iar restul de 230 (12,9%) au fost considerați șomeri sau
inactivi (NEET) deoarece au abandonat serviciul de ocupare a forței de
muncă din diverse motive. Potrivit autorităților suedeze,
proiectul FEG a fost un succes în termeni de reintegrare după punerea în
aplicare a proiectului în comparație cu alte proiecte din Suedia. Măsurile cofinanțate de FEG au o
mare importanță pentru foștii lucrători de la Volvo
deoarece le-a dat posibilitatea să se perfecționeze pentru o
piață a muncii mai extinsă, asigurându-le, în același timp,
dezvoltarea personală și siguranța financiară.
Contribuția FEG a permis autorităților suedeze să furnizeze
o varietate de măsuri de calificare, inclusiv formare profesională
orientată spre ocupațiile în cazul cărora schimbarea
generațiilor a fost identificată ca un motiv de îngrijorare. Formarea
în materie de antreprenoriat a depășit cu mult ceea ce se oferă
de obicei de către serviciile publice de ocupare a forței de
muncă. A fost acordată o atenție deosebită
calității activităților de formare finanțate de FEG
(s-au acordat ratinguri), ceea ce poate însemna un avantaj concurențial
pentru persoanele în cauză prin comparație cu alți șomeri
care beneficiază de opțiuni de formare standard. Autoritățile suedeze au raportat, de
asemenea, că proiectul a condus la intensificarea cooperării între
serviciul public de ocupare a forței de muncă și
instituțiile naționale, regionale și locale care oferă
programe de educație pentru adulți. Combinarea politicilor privind
piața muncii cu resurse din lumea educației a fost recunoscută
ca o valoare adăugată semnificativă cu un efect multiplicator
pozitiv. Concluziile și lecțiile învățate din proiectul
Volvo vor fi utilizate în viitor în activitățile de asistență
pentru șomeri din Suedia. În ansamblu, Suedia consideră că
măsurile cofinanțate de FEG au fost pozitive atât pentru foștii
lucrători ai Volvo, cât și pentru piețele locale ale forței
de muncă în cauză. Deși impactul acestora din punct de vedere
financiar nu poate fi încă măsurat, ar trebui să fie posibil
să se facă acest lucru în viitor, atunci când evaluarea actuală
a proiectului de către autoritățile suedeze va fi
finalizată. EGF/2009/008
Dell/Irlanda (calculatoare) Perioada de
implementare acordată de decizia de finanțare s-a încheiat la data de
28 iunie 2011. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 557 (21,5%)
din cei 2 589 lucrători care au beneficiat de măsurile
cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (191 dintre aceștia
erau lucrători care desfășoară activități
independente), 227 (8,8%) erau încă în perioada de educație sau
formare iar restul de 1 805 (69,7%) erau șomeri sau inactivi din diferite
motive personale (NEET). Autoritățile irlandeze au declarat
că sprijinul din partea FEG a extins asistența accesibilă în mod
normal șomerilor și a fost complementar măsurilor finanțate
prin Fondul social european, FEDER, etc. Cu ajutorul FEG, foștii
lucrători de la Dell au beneficiat de un nivel ridicat de
asistență personalizată într-o perioadă de creștere
rapidă a șomajului, atât la nivel regional cât și la nivel
național. Conform autorităților irlandeze, numărul de
persoane care au fost reîncadrate în muncă sau și‑au creat
propria întreprindere până la sfârșitul perioadei de punere în
aplicare, precum și utilizarea mai frecventă
oportunităților de educație și formare profesională au
avut un impact pozitiv semnificativ la nivel local și regional din punct
de vedere economic. Măsurile cofinanțate de FEG au avut, de asemenea,
un impact pozitiv asupra persoanelor în ceea ce privește reînnoirea
încrederii în sine și restabilirea demnității. Măsurile
cofinanțate de FEG au acoperit o gamă largă de
activități de orientare, educație, formare profesională
și sprijin în favoarea antreprenoriatului și au fost furnizate în
strânsă cooperare cu furnizori naționali, regionali și locali de
servicii. Asistența din partea FEG a permis, de asemenea, elaborarea unei
serii de noi măsuri specifice, inclusiv cursuri de
învățământ superior în afara învățământului
tradițional, un nou program de stagiu conceput pentru a menține competențele
existente și pentru a permite oamenilor să își exercite noile
competențe dobândite și furnizarea de formare în vederea dobândirii
de noi competențe în sectoarele emergente sau în sectoarele cu un deficit
identificat de competențe, cum ar fi cel al dispozitivelor medicale,
serviciilor financiare și logisticii. Subvențiile pentru a facilita
participarea solicitanților la cursuri de formare acreditate și
subvențiile pentru a facilita accesul la programe de învățământ
superior în colegii private autorizate au făcut, de asemenea, parte din
pachet. Experiența
dobândită cu cererea Dell a contribuit la gestionarea cererilor ulterioare
FEG din Irlanda. 4.5. Revizuire
după 2013 În conformitate cu
articolul 20 din regulamentul FEG, întregul regulament trebuie să fie
revizuit până la 31 decembrie 2013, ceea ce coincide cu sfârșitul
perioadei de programare 2007 – 2013. În contextul comunicării Comisiei „Un
buget pentru Europa 2020”[9],
s-a subliniat necesitatea de a aborda provocări urgente, cum ar fi
deficiențele la nivelul competențelor, sub-performanța
politicilor active pe piața forței de muncă și a sistemelor
de educație, excluziunea socială a grupurilor marginalizate și
nivelul redus de mobilitate a lucrătorilor. Comisia este
hotărâtă să mențină FEG în următoarea
perioadă de programare 2014-2020 și dorește să furnizeze un
ajutor specific și punctual în această perioadă pentru
lucrătorii concediați ca urmare a unor schimbări structurale
majore declanșate de globalizarea tot mai intensă a modelelor de
producție și de comercializare. UE ar trebui să fie, de
asemenea, în măsură să ofere sprijin în eventualitatea unor
concedieri pe scară largă care rezultă din perturbări grave
ale economiei locale, regionale sau naționale cauzate de o criză
neprevăzută. În plus, domeniul de aplicare al FEG ar trebui să
fie extins pentru a oferi, în anumite cazuri, compensații pentru
consecințele acordurilor comerciale în anumite sectoare agricole. În prima jumătate
a anului 2011, Comisia a efectuat consultări cu reprezentanții
statelor membre, organismele de punere în aplicare și cu partenerii
sociali în ceea ce privește rolul viitor și potențialul FEG ca
instrument de solidaritate. Acestea au inclus două conferințe ale
părților interesate în perioada 25-26 ianuarie 2011 și,
respectiv, la 8 martie 2011. În octombrie 2011, Comisia a adoptat o propunere[10] pentru un viitor FEG luând în considerare rezultatele
consultărilor și recomandările de politică formulate în
cursul evaluării intermediare a FEG (a se vedea secțiunea 4.7.5). În noiembrie
și decembrie 2011, propunerea Comisiei a fost prezentată la nivel de
grupuri de lucru Parlamentului European, Comitetului Economic și Social
European și Comitetului Regiunilor. Discuțiile formale în cadrul
comitetelor pertinente din Parlamentul European și Consiliu trebuie
să aibă loc în 2012 și 2013, obiectivul fiind ca noul regulament
să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2014. 4.6. Raport
financiar 4.6.1. Contribuții
ale FEG În cursul anului 2011, autoritatea bugetară
a acordat 22 de contribuții din FEG, pentru un total de 128 167 758 EUR,
reprezentând 25,6 % din suma anuală maximă disponibilă
(tabelul 2). Cele 22 de contribuții au provenit din bugetul pentru 2011,
deși patru dintre acestea au fost vărsate la începutul anului 2012. Conform articolului 28 din Acordul
interinstituțional din 17 mai 2006[11],
care stabilește cadrul bugetar al FEG, suma anuală maximă
alocată de FEG nu poate depăși 500 de milioane EUR, sumă
care poate proveni din orice marjă existentă sub plafonul global de
cheltuieli pentru exercițiul anterior și/sau din credite de
angajament anulate din cele două exerciții anterioare, cu
excepția celor de la rubrica 1B din cadrul financiar. În plus, articolul 12
din regulamentul FEG prevede că cel puțin 25% din suma anuală
maximă trebuie să rămână disponibilă la 1 septembrie
din fiecare an pentru a acoperi orice necesități care apar la
sfârșitul anului. Creditele de angajament pentru contribuțiile acordate în 2011 au fost transferate din
rezerva FEG către linia bugetară FEG. În 2011, creditele de
plată au fost prelevate în mod diferit decât în trecut, astfel încât
să se evite pe cât posibil, utilizarea fondurilor FSE. O sumă în
valoare de 47 608 950 EUR (incluzând suma de 610 000 EUR pentru asistență
tehnică FEG) a fost alocată liniei bugetare a FEG la începutul
anului. O sumă suplimentară de 50 000 000 EUR a fost
adăugată prin intermediul unui buget rectificativ. În cursul
procedurii globale de transfer, suma de 5 460 495 EUR a fost identificată
și transferată către FEG. În cele din urmă, suma de 29 650 344
EUR a fost transferată de la o linie FSE. Plățile efectuate pentru anul 2011 (128
167 758 EUR) au fost cu 54,1 % mai mari decât cele pentru anul 2010 (83 171 941
EUR pentru 30 de contribuții acordate7). 4.6.2. Cheltuielile
legate de asistența tehnică În temeiul articolului
8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006, până la 0,35% din
resursele financiare disponibile pe anul respectiv (maximum 1,75 milioane EUR)
pot fi utilizate sub formă de asistență tehnică la
inițiativa Comisiei pentru a finanța activitățile de
informare, de suport tehnic și administrativ, de monitorizare, de audit,
de control și de evaluare necesare pentru a pune în aplicare regulamentul
FEG. În 2011, o sumă de 610 000 EUR a fost pusă la dispoziție
pentru asistența tehnică[12]
legată de activitățile enumerate în tabelul 5. Restul de 1 140 000
EUR, disponibil în mod potențial pentru asistență tehnică
în cursul anului, nu a fost solicitat. Principala diferență între suma
înscrisă în buget și cheltuielile reale a apărut în categoria
Informații, unde contribuția solicitată din partea FEG pentru
publicații cu caracter general privind ocuparea forței de muncă
și afaceri sociale, cu relevanță pentru FEG a fost considerabil
mai mică decât se prevăzuse. Tabelul 5 — Cheltuieli de asistență
tehnică în 2011 Descriere || Suma înscrisă în buget în EUR || Suma efectivă în EUR Informații (de exemplu, actualizarea/extinderea site-ului FEG în toate limbile UE, publicații și activități audiovizuale) || 250 000 || 74 685,24 Asistență tehnică și administrativă - Reuniuni ale grupului de experți al persoanelor de contact al FEG - Seminarii privind implementarea FEG (seminarii în 2012 pentru a schimba informații și experiențe privind bugetul pentru 2011) || 70 000 200 000 || 61 404,21 268 595,79 Monitorizare (al doilea Portret statistic al FEG 2007-2011) || 20 000 || 19 883,00 Crearea unei baze de cunoștințe (conceperea unui formular electronic de depunere a cererilor) || 70 000 || 59 300,00 Audit, control, evaluare: nicio contribuție nu a fost utilizată în aceste categorii în 2011 [evaluarea intermediară a FEG prevăzută de articolul 17 alineatul (1) litera (a) din regulamentul FEG a fost contractată deja în 2010 iar auditurile efectuate în 2011 au fost finanțate din alte surse ale Comisiei Europene] Total || 610 000 || 483 868,24 4.6.3. Neregularități raportate sau rezolvate În 2011, nu a fost
semnalată Comisiei nicio neregularitate, în temeiul regulamentului FEG. În 2011, nu a fost
rezolvată nicio neregularitate în temeiul regulamentului FEG. 4.6.4. Lichidarea
contribuțiilor financiare ale FEG Articolul 15 alineatul (2) din regulamentul
FEG stabilește procedurile pentru lichidarea contribuțiilor
financiare ale FEG. În 2011 a fost lichidată cea de-a treia serie de
contribuții FEG începând de la crearea fondului. Acestea au fost cele
cinci cazuri prezentate mai jos, care au fost puse în aplicare în anii
până în 2010 (punere în aplicare de 12 luni de la data depunerii cererii
și 50% cofinanțare din FEG). Tabelul 6 — Contribuții lichidate în
2011 Execuția bugetară a variat de la 4,7%
la 29,6%. Pentru aceste cinci cazuri,
suma totală de fonduri necheltuite care trebuie rambursată Comisiei
se ridică la 27 639 447 EUR. Există numeroase motive pentru care
statele membre nu au utilizat integral sumele acordate. Deși statele
membre sunt încurajate să facă previziuni bugetare realiste pentru
pachetul coordonat de servicii personalizate, poate exista o lipsă de
planificare corespunzătoare și în cunoștință de cauză.
Este posibil ca în calculele inițiale să fi fost inclusă o marjă
de siguranță prea mare care la sfârșit s-a dovedit a fi inutilă.
Este posibil ca numărul de lucrători care doresc să participe la
măsurile propuse să fi fost supraevaluat în faza de planificare, ca
unii lucrători să fi optat pentru măsuri mai ieftine în locul
celor scumpe sau pentru măsuri pe termen scurt, mai degrabă decât
cele pe termen lung sau să fi găsit noi locuri de muncă mai
devreme decât se estimase inițial. Alte motive ale cheltuielilor reduse
pot să fi fost întârzieri în demararea activităților și
incapacitatea de a utiliza flexibilitatea realocării sumelor de
finanțare între diferitele posturi bugetare în cursul punerii în aplicare
a pachetului de servicii personalizate. Atunci când se compară cele patruzeci de
rapoartele finale disponibile până în iulie 2012 (cazuri închise și
cazuri care sunt încă în curs de lichidare), se constată că
statele membre, pe durata fazei inițiale a fondului (atunci când perioada
de punere în aplicare a fost de numai douăsprezece luni) au avut probleme
cu cheltuirea fondurilor alocate în intervalul alocat. Rapoartele finale
primite de la sfârșitul anului 2011 se referă la cazuri cu o
perioadă mai lungă de punere în aplicare (24 de luni de la data
depunerii cererii) și indică faptul că statele membre au început
să își planifice bugetele în mod mai realist, să înceapă
măsurile mai devreme și să realoce resurse măsurilor dacă
este necesar în cursul punerii în aplicare. Rata globală de recuperare
este prin urmare în scădere și fondurile FEG sunt cheltuite astfel
cum fusese planificat inițial. Comisia a sprijinit statele membre prin
intermediul informațiilor periodice și seminariilor specifice pentru
a încuraja gestionarea optimă a fondurilor. Acest lucru a însemnat că
rata de recuperare de peste 60% pentru 2007 a fost redusă la
jumătate, la aproximativ 30%, pentru 2008 și există indicii
că acest nivel va fi menținut pentru cazurile din 2009. Primul raport
final pentru un caz prezentat în 2010 arată o rată de recuperare mai
mică de 10%. Se așteaptă ca previziunile de
cheltuieli și de participare a lucrătorilor ale statelor membre
să se îmbunătățească cu experiența, iar statele
membre elaborează și prezintă deja cereri de contribuții
FEG mult mai eficient decât în primii ani. Calendarul finanțării FEG
în localitate, capacitățile diferitelor structuri de coordonare
și de punere în aplicare și calitatea comunicării între
nivelurile naționale și regionale/la nivel local sunt, de asemenea,
în curs de îmbunătățire. Statele membre beneficiază mai
mult de posibilitatea revizuirii bugetelor lor și realocării
cheltuielilor între diversele măsuri și/sau cheltuielile de punere în
aplicare. La nivelul instituțiilor UE au fost și sunt depuse eforturi
majore pentru accelerarea procedurilor decizionale și a efectuării
plăților din fondurile FEG, astfel încât timpul și fondurile
furnizate să poată fi utilizate în mod optim. Un seminar specific a
fost programat de către Comisie pentru reprezentanții statelor membre
în martie 2012, în scopul de a aborda diverse aspecte referitoare la calendarul
și eficiența punerii în aplicare a fondului. 4.6.5. Alte
rambursări Pe lângă
sumele rambursate prezentate în tabelul 6, o contribuție FEG acordată
în 2010 a fost în întregime rambursată Comisiei: 382 200 EUR pentru
cererea FEG/2010/023 (Lear) retrasă de autoritățile spaniole în 2011. 4.7. Activități
de asistență tehnică întreprinse de Comisie 4.7.1. Informare și publicitate Site-ul internet Articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006
însărcinează Comisia să realizeze „un site internet, disponibil
în toate limbile Comunității, pentru a oferi informații privind
FEG, consiliere pentru depunerea cererilor, precum și informații
actualizate referitoare la cererile acceptate și refuzate, subliniind
rolul autorității bugetare”. În conformitate cu cerințele articolului 9,
site-ul internet al FEG (http://ec.europa.eu/egf), creat de Comisie,
este disponibil în toate cele 23 de limbi ale UE, inclusiv în irlandeză.
Site-ul internet al FEG a înregistrat 284 181 de pagini consultate de
către 37 384 de vizitatori în 2011. Acțiuni promoționale întreprinse
în 2011 Comisia a elaborat o publicație, cu
ajutorul unor jurnaliști, intitulată „FEG în acțiune – articole
pe tema oportunităților create de FEG”. Broșura respectivă,
disponibilă pe site-ul internet al FEG, descrie impactul acțiunilor
FEG concrete în cinci state membre ale UE (Germania, Spania, Finlanda, Lituania
și Portugalia) și contextul acțiunilor specifice. În fiecare
caz, lucrătorii individuali care fuseseră concediați și
ulterior au beneficiat de sprijinul FEG își spun poveștile personale.
Mărturiile impresionante arată că FEG a sprijinit acești
lucrători să își îmbunătățească
situația personală într-o perioadă dificilă a vieții
lor. Cele cinci cazuri au fost: EGF/2007/004 FI/Perlos, EGF/2008/003 LT/Alytaus
Tekstilë, EGF/2008/004 ES/ Castilla y León & Aragón, EGF/2009/001
PT/Norte-Centro și EGF/2009/002 DE/Nokia. Eurobarometru Ediția specială
a Eurobarometrului privind „Politica europeană socială și de
ocupare a forței de muncă” (EBS 377[13])
din septembrie-octombrie 2011 a inclus o întrebare privind FEG care fusese deja
pusă în anchete Eurobarometru anterioare (octombrie 2008 și iunie 2009)
pentru a monitoriza schimbările de percepție asupra
notorietății fondului. La întrebarea
„Ați auzit vreodată sau ați citit despre Fondul european de
ajustare la globalizare care este un fond destinat ajutorării victimelor
globalizării?”, persoanele erau rugate să răspundă
după cum urmează: „Da, și știu foarte bine despre ce
este vorba”, sau „Da, dar nu știu foarte bine despre ce este
vorba”, sau „Nu, nu am auzit sau citit nimic despre acesta”. În 2011
rezultatele arată o ușoară creștere a
notorietății fondului în comparație cu rezultatele din 2009: 32
% dintre respondenții din UE auziseră de FEG, iar dintre
aceștia, 6 % au afirmat că știu foarte bine despre ce este
vorba. 68% din cei chestionați au răspuns că nu auziseră
niciodată de FEG – această proporție rămâne ridicată
și s-a ameliorat cu 2% în comparație cu anul precedent. 4.7.2. Reuniuni
cu autoritățile naționale și părțile interesate A șaptea și a opta reuniune a
persoanelor de contact ale Fondului european de ajustare la globalizare, care
sunt reprezentanții FEG în statele membre, au avut loc la 9 martie 2011
și la 20 octombrie 2011, la Bruxelles. O parte din fiecare misiune a fost
dedicată discutării propunerii Comisiei de a prelungi derogarea
aferentă crizei după 30 decembrie 20114 și revizuirii regulamentului actual
al FEG, cu propunerea Comisiei privind continuarea acestuia pe parcursul
perioadei 2014-202010. În perioada 25-26 ianuarie 2011 și la 8
martie 2011, s-au desfășurat două conferințe ale
părților interesate, la Bruxelles, pentru a discuta despre viitorul
FEG (după 2011 și după 2013). Acestea au fost finanțate din
bugetul de asistență tehnică pentru 2010 (articolul 8 alineatul
(1) din regulamentul FEG). Seminarul auditorilor FEG (finanțat din
bugetul de asistență tehnică pentru 2010) a avut loc la 7
aprilie 2011, la Bruxelles. 4.7.3. Conceperea
unui formular electronic de depunere a cererilor În urma unei cereri
de oferte, Comisia a contractat conceperea unui formular electronic FEG unei
societăți externe. Scopul noului formular este de a reduce timpul
necesar din momentul în care o cerere este pregătită de un stat
membru până la adoptarea propunerii prezentate de către Comisie
Parlamentului European și Consiliului. 4.7.4. Al
doilea Portret statistic al FEG 2007-2011 În urma unei cereri
de oferte, Comisia a contractat crearea celui de-al doilea Portret statistic al
FEG 2007-2011 cu o societate externă. Portretul urmează a fi publicat
în prima jumătate a anului 2012. 4.7.5. Evaluarea
FEG la jumătatea perioadei În conformitate cu articolul 17 alineatul (1)
litera (a) din regulamentul FEG, Comisia a efectuat o evaluare
intermediară a eficienței și viabilității rezultatelor
obținute de FEG, care a fost contractată unor experți externi.
Raportul final al evaluării a fost prezentat la sfârșitul anului 2011
și este disponibil pe site-ul internet al FEG (http://ec.europa.eu/egf). Evaluarea a fost
efectuată la nivelul instrumentului ca atare și la nivelul
diferitelor cazuri și măsuri FEG. Analiza efectelor pe termen lung a
sprijinului FEG a luat în considerare persoanele care au beneficiat de sprijin,
precum și angajatorii locali și comunitățile. Cincisprezece
cazuri FEG din opt state membre (Finlanda, Franța, Germania, Italia,
Lituania, Malta, Portugalia și Spania) au fost analizate. Acestea fuseseră
puse în aplicare în conformitate cu normele inițiale ale FEG (care s-au
aplicat începând din 2007 și până la sfârșitul lunii aprilie 2009),
și anume pragul de 1 000 de concedieri, 12 luni de punere în aplicare
și o rată de cofinanțare de 50%. Cele 15 cazuri evaluate sunt
cazurile pentru care au fost prezentate rapoarte finale de statele membre, din 2008
până în 2010 și care au fost lichidate ulterior[14]: || An de lichidare Nr. || SM || Cererea || EGF/2007/001 || FR || Peugeot || 2009 EGF/2007/003 || DE || BenQ || 2009 EGF/2007/004 || FI || Perlos || 2009 EGF/2007/005 || IT || Sardegna || 2011 EGF/2007/006 || IT || Piemonte || 2010 EGF/2007/007 || IT || Lombardia || 2011 EGF/2007/008 || MT || Textiles || 2009 EGF/2007/010 || PT || Lisboa-Alentejo || 2010 EGF/2008/001 || IT || Toscana || 2011 EGF/2008/002 || ES || Delphi || 2010 EGF/2008/003 || LT || Alytaus tekstilė || 2010 EGF/2008/004 || ES || Castilla Leon || 2010 EGF/2008/005 || ES || Catalonia || 2011 EGF/2009/001 || PT || North/Centre || 2011 EGF/2009/002 || DE || Nokia || 2010 Rezultatele
evaluării la jumătatea perioadei sunt pozitive, întrucât dovezile
strânse arată că FEG aduce o valoare adăugată
acțiunilor la nivelul statelor membre. După
douăsprezece luni de sprijin din partea FEG, 42% din lucrătorii
vizați și-au găsit noi locuri de muncă, cu rate de
reintegrare care continuă să crească pe termen mediu. Acesta
este un rezultat foarte bun, având în vedere că mulți dintre
lucrătorii care beneficiază de ajutor fac parte din rândul
persoanelor în căutarea unui loc de muncă mai dificil de ajutat. FEG
a ajutat serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele
membre să facă față situațiilor de criză cauzate
de concedieri masive bruște, completând eforturile existente la nivel
național, precum și asistența din cadrul Fondului social
european (FSE). Acest lucru a fost și mai important deoarece cea mai mare
parte a cererilor FEG s-au referit la concedieri în masă în regiunile
și localitățile care sunt deja defavorizate – în comparație
cu media națională respectivă – în ceea ce privește
șomajul, posibilitățile de angajare și dinamismul economic.
FEG permite statelor membre să ofere mai mult sprijin personalizat unui
număr mai mare de lucrători, pe o perioadă mai lungă decât
în sistemele lor standard și mai bine adaptat profilului și nevoilor
specifice ale fiecărui lucrător individual. Prin măsuri
direcționate în mod specific, locurile de muncă oferite de
piețele locale ale forței de muncă pot fi corelate cu
profilurile lucrătorilor concediați care beneficiază de
asistența FEG. Punerea în aplicare a FEG, de asemenea, favorizează o bună
comunicare între organismele naționale, regionale și locale din
statele membre. 5. Tendințe În măsura în
care cererile de contribuții din FEG devin tot mai numeroase, mai multe
date sunt disponibile pentru a identifica tendințele cererilor și
pentru a obține o vedere de ansamblu a direcției luate de
activitățile Fondului. Informațiile conținute în graficele
de mai jos și în anexă se referă la cele 97 de cereri din 32 de
sectoare economice primite din ianuarie 2007 până în decembrie 2011.
Informații mai detaliate, în cifre, vor fi prezentate în al doilea Portret
statistic al FEG pentru perioada 2007-2011, care urmează a fi publicat în
prima jumătate a anului 2012. Graficul
1: Numărul de cereri primite pentru perioada 2007-2011 || 2007 || 2008 || 2009 || 2010 || 2011 || Total legate de criză || ------- || ------ || 23 || 23 || 20 || 66 legate de comerț || 8 || 5 || 6 || 6 || 6 || 31 Total || 8 || 5 || 29 || 29 || 26 || 97 % din total || 8,2 % || 5,2 % || 29,9 % || 29,9 % || 26,8 % || 100,0 % În 2009, modificarea
regulamentului FEG, cu amendamentele sale permanente și temporare a avut
un impact vizibil în ceea ce privește numărul de cereri primite de
Comisia Europeană, care arată o creștere semnificativă a
cererilor începând din mai 2009. Pe toată perioada 2007-2011, au existat 31
de cereri legate de comerț și 66 de cereri legate de criză.
Aproximativ 80% din cererile primite din mai 2009 (odată cu intrarea în
vigoare a noii versiuni a regulamentului FEG) au fost legate de criza
financiară și economică globală. După cum se
arată în anexa 2, Țările de Jos și Spania sunt statele
membre care au prezentat cel mai mare număr de cereri de intervenție
a FEG (16 cereri fiecare), urmate de Italia (12) și Danemarca (8).
Șapte state membre încă nu au cerut sprijin FEG până la 31.12.2011:
Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Slovacia și Regatul Unit. Graficul
2: Sume FEG solicitate pentru fiecare stat membru pentru perioada 2007-2011 milioane EUR Pe toată perioada 2007-2011, o sumă
totală de 414,9 milioane EUR a fost solicitată de la FEG de un
număr de 20 state membre. Italia a solicitat cea mai mare sumă de
cofinanțare din FEG (66,2 milioane EUR/12 cereri) urmată de Irlanda (60,6
milioane/6 cereri) și Danemarca (49,9 milioane EUR/8 cereri). Sumele care
nu sunt încă aprobate sunt orientative, întrucât se pot schimba în
continuare în cursul etapei de evaluare.
Graficul
3: Numărul de lucrători vizați per stat membru, 2007-2011 Italia este statul membru care a solicitat
asistență FEG pentru cel mai mare număr de lucrători
concediați (13 910/12 cereri), fiind urmată de Spania (12 806/16
cereri) și Irlanda (9 835/6 cereri). În alte 11 țări,
numărul variază de la puțin peste 8 000 în Germania la
puțin peste 1 400 în România. În fiecare dintre celelalte șase state
membre care au depus cereri, numărul de lucrători implicați a
fost mai mic de 1 000. Graficul
4: Numărul de cereri în funcție de sector (NACE Rev. 2) pentru
perioada 2007-2011 În perioada 2007-2011, FEG a primit cereri de
la un total de 32 de sectoare de activitate (a se vedea anexa 1). Majoritatea
acestora proveneau de la industrii prelucrătoare, dar și sectorul
construcțiilor și al serviciilor. Patru sectoare de producție au
fost responsabile pentru cel mai mare număr de cereri: industria
automobilelor (14 cereri sau 14,4% din total), urmată de industria
textilă (10 cereri sau 10,3% din total), industria tipografică,
sectorul producției de mașini și echipamente (9 și,
respectiv, 8 cereri sau 8-9% fiecare). Aproximativ 10% (10 cereri) proveneau
din industria construcțiilor definită în sens larg, acoperind
construcția de clădiri, lucrări speciale de construcții
și activități de arhitectură și inginerie (aceasta ar
ajunge până la 14 cereri sau aproximativ 14% în cazul în care sectoarele
conexe, cum ar fi tâmplăria/dulgheria și ceramica ar fi fost, de
asemenea, incluse). Pentru aproape jumătate din sectoare, FEG a primit o
singură cerere. Graficul
5: Numărul de cereri în funcție de sector (NACE Rev. 2) pentru
perioada 2007-2011 Sectoarele în cauză sunt în primul rând
industria automobilelor, cu mai mult de 19 000 de lucrători vizați (21,7%
din totalul cererilor depuse), urmată de industria textilă (mai mult
de 11 000 de lucrători vizați sau 12,6% din totalul cererilor
depuse) și sectorul construcției de clădiri (aproape 7 000 de
lucrători vizați sau 7,8% din totalul cererilor depuse). Graficul
6: Contribuția medie a FEG per lucrător vizat în funcție de stat
membru, 2007 - 2011 în EUR || Medie Graficul 6 indică contribuția medie
a FEG per lucrător vizat. Contribuția FEG per lucrător vizat a
fost cea mai mare în Austria și Danemarca aproximativ 15 000 EUR și,
respectiv, 10 000 EUR. În schimb, în Lituania, Slovenia și Republica
Cehă, asistența solicitată a fost mai mică de 1 000
EUR per lucrător. 6. Concluzie Tendințele observate până în prezent
arată că cererile de intervenție din FEG sunt prezentate într-un
număr crescând de sectoare și de un număr din ce în ce mai mare
de state membre. În plus, statele membre dobândesc experiență în
domeniul selectării celor mai adecvate măsuri, al programării
ajutorului lor pentru lucrătorii concediați și al
utilizării FEG pentru a testa noi abordări. De asemenea, ele
utilizează tot mai mult posibilitatea de a realoca fonduri între măsuri
în cursul punerii în aplicare a proiectului în vederea utilizării
integrale a fondurilor disponibile. Faptul că „derogarea temporară
aferentă crizei” a FEG nu a fost prelungită după sfârșitul
anului 2011 (nu s-a obținut o majoritate calificată în Consiliu
întrucât opt țări au votat împotrivă) a limitat
posibilitățile pentru asistența UE pentru lucrătorii care
sunt încă puternic afectați de criza economică și
financiară. Din 2012 până la sfârșitul actualei
perioade de programare (sfârșitul lui 2013), modificările permanente
din regulamentul modificat (prag redus la 500 de concedieri, perioadă de
punere în aplicare de 24 de luni începând de la data depunerii cererii) vor
continua să se aplice, facilitând cererile din statele membre legate de
concedieri ca o consecință a schimbărilor structurale majore din
structura comerțului mondial. În cazul în care întregul potențial al
FEG este realizat, în complementaritate cu alte instrumente disponibile și
prin consultarea principalelor părți interesate, lucrătorii
concediați care sunt eligibili pentru sprijinul FEG pot fi ajutați în
mod specific și într-o manieră personalizată,
îmbunătățindu-și astfel oportunitățile pe
piața forței de muncă pe termen mediu și lung, pe
măsură ce piețele își revin treptat de pe urma crizei. Anexa 1 – cererile FEG în funcție de clasificarea activităților economice până la 31 decembrie 2011 (97 cereri) Industria automobilelor (NACE: Fabricarea de autovehicule, remorci și semiremorci, diviziunea 29) Nr. || SM || Cazul EGF/2007/001 || FR || Peugeot EGF/2007/010 || PT || Lisboa-Alentejo EGF/2008/002 || ES || Delphi EGF/2008/004 || ES || Castilla Leon EGF/2009/007 || SE || Volvo EGF/2009/009 || AT || Steiermark EGF/2009/013 || DE || Karmann EGF/2009/019 || FR || Renault EGF/2010/002 || ES || Cataluña EGF/2010/004 || PL || Wielkopolskie EGF/2010/015 || FR || Peugeot EGF/2010/031 || BE || General Motors Belgium EGF/2011/003 || DE || Arnsberg-Düsseldorf EGF/2011/005 || PT || Norte-Centro Industria textilă (NACE: Fabricarea produselor textile, diviziunea 13) Nr. || SM || Cazul EGF/2007/005 || IT || Sardegna EGF/2007/006 || IT || Piemonte EGF/2007/007 || IT || Lombardia EGF/2008/001 || IT || Toscana EGF/2008/003 || LT || Alytaus tekstilė EGF/2008/005 || ES || Catalonia EGF/2009/001 || PT || North/Centre EGF/2009/004 || BE || Oost-West Vlaanderen EGF/2009/005 || BE || Limburg EGF/2010/009 || ES || Valencia Articole de îmbrăcăminte (NACE: Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, diviziunea 14) Nr. || SM || Cazul EGF/2007/008 || MT || Textile EGF/2009/018 || LT || Articole de îmbrăcăminte EGF/2010/003 || ES || Galicia EGF/2010/014 || SI || Mura Industria tipografică (NACE: Tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor, diviziunea 18) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/026 || NL || Noord Holland și Utrecht EGF/2009/027 || NL || Noord Brabant și Zuid Holland EGF/2009/028 || NL || Limburg EGF/2009/029 || NL || Gelderland și Overijssel EGF/2009/030 || NL || Drenthe EGF/2010/027 || NL || N Brabant Div 18 EGF/2010/028 || NL || Overijssel Div 18 EGF/2010/029 || NL || Z Holland/Utrecht Div 18 EGF/2010/030 || NL || N Holland/Flevoland Div 18 Mașini și echipamente (NACE: Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., diviziunea 28) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/015 || DK || Danfoss Group EGF/2009/031 || DK || Linak EGF/2010/001 || DK || Nordjylland EGF/2010/006 || PL || H.Cegielski-Poznań EGF/2010/013 || PL || Podkarpackie EGF/2010/017 || DK || Midtjylland machinery EGF/2010/018 || DE || Heidelberger Druckmaschinen EGF/2010/022 || DK || LM Glasfiber Construcții de clădiri (NACE: Construcții de clădiri, diviziunea 41) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/011 || NL || Heijmans EGF/2009/017 || LT || Construcții EGF/2010/019 || IE || Construcții 41 EGF/2011/002 || IT || Trentino Alto Adige EGF/2011/006 || ES || Valencia EGF/2011/009 || NL || Gelderland EGF/2011/017 || ES || Aragon Lucrări speciale de construcții (NACE: Lucrări speciale de construcții, diviziunea 43) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/020 || IE || Construcții 43 EGF/2011/012 || NL || Noord Brabant-Zuid Holland Activități de arhitectură și inginerie (NACE: Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică, diviziunea 71) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/021 || IE || Construcții 71 Echipamente electronice (NACE: Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, diviziunea 26) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/023 || PT || Qimonda EGF/2010/008 || AT || AT&S EGF/2010/011 || NL || NXP Semiconductors EGF/2011/013 || DK || Flextronics EGF/2011/025 || IT || Lombardia Telefoane mobile (NACE: Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, diviziunea 26) Nr. || SM || Cazul EGF/2007/003 || DE || BenQ EGF/2007/004 || FI || Perlos EGF/2009/002 || DE || Nokia EGF/2011/014 || RO || Nokia Calculatoare (NACE: Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, diviziunea 26) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/008 || IE || Dell Industria metalurgică (NACE: Industria metalurgică, diviziunea 24) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/022 || BG || Kremikovtsi AD (neeligibil) EGF/2010/007 || AT || Steiermark-Niederösterreich EGF/2011/021 || NL || Zalco Echipamente casnice (NACE: Fabricarea echipamentelor electrice, diviziunea 27) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/006 || IT || Gruppo Merloni EGF/2009/010 || LT || AB Snaige EGF/2011/023 || IT || Antonio Merloni Comerț cu amănuntul (NACE: Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor, diviziunea 47) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/010 || CZ || Unilever EGF/2010/016 || ES || Aragon EGF/2011/004 || EL || Aldi Hellas Tâmplărie și dulgherie (NACE: Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei, diviziunea 16) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/020 || ES || Castilla La Mancha EGF/2011/022 || ES || Castilla y León-Castilla-La Mancha Construcții navale (NACE: Fabricarea altor mijloace de transport, diviziunea 30) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/025 || DK || Odense Steel Shipyard EGF/2011/008 || DK || Odense Steel Shipyard Motociclete (NACE: Fabricarea altor mijloace de transport, diviziunea 30) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/026 || IT || Emilia Romagna Industria prelucrării metalelor (NACE: Fabricarea produselor metalice cu excepția mașinilor și echipamentelor, diviziunea 25) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/018 || ES || País Vasco EGF/2011/019 || ES || Galicia Fabricarea încălțămintei (NACE: Fabricarea articolelor din piele și a produselor derivate, diviziunea 15) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/026 || PT || Rohde EGF/2011/020 || ES || Valencia Comerț cu ridicata (NACE: Comerț cu ridicata, diviziunea 46) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/012 || NL || Noord Holland ICT Întreținerea aeronavelor (NACE: Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, diviziunea 33) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/021 || IE || SR Technics Activități de editare (NACE: Activități de editare, diviziunea 58) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/024 || NL || Noord Holland și Zuid Holland Mobilă (NACE: Fabricarea de mobilă, diviziunea 31) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/016 || LT || Mobilă Ceramică (NACE: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, diviziunea 23) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/014 || ES || Valencia EGF/2011/007 || IT || Lazio Sticlă cristal (NACE: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, diviziunea 23) Nr. || SM || Cazul EGF/2009/012 || IE || Waterford Crystal Piatră/Marmură (NACE: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, diviziunea 23) Nr. || SM || Cazul EGF/2010/005 || ES || Valencia Transport rutier (NACE: Transporturi terestre și transporturi prin conducte, diviziunea 49) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/001 || AT || Nieder- und Oberösterreich Produse din tutun (NACE: Fabricarea produselor din tutun, diviziunea 12) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/010 || AT || Austria Tabak Activități de asistență socială (NACE: Activități de asistență socială, fără cazare, diviziunea 88) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/011 || AT || Soziale Dienstleistungen Produse farmaceutice (NACE: Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, diviziunea 21) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/015 || SE || AstraZeneca Servicii legate de TIC (NACE: Programarea computerelor, consultanță și activități asociate, diviziunea 62) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/016 || ES || Agile Antrepozitare și depozitare (NACE: Antrepozitare și activități auxiliare de transport, diviziunea 52) Nr. || SM || Cazul EGF/2011/24 || IT || Medcenter || || Număr total de cereri: 97 numărul total de sectoare industriale: 32 Ca în tabelul de mai sus, următoarele opt subsectoare NACE sunt luate în considerare ca sectoare distincte: calculatoare, telefoane mobile, echipamente electronice (NACE 26) construcții navale, motociclete (NACE 30) ceramică, sticlă cristal, piatră/marmură(NACE 23) *) următoarele șase cazuri au fost retrase de statele membre (la 31/12/2011) și nu sunt incluse în listă: EGF/2007/002 FR Renault (retras în iulie 2009) EGF/2007/009 ES Delphi (retras în 2007) EGF/2009/003 AT Magna Steyr (retras în 2009) EGF/2009/025 NL Noord Brabant (retras în aprilie 2010) EGF/2010/023 ES Lear (retras în iulie 2011) EGF/2010/024 NL ABN Amrobank (retras în martie 2011) Anexa 2 – O privire de ansamblu asupra cererilor FEG până la 31 decembrie 2011, defalcate pe state membre și tipul de cerere (articolul 1) 1) Tabelul
reflectă modificări la 31.12.2011. 2) O
derogare temporară de extindere a domeniului de aplicare a FEG la criza
economică și financiară mondială și creșterea
cofinanțării FEG la 65% din costurile totale aplicate tuturor
cererilor primite începând cu 1 mai 2009 până la 30 decembrie 2011
[Regulamentul (CE) nr. 546/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006
(JO L 167, 29.6.2009). 3) Una
dintre cererile depuse (FEG/2009/022 BG/Kremikovtsi) a fost neeligibilă
(SEC (2010) 993 final din 30.8.2010). 4) Șase
cazuri retrase de statele membre solicitante nu sunt incluse în statistici. 5) Șapte
state membre nu au cerut încă sprijinul FEG până la 31.12.2011:
Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Slovacia și Regatul Unit. [1] Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 din 20 decembrie 2006
privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, JO L 406, 30.12.2006,
p. 1, astfel cum a fost corectat în JO L 48, 22.2.2008, p. 82, în toate limbile
și în JO L 202, 31.7.2008, p. 74, numai în limba engleză. [2] Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European
și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE)
nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO
L 167, 29.6.2009). [3] Aplicabilă cererilor FEG depuse între 1.5.2009
și la 30.12.2011, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1a) din
regulamentul FEG modificat. [4] Propunerea Comisiei din 10 iunie 2011 [COM(2011) 336
final]. [5] Inclusiv două cazuri care au fost retrase în 2011
(EGF/2010/023 ES/Lear și EGF/2010/024 NL/ABN Amrobank). [6] Construcția de clădiri (4), autovehicule (2),
echipamente electronice (2), industria prelucrării metalelor (2), domeniul
construcțiilor navale (1), fabricarea încălțămintei (1),
metale de bază (1), comerțul cu amănuntul (1), produse ceramice
(1), activități de construcție specializate (1), telefoane
mobile (1), tâmplărie și dulgherie (1), aparate de uz casnic (1),
transport rutier (1), produse din tutun (1), activități de
asistență socială (1), produse farmaceutice (1), servicii legate
de TIC (1) antrepozitare și depozitare (1), motociclete (1). [7] Fără a lua în calcul 382 200 EUR,
rambursați de Spania pentru un caz retras în 2011 (FEG 2010/023 ES/Lear). [8] Comisia a realizat acest tabel pe baza măsurilor
puse în aplicare de statele membre astfel cum se menționează în
rapoartele lor finale. Categoriile de măsuri sunt similare, dar nu
identice cu metodologia Eurostat descrisă în documentul „Baza de date
consacrată politicii privind piața forței de muncă –
Metodologie – Revizuire din iunie 2006”. Anumite măsuri cofinanțate,
precum alocațiile pentru căutarea unui loc de muncă,
alocațiile de formare și alocațiile de subzistență
pentru persoanele care beneficiază de măsuri active ale pieței
muncii, de exemplu, nu intră în niciuna din categoriile Eurostat. [9] COM(2011) 500 final, 29.6.2011. [10] COM(2011) 608 final, 6.10.2011. [11] JO C 139, 14.6.2006, p. 1. [12] JO L 154, 19.6.2010, p. 27. [13] http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_377_en.pdf. [14] Fără a lua în calcul cererea EGF/2007/002
FR/Renault care a fost retrasă în 2009.