RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Raport anual pe 2012 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea în aplicare a acestora în 2011

CONFRUNTAREA CU NOILE PROVOCĂRI

2011 a fost un an în care a trebuit să facem față unor noi provocări și să găsim soluții noi pentru cele existente. Primăvara arabă – mișcările populare din vecinătatea sudică a UE – a condus la apeluri pentru promovarea democrației și a justiției sociale. Pe măsură ce situația în lumea arabă a evoluat, sprijinul umanitar și măsurile de protecție civilă inițiale ale UE au fost urmate de strategii specifice și de asistență adaptată acestor țări, destinate să sprijine reformele durabile și dezvoltarea economică favorabilă incluziunii. În Africa Subsahariană, cel mai nou stat al lumii, Sudanul de Sud, a fost întâmpinat cu un pachet de sprijin din partea UE.

În calitate de cel mai mare donator de ajutor din lume, furnizând, la nivel mondial, peste 50% din asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), UE și statele sale membre și-au afirmat angajamentul pe termen lung în favoarea reducerii sărăciei. Comunicarea intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării”[1] a evidențiat sprijinul acordat pentru reducerea sărăciei, democrație, buna guvernanță, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și necesitatea de a oferi ajutor acolo unde este cel mai necesar și unde poate avea cel mai mare impact. Această comunicare a avut o rezonanță deosebită având în vedere climatul economic dificil în zona euro. Cel mai mare eveniment pe tema dezvoltării de pe agenda mondială, Forumul la nivel înalt din Busan, Coreea de Sud, din noiembrie 2011, a subliniat de asemenea necesitatea de a spori eficacitatea și coordonarea și de a oferi ajutor prin intermediul „sistemelor naționale”. Adoptarea unei Agende a schimbării a coincis cu adoptarea viitoarei abordări a sprijinului bugetar al UE destinat țărilor terțe[2] – unul dintre principalele instrumente care servește la creșterea impactului și îmbunătățirea rezultatelor. Programul cheltuielilor pentru noile priorități este prezentat în cadrul noilor propuneri pentru finanțarea ajutorului extern și a dezvoltării, care fac parte din cadrul financiar multianual (2014-2020) și au fost publicate în decembrie 2011.

O Agendă a schimbării – modernizarea politicii de dezvoltare a UE

Cele două elemente fundamentale ale Agendei schimbării sunt, pe de o parte, drepturile omului, democrația și buna guvernanță și, pe de altă parte, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Această creștere durabilă și favorabilă incluziunii va fi stimulată prin promovarea incluziunii sociale și a dezvoltării umane, a muncii decente, a integrării comerciale și regionale, a agriculturii durabile, a aprovizionării cu energie și a accesului la energie. Se propune o abordare diferențiată. Aceasta înseamnă că, în următorul cadru financiar multianual al UE, ajutorul oferit unor țări – în special din rândul celor care sunt acum donatori de sine stătători – se va reduce sau va fi eliminat și va fi înlocuit cu forme alternative de cooperare. Datorită acestei noi abordări, UE va fi mult mai capabilă să promoveze și să-și apere valorile fundamentale și să-și respecte angajamentele internaționale față de vecini, în special cei aflați pe calea aderării la UE, precum și cei în curs de tranziție, precum și față de cei mai săraci și mai vulnerabili la nivel mondial.

Noua politică prevede, de asemenea, o coordonare mai bună a donatorilor, în special a statelor membre ale UE, pentru a evita duplicările și a crește coerența și impactul. UE va privilegia sectoarele cu un impact semnificativ asupra reducerii sărăciei, cum sunt guvernanța, protecția socială, sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă, agricultura și energia. În viitor, ajutorul bilateral acordat țărilor se va concentra asupra a cel mult trei sectoare[3]. Politica actualizată include, de asemenea, instrumente inovatoare, precum îmbinarea granturilor cu împrumuturile și participarea sectorului privat.

În contextul revizuirii mandatului extern al Băncii Europene de Investiții, Comisia examinează posibilitatea creării unei platforme a UE pentru cooperarea și dezvoltare în vederea optimizării mecanismelor care permit îmbinarea granturilor și a împrumuturilor în regiunile externe[4].

Energia contribuie la reducerea sărăciei

Energia joacă un rol important în reducerea sărăciei; ea permite satisfacerea nevoilor de bază ale oamenilor, precum gătitul alimentelor, sănătatea, accesul la locuințe, comunicațiile și munca decentă. Ea este, de asemenea, generatoare de venituri, grație oportunităților de afaceri pe care le creează. Cu aproximativ 2 miliarde de EUR alocate sectorului energetic din țările în curs de dezvoltare în ultimii șapte ani, UE este unul dintre liderii mondiali în acest domeniu. Pentru a finanța proiecte pe întregul continent african, au fost utilizate instrumente ale UE, precum Instrumentul financiar UE-ACP pentru energie, Programul Africa-UE pentru surse de energie regenerabile și Fondul fiduciar pentru infrastructură UE-Africa. Comisia dorește să mărească valoarea fondurilor alocate sectorului, implicând în viitoarele proiecte sectorul privat și băncile de dezvoltare. Comisarul european pentru dezvoltare face parte dintr-un grup la nivel înalt pentru energie durabilă pentru toți, înființat de Secretarul General al ONU Ban Ki-Moon, care urmărește să mobilizeze fonduri din toate sectoarele societății pentru a alimenta programele în domeniul energiei. Energia este, de asemenea, un sector de bază al Agendei schimbării.

Sprijinul bugetar – un vector al schimbării

Comunicarea privind viitoarea abordare a sprijinului bugetar al UE, publicată concomitent cu propunerile pentru Agenda schimbării în octombrie 2011, a consolidat utilizarea acestui instrument de dezvoltare ca vector al schimbării. Sprijinul bugetar este o modalitate de ajutor care presupune dialog, transferuri financiare către conturile naționale de trezorerie ale țării partenere, evaluarea performanțelor și dezvoltarea capacităților, bazându-se pe parteneriat și responsabilitate reciprocă. Noua abordare ar trebui să permită o diferențiere mai mare a operațiunilor de sprijin bugetar, permițând UE să se adapteze mai bine la contextul politic, economic și social al țării partenere. UE va pune un accent mai mare pe responsabilitatea reciprocă și pe angajamentul comun față de drepturile omului, democrație și statul de drept, precum și față de transparența și supravegherea bugetului.

Un nou cadru financiar

Propunerile Comisiei din iunie 2011 privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 s-au bazat pe propunerile privind „Un buget pentru Europa 2020”[5], care au evidențiat domeniile în care UE ar putea să joace un rol important într-o lume din ce în ce mai globalizată. UE rămâne fidelă angajamentelor asumate în cadrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și îndeplinirii obiectivului de asistență oficială pentru dezvoltare (ODA) de 0,7% din venitul național brut (VNB) până în 2015. Pentru a atinge aceste obiective, s-a propus să se mărească sumele prevăzute în buget pentru finanțarea acțiunii externe de la 56,8 miliarde la 70 miliarde EUR și să se recurgă în mai mare măsură la instrumentele financiare inovatoare (împrumuturi, garanții, instrumente de capital propriu și instrumente de partajare a riscurilor) destinate să catalizeze investițiile private și să consolideze instituțiile din țările beneficiare. De asemenea, s-a propus ca sumele alocate Fondului european de dezvoltare (FED) destinat unui grup de 79 de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific să crească de la 23 de miliarde EUR pentru șase ani la 30,3 miliarde EUR pentru șapte ani (în prețuri din 2011) și să continue să fie finanțate direct de statele membre ale UE.

Luarea deciziilor în comun

2011 a fost primul an de existență a noului Serviciu European de Acțiune Externă (SEAE) aflat în subordinea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. În 2011, SEAE a colaborat cu serviciile Comisiei la formularea unui răspuns comun la crizele din Libia și din Tunisia și la elaborarea unor propuneri privind noul cadru financiar multianual. Rețeaua mondială de 140 de delegații ale UE întreprinde acțiuni politice, diplomatice și strategice în numele UE și furnizează sprijin statelor membre prin activități precum elaborarea în comun a rapoartelor. În contextul în care unele servicii diplomatice își restrâng resursele pentru a se concentra asupra altor priorități, valoarea adăugată a delegațiilor UE constă în a garanta că UE este bine reprezentată în lume. Nu este vorba de a înlocui serviciile diplomatice naționale, ci, mai degrabă, de a utiliza mai rentabil și mai eficient resursele și de a consolida rolul UE pe arena mondială.

Primăvara arabă – răspunsul oferit vecinilor din sud

În martie 2011, UE și-a reafirmat sprijinul acordat populațiilor din zona sud-mediteraneeană pentru o mai mare respectare a drepturilor omului, dezvoltarea democrației și îmbunătățirea condițiilor de viață. În cadrul politicii europene de vecinătate (PEV), UE a propus vecinilor din sud un „parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită” bazat pe o metodă de stimulare, pe sprijinirea partenerilor care s-au angajat să realizeze reforme și pe stabilirea unei legături mai strânse între abordarea strategică și programul de sprijin financiar. Astfel, în vecinătatea sudică, UE a reorientat 600 de milioane EUR către obiectivele prevăzute în parteneriat: transformarea democratică, un parteneriat cu populația și cu societatea civilă și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii.

UE pune la dispoziția țărilor partenere la PEV, din bugetul său, o sumă suplimentară de 1 miliard EUR pentru a sprijini punerea aplicare a comunicării comune intitulate „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”, publicată în mai 2011. Cea mai mare parte a acestor resurse suplimentare (670 de milioane EUR) vor fi canalizate prin două programe-cadru: SPRING (Sprijin pentru parteneriat, reforme și creștere favorabilă incluziunii) în vecinătatea sudică (540 de milioane EUR pentru 2011-2013) și EaPIC (Programul de integrare și cooperare din cadrul Parteneriatului estic - Eastern Partnership Integration and Cooperation) în vecinătatea estică (130 de milioane EUR pentru perioada 2012-2013).

Restul fondurilor suplimentare au fost alocate în cea mai mare parte programelor de învățământ superior (Tempus, Erasmus Mundus etc.) și pentru a sprijini organizațiile societății civile și actorii nestatali. A fost creat un instrument pentru societatea civilă, cu un buget de 26,4 milioane EUR pentru 2011, destinat să dezvolte capacitățile acesteia din urmă de a promova reformele și de a spori responsabilitatea publică atât în vecinătatea estică, cât și în cea sudică a UE. Pentru a răspunde evenimentelor cruciale ale Primăverii arabe, a fost pregătit un alt program pentru siguranța investițiilor în regiunea mediteraneană: Investment Security in the Mediterranean Region (ISMED).

În întreaga lume

În 2011, pentru a-și consolida relațiile în lume, UE a utilizat și aprofundat gama sa completă de acorduri de cooperare existente, precum și de acorduri comerciale și de asociere și de instrumente specializate.

Independența Sudanului de Sud în iulie 2011 a dus la deschiderea unei noi delegații a UE la Juba, Sudanul de Sud. Statele membre ale UE și Comisia au convenit să îmbunătățească coordonarea și coerența ajutoarelor programând în comun fonduri în valoare de 800 de milioane EUR într-un singur document de strategie pentru perioada 2011-2013, punând accentul pe sănătate, educație, dezvoltare rurală, promovarea statului de drept și îmbunătățirea accesului la apă și la salubritate. Din această sumă, 200 de milioane EUR au provenit din FED.

Evenimentele din Africa de Nord au avut, de asemenea, repercusiuni pe termen scurt și posibil pe termen lung asupra vecinilor din sud ai acestei regiuni, în special asupra țărilor din zona Sahel și a țărilor învecinate. Prin intermediul Instrumentului de stabilitate (IdS), UE a reacționat la cererile de sprijin imediat al eforturilor de stabilizare în această regiune, inclusiv prin satisfacerea nevoilor legate de mijloace de subzistență și a nevoilor conexe ale migranților care se întorc (în special din Libia) și ale altor populații. Strategia UE privind securitatea și dezvoltarea în regiunea Sahel s-a preocupat de repercusiunile pe termen lung legate de securitatea și dezvoltarea regiunii. Un ajutor inițial de 150 de milioane EUR a fost distribuit între Mali, Mauritania și Niger, fiind alocat activităților de dezvoltare și guvernanță, precum și consolidării sistemelor judiciare respective. Această regiune se confruntă în continuare cu dificultăți multiple și legate unele de altele: sărăcia extremă, efectele schimbărilor climatice, crize alimentare frecvente, creșterea rapidă a populației, o guvernanță fragilă, corupție, tensiuni interne nesoluționate, risc de extremism violent și de radicalizare, trafic ilicit și amenințările terorismului la adresa securității.

Crizele alimentare din Cornul Africii sunt una dintre problemele majore care au apărut în regiune în 2011. UE a acordat fonduri suplimentare pentru Etiopia (13,75 milioane EUR), Djibouti (aproximativ 4,5 milioane EUR) și Somalia (25 de milioane EUR). În noiembrie 2011, s-a convenit asupra unui nou cadru strategic pentru Cornul Africii, care include numirea primului reprezentant al UE în regiune, al cărui mandat inițial se concentrează asupra Somaliei și agravării problemei reprezentate de piraterie în regiune. De asemenea, UE a suplimentat sprijinul pentru Côte d’Ivoire, acordând acestei țări 125 de milioane EUR pentru a ajuta noile autorități în subordinea președintelui Alassane Ouattara să restabilească stabilitatea politică și economică a țării. De asemenea, s-au realizat progrese în punerea în aplicare a celui de al doilea plan de acțiune din cadrul Strategiei comune UE-Africa (JAES) și a celor opt parteneriate tematice. Platforma Africa-UE pentru dialogul privind guvernanța și drepturile omului a prezentat propuneri cu privire la administrarea resurselor naturale în situații de conflict și după conflicte, în sprijinul măsurilor recent adoptate de UE în favoarea unei transparențe mai mari a activităților industriilor extractive și forestiere europene în Africa.

În 2011, UE a acordat o atenție deosebită vecinilor săi orientali care percep UE ca pe un partener, un catalizator de reforme și un pol de atracție economică. În cadrul celei de a doua reuniuni la nivel înalt a Parteneriatului estic, care s-a desfășurat la Varșovia în perioada 29­30 septembrie 2011, UE și vecinii săi din est și-au reînnoit angajamentele, iar UE a promis să aloce până la 130 de milioane EUR în plus pentru perioada 2012-2013 partenerilor care s-au angajat să întreprindă reforme. O conferință internațională organizată de Ucraina cu ocazia celei de a 25-a aniversare a accidentului nuclear de la Cernobîl a avut ca rezultat alocarea unui buget suplimentar de 550 de milioane EUR pentru programul destinat construcției unei noi structuri de izolare și protejării populației și a mediului împotriva consecințelor deteriorării sarcofagului care acoperă reactorul 4 al centralei de la Cernobîl. UE s-a angajat să aloce o sumă suplimentară de 110 milioane EUR în cadrul Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară.

Pentru țările din Asia Centrală, UE este un aliat politic apropiat și un partener de încredere pe care se pot baza în cursul procesului de tranziție dificil în care s-au angajat, oferindu-i, în același timp, oportunități economice. În cadrul reuniunii miniștrilor afacerilor externe din UE și din țările din Asia Centrală, care a avut loc la Tașkent în 7 aprilie 2011, cei doi parteneri și-au reînnoit angajamentele față de obiectivele și punerea în aplicare a strategiei UE/Asia Centrală și au decis să îndrepte resursele disponibile pentru perioada 2012-2013 către realizarea unor reforme politice și socioeconomice esențiale.

Reuniunea la nivel înalt UE-America Latină/Caraibi (ALC) care a avut loc la Madrid în mai 2010 a marcat consolidarea relațiilor politice cu regiunea ALC. Primul acord de asociere interregional a fost încheiat cu America Centrală și a fost inițiat un acord comercial multilateral cu Columbia și Peru. S-au făcut progrese și în negocierile dintre UE și Piața Comună a Sudului, MERCOSUR, cu privire la un acord de asociere. Totodată, în noiembrie 2011 a fost inaugurat sediul fundației UE-ALC în Hamburg, Germania.

De asemenea, UE și-a intensificat relațiile cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și și-a consolidat relațiile bilaterale cu cele zece state membre ale blocului prin negocierea și punerea în aplicare a acordurilor bilaterale de parteneriat și cooperare (APC) și a acordurilor de liber schimb (ALS). Unul dintre cele mai reușite proiecte finanțate de UE pentru întreaga regiune a Asiei este SWITCH Asia, un program pluridimensional care promovează producția și consumul durabil, prin finanțarea unei serii de proiecte mici pe întregul continent. Programul contribuie la reducerea sărăciei și la îmbunătățirea calității vieții [Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) 1 și 7], promovând totodată economia ecologică.

În zona Caraibilor, un număr semnificativ de inițiative lansate în 2010 au continuat. Un proiect final al strategiei comune UE-Caraibi, care a fost discutat în cadrul reuniunii la nivel înalt UE-CARIFORUM în 2010, a fost pregătit pentru analiză instituțională și se așteaptă să fie prezentat în cursul anului 2012. Punerea în aplicare a acordului de parteneriat economic (APE) UE-CARIFORUM a avansat. Mult așteptatul Fond fiduciar pentru infrastructura din Caraibi a fost aprobat de Comitetul FED sub forma unui instrument de investiții în zona Caraibilor care urmează să fie lansat în 2012.

Schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare amenințare la adresa regiunii Pacificului, poate împiedica îndeplinirea ODM. Ca urmare a inițiativei EU-Pacific privind schimbările climatice, lansată în decembrie 2010, comisarul UE pentru dezvoltare s-a întâlnit cu miniștrii țărilor din Pacific în cadrul unei conferințe regionale la nivel înalt (Vanuatu, martie 2011), care a condus la reafirmarea angajamentului de cooperare pentru dezvoltare cu impact major, care vizează combaterea schimbărilor climatice, reducerea sărăciei, promovarea drepturilor omului, a democrației și a egalității de gen, precum și realizarea tuturor ODM-urilor. În 2012, se preconizează prezentarea de către Comisie și de Înaltul Reprezentant a unei comunicări comune intitulate „Către un parteneriat reînnoit pentru dezvoltare UE-Pacific”.

Pe parcursul anului 2011, UE a continuat să își asume rolul de lider în combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial, încurajând realizarea de progrese în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice. Ea și-a respectat angajamentele de a furniza finanțare pentru o punere în aplicare rapidă și și-a intensificat activitățile diplomatice în domeniul schimbărilor climatice înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice care a avut loc la Durban, Africa de Sud, în noiembrie 2011.

UE finanțează proiecte în domeniul apei

Între 2004 și 2012, 272 de proiecte au fost cofinanțate în cadrul Facilității pentru apă ACP creată de UE pentru a ameliora aprovizionarea cu apă, igiena și salubritatea, precum și pentru gestionarea apei în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Facilitatea a fost dotată inițial cu un buget de 700 de milioane EUR din partea UE și 12 milioane EUR sub forma unei finanțări acordate de guvernul spaniol.

În cadrul mai larg al Inițiativei Uniunii Europene privind apele (EUWI), lansată în 2002, continuă eforturile de mobilizare a fondurilor, din diferite surse, pentru alimentarea cu apă și salubrizare. Începând din 2004, UE a permis deja unui număr de peste 32 de milioane de persoane să beneficieze de o alimentare mai bună cu apă și unui număr de peste 9 milioane de persoane să aibă acces la instalații sanitare. Pornind de la realizările Inițiativei UE privind apele și ale Facilității UE-ACP pentru apă, UE va continua să sprijine cooperarea internațională și să promoveze abordările inovatoare care întăresc legăturile dintre apă și alte sectoare, cum ar fi agricultura și energia.

În Agenda schimbării, Comisia a subliniat că noile politici ar trebui să lupte împotriva inegalităților și, în special, să ofere persoanelor sărace un acces mai bun la terenuri, apă și energie, fără a afecta mediul. În total, ea a alocat aproximativ 3 miliarde EUR proiectelor legate de apă și canalizare între 2003 și 2010. În acest timp, asistența UE pentru dezvoltare în sectorul apei și al salubrității aproape s-a triplat.

Realizarea ODM-urilor

Raportul anual pe 2011 prezintă în detaliu modul în care fiecare proiect și program al UE contribuie la realizarea ODM-urilor în toate continentele și regiunile. UE a elaborat programe și a dezvoltat instrumente specifice care să permită realizarea mai eficientă a OMD-urilor, inclusiv a acelor obiective a căror îndeplinire a rămas cel mai mult în urmă – mortalitatea infantilă și maternă. La sfârșitul anului 2011, a fost adoptată prima componentă a Inițiativei UE în favoarea realizării ODM-urilor, în valoare de 1 miliard EUR, lansată în septembrie 2010. Ea se axează pe țările care înregistrează cele mai mari întârzieri în materie de realizare a ODM-urilor. Mecanismul alimentar al UE contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea securității alimentare și a alimentației. Până la sfârșitul anului 2011, acest mecanism al UE, dotat cu un buget de 1 miliard EUR, a finanțat 134 de proiecte implementate de ONG-uri și de agenții din statele membre ale UE, 69 de proiecte implementate de organizații internaționale, trei proiecte regionale și zece măsuri de sprijinire a bugetului.

Agenda schimbării înscrie, de asemenea, agricultura durabilă, securitatea alimentară și alimentația printre prioritățile de pe agenda UE de cooperare pentru dezvoltare. Pentru a ajuta țările să realizeze ODM3 privind egalitatea de gen, programul tematic al UE „Investiții în capitalul uman” a finanțat două inițiative majore în domeniul egalității de gen în 2011, și anume o inițiativă privind emanciparea socială și economică a femeilor și un nou program al Organizației Națiunilor Unite privind creșterea responsabilității pentru finanțarea egalității de gen.

Consolidarea drepturilor omului și a bunei guvernanțe

În 2011, UE a utilizat o gamă largă de instrumente și politici externe pentru promovarea și protejarea drepturilor omului și a bunei guvernanțe și pentru lupta împotriva inegalității de gen. În decembrie 2011, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o comunicare comună intitulată „Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene – către o abordare mai eficientă”[6]. Reafirmând abordarea adoptată de UE în ceea ce privește drepturile omului, comunicarea urmărește să adapteze promovarea drepturilor omului la condițiile locale și prevede modalitățile în care poate fi valorificată influența colectivă a UE. De asemenea, în conformitate cu propunerile privind noul cadru financiar multianual, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului va fi consolidat, una dintre propuneri vizând sporirea sprijinului pentru societatea civilă în întreaga lume.

O atitudine sensibilă față de tăierea genitală feminină

Cooperarea UE cu Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) s-a bucurat de un succes considerabil în reducerea cazurilor de mutilare/tăiere a organelor genitale feminine și a căsătoriilor copiilor, care afectează viețile multor fete. Pus în aplicare de UNICEF, programul a beneficiat de o finanțare totală din partea UE de 3 991 000 EUR în perioada 2008-2012. Proiectul, care a vizat Egiptul, Eritreea, Etiopia, Senegalul, Sudanul și India, a urmărit să schimbe normele și atitudinile sociale, desfășurând, cu ajutorul unor lideri respectați ai comunității, activități educaționale și discuții pe teme sensibile în comunitățile rurale. Datorită unei astfel de abordări sensibile, Senegalul este pe punctul de a deveni prima țară care va declara renunțarea la practica tradițională.

Perspective

Agenda schimbării și propunerile privind sprijinul bugetar care o însoțesc actualizează politicile externe și de dezvoltare ale UE pentru a-i permite să facă față provocărilor unei lumi în continuă schimbare. Această agendă modernizată dorește să se concentreze asupra cooperării pentru dezvoltare în sprijinul drepturilor omului, al democrației, al bunei guvernanțe și al unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Agricultura durabilă, securitatea alimentară, energia durabilă, stimularea sectorului privat ca partener de dezvoltare, munca decentă și nivelurile minime de protecție socială reprezintă domenii importante în acest context.

Este recunoscut faptul că UE își poate îmbunătăți instrumentele cu ajutorul cărora să susțină schimbările durabile în societățile aflate în tranziție în funcție de situațiile și nevoile lor. Țările cu venituri reduse sunt deosebit de vulnerabile la șocuri externe. Pentru a le ajuta să devină mai rezistente, cu timpul, la șocuri, comunicările comune din 2011 au propus să se acorde o atenție mai mare mobilizării veniturilor interne, consolidării rețelelor de securitate socială, creșterii eficienței cheltuielilor publice și măsurilor menite să diversifice economiile. Cu toate acestea, va fi nevoie de timp pentru ca toate beneficiile acestor politici să se facă simțite. Comisia va analiza, de asemenea, posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al unor proiecte inovatoare, precum SPRING, asupra altor părți ale lumii.

Sunt necesare mecanisme pe termen scurt pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să reacționeze la efectele economice și financiare ale șocurilor externe. Bazându-se pe experiența dobândită ca urmare a punerii în aplicare a instrumentului FLEX, a mecanismului alimentar și a mecanismului FLEX pentru vulnerabilitate (V-FLEX) în favoarea țărilor care se confruntă cu recesiunea economică, Comisia lucrează la elaborarea unor mecanisme noi pentru amortizarea șocurilor. Realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și cadrul care va urma după acestea vor rămâne în centrul atenției în 2012 în perspectiva viitoarei evaluări a ODM-urilor de către ONU în 2013.

[1]               COM(2011) 637 final

[2]               COM(2011) 638 final

[3]               Eventual, cu excepția țărilor candidate și a potențialelor țări candidate la aderarea la UE, care beneficiază de finanțări în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare.

[4]               Decizia 1080/2011/UE

[5]               COM(2011) 500 final

[6]               http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0886:FIN:RO:PDF