CUPRINS

certificarea conturilor. 2

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA PENTRU RESURSELE FED. 3

PARTEA I – CONTURI ANUALE FED: FONDURI GESTIONATE DE CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ. 8

1......... SITUAȚII FINANCIARE PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE. 9

1.1...... CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ CONSOLIDAT, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRII ACTIVELOR NETE  9

1.2...... CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE. 13

1.3...... CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE. 16

1.4...... CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE. 19

1.5...... NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED  22

2. RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ. 46

2.1...... ALOCĂRI 50

2.2 CONTURI CONSOLIDATE. 53

2.3...... ALTE INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA. 58

PARTEA II – CONTURI ANUALE FED: SITUAȚII FINANCIARE PRIVIND FACILITATEA DE INVESTIȚII 59

3......... SITUAȚII FINANCIARE PRIVIND FACILITATEA DE INVESTIȚII 61

3.1...... SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL CARE SE ÎNCHEIE LA 31 DECEMBRIE 2011  61

3.2...... SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2011. 62

3.3...... SITUAȚIA MODIFICĂRILOR RESURSELOR DIN CONTRIBUȚII 63

3.4...... SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR PENTRU EXERCIȚIUL CARE SE ÎNCHEIE LA 31 DECEMBRIE 2011  64

3.5...... NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE. 65

ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE. 95

certificarea conturilor

Conturile anuale aferente celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul 2011 au fost întocmite în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare, precum și în conformitate cu principiile, regulile și metodele contabile descrise în anexa la situațiile financiare.

Confirm că sunt responsabil de întocmirea și prezentarea conturilor anuale aferente celui de al 8­lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare.

Am obținut de la ordonatorul de credite și de la BEI, care garantează corectitudinea, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare care prezintă activele și pasivele Fondului european de dezvoltare și execuția bugetară a acestuia.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru validarea conturilor, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare prezintă în mod fidel și corect poziția financiară a fondurilor europene de dezvoltare în toate aspectele esențiale.

                                                                                                               

[semnătură]

Philippe Taverne

Contabil

                                                                                               

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA PENTRU RESURSELE FED

1.         CONTEXT

Uniunea Europeană are relații de cooperare în materie de dezvoltare cu un număr important de țări în curs de dezvoltare. Scopul principal este promovarea dezvoltării economice și sociale, cu un accent special pe reducerea și atenuarea sărăciei pe termen lung, acordând țărilor beneficiare ajutor pentru dezvoltare și asistență tehnică. În acest scop, Uniunea întocmește, în colaborare cu țările partenere, strategii de cooperare și mobilizează resursele financiare necesare pentru a le pune în aplicare. Aceste resurse ale Uniunii alocate pentru dezvoltare provin din trei surse:

– bugetul Uniunii Europene;

– Fondul european de dezvoltare;

– Banca Europeană de Investiții.

Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument pentru acordarea ajutorului Uniunii în vederea cooperării pentru dezvoltare în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 prevedea crearea acestui fond în vederea acordării de asistență tehnică și financiară, inițial numai țărilor africane care, la acea vreme, erau colonizate încă și cu care unele state membre aveau legături istorice.

FED nu este finanțat din bugetul Uniunii Europene. Acesta este finanțat de statele membre, face obiectul propriului regulament financiar și este gestionat de un comitet specific. Comisia Europeană răspunde de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resurse FED, iar Banca Europeană de Investiții (BEI) gestionează Facilitatea de investiții.

În perioada 2008-2013, ajutorul geografic acordat statelor ACP și TTPM va fi finanțat în continuare, în mare parte, de FED. Fiecare FED se încheie, de obicei, pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964, ciclurile de programare FED au urmat, în general, ciclurile acordurilor/convențiilor de parteneriat. Fiecare FED este reglementat de propriul regulament financiar, care impune pregătirea situațiilor financiare pentru fiecare FED în parte. Astfel, situațiile financiare sunt întocmite separat pentru fiecare FED pentru partea care este gestionată de Comisia Europeană. De asemenea, situațiile financiare respective sunt prezentate într-un mod consolidat, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu a situației financiare a resurselor pentru care este responsabilă Comisia Europeană.

În cadrul Acordului de la Cotonou s-a constituit Facilitatea de investiții. Această Facilitate de investiții este gestionată de Banca Europeană de Investiții și este folosită pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat în statele ACP prin finanțarea prioritară – însă nu exclusivă – a investițiilor private. Facilitatea este concepută ca un fond reînnoibil, astfel încât valoarea creditului rambursat să poată fi reinvestită în alte operațiuni, rezultatul fiind o facilitate care se reînnoiește automat și care este independentă din punct de vedere financiar. Întrucât nu este gestionată de către Comisia Europeană, Facilitatea de investiții nu este consolidată în prima parte a conturilor anuale – situațiile financiare aferente celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED și nici în raportul aferent privind execuția financiară. Situațiile financiare ale Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale (partea 2) pentru a furniza o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat în cadrul FED. Cel de al 10-lea FED vizează perioada 2008­2013 și dispune de un buget total de 22 682 de milioane EUR. Din această sumă, 21 966 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM, iar 430 de milioane EUR sunt alocate Comisiei cu titlu de cheltuieli de sprijin pentru programarea și execuția FED[1].

2.         CUM ESTE FINANȚAT FED?

Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a adoptat perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013. În acest context, s-a decis că relațiile de cooperare geografică cu statele ACP nu vor fi incluse în bugetul Uniunii Europene (nu vor fi bugetate), ci vor fi finanțate în continuare din actualului FED interguvernamental pentru perioada 2008-2013.

Bugetul Uniunii Europene este anual și, potrivit principiului bugetar al anualității, cheltuielile și veniturile sunt planificate și autorizate pentru un an. Spre deosebire de Uniunea Europeană, FED este un fond care funcționează pe o bază multianuală. Fiecare FED se încheie în baza unui acord de parteneriat între statele membre și este asociat unui fond general de punere în aplicare a cooperării pentru dezvoltare, în general pe o perioadă de cinci ani. Întrucât resursele sunt alocate pe o bază multianuală, fondurile alocate pot fi folosite pe perioada FED. Lipsa anualității bugetare este evidențiată în raportările bugetare, execuția bugetară a FED fiind măsurată în raport cu fondurile totale.

Resursele FED sunt contribuții ad hoc din partea statelor membre UE. La intervale de aproximativ cinci ani, reprezentanții statelor membre se reunesc la nivel interguvernamental pentru a hotărî suma totală care va fi alocată fondului și pentru a supraveghea execuția acesteia. Apoi Comisia gestionează fondul. Întrucât statele membre au, pe lângă politicile mai ample ale Uniunii, propriile politici de dezvoltare și de ajutor, acestea trebuie să își coordoneze politicile cu cele ale UE pentru a se asigura că sunt complementare. Până în 2010, s-au solicitat contribuții din partea a 15 state membre participante. În 2011, au fost solicitate primele contribuții pentru cel de al 10-lea FED, la care vor participa cele 27 de state membre.

În timp ce o parte a fondurilor aferente celui de al 10-lea FED a fost pusă deoparte pentru nevoi neprevăzute, majoritatea fondurilor sunt programate în contextul cadrelor indicative multianuale, în principal geografice, însă și tematice prevăzute în prezent pentru perioada 2008-2013. Documentele de strategie naționale, regionale și intra-ACP au fost adoptate de către Comisie în mod corespunzător. Aplicarea acestora este monitorizată anual, iar strategiile sunt revizuite la jumătatea perioadei (2010, în curs) și la încheierea perioadei (2012). În urma acestor revizuiri la jumătatea și la încheierea perioadei, Comisia, în numele Uniunii Europene, poate revizui strategiile și alocarea resurselor în lumina nevoilor curente și a rezultatelor înregistrate de statele sau de regiunile ACP vizate.

Pe lângă contribuțiile menționate anterior, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED.

3.       CUM SUNT GESTIONATE ȘI CHELTUITE RESURSELE FED?

3.1      Cheltuieli operaționale

Cheltuielile operaționale FED îmbracă diferite forme, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați. În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia asigură execuția resurselor FED, prin metodele descrise în cele ce urmează.

Gestiune descentralizată: este vorba de cazurile în care Comisia deleagă țărilor terțe, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de situația locală a beneficiarului vizat, anumite sarcini legate de execuția bugetului.

Gestiune centralizată: în acest caz, bugetul este executat fie direct de către serviciile Comisiei, fie indirect în situația în care Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului organismelor de drept al Uniunii Europene sau organismelor de drept intern, ca de exemplu agențiile Uniunii Europene de drept public sau cu misiuni de serviciu public.

Gestiune în comun cu organizații internaționale: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite sarcini de execuție unei organizații internaționale.

3.2      Diverșii actori financiari

Responsabilitatea ordonatorului de credite delegat se referă la întregul proces de gestionare, de la stabilirea acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor de politică fixate la gestionarea activităților lansate, atât din punct de vedere operațional, cât și bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice, monitorizarea performanței, efectuarea plăților și chiar recuperarea fondurilor, dacă este necesar.

Șeful delegației Uniunii Europene este punctul de contact local între Comisie și autoritățile ACP/TTPM naționale sau regionale de pe teren. Acesta lucrează în strânsă legătură cu ordonatorii de credite naționali sau regionali pentru definirea strategiei de execuție și a politicilor sectoriale și pentru pregătirea, studierea și revizuirea programelor și a proiectelor FED.

Ordonatorul de credite național din țara beneficiară este un înalt funcționar numit de către guvernul fiecărui stat ACP/TTPM. Acesta reprezintă autoritățile din țara sa pentru toate activitățile finanțate de fond și gestionate de către Comisie și de către BEI. În majoritatea cazurilor, aceste funcții sunt exercitate de către un membru al guvernului, în general ministrul de stat al planificării sau al finanțelor. Ordonatorul de credite național îndeplinește atribuțiile administrative, tehnice și financiare legate de gestionarea programelor și a proiectelor FED.

Contabilul execută plățile și ordinele de recuperare întocmite de ordonatorii de credite și răspunde de gestionarea trezoreriei, de stabilirea normelor și a metodelor contabile, de validarea sistemelor contabile, de ținerea contabilității și de întocmirea conturilor anuale corespunzătoare. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile, declarând că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a poziției financiare.

3.3      Execuția resurselor FED

Marea majoritate a resurselor financiare acordate statelor ACP și TTPM prin intermediul FED sunt granturi. La inițierea fiecărui FED, Uniunea Europeană informează statele ACP și TTPM cu privire la nivelul granturilor care ar trebui să le fie puse la dispoziție în perioada aferentă fondului. Resursele sunt alocate în funcție de nevoile specifice ale unei țări, luând în considerare politicile și eforturile de dezvoltare proprii fiecărei țări beneficiare.

Țara beneficiară elaborează o strategie de cooperare, în perioada consultărilor sau după organizarea de consultări cu partenerii pentru dezvoltare (donatorii). Strategiile de cooperare definite împreună cu Uniunea Europeană includ, de obicei, atât strategiile de dezvoltare pe termen mediu proprii țării respective, o analiză a contextului politic și socioeconomic, cât și evaluarea efectuată de Uniunea Europeană. Personalul Comisiei Europene furnizează sprijin tehnic autorităților naționale pentru pregătirea documentului privind strategia de cooperare.

Ulterior se întocmește un program indicativ național (PIN) pentru aplicarea strategiei de cooperare. Programul indicativ național vizează sectoarele și domeniile care vor beneficia de ajutor, explică modul în care ajutorul își va îndeplini obiectivele, prezintă termenele de execuție și specifică modul în care alți actori, de exemplu organizațiile internaționale sau ONG-urile, vor fi implicați în program (dacă este relevant). Acest program indicativ global face obiectul unei revizuiri anuale, la jumătatea și la încheierea perioadei FED, iar îmbunătățirile și modificările se aduc atunci când este necesar în perioada de funcționare a fondului.

3.4      Angajamentul de a cheltui resursele FED

Nu se pot cheltui resurse FED decât după încheierea unui angajament juridic scris între Comisie și potențialul beneficiar al finanțării FED.

Înainte de încheierea unui angajament juridic (de exemplu, un contract sau un acord de grant) cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară cu suficiente fonduri care să autorizeze activitatea în cauză. Dacă se întrunește această condiție, fondurile necesare trebuie rezervate în buget prin intermediul unui angajament bugetar efectuat în sistemul de contabilitate. Totuși, acest lucru nu influențează conturile generale (sau Cartea mare), deoarece nu s-a înregistrat încă nicio cheltuială. Aceasta se explică prin faptul că sistemul de contabilitate al FED cuprinde două elemente separate, dar interconectate:

(a) contabilitatea bugetară, care oferă un istoric detaliat al execuției bugetare și

(b) contabilitatea generală, care este utilizată pentru a pregăti bilanțul și rezultatul economic.

Contabilitatea bugetară prezintă angajamentele și plățile efectuate. Contabilitatea bugetară se bazează pe principiul contabilității de casă, potrivit căruia un element de cheltuială sau de venit este înregistrat în contabilitate numai atunci când lichiditățile sunt angajate, plătite sau primite. Acest tip de contabilitate este caracteristic sectorului public, unde accentul cade, în mod tradițional, pe buget și execuția acestuia.

Contabilitatea generală (bazată pe principiul contabilității de angajamente) prezintă toate veniturile și cheltuielile de pe durata exercițiului financiar (și astfel rezultatul economic) și stabilește situația financiară a FED sub forma unui bilanț de active și pasive la data de 31 decembrie a unui an dat.

3.5      Efectuarea unei plăți

O plată nu se poate efectua decât dacă ordonatorul de credite a aprobat în prealabil un angajament bugetar.

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, de exemplu un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită într-un număr de plăți pe o perioadă definită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul fie este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord, fie este rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta este obligat să restituie FED avansul de prefinanțare. Astfel, prefinanțarea plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile contractuale și este astfel înregistrată ca activ în bilanț în momentul în care este făcută plata inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă (integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt considerate cheltuieli în contul de rezultat economic) și a sumelor restituite.

La încheierea exercițiului, trebuie făcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care deocamdată nu au fost raportate. Ca urmare a acestor calcule de încheiere a exercițiului, sumele considerate eligibile sunt contabilizate drept cheltuieli înregistrate în avans, în vreme ce părțile considerate neeligibile rămân deschise în conturile de tip „eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la pasive curente pentru a nu supraestima activele și pasivele.

3.6      Recuperarea plăților necuvenite

Eligibilitatea cheltuielilor plătite din FED este verificată pe baza documentelor justificative prevăzute în normele aplicabile sau în condițiile aferente fiecărui grant. În vederea optimizării relației dintre costuri și beneficii în cazul sistemelor de control, verificările documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai detaliate decât cele pentru cererile intermediare și astfel se pot detecta erori în plățile intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult, Comisia are dreptul de a verifica probitatea documentelor justificative prin efectuarea de verificări la sediul autorului cererii, în timpul execuției acțiunii finanțate și/sau ulterior (ex-post). Erorile identificate în perioada de execuție pot fi corectate prin ajustarea cererilor ulterioare. Erorile identificate ex-post vor face obiectul unui ordin de recuperare.

4.         RAPORTARE LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI

4.1      Conturi anuale

Este responsabilitatea contabilului să întocmească conturile anuale și să se asigure că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a FED.

Conturile anuale sunt prezentate după cum urmează:

            Partea I: Fonduri gestionate de Comisia Europeană

– Situații financiare pentru cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare

– Raport privind execuția financiară a celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare

            Partea II: Fonduri gestionate de Banca Europeană de Investiții

– Situații financiare ale Facilității de investiții

Situațiile financiare ale Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale pentru a furniza astfel o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat în cadrul FED.

În urma auditului efectuat de către Curtea de Conturi, conturile anuale sunt adoptate de Comisie până la data de 31 iulie a exercițiului următor și sunt prezentate Consiliului și Parlamentului pentru acordarea descărcării de gestiune.

4.2      Raport anual de activitate

Ordonatorul de credite trebuie să pregătească un raport anual de activitate privind activitățile pentru care este responsabil. În raportul anual de activitate, ordonatorul de credite raportează cu privire la rezultatele politicii și cu privire la asigurarea rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în raportul său au fost folosite în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor suport.

5.         AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE

5.1      Audit

Conturile anuale FED și gestiunea resurselor sunt supravegheate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană, care întocmește un raport anual pe care îl prezintă Consiliului și Parlamentului European. Sarcina principală a Curții este de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale FED. Ca parte a activităților acesteia, Curtea de Conturi întocmește:

(1) un raport anual, în care prezintă în detaliu observațiile cu privire la conturile anuale și tranzacțiile suport;

(2) un aviz, în baza auditurilor, care este prezentat în raportul anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea tranzacțiilor suport;

(3) rapoarte speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice de gestionare.

Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate documentele necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate domeniile de activitate ale FED, examinând inclusiv legalitatea și regularitatea plăților și a tranzacțiilor individuale. De asemenea, Curtea auditează conturile anuale, examinând bilanțurile individuale și conturile de rezultat economic, precum și prezentarea generală a situațiilor financiare. Curtea poate astfel să-și ofere avizul nu numai asupra cifrelor prezentate, ci și asupra sistemului și a controalelor existente.

5.2      Descărcare

Controlul final este descărcarea de gestiune privind execuția financiară a resurselor FED pentru un exercițiu financiar dat. Parlamentul European este autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a FED. Aceasta înseamnă că, în urma auditului și a finalizării conturilor anuale, este sarcina Consiliului să recomande și apoi a Parlamentului să hotărască dacă acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția financiară a resurselor FED pentru exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe examinarea conturilor și pe raportul anual al Curții de Conturi (care include o declarație oficială de asigurare) și pe răspunsurile Comisiei, precum și pe întrebările și cererile de informații suplimentare adresate Comisiei.

Descărcarea de gestiune constituie aspectul politic al controlului extern al execuției financiare și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acționând în baza recomandării Consiliului, „eliberează” Comisia de răspunderea pentru gestionarea execuției financiare pentru un exercițiu financiar dat. Procedura descărcării de gestiune poate avea două rezultate: acordarea sau amânarea acordării descărcării de gestiune. În cazul acordării descărcării de gestiune, Parlamentul poate atrage atenția asupra unor observații pe care le consideră importante, adesea recomandând acțiuni pe care Comisia ar trebui să le întreprindă în acest sens. Comisia subliniază măsurile întreprinse într-un raport complementar și într-un plan de acțiune, pe care le trimite Parlamentului și Consiliului.

PARTEA I – CONTURI ANUALE FED: FONDURI GESTIONATE DE CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ[2]

1.           SITUAȚII FINANCIARE PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE          

1.1         CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ CONSOLIDAT, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRII ACTIVELOR NETE

BILANȚ CONSOLIDAT pentru cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED       

|| || || || milioane EUR

|| Notă || 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare pe termen lung || 2.1 || 380 || 353

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare pe termen scurt || 2.2 || 1 175 || 1 096

|| Creanțe pe termen scurt || 2.3 || 111 || 247

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 1 224 || 808

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 2 891 || 2 503

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată pe termen scurt || 2.6 || (1 033) || (1 045)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (1 033) || (1 045)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 1 858 || 1 458

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul fondului solicitat || 2.7 || 26 979 || 23 879

|| Alte rezerve || 2.8 || 2 252 || 2 252

|| Rezultate economice reportate din exercițiile anterioare || || (24 674) || (21 909)

|| Rezultatul economic al exercițiului || || (2 700) || (2 765)

|| ACTIVE NETE || || 1 858 || 1 458

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC CONSOLIDAT pentru cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10­lea FED

|| || milioane EUR

|| Notă || 2011 || 2010

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 99 || 140

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (2 702) || (2 914)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (75) || (86)

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (2 679) || (2 860)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (20) || 95

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (21) || 95

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || || (2 700) || (2 765)

SITUAȚIA CONSOLIDATĂ A FLUXURILOR DE NUMERAR pentru cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED       

|| || milioane EUR

|| Notă || 2011 || 2010

|| || ||

Rezultatul economic al exercițiului || || (2 700) || (2 765)

|| || ||

ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || 4.2 || ||

Contribuții ordinare de la statele membre || || 3 238 || 3 420

Contribuții de cofinanțare de la statele membre || || 7 || 65

Pierderi (sau reluarea pierderilor) din depreciere privind creanțele || || 6 || 2

|| || ||

(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung || || (28) || (157)

(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen scurt || || (79) || (296)

(Creșterea)/scăderea creanțelor pe termen scurt || || 14 || (62)

Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată pe termen scurt || || (42) || 78

|| || ||

FLUXUL DE NUMERAR NET || || 417 || 285

|| || ||

CREȘTEREA/(SCĂDEREA) NETĂ A NUMERARULUI ȘI A ECHIVALENTELOR DE NUMERAR || || 417 || 285

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului || 2.5 || 808 || 523

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului || 2.5 || 1 224 || 808

SITUAȚIA CONSOLIDATĂ A MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE pentru cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED           

|| || || || || || || milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul fondului solicitat (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2009 || 45 761 || 25 381 || 20 381 || (21 909) || 2 252 || 724

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || (3 500) || 3 500 || - || - || 3 500

Reclasificarea contribuțiilor de cofinanțare[3] || (70) || (69) || (2) || - || - || (2)

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (2 765) || - || (2 765)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 45 691 || 21 812 || 23 879 || (24 674) || 2 252 || 1 458

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || (3 100) || 3 100 || - || - || 3 100

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (2 700) || - || (2 700)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 45 691 || 18 712 || 26 979 || (27 374) || 2 252 || 1 858

1.2         CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

BILANȚUL celui de al 8-lea FED   

|| || || || milioane EUR

|| Notă || 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare pe termen scurt || 2.2 || 70 || 100

|| Creanțe pe termen scurt || 2.3 || 4 || 9

|| Conturi de legătură || 2.4 || 387 || 497

|| || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 461 || 605

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată pe termen scurt || 2.6 || (29) || (45)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (29) || (45)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 432 || 560

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul fondului solicitat || 2.7 || 12 840 || 12 840

|| Alte rezerve || 2.8 || (2 276) || (2 237)

|| Rezultate economice reportate din exercițiile anterioare || || (10 042) || (9 985)

|| Rezultatul economic al exercițiului || || (90) || (58)

|| ACTIVE NETE || || 432 || 560

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC pentru al 8-lea FED

|| || milioane EUR

|| Notă || 2011 || 2010

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 40 || 54

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || 3.2 || (128) || (116)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (88) || (61)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (1) || 4

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || 4

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || || (90) || (58)

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE pentru cel de al 8-lea FED

|| || || || || || || milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul fondului solicitat (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2009 || 12 840 || - || 12 840 || (9 985) || (2 153) || 703

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri la cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (85) || (85)

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (58) || - || (58)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 12 840 || - || 12 840 || (10 042) || (2 237) || 560

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri la cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (38) || (38)

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (90) || - || (90)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 12 840 || - || 12 840 || (10 132) || (2 276) || 432

1.3         CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

BILANȚUL celui de al 9-lea FED

|| || || || milioane EUR

|| Notă || 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare pe termen lung || 2.1 || 191 || 158

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare pe termen scurt || 2.2 || 569 || 742

|| Creanțe pe termen scurt || 2.3 || 87 || 233

|| Conturi de legătură || 2.4 || 2 557 || 2 516

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 6 || 7

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 3 410 || 3 655

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată pe termen scurt || 2.6 || (315) || (392)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (315) || (392)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || ||  3 096 || 3 263

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul fondului solicitat || 2.7 || 11 699 || 11 039

|| Alte rezerve || 2.8 || 4 227 || 4 157

|| Rezultate economice reportate din exercițiile anterioare || || (11 932) || (10 854)

|| Rezultatul economic al exercițiului || || (898) || (1 078)

|| ACTIVE NETE || || 3 096 || 3 263

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC pentru cel de al 9-lea FED

|| || milioane EUR

|| Notă || 2011 || 2010

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 49 || 82

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (924) || (1 230)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (3) || (6)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (879) || (1 155)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (19) || 77

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (19) || 77

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || || (898) || (1 078)

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE pentru cel de al 9-lea FED

|| || || || || || || milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul fondului solicitat (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2009 || 11 699 || 4 160 || 7 539 || (10 854) || 4 308 || 993

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || (3 500) || 3 500 || - || - || 3 500

Transferuri la cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (151) || (151)

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (1 078) || - || (1 078)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 11 699 || 660 || 11 039 || (11 932) ||  4 157 || 3 263

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || (660) || 660 || - || - || 660

Transferurile la și din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || 70 || 70

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (898) || - || (898)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 11 699 || 0 || 11 699 || (12 830) || 4 227 || 3 096

1.4         CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 10-LEA FED

|| || || || milioane EUR

|| Notă || 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare pe termen lung || 2.1 || 189 || 195

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare pe termen scurt || 2.2 || 536 || 255

|| Creanțe pe termen scurt || 2.3 || 20 || 5

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 1 218 || 801

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 1 963 || 1 255

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată pe termen scurt || 2.6 || (689) || (608)

|| Conturi de legătură || 2.4 || (2 944) || (3 013)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (3 633) || (3 621)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || (1 670) || (2 366)

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul fondului solicitat || 2.7 || 2 440 || -

|| Alte rezerve || 2.8 || 301 || 333

|| Rezultate economice reportate din exercițiile anterioare || || (2 699) || (1 070)

|| Rezultatul economic al exercițiului || || (1 712) || (1 629)

|| ACTIVE NETE[4] || || (1 670) || (2 366)

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC pentru al 10-lea FED

|| || milioane EUR

|| Notă || 2011 || 2010

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 10 || 4

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (1 650) || (1 567)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (72) || (80)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (1 712) || (1 643)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || 0 || 14

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (1) || 14

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || || (1 712) || (1 629)

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE pentru cel de al 10-lea FED

|| || || || || || || milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul fondului solicitat (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2009 || 21 222 || 21 221 || 2 || (1 070) || 97 || (971)

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Reclasificarea contribuțiilor de cofinanțare[5] || (70) || (69) || (2) || - || - || (2)

Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || 236 || 236

Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (1 629) || - || (1 629)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 21 152 || 21 152 || - || (2 699) || 333 || (2 366)

|| || || || || ||

Majorarea capitalului – contribuții ordinare || - || (2 440) || 2 440 || - || - || 2 440

Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || (32) || (32)

 Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (1 712) || - || (1 712)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 21 152 || 18 712 || 2 440 || (4 411) || 301 || (1 670)

1.5         NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED          

1.         POLITICI CONTABILE IMPORTANTE

1.1.     DISPOZIȚII LEGALE ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED. În conformitate cu dispozițiile articolului 121 din acest regulament, situațiile financiare sunt întocmite cu respectarea principiilor contabilității de angajamente.

Aceste situații financiare au fost redactate în conformitate cu normele și metodele contabile ale FED, care, la rândul lor, derivă din Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) sau, implicit, din Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), emise de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSASB) și, respectiv, de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate (IASB). Regulile privind evaluarea și metodele contabile adoptate de către contabilul FED au fost aplicate pentru partea de resurse FED de a cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia.

Contabilul FED trebuie să prezinte conturile provizorii Curții de Conturi, în vederea auditului, până la data de 31 martie a exercițiului următor. Curtea de Conturi formulează, la rândul său, observații cu privire la conturile Comisiei până la data de 15 iunie (articolul 125). Pe baza acestor observații, Comisia aprobă conturile finale până la data de 31 iulie și le trimite Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi. Conturile sunt apoi publicate în Jurnalul Oficial până la data de 15 noiembrie, împreună cu declarația de asigurare emisă de Curtea de Conturi pentru partea de resurse FED de a cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia.

1.2.     PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv oferirea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru o entitate din sectorul public, precum FED, obiectivele sunt, mai exact, de a oferi informații utile pentru procesul decizional și de a demonstra răspunderea entității în ceea ce privește resursele care îi sunt încredințate.

Pentru a oferi o imagine fidelă și corectă, situațiile financiare trebuie nu numai să ofere informații relevante pentru a descrie natura și amploarea activităților unei organizații, pentru a explica modul de finanțare și pentru a oferi informații definitive asupra operațiunilor sale, ci trebuie să facă aceasta în mod clar și inteligibil, permițând comparații între exercițiile financiare. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective.

Sistemul de contabilitate al FED cuprinde contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Contabilitatea bugetară oferă o imagine detaliată a execuției bugetare. Aceasta se bazează pe principiul contabilității de casă. Contabilitatea generală permite elaborarea situațiilor financiare întrucât prezintă toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului financiar, pe baza regulilor contabilității de angajamente și este concepută pentru a stabili situația financiară sub forma unui bilanț la 31 decembrie.

Articolul 120 din Regulamentul financiar pentru cel de al 10-lea FED prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situațiilor financiare:

– continuitatea activităților;

– prudența;

– consecvența metodelor contabile;

– comparabilitatea informațiilor;

– materialitatea;

– necompensarea;

– întâietatea realității asupra aparenței;

– contabilitatea de angajamente.

1.3.     BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.3.1.  Moneda funcțională și de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, moneda euro fiind moneda funcțională și de raportare a FED.

1.3.2.  Moneda și baza conversiei

Tranzacțiile valutare sunt convertite în euro folosind cursurile de schimb în vigoare la data efectuării tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului a elementelor monetare de activ și pasiv denominate în valută sunt înregistrate în contul de rezultat economic.

Soldurile elementelor monetare de activ și pasiv denominate în valută de la încheierea exercițiului sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb de mai jos în vigoare la 31 decembrie:     

Moneda || 31.12.2011 || 31.12.2010 || Moneda || 31.12.2011 || 31.12.2010

BGN || 1 9558 || 1 9558 || LTL || 3 4528 || 3 4528

CZK || 25 7870 || 25 0610 || PLN || 4 4580 || 3 9750

DKK || 7 4342 || 7 4535 || RON || 4 3233 || 4 2620

EEK || N/A || 15 6466 || SEK || 8 9120 || 8 9655

GBP || 0 8353 || 0 8607 || CHF || 1 2156 || 1 2504

HUF || 314 5800 || 277 9500 || JPY || 100 2000 || 108 6500

LVL || 0 6995 || 0 7094 || USD || 1 2939 || 1 3362

1.3.3.  Folosirea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ neapărat sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii care au la bază cele mai fiabile informații disponibile. Printre estimările esențiale figurează sumele aferente provizioanelor, pierderile cu deprecierea creanțelor și cheltuielile înregistrate în avans, enumerarea nefiind exhaustivă. Rezultatele reale pot fi diferite de estimări. Modificările estimărilor sunt reflectate în perioada în care devin cunoscute.

1.4.     BILANȚUL CONTABIL

1.4.1   Sume de prefinanțare

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, de exemplu un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită într-un număr de plăți pe o perioadă stabilită în acordul de prefinanțare respectiv. Fondul de trezorerie sau avansul este restituit sau este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta trebuie să restituie Fondului european de dezvoltare avansul de prefinanțare. Valoarea prefinanțării este redusă (integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate.

La încheierea exercițiului, sumele de prefinanțare restante sunt evaluate la suma (sumele) originală (originale) plătită (plătite) minus: sumele restituite, sumele eligibile compensate, sumele eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și reducerile de valoare.

Dobânda la prefinanțare este contabilizată întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor obținute din dobânzi înregistrate în avans.

1.4.2   Creanțe

Creanțele sunt contabilizate la valoarea inițială, din care se scade diferența corespunzătoare reducerii valorii contabile. Reducerea valorii contabile a creanțelor se stabilește atunci când există dovezi obiective potrivit cărora nu se poate încasa întreaga sumă datorată în condițiile inițiale ale creanței. Cuantumul reducerii valorii contabile reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, respectiv valoarea curentă a fluxurilor viitoare de numerar estimate, actualizate la rata dobânzii de pe piață pentru debitori similari. Se contabilizează, de asemenea, o reducere a valorii contabile generale pentru ordinele de recuperare în curs care nu fac încă obiectul unei reduceri a valorii contabile specifice. Această reducere generală a valorii contabile se bazează pe ratele istorice ale pierderii. Cuantumul reducerii valorii contabile este înregistrat în contul de rezultat economic.

1.4.3   Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și sunt definite drept active pe termen scurt. Acestea includ lichidități, depozite la vedere la bănci, alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu date inițiale de scadență de trei luni sau mai puțin de trei luni.

1.4.4   Obligații de plată

O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale FED nu este legată de achiziționarea de produse sau servicii; în schimb, acestea reprezintă cereri de decont neplătite ale beneficiarilor de granturi sau de alte finanțări. Acestea sunt înregistrate drept obligații de plată pentru suma cerută în momentul primirii cererii de decont și, după verificare, acceptate drept eligibile de către agenții financiari relevanți. În acest stadiu, ele sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de bunuri și servicii sunt înregistrate la primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate.

1.4.5   Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate atunci când FED are o obligație curentă (juridică sau implicită) față de terți ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației, iar valoarea poate fi estimată în mod fiabil. Valoarea provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru stingerea obligației actuale la data de raportare.

1.4.6   Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri de încasat și cheltuieli reportate

Un element esențial în contabilitatea de angajamente îl reprezintă asigurarea faptului că tranzacțiile sunt înregistrate în exercițiul contabil la care se referă. Aceasta se numește separarea exercițiilor. În special, trebuie făcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile care sunt suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu sunt încă raportate FED (cheltuieli înregistrate în avans). În schimb, anumite plăți efectuate în exercițiul curent sunt aferente unor perioade ulterioare (cheltuieli reportate) și acestea trebuie identificate și incluse în perioada (perioadele) ulterioară (ulterioare).

Conform regulilor contabile ale FED, tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada la care acestea se referă. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt contabilizate pe baza valorilor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările practice și operaționale detaliate emise de Comisie, care au ca obiectiv asigurarea faptului că situațiile financiare redau o imagine fidelă și corectă.

Veniturile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de către FED ori există un acord contractual (de exemplu, prin trimitere la un tratat), în situațiile financiare suma respectivă va fi contabilizată ca venit înregistrat în avans.

În plus, la încheierea exercițiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost prestat sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și înregistrat în perioada contabilă ulterioară.

1.5.     CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

1.5.1   Venituri

Nu este înscris în buget niciun venit pentru Fondul european de dezvoltare. Contribuțiile obișnuite din partea statelor membre sunt considerate drept capital al fondului. Veniturile cuprind recuperarea cheltuielilor și venituri din dobânzi.

Recuperarea cheltuielilor

Pentru operațiunile care duc la rambursarea cheltuielilor plătite anterior de FED către un beneficiar final sau o țară terță, ordinele de recuperare și deducerile din plăți ulterioare se stabilesc și se contabilizează după cum urmează:

– recuperarea cheltuielilor: ordinul de recuperare emis generează o creanță, încasarea corespunzătoare reprezentând venit în contul de rezultat economic aferent exercițiului respectiv sau

– recuperarea sumelor de prefinanțare: în acest caz, suma este inclusă la rubrica prefinanțare din bilanț.

Venituri din dobânzi

Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contul de rezultat economic folosind metoda dobânzii efective. Veniturile din dobânzi cuprind dobânda încasată sau de încasat pentru soldurile disponibile și depozitele la vedere deținute la băncile comerciale și pentru plata cu întârziere a creanțelor către FED. Veniturile din dobânzi sunt înregistrate pe măsură ce se acumulează.

1.5.2   Cheltuieli

Cheltuielile cu diferențele de curs valutar generate de achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate atunci când bunurile sunt livrate și acceptate. Ele sunt evaluate la costul original din factură.

Cheltuielile de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor FED. Ele sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri conform acordului și granturi, contribuții și donații discreționare.

Transferurile sunt înregistrate drept cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care au generat transferul, atâta vreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul; toate criteriile de eligibilitate au fost întrunite de beneficiar și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de înregistrare, aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului, cheltuielile eligibile datorate deja beneficiarilor, dar nedeclarate încă, sunt estimate și înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans.

Cheltuieli privind dobânzile

Cheltuielile privind dobânzile sunt înregistrate în contul de rezultat economic folosind metoda dobânzii efective. Cheltuielile privind dobânzile cuprind dobânzile plătite sau de plătit și sunt înregistrate pe măsură ce se acumulează.

1.6.     ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

1.6.1   Active contingente

Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau a mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de FED. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

Activele contingente sunt evaluate la fiecare dată de întocmire a bilanțului pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situațiile financiare a modificărilor survenite. Dacă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale a devenit aproape certitudine și valoarea activului poate fi evaluată în mod fiabil, activul și venitul aferent sunt înregistrate în situațiile financiare aferente perioadei în care a survenit modificarea.

Garanțiile sunt active potențiale care apar ca urmare a unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată de apariția sau neapariția obiectului garanției. Astfel, garanțiile pot fi calificate drept active contingente. O garanție este stinsă atunci când nu mai există obiectul garanției. Garanția se materializează atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea unei plăți din partea garantului.

1.6.2   Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau a mai multor evenimente viitoare incerte care nu sunt în totalitate controlate de FED sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată deoarece: nu este probabil că pentru stingerea obligației va fi necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în cazuri rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de fiabilă a valorii obligației. Pasivul contingent este constatat, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă.

Pasivele contingente sunt evaluate la fiecare dată de întocmire a bilanțului pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale. Dacă devine probabil că va fi necesară o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale pentru un element care a fost tratat ca pasiv contingent, este înregistrat un provizion în situațiile financiare ale perioadei în care are loc modificarea probabilității.

2.         NOTE PRIVIND BILANȚUL CONTABIL

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1      PREFINANȚARE PE TERMEN LUNG

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Prefinanțare pe termen lung || - || 191 || 189 || 380 || 353

TOTAL || - || 191 || 189 || 380 || 353

Multe contracte prevăd efectuarea de plăți în avans înainte de începerea lucrărilor, livrarea bunurilor sau furnizarea serviciilor. Uneori, graficul de plată al contractului prevede plata în funcție de situațiile privind evoluția lucrărilor. În mod normal, prefinanțarea este plătită în moneda țării sau a teritoriului unde este executat proiectul.

Prefinanțarea este raportată după deducerea ordinelor de recuperare deschise privind avansurile și a sumelor estimate încă necompensate la încheierea exercițiului. În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanțare pe termen scurt sau pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate în termen de douăsprezece luni de la data de raportare sunt prezentate drept prefinanțări pe termen scurt și, prin urmare, drept active circulante. Deoarece multe dintre proiectele FED sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile pentru perioade mai mari de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active pe termen lung.

Creșterea cu 28 de milioane EUR a prefinanțărilor pe termen lung comparativ cu 31.12.2010 se explică, în principal, printr-o creștere a prefinanțărilor pe termen lung aferente proiectelor intra-ACP (49 de milioane EUR) și cheltuielilor administrative (14 milioane EUR), compensată de o scădere pe termen lung a prefinanțărilor aferente politicilor sectoriale (17 milioane EUR) și ajutoarelor programabile (15 milioane EUR).

       

ACTIVE CIRCULANTE

2.2      PREFINANȚARE PE TERMEN SCURT

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Prefinanțare pe termen scurt (brut) || 148 || 1 659 || 1 608 || 3 415 || 3 115

Fără compensarea estimată a prefinanțării || (78) || (1 090) || (1 072) || (2 240) || (2 019)

TOTAL || 70 || 569 || 536 || 1 175 || 1 096

Creșterea cu 79 de milioane EUR a prefinanțărilor nete pe termen scurt se datorează, în principal, creșterii prefinanțărilor nete pe termen scurt aferente cheltuielilor administrative (77 de milioane EUR), ajutoarelor programabile (29 de milioane EUR), sprijinului interinstituțional (44 de milioane EUR) și politicilor sectoriale (25 de milioane EUR). Această creștere a fost contrabalansată de o scădere în ceea ce privește proiectele intra-ACP (68 de milioane EUR), alte programe de ajutor din cadrul FED-urilor anterioare (20 de milioane EUR) și ajutoarele de urgență (7 milioane EUR).

2.2.1 Garanții primite cu privire la prefinanțare

Garanțiile se rețin pentru a asigura prefinanțarea și se eliberează în momentul în care se efectuează plata aferentă ultimei cereri în cadrul unui proiect. O garanție are două valori diferite denumite valoare „nominală” și valoare „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările ulterioare.

La 31 decembrie 2011, valoarea „nominală” a garanțiilor primite de FED în ceea ce privește prefinanțările este de 637 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanții este de 394 de milioane EUR. La 31 decembrie 2010, aceste valori erau de 674 de milioane EUR și, respectiv, de 363 de milioane EUR.

2.3      CREANȚE PE TERMEN SCURT

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Creanțe de la clienți || 2 || 10 || 1 || 13 || 10

Creanțe de la statele membre || - || - || 9 || 9 || 125

Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate || 2 || 77 || 10 || 89 || 112

TOTAL || 4 || 87 || 20 || 111 || 247

2.3.1 Creanțe de la clienți

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Creanțe de la clienți || 6 || 18 || 2 || 27 || 18

Deprecierea creanțelor de la clienți || (4) || (8) || (1) || (13) || (8)

TOTAL || 2 || 10 || 1 || 13 || 10

Această rubrică se referă la ordine de recuperare contabilizate la 31 decembrie 2011 drept creanțe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii activelor din bilanț. Soldul de închidere pentru ordinele de recuperare reprezintă valoarea ordinelor de recuperare emise dar neplătite încă la încheierea exercițiului.

Se estimează un provizion pentru pierderile din deprecierea sumelor datorate de beneficiari, care probabil nu vor fi recuperate. Acest provizion este format din două elemente:

– cazuri specifice: pe baza riscului de nerecuperare;

– cazuri generale: aplicarea unui provizion general bazat pe ratele istorice ale creanțelor care nu fac obiectul unei reduceri a valorii contabile.

Faptul că se face o astfel de ajustare nu înseamnă că se renunță la recuperarea viitoare a acestor sume.

Operațiunile efectuate în perioada respectivă în ceea ce privește ordinele de recuperare deschise emise sunt detaliate mai jos.

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2011 || TOTAL 2010

Ordine de recuperare deschise la începutul exercițiului || 7 || 11 || 0 || 18 || 20

Ordine de recuperare emise || 11 || 63 || 55 || 130 || 164

Ordine de recuperare închise || (12) || (56) || (55) || (123) || (166)

Sume încasate || (9) || (46) || (53) || (108) || (143)

Sume la care s-a renunțat (art. 73 din RF) || 0 || (1) || 0 || (1) || (1)

Sume anulate || (1) || (1) || 0 || (2) || (5)

Sume compensate || (3) || (8) || (1) || (13) || (17)

Ordine de recuperare deschise la sfârșitul exercițiului || 6 || 19 || 1 || 25 || 18

         

2.3.2 Creanțe de la statele membre

În cele 9 milioane EUR datorate de statele membre pentru cel de al 10-lea FED sunt incluse și contribuțiile Ungariei și Portugaliei, primite în ianuarie, respectiv februarie 2012, și o contribuție la cofinanțare din partea Danemarcei care nu este încă exigibilă.

2.3.3 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate

Veniturile înregistrate în avans și cheltuielile reportate includ dobânzile acumulate generate de sumele de prefinanțare. Mai mult, veniturile din dobânzi acumulate generate de plata cu întârziere a contribuțiilor sunt incluse în această rubrică.

Scăderea cu 23 de milioane EUR a veniturilor înregistrate în avans și a cheltuielilor reportate se explică prin reducerea dobânzilor acumulate generate de prefinanțări (23 de milioane EUR) (a se vedea nota 3.4.2).

2.4      CONTURI DE LEGĂTURĂ

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Către/de la cel de al 6-lea FED || (2 065) || (214) || - || (2 279) || (2 279)

Către/de la cel de al 7-lea FED || - || 2 279 || - || 2 279 || 2 279

Către/de la cel de al 8-lea FED || - || (3 037) || 584 || (2 453) || (2 563)

Către/de la cel de al 9-lea FED || 3 037 || - || (3 529) || (491) || (450)

Către/de la cel de al 10-lea FED || (584) || 3 529 || - || 2 944 || 3 013

TOTAL || 387 || 2 557 || (2 944) || 0 || 0

Din motive de eficiență, trezoreria unică ce acoperă toate FED-urile este alocată celui de al 10-lea FED; aceasta generează operațiuni între diferitele FED-uri care se soldează prin conturile de legătură dintre diferitele bilanțuri ale FED.

Principalele mișcări din 2011 în conturile de legătură includ plățile efectuate prin cel de al 10-lea FED pentru execuția celui de al 8-lea și al 9-lea FED și lichiditățile primite de cel de al 10-lea FED în legătură cu contribuțiile solicitate în cadrul celui de al 9-lea FED.

         

2.5      NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR[6]

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Lichidități la bănci || - || - || 1 211 || 1 211 || 781

Conturi de garanție STABEX || - || - || 5 || 5 || 17

Conturi bancare de cofinanțare || - || 6 || 2 || 8 || 10

Fond special pentru Republica Democratică Congo[7] || - || - || 1 || 1 || 0

TOTAL || - || 6 || 1 218 || 1 224 || 808

2.5.1 Lichidități la bănci

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Conturi speciale – instituțiile financiare ale statelor membre || - || - || 1 129 || 1 129 || 599

Conturi curente – bănci comerciale || - || - || 80 || 80 || 180

Agenți de plată locali || - || - || 2 || 2 || 1

TOTAL || - || - || 1 211 || 1 211 || 781

Creșterea generală a lichidităților existente în bănci se explică printr-un buget de execuție mai scăzut în 2011 decât se preconizase.

Conturile agenților de plată locali reprezintă sumele deținute în conturile bancare din statele ACP și TTPM care sunt folosite pentru efectuarea de plăți în moneda locală în statul beneficiar. Aceste conturi sunt deschise în euro sau într-o monedă a unui stat membru al Uniunii. Pentru a asigura gestionarea mai centralizată a plăților, în cursul exercițiului 2011, s-au închis 2 din cele 8 conturi rămase ale agenților de plată locali.

2.5.2 Conturi de garanție STABEX

|| milioane EUR

|| Sold la 31.12.2011 || Sold la 31.12.2010

Saint Lucia || 0 || 7

Saint Vincent și Grenadine || 0 || 4

Coasta de Fildeș || 2 || 2

Malawi || 1 || 1

Alte țări || 2 || 3

TOTAL || 5 || 17

STABEX este acronimul pentru schema Uniunii Europene de finanțare compensatorie pentru stabilizarea încasărilor la export ale țărilor ACP. A fost introdus pentru prima dată în Convenția de la Lomé (1975) cu scopul de a remedia efectele negative ale instabilității veniturilor din exportul produselor agricole. Soldul conturilor de garanție STABEX reprezintă totalul fondurilor STABEX disponibile care vor fi transferate către statul ACP beneficiar corespunzător la o dată ulterioară. Acest sold este alocat celui de al 10-lea FED. În 2011, două conturi de garanție STABEX au fost închise ca urmare a lichidării instrumentului de ajutor STABEX.

Pe lângă aceste fonduri, mai există și alte fonduri STABEX deținute de statele ACP beneficiare. În momentul în care Comisia și statul (ACP) beneficiar ajung la un acord asupra modului în care se vor utiliza fondurile STABEX, ambele părți semnează o convenție cu privire la transfer. În conformitate cu dispozițiile articolului 211 din cea de a IV-a Convenție de la Lomé[8] (astfel cum a fost revizuită), fondurile sunt transferate într-un cont purtător de dobândă cu două împuterniciri de semnătură (Comisia Europeană și statul beneficiar), deschis în numele statului ACP. Fondurile rămân în aceste conturi cu două împuterniciri de semnătură până la data la care un cadru al obligațiilor reciproce justifică un transfer pentru un proiect.

Ordonatorul de credite al Comisiei are drept de semnătură pentru respectivul cont pentru a garanta că fondurile sunt plătite pentru scopul dorit. Fondurile din conturile cu două împuterniciri de semnătură sunt proprietatea statului ACP și, în consecință, nu sunt înregistrate ca active în conturile FED. Transferurile către aceste conturi se înregistrează ca plăți STABEX.

În 2011, s-au returnat către FED 26 de milioane EUR din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al 10-lea FED[9]. Aceste fonduri au fost transferate în principal de Saint Lucia (9 milioane EUR), Kenya (7 milioane EUR) și Togo (4 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare (instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al 8-lea FED.

2.5.3 Conturi bancare de cofinanțare

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Conturi bancare de cofinanțare || - || 6 || 2 || 8 || 10

TOTAL || - || 6 || 2 || 8 || 10

Aceste conturi bancare cuprind sumele aferente acordurilor de cofinanțare din 2007 și din perioada anterioară. Aceste fonduri de cofinanțare sunt proprietatea statelor membre în cauză și, prin urmare, se înregistrează o sumă corespunzătoare ca obligație de plată. Prin urmare, efectul asupra activelor nete este nul.

Cofinanțarea din partea Italiei în cadrul celui de al 9-lea FED este încă în desfășurare în Somalia.

Conturile bancare de cofinanțare pentru cel de al 10-lea FED sunt aferente vechilor proiecte de cofinanțare în curs de închidere. Aceste fonduri vor fi returnate statelor membre ca urmare a dispozițiilor ordonatorului de credite.  

PASIVE CURENTE

2.6      OBLIGAȚII DE PLATĂ PE TERMEN SCURT

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Obligații de plată curente || 9 || 146 || 243 || 399 || 487

Cheltuieli înregistrate în avans || 20 || 168 || 151 || 339 || 286

Contribuția la capital reportată ||  - || - || 295 || 295 || 272

TOTAL || 29 || 315 || 689 || 1 033 || 1 045

Obligațiile de plată pe termen scurt includ situațiile privind costurile primite de FED în cadrul activităților de acordare de granturi și achiziții. Ele sunt înregistrate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. Aceeași procedură se aplică facturilor și notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Deconturile de cheltuieli în cauză au fost luate în considerare pentru procedurile de separare a exercițiilor de la încheierea exercițiului. În urma înregistrărilor de separare a exercițiilor, sumele considerate eligibile au fost înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans.

2.6.1 Obligații de plată curente

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Furnizori și altele || 9 || 140 || 159 || 308 || 400

Obligații de plată către statele membre – cofinanțare || - || 6 || 75 || 81 || 75

Obligații de plată diverse || - || - || 10 || 10 || 12

TOTAL || 9 || 146 || 243 || 399 || 487

2.6.1.1 Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sumele datorate furnizorilor, precum și sumele datorate unor organisme publice și unor state terțe.

Scăderea, în valoare de 92 de milioane EUR în comparație cu perioada precedentă de raportare, include în principal reducerea cu 62 de milioane EUR a obligațiilor de plată către statele terțe.

2.6.1.2 Obligații de plată către statele membre – cofinanțare

Contribuțiile de cofinanțare primite sunt prezentate statelor membre drept obligații de plată, întrucât îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele valutare. FED trebuie să folosească contribuțiile pentru a furniza servicii părților terțe; în caz contrar, trebuie să înapoieze activele (contribuțiile primite) statelor membre. Suma datorată pentru acordurile de cofinanțare reprezintă contribuția de cofinanțare primită minus cheltuielile suportate în legătură cu proiectul. Efectul asupra activelor nete este nul.

8 milioane EUR din suma datorată statelor membre în contextul cofinanțării este aferentă acordurilor de prefinanțare din 2007 și din anii anteriori. Aceste fonduri sunt păstrate în conturi bancare speciale; a se vedea punctul 2.5.3 - Conturi bancare de cofinanțare.

În 2011, s-au primit contribuții de cofinanțare noi în valoare de 7 milioane EUR (Belgia - 3 milioane EUR, Regatul Unit – 2 milioane EUR, Suedia - 1 milion EUR și Elveția – 1 milion EUR). Fondurile aferente acordurilor de prefinanțare semnate începând din 2008 nu sunt păstrate în conturi bancare speciale.

Datoriile de cofinanțare au scăzut cu 2 milioane EUR pentru a înregistra veniturile legate de proiectele de cofinanțare (a se vedea punctele 3.1.4 și 3.2.2).

2.6.1.3 Obligații de plată diverse

Obligațiile de plată diverse includ în special încasările bănești nealocate și sumele restituite.

2.6.2 Cheltuieli înregistrate în avans:

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Cheltuieli înregistrate în avans || 20 || 168 || 151 || 339 || 286

TOTAL || 20 || 168 || 151 || 339 || 286

La încheierea exercițiului, se face o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED care nu au fost încă raportate. În urma acestor calcule de separare a exercițiilor, sumele considerate eligibile sunt înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans. Utilizarea preconizată a sumei de prefinanțare este prezentată ca o estimare a compensării prefinanțării (a se vedea 2.2).

2.6.3 Contribuția reportată la capitalul fondului

|| || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Regatul Unit || - || - || 289 || 289 || 269

Irlanda || - || - || 5 || 5 || 3

Lituania || - || - || 1 || 1 || -

TOTAL || - || - || 295 || 295 || 272

Această rubrică cuprinde contribuțiile statelor membre plătite în avans.

ACTIVE NETE

2.7      CAPITALUL FONDULUI SOLICITAT

|| || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL

Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691

Capitalul fondului nesolicitat || - || (660) || (21 152) || (21 812)

Capitalul fondului solicitat la 31.12.2010 || 12 840 || 11 039 || - || 23 879

|| || || ||

Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691

Capitalul fondului nesolicitat || - || - || (18 712) || (18 712)

Capitalul fondului solicitat la 31.12.2011 || 12 840 || 11 699 || 2 440 || 26 979

Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a contribuțiilor statelor membre la fondul FED corespunzător în conformitate cu fiecare acord intern.

Fondurile nesolicitate reprezintă alocarea inițială care nu a fost încă solicitată statelor membre.

Capitalul fondului solicitat reprezintă suma alocărilor inițiale care a fost solicitată pentru transfer în conturile trezoreriei de către statele membre, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din Regulamentul financiar al celui de al 10-lea FED.

Capitalul celui de al 8-lea și al celui de al 9-lea FED a fost solicitat și a fost primit în întregime.

Cel de al 10-lea FED a intrat în vigoare în 2008, cu un capital al fondului în valoare de 21 152 de milioane EUR, în conformitate cu Acordul intern aplicabil celui de al 10-lea FED.

Capitalul fondului

|| || || || milioane EUR

Contribuții || % || Nesolicitate pentru cel de al 9-lea FED 31.12.2010 || solicitate în 2011 || Nesolicitate pentru cel de al 9-lea FED 31.12.2011

Austria || 2,65 || (19) || 19 || -

Belgia || 3,92 || (27) || 27 || -

Danemarca || 2,14 || (15) || 15 || -

Finlanda || 1,48 || (10) || 10 || -

Franța || 24,30 || (170) || 170 || -

Germania || 23,36 || (164) || 164 || -

Grecia || 1,25 || (9) || 9 || -

Irlanda || 0,62 || (4) || 4 || -

Italia || 12,54 || (88) || 88 || -

Luxemburg || 0,29 || (2) || 2 || -

Țările de Jos || 5,22 || (37) || 37 || -

Portugalia || 0,97 || (7) || 7 || -

Spania || 5,84 || (41) || 41 || -

Suedia || 2,73 || (19) || 19 || -

Regatul Unit || 12,69 || (89) || 89 || -

BEI || N.A. || 40 || (40) || -

TOTAL || 100,00 || (660) || 660 || -

|| || || || milioane EUR

Contribuții || % || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2010 || solicitate în 2011 || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2011

Austria || 2,41 || (510) || 59 || 451

Belgia || 3,53 || (747) || 86 || 661

Danemarca || 2,00 || (423) || 49 || 374

Finlanda || 1,47 || (311) || 36 || 275

Franța || 19,55 || (4 135) || 477 || 3 658

Germania || 20,50 || (4 336) || 500 || 3 836

Grecia || 1,47 || (311) || 36 || 275

Irlanda || 0,91 || (192) || 22 || 170

Italia || 12,86 || (2 720) || 314 || 2 406

Luxemburg || 0,27 || (57) || 7 || 51

Țările de Jos || 4,85 || (1 026) || 118 || 908

Portugalia || 1,15 || (243) || 28 || 215

Spania || 7,85 || (1 660) || 192 || 1 469

Suedia || 2,74 || (580) || 67 || 513

Regatul Unit || 14,82 || (3 135) || 362 || 2 773

Cipru || 0,09 || (19) || 2 || 17

Republica Cehă || 0,51 || (108) || 12 || 95

Estonia || 0,05 || (11) || 1 || 9

Ungaria || 0,55 || (116) || 13 || 103

Lituania || 0,12 || (25) || 3 || 22

Letonia || 0,07 || (15) || 2 || 13

Malta || 0,03 || (6) || 1 || 6

Polonia || 1,3 || (275) || 32 || 243

Slovenia || 0,18 || (38) || 4 || 34

Slovacia || 0,21 || (44) || 5 || 39

Bulgaria || 0,14 || (30) || 3 || 26

România || 0,37 || (78) || 9 || 69

TOTAL || 100,00 || (21 152) || 2 440 || 18 712

În 2011, s-a făcut solicitarea finală pentru cel de al 9-lea FED și s-au solicitat primele contribuții pentru cel de al 10-lea FED, la care participă toate cele 27 de state membre.

2.8      ALTE REZERVE

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Către/de la cel de al 6-lea FED || 94 || 490 || - || 584 || 584

Către/de la cel de al 7-lea FED || 533 || 1 135 || - || 1 668 || 1 668

Către/de la cel de al 8-lea FED || - || 2 762 || 141 || 2 903 || 2 864

Către/de la cel de al 9-lea FED || (2 762) || - || 161 || (2 601) || (2 531)

Către/de la cel de al 10-lea FED || (141) || (161) || - || (302) || (333)

TOTAL || (2 276) || 4 227 || 301 || 2 252 || 2 252

De la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED în 2008, toate fondurile dezangajate ale FED anterioare sunt transferate în rezerva celui de al 10-lea FED. Această rezervă poate fi angajată numai în condițiile stabilite la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED.

În 2011, fonduri dezangajate în valoare de 38 de milioane EUR și 80 de milioane EUR au fost transferate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8-lea, respectiv din cel de al 9-lea FED, iar 150 de milioane EUR au fost transferate din rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED[10].

La 23 mai 2011, Consiliul a adoptat o decizie[11] prin care alocă suma de 200 de milioane EUR Sudanului de Sud din fondurile dezangajate din proiectele desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED anterioare. La sfârșitul exercițiului 2011, această sumă este încă alocată rezervei de performanță a celui de al 10-lea FED, dar ar trebui să fie eliberată din aceste rezerve în 2012.

3.         NOTE LA CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

3.1      VENITURI DIN EXPLOATARE

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2011 || TOTAL 2010

Recuperarea cheltuielilor || 3 || 11 || 2 || 16 || 29

Recuperarea fondurilor STABEX || 26 || - || - || 26 || 32

Câștiguri din diferențe de curs valutar || 11 || 37 || 7 || 54 || 78

Venituri din exploatare - cofinanțare || - || - || 2 || 2 || 1

TOTAL || 40 || 49 || 10 || 99 || 140

3.1.1 Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de către FED și deducerea din plățile ulterioare înregistrate în sistemul de contabilitate al FED, pentru a recupera cheltuielile plătite anterior pe baza controalelor, a auditurilor sau a analizelor de eligibilitate. Trebuie remarcat că recuperarea sumelor de prefinanțare nu este inclusă ca venit, ci este creditată la rubrica prefinanțare din bilanț.

3.1.1.1 Recuperarea plăților necuvenite

În 2011, s-au emis ordine de recuperare în valoare de 12 milioane EUR pentru plăți necuvenite, în comparație cu 11 milioane EUR în 2010. Din această sumă, 8 milioane EUR vizau recuperarea cheltuielilor și, prin urmare, erau înregistrate ca venituri din exploatare. 4 milioane EUR reprezentau recuperări ale unor prefinanțări plătite și au fost creditate ca active de prefinanțare în bilanț.

În funcție de natura recuperării, plățile necuvenite pot fi rezumate după cum urmează:

milioane EUR ||

|| Venituri || Pre-finanțare || TOTAL 2011 || Venituri || Pre-finanțare || TOTAL 2010

Erori || 2 || 1 || 3 || 1 || 1 || 2

Nereguli || 6 || 3 || 8 || 5 || 3 || 8

Notificări ale OLAF || 1 || - || 1 || 1 || - || 1

TOTAL || 8 || 4 || 12 || 7 || 4 || 11

3.1.2 Recuperarea fondurilor STABEX

În 2011, s-au returnat către FED 26 de milioane EUR din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al 10-lea FED[12]. Aceste fonduri au fost transferate în principal de Saint Lucia (9 milioane EUR), Kenya (7 milioane EUR) și Togo (4 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare (instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al 8-lea FED.

3.1.3 Câștiguri datorate diferențelor de curs valutar

Câștigurile datorate diferențelor de curs valutar provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât în euro, precum și din reevaluarea de la încheierea exercițiului necesară pentru pregătirea conturilor anuale. Acestea conțin atât câștiguri realizate, cât și câștiguri nerealizate.

3.1.4 Venituri din exploatare - cofinanțare

Veniturile din exploatare legate de cofinanțare reprezintă contribuțiile utilizate (a se vedea punctul 3.2.2). Întrucât aceste contribuții îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele valutare, contribuția este înregistrată în conformitate cu execuția proiectului de cofinanțare.

3.2      CHELTUIELI DE EXPLOATARE

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2011 || TOTAL 2010

Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || 114 || 879 || 1 640 || 2 633 || 2 852

Cheltuieli de exploatare - cofinanțare || - || - || 2 || 2 || 1

Pierderi din diferențe de curs valutar || 11 || 41 || 8 || 61 || 58

Deprecierea creanțelor || 3 || 4 || - || 7 || 3

TOTAL || 128 || 924 || 1 650 || 2 702 || 2 914

3.2.1 Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor

|| || || || milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2011 || TOTAL 2010

Ajutoare programabile || 58 || 56 || 1 136 || 1 251 || 1 127

Sprijin macroeconomic || - || 51 || - || 51 || 35

Politică sectorială || 0 || 372 || 0 || 371 || 765

Subvenții la dobândă || 0 || - || - || 0 ||

Proiecte intra-ACP || - || 301 || 349 || 650 || 336

Ajutoare de urgență || - || 63 || 149 || 212 || 442

Ajutoare pentru refugiați || 0 || - || - || 0 || (1)

Capital de risc || 19 || - || - || 19 ||

STABEX || 12 || - || - || 12 || 46

Sysmin[13] || (8) || - || - || (8) || 10

Alte programe de ajutoare aferente FED-urilor anterioare || - || 24 || - || 24 || (17)

Reducerea datoriilor – țări sărace puternic îndatorate și Banca Mondială || - || - || - || - || 14

Sprijin instituțional || - || 2 || 6 || 8 || 44

Compensarea încasărilor la export || 32 || 10 || - || 42 || 37

Fond pentru Republica Democratică Congo || - || 0 || - || 0 || 15

Total || 114 || 879 || 1 640 || 2 633 || 2 852

Cheltuielile de exploatare ale FED acoperă diferitele instrumente de ajutor și îmbracă diferite forme, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați.

3.2.2 Cheltuieli de exploatare - cofinanțare

Acestea sunt cheltuielile suportate pentru proiectele de cofinanțare în 2011. Întrucât contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele valutare, o valoare care corespunde contribuțiilor a fost înregistrată ca venituri din exploatare (a se vedea punctul 3.1.4).

3.2.3 Pierderi din diferențe de curs valutar

Pierderile din diferențe de curs valutar provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât în euro, precum și din reevaluarea la încheierea exercițiului necesară pentru pregătirea conturilor anuale; aceste pierderi sunt atât realizate, cât și nerealizate.

Analizând poziția netă, s-a înregistrat o pierdere netă din diferențe de curs valutar în valoare de 6 milioane EUR pentru exercițiul financiar (pierderi din diferențele de curs valutar în valoare de 61 de milioane EUR minus câștigurile din diferențe de curs valutar în valoare de 54 de milioane EUR).

3.2.4 Deprecierea creanțelor

Această rubrică cuprinde în principal corecțiile de prefinanțare și sumele a căror valoare contabilă a fost redusă/pierdute în realizări cu privire la debitori.

3.3      CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2011 || TOTAL 2010

Cheltuieli administrative || 0 || 3 || 72 || 75 || 86

TOTAL || 0 || 3 || 72 || 75 || 86

Această rubrică cuprinde cheltuielile de sprijin, respectiv costurile administrative legate de programarea și execuția FED-urilor. Acestea includ cheltuielile pentru pregătirea, urmărirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor, precum și cheltuieli pentru rețele de calculatoare, asistență tehnică etc.

3.4      VENITURI FINANCIARE

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2011 || TOTAL 2010

Venituri din dobânzi – bănci europene || - || 0 || 1 || 1 || 1

Venituri din dobânzi - STABEX || 0 || - || - || 0 || 0

Venituri din dobânzi pentru plata cu întârziere a ordinelor de recuperare || 0 || 0 || 0 || 0 || 3

Dobânda pentru prefinanțare || (1) || (19) || (1) || (21) || 91

TOTAL || (1) || (19) || 0 || (20) || 95

Veniturile din dobânzi în 2011 rămân scăzute din cauza faptului că ratele dobânzilor s-au situat în continuare la un nivel scăzut.

3.4.1 Venituri din dobânzi pentru plata cu întârziere a ordinelor de recuperare

Aceste dobânzi se obțin pentru plata cu întârziere a ordinelor de recuperare de către debitori, inclusiv plata cu întârziere a contribuțiilor statelor membre. Astfel de fonduri pot fi utilizate pentru finanțarea de proiecte, conform dispozițiilor articolelor 1 și 6 din Acordul intern aplicabil celui de al 10-lea FED.

3.4.2 Dobânda pentru prefinanțare

Dobânda pentru prefinanțare este înregistrată în conturi în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) și ale articolului 8 din Regulamentului financiar aplicabil celui de al 10-lea FED.

Dobânda acumulată aferentă sumelor de prefinanțare pentru 2011 este mai mică decât cea din 2010 și, de fapt, reluarea sumelor acumulate din 2010 a generat valori negative ale veniturilor din dobânzi. Acest lucru s-a datorat faptului că, în 2011, a avut loc o reclasificare a mai multor contracte care în 2010 aveau statut de contracte de grant, iar apoi au devenit contracte de gestionare în comun cu organizații internaționale. În conformitate cu dispozițiile articolelor menționate anterior din Regulamentul financiar, primul tip de contracte permite calcularea dobânzii acumulate pe prefinanțări, în timp ce al doilea tip de contracte nu.

4.         NOTE LA SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

4.1      SCOPUL ȘI PREGĂTIREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR

Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității FED de a genera numerar și echivalente de numerar și a necesității de utilizare a acestor fluxuri de numerar.

Situația fluxurilor de numerar este pregătită folosind metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor fără caracter monetar și de orice reportare ori încasare sau plată de numerar de exploatare, trecute sau viitoare.

Fluxurile de numerar care provin din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de raportare a FED (euro), prin aplicarea la suma exprimată în valută a cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.

4.2      ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE

Situația fluxurilor de numerar FED indică numai fluxurile de numerar din activități de exploatare, deoarece FED nu desfășoară activități de investiții sau de finanțare. Obiectivul activităților de exploatare este participarea la atingerea obiectivelor de politică vizate.

5.         ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI INFORMAȚII DIVERSE

5.1      ACTIVE CONTINGENTE

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Garanții de bună execuție || 16 || 221 || 88 || 325 || 360

Garanții pentru reținere || 5 || 151 || 40 || 197 || 227

Active contingente care fac obiectul unui litigiu || - || 1 || - || 1 || 1

TOTAL || 21 || 373 || 128 || 523 || 587

5.1.1 Garanții de bună execuție

Garanțiile de bună execuție sunt uneori cerute pentru a se asigura că beneficiarii finanțării FED întrunesc obligațiile contractelor lor cu FED.

Reducerea cu 35 de milioane EUR a garanțiilor de bună execuție reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și noile garanții primite. Cea mai mare parte din garanții au fost eliberate în cadrul celui de al 8-lea FED (23 de milioane EUR, în principal pentru ajutoarele programabile) și în cadrul celui de al 9-lea FED (90 de milioane EUR, în principal pentru ajutoarele destinate politicilor sectoriale).

5.1.2 Garanții pentru reținere

Garanțiile pentru reținere se referă numai la contractele pentru lucrări. De obicei, se reține 10 % din plățile intermediare către beneficiari pentru a asigura îndeplinirea de către contractant a obligațiilor care îi revin. Sumele reținute se regăsesc ca sume de plată. Sub rezerva aprobării de către autoritatea contractantă, contractantul poate prezenta în schimb o garanție pentru reținere care se substituie sumelor reținute din plățile intermediare. Aceste garanții primite sunt prezentate drept active contingente.

Reducerea cu 30 de milioane EUR a garanțiilor pentru reținere reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și noile garanții primite. Cea mai mare parte din garanții au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED (63 de milioane EUR, în principal pentru ajutoarele destinate politicilor sectoriale). Noile garanții au fost în principal primite în cadrul celui de al 9-lea FED (31 de milioane EUR, în principal pentru ajutoarele destinate politicilor sectoriale) și al celui de al 10-lea FED (22 de milioane EUR).

5.2      PASIVE CONTINGENTE

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Sume care fac obiectul unui litigiu || - || 0 || - || 0 || 6

TOTAL || - || 0 || - || 0 || 6

Sumele de mai sus sunt aferente acțiunilor în despăgubiri care sunt intentate în prezent împotriva FED, altor diferende juridice și costurilor juridice estimate. În viitor, toate pasivele contingente și angajamentele vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, de FED.

5.3      ALTE INFORMAȚII PREZENTATE

5.3.1 Angajamente bugetare

milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2011 || TOTAL 31.12.2010

Angajamente bugetare în curs, care nu au fost încă plătite || 157 || 1 643 || 3 794 || 5 594 || 5 991

Sume aferente incluse în contul de rezultat economic || (29) || (308) || (309) || (646) || (714)

TOTAL || 128 || 1 335 || 3 485 || 4 948 || 5 277

Angajamentele bugetare în curs reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau dezangajări. Aceasta este o consecință firească a existenței programelor multianuale. La data de 31 decembrie 2011, angajamentele bugetare în curs totalizau 5 594 de milioane EUR. Suma prezentată drept un angajament viitor care urmează să fie finanțat este acest angajament bugetar în curs minus sumele aferente care au fost incluse drept cheltuieli în contul de rezultat economic pentru 2011, ajungându-se la un total de 4 948 de milioane EUR.

6.         GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR

Următoarele informații prezentate în legătură cu gestionarea riscului financiar de către Fondul european de dezvoltare se referă la operațiuni de trezorerie efectuate de către Comisia Europeană în numele Fondului european de dezvoltare în vederea execuției resurselor fondului.

6.1      POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI ȘI ACTIVITĂȚI DE ACOPERIRE A RISCURILOR (HEDGING)

Regulile și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale FED sunt prevăzute în Regulamentul 215/2008 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare și în acordul intern.

Se aplică următoarele principii generale, care derivă din regulamentul menționat anterior:

– contribuțiile FED se plătesc de către statele membre în conturi speciale deschise la banca de emisiune a fiecărui stat membru sau la instituția financiară desemnată de acesta. Sumele aferente contribuțiilor rămân în aceste conturi speciale până când trebuie efectuate plățile FED;

– contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în EUR, în timp ce plățile FED sunt denominate în EUR și în alte monede, inclusiv monede mai puțin cunoscute;

– conturile bancare deschise de Comisie în numele FED nu pot avea facilități de descoperire de cont.

Pe lângă conturile speciale, alte conturi bancare sunt deschise de către Comisie în numele FED, la instituții financiare (bănci centrale și bănci comerciale), în scopul executării și încasării plăților, altele decât contribuțiile statului membru la buget în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul 215/2008 al Consiliului (a se vedea punctul 6.4 de mai jos).

Toate băncile comerciale la care s-au deschis conturi altele decât „conturile speciale” menționate anterior sunt selectate de către Comisie în urma unei proceduri de ofertare.

Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme informatice moderne. Se aplică proceduri specifice de garantare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, standardele de control intern ale Comisiei și principiile de audit.

Un set scris de orientări și proceduri reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată având obiectivul de a limita riscurile operaționale și financiare și de a asigura un nivel adecvat de control. Acestea acoperă domenii diferite de exploatare, iar conformitatea cu orientările și procedurile este verificată periodic.

6.2      RISCUL DE PIAȚĂ

6.2.1   Riscul valutar

Toate contribuțiile sunt deținute în EUR, iar alte valute sunt cumpărate numai atunci când acest lucru este necesar pentru execuția plăților. Drept urmare, operațiunile de trezorerie ale FED nu sunt expuse riscului valutar.

6.2.2   Riscul ratei dobânzii

FED nu contractează împrumuturi; în consecință, acesta nu este expus riscului ratei dobânzii.

Cu toate acestea, obține dobândă la soldurile pe care le deține în diversele sale conturi bancare. Comisia, în numele FED, a instituit așadar măsuri pentru a asigura că dobânzile obținute periodic reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și variațiile posibile ale acestora.

Soldurile de la sfârșitul zilei deținute în conturile bancare comerciale sunt remunerate zilnic. Remunerarea soldurilor deținute în astfel de conturi are la bază rate de piață variabile la care se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii depinde de EONIA (Euro Over Night Index Average) și se ajustează pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. Pentru alte conturi, calculul dobânzii depinde de rata marginală a BCE (folosită pentru operațiunile de refinanțare ale BCE). Drept urmare, FED nu este expus riscului ca soldurile sale să fie remunerate la rate mai mici decât ratele pieței.

6.3      RISCUL DE CREDIT (RISCUL DE CONTRAPARTIDĂ)

Majoritatea resurselor de trezorerie ale FED sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul 215/2008 al Consiliului, în „conturile speciale” deschise de statele membre pentru plata contribuțiilor lor. Majoritatea acestor conturi sunt deschise la trezoreriile sau la băncile centrale naționale ale statelor membre. Aceste instituții prezintă cel mai redus risc de contrapartidă pentru FED (expunerea este pentru statele membre).

Pentru partea de resurse de trezorerie ale FED depozitată la bănci comerciale în vederea acoperirii execuției plăților, alimentarea acestor conturi se efectuează pe o bază de tip „la momentul oportun” și este gestionată în mod automat de sistemul de gestionare a trezoreriei al Comisiei. În fiecare cont se păstrează un nivel minim al disponibilităților de numerar, proporțional cu media plăților zilnice efectuate din contul respectiv. În consecință, sumele depozitate la vedere în aceste conturi rămân în mod constant la un nivel scăzut, ceea ce asigură o expunere la risc limitată pentru FED.

Mai mult, se aplică orientări specifice pentru selecția băncilor comerciale pentru a reduce și mai mult riscul de contrapartidă la care este expus FED.

Toate băncile comerciale sunt selectate în urma unor proceduri de ofertare. Ratingul minim de credit pe termen scurt necesar în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody's P-1 sau echivalent (S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și bine întemeiate se poate solicita un nivel mai scăzut.

6.4      RISCUL DE LICHIDITATE

Principiile bugetare aplicate FED garantează că lichiditățile globale necesare pentru perioada bugetară sunt întotdeauna suficiente pentru executarea tuturor plăților conexe. Într-adevăr, totalul contribuțiilor statelor membre este egal cu valoarea totală a creditelor de plată pentru perioada bugetară relevantă.

Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre la FED sunt plătite în trei tranșe pe an, în timp ce plățile fac obiectul unei anumite periodicități.

Pentru a garanta că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează a fi executate într-o anumită lună, informațiile cu privire la situația trezoreriei fac obiectul schimburilor periodice între trezoreria Comisiei și serviciile ordonatoare relevante pentru a asigura că plățile executate într-o perioadă dată nu depășesc resursele de trezorerie disponibile.

Pe lângă cele menționate anterior, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale FED, instrumentele automatizate de gestionare a trezoreriei asigură că zilnic sunt disponibile suficiente lichidități în fiecare cont bancar al FED.

7.         INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE

Nu au fost identificate tranzacții cu părțile afiliate care să necesite o prezentare separată în această secțiune.

8.         EVENIMENTE DUPĂ DATA BILANȚULUI

La data prezentării acestor conturi nicio chestiune semnificativă sau care să necesite o prezentare separată în această secțiune nu a fost adusă în atenția contabilului FED și nici nu a fost raportată acestuia. Conturile anuale și notele aferente au fost pregătite folosind cele mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate anterior.

9.         RECONCILIERE REZULTAT ECONOMIC - REZULTAT BUGETAR

Rezultatul economic al exercițiului se calculează în baza principiilor contabilității de angajamente, în timp ce rezultatul bugetar se bazează pe regulile contabilității de casă, în conformitate cu Regulamentul financiar. Cum ambele sunt rezultatul acelorași tranzacții suport, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, punând în evidență principalele sume reconciliate, defalcate pe posturi de venituri și de cheltuieli.        

|| || milioane EUR

|| 2011 || 2010

|| ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || (2 700) || (2 765)

|| ||

VENITURI || ||

Creanțe care nu afectează rezultatul bugetar || (52) || (33)

Creanțe stabilite în exercițiul curent dar neîncasate încă || (3) || (4)

Creanțe stabilite în exercițiile anterioare și încasate în exercițiul curent || 10 || 10

Efect net al prefinanțării || 46 || 53

Venituri nete înregistrate în avans || (13) || (173)

|| ||

CHELTUIELI || ||

Cheltuielile exercițiului curent neplătite încă || 98 || 178

Cheltuielile exercițiilor anterioare plătite în exercițiul curent || (249) || (155)

Anularea plăților || 17 || 39

Efectul net al prefinanțării || (346) || (353)

Cheltuieli nete înregistrate în avans || 317 || (31)

|| ||

REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI || (2 874) || (3 233)

9.1 Elemente de reconciliere - Venituri

Veniturile bugetare ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor încasate din creanțe stabilite în cursul exercițiului și sumelor încasate din creanțe care au fost stabilite în exercițiile anterioare.

Creanțele care nu afectează rezultatul bugetar sunt înregistrate în rezultatul economic, dar, din perspectivă bugetară, nu pot fi considerate venituri, întrucât suma încasată este transferată în rezerve și nu poate fi angajată din nou decât printr-o decizie a Consiliului.

Astfel, creanțele stabilite în exercițiul curent, dar neîncasate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele stabilite în exercițiile anterioare și încasate în exercițiul curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.

Efectul net al prefinanțării este compensarea sumelor de prefinanțare recuperate. Aceasta este o încasare de numerar care nu are impact asupra rezultatului economic.

Veniturile nete înregistrate în avans constau în principal în regularizări făcute la sfârșitul exercițiului în scopul separării exercițiilor. Numai efectul net, respectiv veniturile înregistrate în avans aferente exercițiului curent minus încasările din veniturile înregistrate în avans aferente exercițiului anterior, este luat în considerare.

9.2 Elemente de reconciliere - Cheltuieli

Cheltuielile exercițiului curent neplătite încă vor fi adăugate în scopul reconcilierii întrucât sunt incluse în rezultatul economic, dar nu fac parte din cheltuielile bugetare. În schimb, cheltuielile exercițiilor anterioare plătite în exercițiul curent trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, întrucât fac parte din cheltuielile bugetare aferente exercițiului curent, dar fie nu au efect asupra rezultatului economic, fie duc la scăderea cheltuielilor în cazul în care se fac corecții.

Încasările care provin din anularea plăților nu afectează rezultatul economic, însă au impact asupra rezultatului bugetar.

Efectul net al prefinanțării este dat de corelarea noilor sume de prefinanțare plătite în exercițiul curent (înregistrate drept cheltuieli bugetare ale exercițiului) și de compensarea prefinanțării plătite în exercițiul curent sau în exercițiile anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Acestea din urmă reprezintă o cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.

Cheltuielile nete înregistrate în avans constau în principal în regularizări efectuate la sfârșitul exercițiului în scopul separării exercițiilor, respectiv cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate către FED. Numai efectul net, respectiv cheltuielile înregistrate în avans aferente exercițiului curent minus rambursările de cheltuieli înregistrate în avans din exercițiul anterior, este luat în considerare.      

2. RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

FED-uri anterioare

· Decizia 1/2000 a Consiliului ACP-CE din 27 Iulie 2000 privind măsurile tranzitorii stipulează ca o parte din resursele nealocate din FED-urile anterioare să fie utilizate pentru programele conforme cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou, aplicabile anticipat în temeiul măsurilor tranzitorii.

· Decizia 410/2001 a Comisiei din 16 Martie 2001, care stabilește alocările pentru programele indicative ale țărilor ACP în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE, prevede că resursele nealocate din FED-urile anterioare în valoare de maximum 1,2 miliarde EUR vor fi utilizate pentru execuție în conformitate cu normele și procedurile FED-urilor relevante, în cursul perioadei premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED.

· Decizia nr. 1033/2001 a Comisiei din 15 iunie 2001 a stabilit alocările pentru programele regionale și pentru cooperarea intra-ACP în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.

· Decizia 1252/2002 a Comisiei din 11 iulie 2002 a mărit, pe de o parte, pachetul destinat cooperării intra-ACP cu 60 de milioane EUR, din rezervele generale ale celui de al 6-lea și ale celui de al 7-lea FED și, pe de altă parte, a prevăzut utilizarea acestor fonduri suplimentare în cursul perioadei premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile FED-urilor inițiale.

· În cele din urmă, prin Decizia 3/2002 a Consiliului de Miniștri ACP-CE din 23 Decembrie 2002, suma de 25 de milioane EUR a fost prelevată din resursele nealocate ale celui de al 8-lea FED (rezerva generală) și a fost alocată cooperării regionale, în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE.

· Întrucât cel de al 6-lea FED a fost închis în 2006, iar cel de al 7-lea FED a fost închis în 2008, conturile anuale nu mai cuprind tabelele privind execuția în cazul acestor FED­uri. Cu toate acestea, execuția soldurilor transferate se regăsește în cel de al 9­lea FED.

· La fel ca în anii precedenți, în vederea asigurării transparenței în prezentarea conturilor aferente exercițiului 2009, tabelele de mai jos evidențiază separat pentru cel de al 8­lea FED partea utilizată pentru programare în baza Convenției de la Lomé și partea utilizată pentru programare în baza Acordului de la Cotonou. În ceea ce privește aceasta din urmă, înregistrarea în conturi și prezentarea conturilor se întemeiază pe articolul 3 alineatul (2) din anexa IV la Acordul de parteneriat ACP-CE, cu privire la țări. Acest articol prevede, pentru țările ACP, un pachet A destinat să acopere sprijinul macroeconomic și sprijinul pentru programe și proiecte, precum și un pachet B destinat să acopere nevoile neprevăzute, cum ar fi ajutorul de urgență, inițiativele de reducere a datoriei și sprijinul acordat în vederea compensării efectelor negative ale instabilității încasărilor la export[14]. În ceea ce privește regiunile, conturile sunt stabilite pe baza programării regionale, astfel cum se arată în capitolul 2 din Acordul de parteneriat ACP-CE (și anume, programe indicative regionale și cooperare intra-ACP).

· În conformitate cu punctul 4 din anexa Ib (Cadrul financiar multianual pentru perioada 2008-2013) la Acordul de parteneriat ACP-CE, soldurile rămase și sumele dezangajate în cadrul fondurilor în perioada cuprinsă între 31.12.2007 și data intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED au fost transferate către cel de al 9-lea FED pentru ca administrația UE să își poată desfășura activitatea și pentru a acoperi costurile proiectelor în derulare până la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED.

· Prin Decizia 2010/406/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul Sudanului a sumei de 150 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare, în vederea sprijinirii celor mai vulnerabile populații. Această sumă a fost alocată în 2011.

· Prin Decizia 2011/315/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul Sudanului de Sud a sumei de 200 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare, în vederea acordării de sprijin pentru punerea în aplicare a Planului trienal pentru dezvoltarea Sudanului de Sud. Această sumă nu a fost încă alocată pentru programare.

Al 10-lea FED

Acordul de parteneriat ACP-CE semnat la 23 iunie 2000 la Cotonou de către statele membre ale Comunității Europene și statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (statele ACP) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2003. Acordul de la Cotonou a fost modificat la 25 iunie 2005 și la 23 iunie 2010.

Decizia Consiliului UE din 27 noiembrie 2001 (2001/822/CE) privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) la Comunitatea Europeană a intrat în vigoare la 2 decembrie 2001. Această decizie a fost modificată la 19 martie 2007 (Decizia 2007/249/CE).

Acordul intern privind finanțarea ajutoarelor Comunității în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008 – 2013 în conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit, adoptat de reprezentanții guvernelor statelor membre ale Comunității Europene la 17 iulie 2006, a intrat în vigoare la 1 iulie 2008.

În conformitate cu Acordul de la Cotonou, a doua perioadă (2008-2013) a ajutoarelor UE destinate statelor ACP și TTPM este finanțată de cel de al 10-lea FED până la nivelul de 22 682 de milioane EUR, din care:

– 21 966 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP în conformitate cu cadrul financiar multianual din anexa Ib la Acordul de la Cotonou revizuit, din care 20 466 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană;

– 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM în conformitate cu anexa IIAa din decizia revizuită a Consiliului privind asocierea TTPM la Comunitatea Europeană, din care 256 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană;

– 430 de milioane EUR sunt alocate Comisiei pentru finanțarea costurilor rezultate din programarea și execuția resurselor celui de al 10-lea FED, conform articolului 6 din Acordul intern.

La data intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED, aceste sume erau suplimentate cu solduri neutilizate și încă sunt suplimentate cu fonduri dezangajate provenite din sistemul de garantare a stabilizării încasărilor la export pentru produsele agricole primare (STABEX) în cadrul fondurilor anterioare celui de al 9-lea FED. Aceste solduri și fonduri dezangajate ar trebui utilizate și gestionate în conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit și cu Acordul intern.

Din alocările celui de al 10-lea FED menționate anterior, Comisia Europeană gestionează suma de 21 152 de milioane EUR după cum urmează:

– 15 300 de milioane EUR pentru programele indicative naționale, din care:

· 13 500 de milioane EUR pentru pachetele A, din care 12 467 de milioane EUR reprezentând alocări sunt deschise, iar din această sumă, 33 de milioane EUR au fost transferate alocărilor regionale (multiregional-PALOP); în plus, pachetul A a fost majorat cu 57 de milioane EUR, sumă ce reprezintă fonduri Stabex dezangajate;

· 1 800 de milioane EUR pentru pachetele B, din care 601 milioane EUR ca alocări inițiale și 1 199 de milioane EUR ca rezervă pentru nevoi neprevăzute (rezerva fiind utilizată pentru finanțarea diferitelor instrumente precum mecanismul FLEX pe bază anuală și mecanismul FLEX ad hoc pentru vulnerabilitate, precum și pentru răspunsul la criza prețurilor la alimente); din acest total, suma de 1 624 de milioane EUR este deschisă.

– 1 783 de milioane EUR pentru programele indicative regionale, împreună cu un transfer în valoare de 33 de milioane EUR, din care rezultă alocări deschise de 1 816 EUR;

– 2 700 de milioane EUR alocări intra-ACP, din care 2 664 de milioane EUR deschise;

–  683 de milioane EUR ca rezervă pentru alocările ulterioare la programele indicative naționale și regionale, în urma evaluărilor intermediare și finale;

– 430 de milioane EUR pentru costuri de execuție, deschise în totalitate;

– 256 de milioane EUR alocări pentru TTPM:

· fonduri din pachetul A în valoare de 195 de milioane EUR, din care 66 de milioane EUR sunt deschise;

· fonduri din pachetul B în valoare de 15 milioane EUR, din care 7 milioane EUR sunt deschise;

· fonduri din alocările regionale în valoare de 40 de milioane EUR, deschise în totalitate;

· fonduri pentru studii/asistență tehnică în valoare de 6 milioane EUR, deschise în totalitate.

- Rezerva de performanță care nu poate fi mobilizată din cadrul celui de al 10-lea FED

Întrucât cel de al 10-lea FED a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, soldurile rămase și sumele dezangajate aferente unor proiecte din cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare se transferă în rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED, cu excepția fondurilor Stabex și a pachetului administrativ al celui de al 9-lea FED. Această rezervă poate fi folosită în condițiile stabilite la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED.

În cele ce urmează sunt prezentate informații detaliate privind această rezervă la data de 31.12.2011 (în milioane EUR):

Totalul fondurilor transferate în rezerva celui de al 10-lea FED care nu poate fi mobilizată: || 438

            minus fonduri către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului – Decizia 2010/406/UE a Consiliului din 12.7.2010 || -150

Total disponibil în rezervă (ACP+TTPM): || 288

Notă: Această rezervă urmează să fie redusă cu 200 de milioane EUR ca urmare a Deciziei 2011/315/UE a Consiliului din 23.5.2011 în favoarea Sudanului de Sud și să fie transferată către cel de al 9-lea FED.

- Rezerva Stabex din cadrul celui de al 10-lea FED

În urma închiderii conturilor Stabex, fondurile neutilizate/dezangajate sunt transferate în pachetul A al rezervei Stabex din cadrul celui de al 10-lea FED [articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED] și apoi programelor indicative naționale din țările vizate.

- Cofinanțările din cadrul celui de al 10-lea FED

În temeiul celui de al 10-lea FED, au fost semnate acordurile de transfer pentru cofinanțările din partea statelor membre pentru suma de 89 de milioane EUR și s-au deschis credite de angajament pentru suma totală de 79 de milioane EUR, în timp ce creditele de plată s-au deschis pentru totalul încasat de 73 de milioane EUR.

Situația creditelor de cofinanțare la 31.12.2011 este prezentată în tabelul de mai jos (în milioane EUR):

|| Credite de angajament || Credite de plată

Cofinanțare – pachetul A || 69 || 61

Cofinanțare – intra-ACP || 12 || 12

Cofinanțare – cheltuieli administrative || 2 || 2

|| 83 || 75

Următoarele tabele referitoare la sumele stabilite, contractate și plătite indică cifrele nete.

Tabelele cu situația pe țări și pe instrumente figurează în anexă.

2.1         ALOCĂRI

2.2 CONTURI CONSOLIDATE

2.3.       ALTE INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA

Cofinanțarea italiană (1985)

În 1985, Comisia Europeană a semnat cu Guvernul Italiei un acord care prevede cofinanțarea proiectelor de dezvoltare gestionate de Comisie.

Acordul a fost prelungit în mod succesiv până la 31 decembrie 2004, prin schimburi de scrisori între Guvernul Italiei și comisarul pentru dezvoltare.

Ulterior, prin procedura scrisă E/1588/2004, Comisia a luat o decizie privind aplicarea acordului-cadru de cofinanțare. Scopul deciziei era de a stabili cadrul bugetar și de reglementare pentru angajamentele efectuate în temeiul acordului. Astfel, decizia Comisiei prevedea că această cofinanțare trebuie pusă în aplicare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED. Prin decizie, ordonatorii delegați sau subdelegați ai FED au fost împuterniciți să gestioneze contribuția Italiei la această cofinanțare. Aceștia au fost, de asemenea, împuterniciți să stabilească termenul final corespunzător pentru execuția contribuției în conformitate cu normele aplicabile.

În conformitate cu articolul 4 punctul (4) din acordul semnat în iulie 1985 între Comisia Europeană și Guvernul Italiei, dispoziție confirmată la articolul 3 punctul (3) din Decizia E/1588/2004, Guvernul Italiei, prin scrisoarea din 15 decembrie 2006, a cerut Comisiei rambursarea soldurilor existente aferente proiectelor încheiate. Valoarea acestor solduri se ridica atunci la 4 708 867,66 EUR. Această sumă a fost rambursată Guvernului Italiei în martie 2008.

Situația privind fondurile italiene gestionate de Comisie pentru proiecte în țările ACP la 31.12.2011 este prezentată în cele ce urmează:

În total, 52 de proiecte puse în aplicare în țările ACP au fost cofinanțate de Italia de la semnarea acordului menționat anterior, din care un singur proiect, „Somalia - al 4-lea program de reabilitare” este încă în derulare și este gestionat de Delegația UE în Kenya; soldul bancar pentru fiecare este prezentat în continuare:

Proiect nr. || Țară || Proiect || Sold (EUR) || Sold (EUR)

|| || || || 31/12/2010 || 31/12/2011

ITA COF || 37 || || Dobânzi din cofinanțare || 317 230,20 || 320 646,67

ITA COF || 40 || || Cheltuieli administrative || 408 990,37 || 410 580,63

ITA COF || 50 || SOMALIA || Reabilitare || 6 722 163,55 || 5 452 595,91

TOTAL || || || 7 429 706,86 || 6 183 823,21

PARTEA II – CONTURI ANUALE FED: SITUAȚII FINANCIARE PRIVIND FACILITATEA DE INVESTIȚII

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII || CA/454/12

|| 15 martie 2012

|| Document 12/069

||

|| Audit efectuat de KPMG

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE

Facilitatea DE investiții

situații financiare

la 31 decembrie 2011

|| ||

|| - Situația poziției financiare - Situația rezultatului global - Situația modificărilor în resursele din contribuții - Situația fluxurilor de numerar - Note la situațiile financiare - Raportul auditorului independent ||

ORG.: E ||

3.           SITUAȚII FINANCIARE PRIVIND FACILITATEA DE INVESTIȚII

3.1         SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL CARE SE ÎNCHEIE LA 31 DECEMBRIE 2011

(în mii EUR)

|| || Din 1.1.2011 || Din 1.1.2010

|| Note || la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| || ||

Dobânzi și venituri asimilate || 16 || 59 561 || 54 601

Dobânzi și cheltuieli asimilate || 16 || -940 || -2 591

|| || ||

Dobânzi nete și venituri asimilate || || 58 621 || 52 010

|| || ||

Venituri din taxe și comisioane || 17 || 2 149 || 11 775

Cheltuieli cu taxe și comisioane || 17 || -144 || -372

|| || ||

Venituri nete din taxe și comisioane || || 2 005 || 11 403

|| || ||

Rezultat net din operațiunile financiare || 18 || 18 070 || -15 823

|| || ||

Schimbări legate de deprecierea împrumuturilor și creanțelor, încasări nete || 7 || 27 452 || 25 428

Deprecierea pentru active financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -6 888 || -3 714

|| || ||

Cheltuieli administrative generale || 19 || -38 006 || -34 086

|| || ||

|| || ||

Profitul exercițiului || || 61 254 || 35 218

|| || ||

Alte elemente ale rezultatului global: || || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare – rezerva de valoare justă || || ||

1. Variația netă a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare || || 20 574 || 2 962

2. Suma netă transferată în profit sau pierderi || || -3 394 || 1 898

Total active financiare disponibile pentru vânzare || || 17 180 || 4 860

|| || ||

Total alte elemente ale rezultatului global || || 17 180 || 4 860

|| || ||

Total rezultatul global al exercițiului || || 78 434 || 40 078

3.2         SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2011

(în mii EUR)

|| Note || 31.12.2011 || 31.12.2010 || 31.12.2009

|| || || ||

ACTIVE || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 5 || 452 279 || 411 587 || 330 057

Instrumente financiare derivate || 6 || 434 || 1 376 || 12 870

Împrumuturi și creanțe || 7 || 1 033 160 || 844 428 || 693 441

Active financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 251 660 || 194 828 || 164 606

Sume de încasat de la statele membre contributive || 9/14 || 87 310 || 100 000 || 87 310

Alte active || 10 || 416 || 3 172 || 925

|| || || ||

Total active ||   || 1 825 259 || 1 555 391 || 1 289 209

|| || || ||

|| || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || ||

|| || || ||

PASIVE || || || ||

Instrumente financiare derivate || 6 || 12 702 || 6 110 || 5 522

Venituri reportate || 11 || 33 003 || 29 579 || 24 317

Sume datorate terților || 12 || 329 660 || 298 415 || 213 850

Alte pasive || 13 || 1 113 ||  940 || 1 560

|| || || ||

Total pasive || || 376 478 || 335 044 || 245 249

|| || || ||

RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 14 || 1 281 309 || 1 131 309 || 995 000

Rezerva de valoare justă || || 41 750 || 24 570 || 19 710

Rezultat reportat || || 125 722 || 64 468 || 29 250

|| || || ||

Total resurse din contribuții || || 1 448 781 || 1 220 347 || 1 043 960

|| || || ||

Total pasive și resurse din contribuții || || 1 825 259 || 1 555 391 || 1 289 209

3.3         SITUAȚIA MODIFICĂRILOR RESURSELOR DIN CONTRIBUȚII

(în mii EUR)

|| Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total

La 1 ianuarie 2011 || 1 131 309 || 24 570 || 64 468 || 1 220 347

|| || || ||

Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului || 150 000 || - || - || 150 000

|| || || ||

Profit în exercițiul financiar 2011 || - || - || 61 254 || 61 254

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global pentru exercițiu || - || 17 180 || - || 17 180

|| || || ||

Modificări ale resurselor din contribuții || 150 000 || 17 180 || 61 254 || 228 434

|| || || ||

La 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781

|| || || ||

|| Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total

La 1 ianuarie 2010 || 995 000 || 19 710 || 29 250 || 1 043 960

|| || || ||

Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului || 130 000 || - || - || 130 000

Subvenții la dobândă neutilizate || 6 309 || - || - || 6 309

Profit în exercițiul financiar 2010 || - || - || 35 218 || 35 218

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global pentru exercițiu || - || 4 860 || - || 4 860

|| || || ||

Modificări ale resurselor din contribuții || 136 309 || 4 860 || 35 218 || 176 387

|| || || ||

La 31 decembrie 2010 || 1 131 309 ||  24 570 || 64 468 || 1 220 347

|| || || ||

|| || || ||

3.4         SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR PENTRU EXERCIȚIUL CARE SE ÎNCHEIE LA 31 DECEMBRIE 2011

|| De la 1.1.2011 până la 31.12.2011 || De la 1.1.2010 până la 31.12.2010

ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || ||

Profitul exercițiului || 61 254 || 35 218

Ajustări || ||

Deprecierea pentru active financiare disponibile pentru vânzare || 3 172 || 3 714

Schimbări nete ale deprecierii împrumuturilor și creanțelor || -27 452 || -25 428

Dobânda capitalizată la împrumuturi și creanțe || -10 512 || -13 239

Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu împrumuturile și creanțele || -2 801 || -466

Creșterea veniturilor reportate || 3 424 || 5 262

Impactul variației cursului de schimb asupra împrumuturilor || -15 337 || -24 626

Impactul variației cursului de schimb asupra activelor financiare disponibile pentru vânzare || 34 || -538

Profit din activitățile de exploatare înaintea variației activelor și pasivelor de exploatare || 11 782 || -20 103

|| ||

Plata împrumuturilor || -237 040 || -206 952

Rambursarea împrumuturilor || 104 410 || 119 724

Variația valorii juste a instrumentelor derivate || 7 534 || 12 082

Creșterea activelor financiare disponibile pentru vânzare || -67 829 || -50 952

Vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 24 971 || 22 414

Scăderea/creșterea altor active || 2 756 || -2 247

Creșterea /scăderea altor pasive || 173 || -620

Creșterea/scăderea altor sume de plătit Băncii Europene de Investiții || 4 144 || -2 324

|| ||

Fluxuri nete de numerar din activitățile de exploatare || -149 099 || -128 978

|| ||

ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE || ||

Contribuții primite de la statele membre || 136 345 || 187 310

Sume primite de la statele membre sub formă de subvenții la dobândă || 76 345 || 40 000

Sume plătite în numele statelor membre aferente subvențiilor la dobândă || -22 899 || -16 802

|| ||

Fluxuri nete de numerar din activitățile de finanțare || 189 791 || 210 508

|| ||

Creștere netă a numerarului și a echivalentelor de numerar || 40 692 || 81 530

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || 411 587 || 330 057

|| ||

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || 452 279 || 411 587

3.5         NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE

1 Informații generale

Facilitatea de investiții („facilitatea” sau „FI”) a fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou („acordul”) privind cooperarea și asistența pentru dezvoltare negociat între grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („statele ACP”) și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia la 23 iunie 2000 și revizuit la 25 iunie 2005 și la 23 iunie 2010.

În cadrul acordului, finanțarea este asigurată din bugetele statelor membre ale UE și este vărsată în conformitate cu protocoalele financiare stabilite pentru perioade succesive de cinci-șase ani. În cadrul acordului și ca urmare a intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a celui de al doilea protocol financiar (pentru perioada 2008 - 2013), denumit cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare („FED”), Banca Europeană de Investiții („BEI” sau „banca”) este împuternicită să gestioneze:

- facilitatea, un fond de risc cu reînnoire automată (revolving) în valoare de 3 185,5 milioane EUR destinat promovării investițiilor din sectorul privat în țările ACP, din care 48,5 milioane EUR sunt alocate țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”);

- granturi în valoare de 400 de milioane EUR pentru finanțarea subvențiilor la rata dobânzii pentru țările ACP și 1,5 milioane EUR pentru țările TTPM; până la 10 % din aceste subvenții pot fi utilizate pentru finanțarea asistenței tehnice aferente proiectelor.

La propunerea Comitetului de direcție al BEI, Consiliul de administrație al BEI a adoptat, la 15 martie 2012, situațiile financiare și a autorizat prezentarea acestora, spre aprobare, Consiliului guvernatorilor, la 30 aprilie 2012.

2 Politici contabile esențiale

2.1 Baza de întocmire - declarația de conformitate

În 2011, facilitatea a aplicat Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană pentru întocmirea situațiilor sale financiare și această adoptare a avut loc în conformitate cu „Adoptarea pentru prima dată a IFRS”, cu 1 ianuarie 2011 ca dată de tranziție.

2.2. Evaluări și estimări contabile esențiale

Întocmirea situațiilor financiare presupune utilizarea unor estimări contabile. De asemenea, aceasta implică, pentru conducerea Băncii Europene de Investiții, exercitarea capacității de analiză în procesul de aplicare a politicilor contabile ale Facilității de investiții. În continuare, sunt prezentate domeniile care presupun un grad mai ridicat de analiză sau de complexitate sau domeniile în care ipotezele și estimările sunt importante pentru situațiile financiare.

Aplicațiile cele mai importante ale evaluărilor și estimărilor sunt următoarele:

§ Valoarea justă a instrumentelor financiare

Atunci când valorile juste ale activelor financiare și ale pasivelor financiare înregistrate în situația poziției financiare nu pot fi determinate pe piețele active, acestea sunt stabilite folosind diverse tehnici de evaluare care includ folosirea de modele matematice. Parametrii pentru aceste modele se preiau, în măsura în care este posibil, de pe piețele care pot fi observate, însă dacă acest lucru nu este posibil, în stabilirea valorilor juste este necesar un anumit grad de analiză. Aceasta implică luarea în considerare a lichidității și a parametrilor modelului, precum corelarea și volatilitatea instrumentelor financiare derivate cu scadență de peste trei luni.

§ Pierderi din deprecierea împrumuturilor și a creanțelor

Facilitatea revizuiește împrumuturile și creanțele incerte la fiecare dată de raportare pentru a evalua dacă este necesară înregistrarea în situația rezultatului global a unui provizion cu deprecierea. În special, în momentul stabilirii nivelului provizionului necesar, este deosebit de importantă analiza conducerii Băncii Europene de Investiții în estimarea valorii și a scadenței viitoarelor fluxuri de numerar. Aceste estimări se bazează pe ipoteze privind o serie de factori, iar rezultatele reale pot varia, ceea ce duce la variații viitoare ale provizionului. Pe lângă provizionul specific pentru împrumuturi și creanțe individuale importante, facilitatea poate înregistra, de asemenea, un provizion global de depreciere pentru expunerile care, deși nu sunt identificate în mod specific ca necesitând un provizion special, au un risc mai mare de neplată decât cel de la momentul la care au fost acordate.

În principiu, un împrumut este considerat depreciat atunci când scadența la plata dobânzii și a principalului a fost depășită cu 90 de zile sau mai mult și, în același timp, conducerea Băncii Europene de Investiții consideră că există un indiciu obiectiv de depreciere.

§ Evaluarea participațiilor necotate disponibile pentru vânzare

Evaluarea participațiilor necotate disponibile pentru vânzare se bazează, în mod normal, pe unul dintre următoarele elemente:

- tranzacții recente în condiții de piață normale;

- valoarea justă actuală a unui alt instrument care este în esență identic;

- fluxurile de numerar estimate, actualizate pe baza ratelor curente care se aplică elementelor cu scadențe și caracteristici de risc similare; sau

- alte modele de evaluare.

Determinarea fluxurilor de numerar și a factorilor de actualizare pentru participațiile necotate disponibile pentru vânzare necesită un grad important de estimare. Facilitatea modelează tehnicile de evaluare periodic și verifică validitatea lor, folosind fie prețul tranzacțiilor curente de piață care pot fi observate pentru același instrument, fie alte date de piață disponibile și care pot fi observate.

§ Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare

Facilitatea tratează participațiile disponibile pentru vânzare ca fiind depreciate, în cazul unei diminuări semnificative sau prelungite a valorii juste sub nivelul costurilor sau atunci când există alte dovezi obiective cu privire la depreciere. Pentru a stabili diminuarea „semnificativă” sau „prelungită” se recurge la analiză. Facilitatea tratează diminuările ca fiind „semnificative” în general la 30 % sau mai mult și ca „prelungite” pentru mai mult de 12 luni. De asemenea, facilitatea evaluează alți factori, inclusiv volatilitatea normală a prețului acțiunilor la capitalurile cotate, precum și viitoarele fluxuri de numerar și factorii de actualizare pentru capitalurile necotate.

2.3. Modificări ale politicilor contabile

Pentru întocmirea situațiilor sale financiare la 31 decembrie 2011, facilitatea și-a schimbat politicile contabile din politici contabile ghidate de IFRS, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană, la politici contabile bazate pe IFRS, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană. Conducerea BEI consideră că această modificare a politicilor contabile va furniza mai multe informații relevante cu privire la tranzacțiile și situația financiară a facilității. Modificarea politicilor contabile nu are nici un efect asupra situației poziției financiare a facilității, asupra situației rezultatului global, a situației modificărilor resurselor din contribuții sau a situației fluxurilor de numerar. Modificările afectează doar nota privind managementul riscului întocmită în conformitate cu IFRS 7, precum și informațiile privind valoarea justă pentru instrumentele financiare în conformitate cu IFRS 7.

O serie de noi standarde, de modificări ale standardelor și interpretărilor aplicabile sunt valabile pentru perioadele anuale care încep după 1 ianuarie 2012; acestea nu au fost aplicate pentru întocmirea prezentelor situații financiare.

IFRS 9 Instrumente financiare

Acest standard, care reprezintă prima etapă a unui proiect IASB alcătuit din trei părți menit să înlocuiască IAS 39 Instrumente financiare, redefinește categoriile de active și pasive financiare și tratamentul lor contabil. Standardul rămâne „în curs de elaborare” și, în cele din urmă, va înlocui în întregime IAS 39. În prezent, data efectivă pentru adoptarea ultimei revizuiri a standardului este 1 ianuarie 2013, iar data propusă pentru aplicarea efectivă este 1 ianuarie 2015. Facilitatea nu intenționează să adopte anticipat acest standard, iar amploarea impactului nu a fost încă stabilită.

Următoarele două standarde aplicabile au fost emise în 2011, dar vor fi aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013. Impactul adoptării acestor standarde asupra situațiilor financiare ale facilității nu a fost încă determinat.

IFRS 12 Prezentarea informațiilor privind interesele în alte entități

Obiectivul acestui standard este acela de a impune prezentarea de informații care să permită utilizatorilor situațiilor financiare să evalueze natura și riscurile asociate intereselor lor în alte entități și efectele acestor interese asupra poziției lor financiare, a performanței lor financiare și a fluxurilor lor de numerar.

IFRS 13 Evaluare la valoarea justă

Acest standard definește valoarea justă, stabilește un cadru de măsurare a valorii juste și impune prezentarea de informații cu privire la evaluarea valorii juste.

2.4. Rezumat al politicilor contabile semnificative

2.4.1 Conversia valutară

Pentru prezentarea situațiilor sale financiare, facilitatea utilizează moneda Euro (EUR), care este, de asemenea, și moneda funcțională.

Tranzacțiile în valută sunt convertite la cursul de schimb în vigoare la data tranzacției.

Elementele monetare de activ și pasiv denominate în alte valute decât euro sunt convertite în euro la cursul de schimb în vigoare la data bilanțului. Veniturile sau pierderile care rezultă în urma acestei conversii se înregistrează în situația rezultatului global.

Elementele nemonetare care sunt evaluate la costul istoric într-o valută sunt convertite folosind cursurile de schimb în vigoare la datele tranzacțiilor inițiale. Elementele nemonetare evaluate la valoarea justă într-o valută se convertesc folosind cursurile de schimb de la data la care s-a stabilit valoarea justă.

Diferențele de curs valutar apărute în urma decontării tranzacțiilor la cursuri valutare diferite față de cele de la data încheierii tranzacției, precum și diferențele de curs valutar nerealizate pentru activele și pasivele monetare în valută nedecontate sunt contabilizate în situația rezultatului global.

Elementele din situația rezultatului global se convertesc în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la sfârșitul fiecărei luni.

2.4.2 Numerar și echivalente de numerar

Facilitatea definește numerarul și echivalentele de numerar drept conturi curente, depozite pe termen scurt sau efecte comerciale cu scadențe inițiale de trei luni sau mai puțin.

2.4.3 Active financiare altele decât instrumentele financiare derivate

Activele financiare sunt contabilizate folosind principiul datei de decontare.

§ Împrumuturi

Împrumuturile acordate de către facilitate sunt înregistrate în activele facilității atunci când se efectuează vărsăminte către debitori. Se înregistrează inițial la costuri (sume nete plătite), care reprezintă valoarea justă a numerarului furnizat pentru emiterea împrumutului, inclusiv orice cost de tranzacție, și sunt evaluate ulterior la costurile amortizate, folosind metoda ratei efective, minus orice provizion pentru depreciere sau neîncasare.

§ Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt cele desemnate ca atare sau care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi desemnate la valoarea justă prin profit sau pierderi, deținute până la scadență sau împrumuturi și creanțe. Acestea includ participațiile și investițiile în fonduri de capital de risc.

După evaluarea inițială, activele financiare disponibile pentru vânzare sunt ulterior preluate la valoarea justă. Trebuie să se țină seama de următoarele aspecte în evaluarea la valoarea justă a participațiilor, care nu poate fi stabilită în baza piețelor active.

a. Fonduri de capital de risc

Valoarea justă a fiecărui fond de capital de risc se bazează pe valoarea cea mai recentă a activului net (NAV) disponibilă, raportată de către fond, în cazul în care se calculează pe baza orientărilor internaționale de evaluare recunoscute a fi conforme cu IFRS (de exemplu: Orientările internaționale de evaluare a participațiilor și a capitalului de risc - International Private Equity and Venture Capital Valuation guidelines, orientările IPEV, astfel cum au fost publicate de Asociația Europeană a Capitalului de Risc). Facilitatea poate decide totuși să ajusteze NAV raportată de către fond în cazul în care intervin anumite aspecte care pot afecta evaluarea.

b. Participații directe

Valoarea justă a investiției se determină pe baza ultimelor situații financiare disponibile, reutilizând, dacă este cazul, același model ca și cel utilizat la achiziționarea participației.

Câștigurile sau pierderile potențiale cu fondurile de capital de risc și cu participațiile directe sunt înscrise în resursele din contribuții până când aceste investiții sunt vândute, încasate sau cesionate sau până în momentul în care se stabilește că această investiție s-a depreciat. În cazul în care se stabilește că o investiție disponibilă pentru vânzare s-a depreciat, câștigurile sau pierderile cumulate potențiale și contabilizate anterior în capitalul propriu sunt incluse în situația rezultatului global.

Pentru investițiile necotate, valoarea justă se stabilește prin aplicarea unor tehnici de evaluare recunoscute (de exemplu fluxuri de numerar actualizate sau multiple). Aceste investiții sunt înregistrate la costuri atunci când valoarea justă nu poate fi măsurată în mod fiabil.

De regulă, participațiile dobândite de facilitate reprezintă investiții în fonduri de capital privat sau în fonduri de capital de risc. În conformitate cu practicile din cadrul sectorului, astfel de investiții sunt, în general, subscrise în comun de o serie de investitori care nu sunt în măsură să influențeze în mod individual operațiunile curente și activitățile de investiții ale unui astfel de fond. În consecință, faptul că un investitor ocupă o poziție în cadrul unui organism de conducere al unui astfel de fond nu înseamnă, în principiu, că investitorul poate influența operațiunile curente ale fondului. În plus, investitorii individuali într-un fond de capital privat sau într-un fond de capital de risc nu stabilesc politicile unui fond, cum ar fi politicile de distribuție pe dividende sau alte distribuții. De obicei, astfel de decizii sunt adoptate de conducerea unui fond, în baza acordului acționarilor, care reglementează drepturile și obligațiile conducerii și ale tuturor acționarilor fondului. De asemenea, acordul acționarilor îi împiedică, în general, pe investitorii individuali să încheie tranzacții bilaterale care implică sume importante cu fondul, să schimbe personalul de conducere sau să obțină acces privilegiat la informații tehnice esențiale. Investițiile facilității sunt executate în conformitate cu practicile din cadrul sectorului menționate anterior, asigurându-se că facilitatea nici nu controlează, nici nu exercită niciun fel de influență semnificativă, în sensul IAS 27 și IAS 28, asupra niciuneia dintre aceste investiții, nici asupra celor în cazul cărora facilitatea deține peste 20 % din drepturile de vot.

§ Garanții

La înregistrarea inițială, garanțiile financiare sunt contabilizate la valoarea justă care corespunde valorii actualizate nete (VAN) a primelor estimate. Acest calcul se efectuează la data lansării fiecărei tranzacții și este înscris în bilanț drept „garanții financiare” la rubrica „alte active” și „alte pasive”.

Ulterior înregistrării inițiale, pasivele facilității în temeiul unor astfel de garanții sunt evaluate la suma cea mai mare dintre:

- cea mai bună estimare a cheltuielilor necesare pentru stingerea oricărei obligații financiare care apare ca urmare a garanției, care se estimează în baza tuturor factorilor relevanți și a informațiilor existente la data situației poziției financiare;

- suma înregistrată inițial mai puțin amortizarea cumulată. Amortizarea sumei înregistrate inițial se efectuează în baza metodei evaluării actuariale.

Orice creștere sau descreștere a pasivelor legate de garanțiile financiare este evidențiată în situația rezultatului global la rubrica „venituri din taxe și comisioane”.

Activele facilității care fac obiectul acestei garanții sunt apoi amortizate folosind metoda actuarială și testate pentru depreciere.

De asemenea, atunci când se semnează un acord de garantare, acesta este prezentat ca pasiv contingent pentru facilitate, iar atunci când garanția este angajată, ca un angajament pentru facilitate.

2.4.4 Deprecierea activelor financiare

Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective că un activ financiar s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după contabilizarea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat), iar acel eveniment de pierdere are un impact asupra viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Dovezile de depreciere pot include indicații conform cărora debitorul sau un grup de debitori se află într-o situație financiară extrem de dificilă, în situație de incapacitate de plată sau de abatere de la plata dobânzilor sau a principalului, probabilitatea că vor intra în procedura de faliment sau altă procedură de reorganizare financiară și atunci când datele care pot fi observate indică faptul că există o scădere măsurabilă în viitoarele fluxuri de numerar estimate, ca de exemplu modificări ale arieratelor sau ale condițiilor economice corelate cu situații de incapacitate de plată.

Pentru împrumuturile în curs la sfârșitul exercițiului financiar și înregistrate la costuri amortizate, deprecierile se evidențiază odată cu prezentarea dovezii obiective cu privire la riscurile de nerecuperare a sumelor, integral sau parțial, în conformitate cu condițiile contractuale inițiale sau cu valoarea echivalentă. În cazul în care există dovezi obiective că s-a înregistrat o pierdere din depreciere, valoarea pierderii este evaluată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă a activelor și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar estimate. Valoarea contabilă a activului se reduce prin folosirea unui cont de provizioane, iar valoarea pierderii este contabilizată în situația rezultatului global. Veniturile din dobânzi continuă să fie acumulate la valoarea contabilă redusă bazată pe rata dobânzii efective a activului. Împrumuturile, precum și provizioanele aferente sunt scoase din evidențe atunci când nu există perspective realiste privind o recuperare viitoare. În cazul în care, într-un an ulterior, suma estimată a pierderilor cu deprecierea crește sau scade datorită unui eveniment produs după ce deprecierea a fost contabilizată, pierderile cu deprecierea contabilizate anterior cresc sau scad prin ajustarea contului de provizioane.

Facilitatea efectuează evaluări ale riscului de credit pentru fiecare operațiune individuală și nu ia în considerare o depreciere globală.

Pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, facilitatea evaluează la fiecare dată a bilanțului, dacă există dovezi obiective că o investiție s-a depreciat. Dovezile obiective ar include o scădere importantă sau prelungită a valorii juste a investiției sub nivelul costurilor. În cazul în care există dovezi de depreciere, pierderea cumulată (măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă curentă, mai puțin orice pierdere din depreciere aferentă acelei investiții contabilizată anterior în situația rezultatului global) este înlăturată din resursele din contribuții și este înregistrată în situația rezultatului global. Pierderile din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare nu sunt reluate prin situația rezultatului global; creșterile valorii juste a acestora după depreciere sunt contabilizate direct în resursele din contribuții.

Departamentul de gestionare a riscurilor din cadrul Băncii Europene de Investiții revizuiește activele financiare din punctul de vedere al deprecierii cel puțin o dată pe an. Ajustările care rezultă includ o regularizare a actualizării în situația rezultatului global pe durata de viață a activului și orice altă ajustare necesară cu privire la reevaluarea deprecierii inițiale.

2.4.5 Instrumente financiare derivate

Instrumentele financiare derivate includ swapuri valutare încrucișate, swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii și contracte valutare la termen.

În cadrul activității sale normale, facilitatea poate încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor a operațiunilor de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în vederea acoperirii împotriva riscurilor a pozițiilor sale legate de cursul de schimb, denominate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro, în vederea compensării profitului sau a pierderilor cauzate de variația cursului de schimb.

Facilitatea nu a efectuat nicio tranzacție contabilă de acoperire (hedging) la 31 decembrie 2010 și 2011. Astfel, toate instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justă prin situația veniturilor. Valorile juste sunt mai întâi calculate pe baza modelelor de fluxuri de numerar actualizate, pe baza modelelor de evaluare a prețului opțiunilor și pe baza cotațiilor părților terțe.

Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate la valoarea justă și contabilizate ca active atunci când valoarea justă este pozitivă și ca pasive atunci când valoarea justă este negativă. Modificările valorii juste a instrumentelor financiare derivate sunt incluse în rubrica „Rezultat net din operațiuni financiare”.

2.4.6 Contribuții

Contribuțiile de la statele membre sunt înscrise ca și creanțe în situația poziției financiare la data deciziei Consiliului de stabilire a contribuției financiare pe care statele membre urmează să o plătească pentru facilitate.

Contribuțiile statelor membre îndeplinesc următoarele condiții și, prin urmare, sunt clasificate drept capital:

- potrivit acordului privind contribuțiile, statele membre decid în ceea ce privește folosirea activelor nete ale facilității în eventualitatea lichidării facilității;

- acestea se înscriu în categoria de instrumente care este subordonată tuturor celorlalte categorii de instrumente;

- toate instrumentele financiare din categoria de instrumente subordonată tuturor celorlalte categorii de instrumente au caracteristici identice;

- instrumentul nu include caracteristici care să necesite clasificarea drept pasive; și

- fluxurile de numerar preconizate totale care pot fi atribuite instrumentului pe durata de viață a acestuia sunt bazate în mare parte pe profit sau pierderi, modificarea activelor nete înregistrate sau modificarea valorii juste a activelor nete înregistrate sau neînregistrate ale facilității pe durata de viață a instrumentului.

2.4.7 Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor

Dobânzile la împrumuturile acordate de facilitate sunt înregistrate în situația rezultatului global („Dobânzi și venituri asimilate”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și creanțe”) pe principiul contabilității de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective, aceasta fiind rata care actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări în numerar preconizate pe durata de viață estimată a împrumutului la valoarea contabilă netă a acestuia. Odată ce valoarea înregistrată a împrumutului a fost redusă datorită deprecierii, veniturile din dobânzi continuă să fie contabilizate folosind rata dobânzii inițială efectivă aplicată noii valori contabile.

2.4.8 Subvenții la dobândă și asistența tehnică

Ca parte a activității sale, facilitatea gestionează subvențiile la dobândă și asistența tehnică în numele statelor membre.

Partea contribuțiilor statelor membre alocată plății subvențiilor la dobândă nu se contabilizează în resursele din contribuții ale facilității, ci este clasificată ca sumă datorată terților. Facilitatea efectuează plățile către beneficiarii finali și reduce apoi sumele datorate terților.

Când sumele subscrise pentru subvențiile la dobândă și asistență tehnică nu sunt acordate integral, acestea sunt reclasificate drept contribuție la facilitate.

2.4.9 Venituri din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar

Veniturile din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar sunt contabilizate în situația rezultatului global al facilității pe măsura obținerii acestora.

2.4.10  Taxe, comisioane și dividende

Taxele percepute pentru serviciile prestate într-o anumită perioadă de timp sunt contabilizate ca venit, pe măsură ce serviciile sunt prestate. Taxele de angajament sunt reportate și sunt înregistrate ca venituri utilizând metoda dobânzii efective pentru perioada cuprinsă între momentul plății și cel al rambursării împrumutului în cauză.

Dividendele aferente activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt înregistrate în momentul încasării.

2.4.11 Fiscalitate

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la Tratatul din 8 aprilie 1965 de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice ale Comunităților Europene, prevede că bunurile, veniturile și alte proprietăți ale instituțiilor Uniunii sunt exonerate de orice impozit și taxă directă.

3 Gestionarea riscurilor

Această notă prezintă informații privind expunerea facilității la riscurile de credit și financiare și privind gestionarea și controlul acestora, în special principalele riscuri asociate utilizării de instrumente financiare. Acestea sunt:

- riscul de credit - riscul de pierderi care rezultă din riscul de client sau de contrapartidă, generat de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de compensare;

- riscul de lichiditate - riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor asociate cu pasivele financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a unui alt activ financiar;

- riscul de piață – expunere la variabilele de piață care pot fi observate, cum ar fi ratele dobânzii, ratele de schimb valutar și prețurile de piață ale participațiilor.

3.1 Organizarea gestionării riscurilor

Banca Europeană de Investiții își adaptează în permanență modul de gestionare a riscurilor. Banca dispune de sisteme de control și raportare privind riscurile principale inerente operațiunilor pe care le desfășoară, și anume creditarea, riscurile de piață și riscurile de lichiditate.

Sistemul de gestionare a riscurilor de care dispune banca identifică, evaluează, monitorizează și raportează, în mod independent, riscurile de credit și de preț al participațiilor la care este expusă facilitatea. Într-un cadru în care se menține separarea sarcinilor, gestionarea riscurilor este independentă de activitatea operațională. Directorul general responsabil cu gestionarea riscurilor prezintă rapoarte în materie de risc vicepreședintelui desemnat al Băncii Europene de Investiții. Vicepreședintele desemnat se întâlnește în mod regulat cu Comitetul de audit pentru a discuta subiecte legate de riscuri. El este, de asemenea, responsabil de informarea Comitetului de gestionare al Băncii Europene de Investiții și a Consiliului de administrație al acesteia cu privire la riscuri.

3.2 Riscul de credit

Riscul de credit corespunde pierderii potențiale care ar putea rezulta din riscul de client sau de contrapartidă, generate de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv riscul de compensare.

3.2.1. Politica privind riscul de credit

Atunci când efectuează analiza solvabilității pentru acordarea de credite în contrapartidă, banca evaluează riscul de credit în scopul cuantificării și stabilirii prețului. Facilitatea a elaborat o metodologie de rating intern pentru întreprinderi sau instituții financiare pentru a stabili ratingurile interne ale principalilor săi debitori/beneficiari de garanții. Metodologia se bazează pe un sistem de fișe de evaluare adaptate pentru fiecare tip de contrapartidă de credit importantă (de exemplu, întreprinderi, bănci, entități din sectorul public etc.). Luând în considerare atât cele mai bune practici din domeniul bancar, cât și principiile stabilite în cadrul Acordului de la Basel privind capitalurile internaționale (Basel II), toate contrapartidele care sunt semnificative pentru profilul de credit al unei tranzacții specifice sunt clasificate în categorii de rating intern folosindu-se metodologia de rating intern pentru un anumit tip de contrapartidă. Fiecărei contrapartide i se atribuie inițial un rating intern care reflectă ratingul pe termen lung în monedă străină al contrapartidei (sau echivalentul în moneda națională, atunci când este necesar) în urma unei analize aprofundate a profilului de risc de contrapartidă și în funcție de contextul de funcționare a riscului de țară.

Evaluarea creditului de finanțare a proiectelor și a altor operațiuni structurate cu opțiuni limitate nu este supusă metodologiei de rating intern și utilizează instrumente de evaluare a riscurilor de credit relevante pentru acest sector, care se concentrează în special asupra disponibilității fluxului de numerar și a capacității privind serviciul datoriei. Aceste instrumente includ analiza cadrului contractual al proiectelor, analiza contrapartidei și simulări ale fluxului de numerar. Ca și în cazul întreprinderilor și al instituțiilor financiare, fiecărui proiect i se atribuie un rating de risc intern și o pierdere preconizată.

În cazul tuturor operațiunilor nesuverane (sau nesuverane garantate/asimilate) există limite în ceea ce privește nivelul tranzacțiilor specifice și dimensiunea contrapartidei. Valoarea nominală maximă pentru fiecare tranzacție nu poate depăși o anumită limită, care depinde de pierderile preconizate aferente tranzacției. Limitele de contrapartidă se aplică expunerilor consolidate. De regulă, aceste limite reflectă dimensiunea fondurilor proprii ale contrapartidelor, precum și totalul finanțării lor externe pe termen lung.

Pentru a atenua riscul de credit, facilitatea utilizează diverse instrumente de îmbunătățire a calității creditului, și anume:

- titluri de valoare legate de proiect (de exemplu, gaj asupra acțiunilor, gaj asupra activelor, cesiunea de drepturi, gaj asupra conturilor) sau/și

- garanții, în general oferite de sponsorul proiectului finanțat (de exemplu, garanții de finalizare, garanții privind prima cerere).

În plus, facilitatea utilizează rareori instrumente de îmbunătățire a calității creditului, care nu sunt direct corelate cu riscurile proiectului, cum ar fi garanțiile sau garanțiile bancare.

Facilitatea nu utilizează orice tip de derivate de credit pentru a atenua riscul de credit.

3.2.2. Expunerea maximă la riscul de credit fără a lua în considerare o garanție sau o altă îmbunătățire a calității creditelor

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru elementele din situația poziției financiare, inclusiv instrumentele derivate. Expunerea maximă este prezentată în formă brută, înaintea efectului de atenuare prin folosirea garanției.

Expunere maximă (în mii EUR) || 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

ACTIVE || ||

Numerar și echivalente de numerar || 452 279 || 411 587

Instrumente financiare derivate || 434 || 1 376

Împrumuturi și creanțe || 1 033 160 || 844 428

Sume de încasat de la statele membre contributive || 87 310 || 100 000

Alte active || 416 || 3 172

Total active || 1 573 599 || 1 360 563

|| ||

ÎN AFARA BILANȚULUI || ||

Pasive contingente || ||

- Garanții neretrase || 20 000 || 45 000

- Angajamente || ||

- Împrumuturi neplătite || 701 092 || 808 865

- Garanții retrase || 7 909 || 9 484

Total în afara bilanțului || 729 001 || 863 349

|| ||

Total expunere de credit || 2 302 600 || 2 223 912

3.2.3. Riscul de credit la împrumuturi și creanțe

3.2.3.1 Dimensiunea riscului de credit la împrumuturi și creanțe

Fiecare operațiune de creditare efectuată de facilitate beneficiază de o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și de o cuantificare a pierderilor estimate, care se reflectă într-un sistem de clasificare a împrumuturilor („Loan Grading - LG”). Sistemele de clasificare sunt stabilite ținând seama de criterii general acceptate, bazate pe calitatea debitorului, scadența creditului, garanție și, după caz, pe garant.

Sistemul de clasificare a împrumuturilor (LG) conține metodologiile, procesele, bazele de date și sistemele informatice care sprijină evaluarea riscului de credit în operațiunile de creditare și cuantificarea pierderilor estimate. Acesta sintetizează o cantitate mare de informații, scopul fiind acela de a oferi o clasificare relativă a riscurilor de credit pentru împrumuturi. Sistemele de clasificare reflectă valoarea curentă a nivelului estimat al „pierderilor preconizate”, calculată în funcție de probabilitatea incapacității de plată a principalilor debitori, de expunerea la risc și de gravitatea pierderilor în cazul incapacității de plată a debitorului. Sistemele de clasificare sunt utilizate în următoarele scopuri:

- ca ajutor pentru o evaluare mai fină și mai cantitativă a riscurilor creditării;

- ca sprijin în distribuirea eforturilor de monitorizare;

- ca descriere a calității portofoliului de credite la o anumită dată;

- ca informație utilă pentru luarea deciziilor privind evaluarea riscurilor pe baza pierderilor preconizate.

Pentru stabilirea unui sistem de clasificare se iau în calcul următoarele elemente:

i) bonitatea debitorului: organismul de gestionare a riscului verifică în mod independent debitorii și evaluează bonitatea lor pe baza unor metodologii interne și a unor date externe. În conformitate cu Acordul avansat privind Basel II ales, banca a elaborat o metodologie de rating intern pentru stabilirea ratingurilor interne ale debitorilor și ale garanților. Aceasta se bazează pe o serie de fișe de evaluare specifice pentru diferitele tipuri definite de contrapartidă;

ii) incapacitate de plată corelată: se cuantifică posibilitatea ca atât debitorul, cât și garantul să se confrunte cu dificultăți financiare simultane. Cu cât probabilitățile de corelare a incapacității de plată a debitorului cu cea a garantului este mai mare, cu atât este mai scăzută valoarea garanției și, în consecință, cu atât poziția ocupată în sistemul de clasificare este mai joasă;

iii) valoarea instrumentelor de garantare și a titlurilor de valoare: această valoare se stabilește în funcție de combinația dintre bonitatea creditorului și tipul de instrument utilizat;

iv) cadrul contractual: un cadru contractual solid va contribui la creșterea calității creditului și va contribui la o mai bună poziționare în sistemul de clasificare intern;

v) durata împrumutului: în condiții egale, cu cât este mai lung împrumutul, cu atât este mai ridicat riscul de a întâmpina dificultăți în administrarea împrumutului.

Pierderile preconizate în cazul unui împrumut se calculează combinând cele cinci elemente prezentate anterior. În funcție de nivelul acestor pierderi, un împrumut se încadrează în una dintre următoarele clase ale sistemului de clasificare:

A    împrumuturi de primă calitate: există trei subcategorii - A° cuprinde toate riscurile suverane ale UE, adică împrumuturi acordate statelor membre sau garantate în totalitate, în mod explicit și necondiționat de către statele membre, în cazul cărora nu se prevăd dificultăți de rambursare și pentru care se alocă pierderi preconizate de 0 %; A + reprezintă împrumuturi acordate (sau garantate) de entități, altele decât statele membre, în cazul cărora nu se preconizează deteriorarea în timp; A- include operațiunile de împrumut în cazul cărora există îndoieli cu privire la menținerea statutului curent (de exemplu, din cauza unei scadențe îndelungate sau a faptului că pentru o garanție excelentă în condiții normale există riscul unei mari volatilități a prețurilor în viitor), dar în cazul cărora se așteaptă ca riscul de evoluție negativă să fie destul de limitat;

B    împrumuturi de înaltă calitate: acestea reprezintă o categorie de active cu care banca se simte confortabil, deși o deteriorare minoră nu este exclusă în viitor. B + și B- sunt utilizate pentru a indica probabilitatea relativă a producerii unei astfel de deteriorări.

C    împrumuturi de calitate bună: un exemplu ar putea fi împrumuturile negarantate acordate băncilor și corporațiilor solide, pe 7 ani sau cu amortizare și scadență echivalente în momentul plății;

D    acest calificativ ilustrează diferența dintre creditele „de calitate acceptabilă” și cele care s-au confruntat cu anumite dificultăți. Această categorie de demarcare în ceea ce privește clasificarea împrumuturilor este stabilită mai precis de subdiviziunile D+ și D-. Împrumuturile cotate D- necesită o monitorizare sporită;

E    această categorie din sistemul de clasificare cuprinde împrumuturi cu un profil de risc mai ridicat decât profilul acceptat în general. Acesta include și împrumuturi care, pe durata vieții, s-au confruntat cu probleme grave, iar alunecarea către o situație în care să se înregistreze pierderi nu poate fi exclusă. Din acest motiv, împrumuturile sunt supuse unei monitorizări atente și ridicate. Subcategoriile E + și E- servesc la diferențierea intensității acestui proces special de monitorizare, în cazul operațiunilor cotate cu E- fiind foarte probabil ca serviciul datoriei să nu poată fi asigurat în mod regulat și, prin urmare, să fie necesară o anumită formă de restructurare a datoriei, care ar putea duce la o pierdere din depreciere.

F    F (fail) reprezintă împrumuturi cu riscuri inacceptabile. Împrumuturile din categoria F- pot apărea numai din tranzacții excepționale în cazul cărora s-au înregistrat, după semnare, situații neprevăzute, excepționale și dramatice. Toate operațiunile în cazul cărora se înregistrează o pierdere de capital pentru facilitate sunt clasificate F și se aplică o dispoziție specifică.

În general, împrumuturile din categoria D- sau din categorii inferioare sunt plasate pe „lista de supraveghere”. Cu toate acestea, în cazul în care un împrumut a fost aprobat inițial cu un profil de risc D- sau mai scăzut, acesta va fi înscris pe „lista de supraveghere” doar în urma unui eveniment de credit semnificativ care provoacă o deteriorare suplimentară a poziției ocupate în sistemul de clasificare.

Tabelul din secțiunea 3.2.3.3 arată analiza calității de credit a portofoliului de credite al facilității, realizată pe baza diferitelor clase din sistem, astfel cum sunt descrise mai sus.

3.2.3.2 Analiza expunerii la riscul de credit pentru împrumuturi

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru împrumuturile semnate și vărsate, în funcție de natura debitorului, ținându-se seama de garanțiile oferite de garanți:

La 31.12.2011 (în mii EUR) || Garantate || Negarantate || Total

Bănci || 111 020 || 197 245 || 308 265

Corporații || 71 300 || 475 012 || 546 312

Instituții publice || 37 670 || - || 37 670

State || 6 214 || 134 699 || 140 913

Total sume vărsate || 226 204 || 806 956 || 1 033 160

Semnate, dar nu au fost vărsate || 183 918 || 517 174 || 701 092

La 31.12.2010 (în mii EUR) || Garantate || Negarantate || Total

Bănci || 101 675 || 156 488 || 258 163

Corporații || 304 283 || 127 611 || 431 894

Instituții publice || 36 667 || - || 36 667

State || 6 779 || 110 925 || 117 704

Total sume vărsate || 449 403 || 395 025 || 844 428

Semnate, dar nu vărsate || 279 425 || 529 410 || 808 865

3.2.3.3 Analiză privind calitatea în funcție de tipul debitorului

Tabelele de mai jos prezintă analiza calității creditului pentru portofoliului de credite al facilității, realizată la 31 decembrie 2011 și 31 decembrie 2010, în funcție de clasificarea acestora conform sistemului de clasificare, care se bazează pe expunerile semnate (plătite și neplătite).

La 31.12.2011 || ||  Categorie superioară ||  Categorie standard ||  Risc minim, acceptabil ||  Risc ridicat ||  Neclasificat ||  TOTAL

(în mii EUR) || || ||   || || ||

|| ||  A spre B- ||  C ||  D+ ||  D- și sub acesta || ||

Debitor || Bănci || 50 002 || 9 674 || 39 966 || 356 629 || 351 476 || 807 747

Corporații || 3 917 || 5 279 || - || 635 825 || - || 645 021

Instituții publice || - || - || - || 38 761 || - || 38 761

State || - || - || - || 242 723 || - || 242 723

TOTAL || || 53 919 || 14 953 || 39 966 || 1 273 938 || 351 476 || 1 734 252

La 31.12.2010 || ||  Categorie superioară ||  Categorie standard ||  Risc minim, acceptabil ||  Risc ridicat ||  Neclasificat ||  TOTAL

(în mii EUR) || || ||   || || ||

|| ||  A spre B- ||  C ||  D+ ||  D-și sub acesta || ||

Debitor || Bănci || 4 915 || 19 754 || 16 208 || 335 759 || 359 497 || 736 133

Corporații || 4 189 || 5 095 || 3 366 || 595 062 || - || 607 712

Instituții publice ||  - || - || - || 37 757 || - || 37 757

State ||  - ||  - || - || 271 691 || - || 271 691

TOTAL || || 9 104 || 24 849 || 19 574 || 1 240 269 || 359 497 || 1 653 293

3.2.3.4 Concentrarea riscurilor aferente împrumuturilor și creanțelor

3.2.3.4.1       Analiza geografică

În funcție de țara din care provine debitorul, portofoliului de credite al facilității poate fi analizat prin raportare la următoarele regiuni geografice (în mii EUR):

Țara din care provine debitorul || 31.12.2011 || 31.12.2010

Regiune - ACP || 99 543 || 94 789

Uganda || 117 035 || 102 676

Regiune – Africa de Vest || 14 161 || 6 659

Mozambic || 126 666 || 86 992

Mauritania || 43 427 || 29 359

Etiopia || 84 266 || 52 449

Republica Dominicană || 66 118 || 55 717

Kenya || 65 611 || 69 183

Camerun || 60 706 || 67 546

Zambia || 43 294 || 50 557

Congo (Republica Democratică) || 8 980 || 2 742

Nigeria || 28 691 || 49 395

Regiune – Pacific || 20 603 || 29 766

Regiune – Africa Centrală || 12 109 || 13 838

Jamaica || 59 317 || 30 062

Madagascar || 1 253 || 1 503

Mauritius || 12 732 || 14 742

Ghana || 7 812 || 10 585

Angola || 13 598 || 6 719

Trinidad și Tobago || 1 002 || 5 269

Burkina Faso || 12 588 || 14 242

Malawi || 5 833 || 6 086

Noua Caledonie || 4 673 || 1 802

Rwanda || 11 197 || 9 600

Niger || 3 950 || 5 935

Polinezia Franceză || 3 131 || 2 734

Botswana || - || 1 609

Senegal || 10 329 || 6 779

Lesotho || 3 902 || 3 751

Vanuatu || 3 917 || 4 189

Belize || 103 ||  729

Grenada || 2 698 || 2 907

Gabon || 1 509 || 2 014

Togo || 53 224 || -

Capul Verde || 28 405 || -

Djibouti || 777 || 1 504

TOTAL || 1 033 160 || 844 428

3.2.3.4.2 Analiza pe sectoare industriale

Tabelul următor analizează portofoliul de credite al facilității în funcție de sectorul industrial căruia îi aparține debitorul. Operațiunile care sunt plătite unui intermediar financiar înainte de a fi plătite beneficiarului final sunt prezentate la rubrica împrumuturi globale (în mii EUR):

Sectorul industrial al debitorului || 31.12.2011 || 31.12.2010

Împrumuturi globale și acorduri de agenție || 218 912 || 232 581

Linii aeriene și aeronautică || 103 ||  729

Aeroporturi și sisteme de gestionare a traficului aerian || 31 052 || 30 062

Materii prime și minerit || 135 573 || 119 512

Produse chimice, materiale plastice și produse farmaceutice || 20 400 || 5 925

Apă potabilă, tratarea apei potabile || 33 247 || 17 074

Electricitate, cărbuni și altele || 358 745 || 320 490

Lanțul alimentar || 1 244 || 1 491

Bunuri de investiții/bunuri de consum de folosință îndelungată || 3 902 || 3 751

Transport maritim și altele || 6 214 || 6 779

Prelucrarea materialelor, construcții || 29 025 ||  64

Circuitul hârtiei || 4 840 || 2 603

Drumuri și autostrăzi || 62 856 || 23 125

Telecomunicații || 24 963 || 26 621

Sectorul terțiar și altele || 102 084 || 53 620

TOTAL || 1 033 160 || 844 428

3.2.3.5 Arierate la rambursarea împrumuturilor

Arieratele sunt identificate, monitorizate și raportate în conformitate cu un set de proceduri denumite „Orientări pentru monitorizarea întârzierii plăților”.

Monitorizarea și raportarea sumelor corespunzătoare arieratelor sunt, în general, asigurate de unitatea „Plăți întârziate” (Late Payment Unit-LPU) din cadrul Direcției „Gestionarea și restructurarea tranzacțiilor” a BEI. LPU întocmește un raport lunar privind tranșele de împrumut neplătite ale facilității, care conține un tabel în care se compară de la o lună la alta arieratele mai mari de opt zile. Raportul lunar oferă informații detaliate privind măsurile deja luate sau care urmează să fie luate în funcție de țară, împrumut și tranșă.

În plus, se întocmește și se transmite Comisiei Europene un raport lunar privind împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare de peste 90 de zile. De două ori pe an, Comitetul de direcție al BEI primește un tabel recapitulativ cu arieratele pentru împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare de peste 30 și 90 de zile, precum și un raport cu informații comparative privind evoluția anuală și semestrială a arieratelor.

Arieratele la rambursarea împrumuturilor în cauză pot fi analizate după cum urmează (în mii EUR):

|| Întârzieri de cel puțin 30 de zile la plata ratelor || Întârzieri de cel puțin 90 de zile la plata ratelor || Întârzieri de cel puțin 180 de zile la plata ratelor

|| || ||

31.12.2011 || 14 087 || 10 179 || 10 146

31.12.2010 || 8 224 || 4 461 || 4 366

3.2.4. Riscul de credit asupra numerarului și a echivalentelor de numerar

Fondurile disponibile sunt investite în conformitate cu calendarul obligațiilor contractuale de plată ale facilității. Începând cu 31.12.2011, investițiile au fost numai sub formă de depozite bancare și de alte instrumente financiare pe termen scurt. Investițiile în obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung ar putea fi, de asemenea, eligibile, în conformitate cu orientările privind investițiile și în funcție de lichiditățile obligatorii.

Ratingul minim de depozit pe termen scurt solicitat băncilor sau emitenților autorizați este A-1/P-1/F1 (Moody’s, S&P, Fitch). În cazul în care cel puțin o agenție de rating al creditelor acordă un rating diferit, se ia în calcul ratingul cel mai scăzut. În prezent, limita maximă pentru fiecare bancă sau emitent autorizat este de 50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro).

Depozitele se execută cu entitățile autorizate, cu o maturitate maximă de trei luni de la data tranzacției și până la limita de expunere la riscul de credit.

La 31 decembrie 2011 și 31 decembrie 2010, toate depozitele bancare și efectele de comerț pe termen scurt deținute de facilitate aveau un rating minim de P-2, potrivit agenției Moody’s.

Tabelul următor prezintă situația depozitelor bancare, inclusiv dobânzile acumulate (în mii EUR):

Rating pe termen scurt minim || Rating Moody’s || 31.12.2011 || 31.12.2010

P-1 || A1 || 117 603 || 26 % ||  138 724 || 36 %

P-1 || A2 || 179 938 || 40 % ||  18 822 || 5 %

P-1 || Aa2 || 28 622 || 6 % ||  118 562 || 31%

P-1 || Aa3 || 105 547 || 24 % ||  110 527 || 29 %

P-2 || A3 ||  17 441 || 4 % || - || -

TOTAL || || 449 151 || 100 % ||  386 635 || 100 %

Tabelul următor prezintă situația efectelor de comerț pe termen scurt (în mii EUR):

Rating pe termen scurt minim || Rating Moody’s || 31.12.2011 || 31.12.2010

P-1 || A1 || - || - ||  21 473 || 100%

TOTAL || || - || - ||  21 473 || 100%

3.2.5. Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate

3.2.5.1 Politica în materie de risc de credit privind instrumentele financiare derivate

Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate reprezintă pierderile pe care ar urma să le suporte una dintre părți în cazul în care contrapartida nu ar fi în măsură să își respecte obligațiile contractuale. Riscul de credit asociat instrumentelor financiare derivate variază în funcție de o serie de factori (cum ar fi ratele dobânzilor și ratele de schimb) și, în general, corespunde numai unei mici părți din valoarea noțională a acestora.

În cadrul activității sale normale, facilitatea poate încheia contracte de swap, pentru a acoperi anumite operațiuni de creditare, sau contracte la termen pe cursul de schimb, pentru a-și acoperi pozițiile valutare în alte monede decât euro pentru tranzacțiile active. Toate operațiunile de swap sunt executate de Banca Europeană de Investiții cu o contrapartidă externă. Operațiunile de swap fac obiectul unor acorduri de tip swap master și al unor anexe privind susținerea creditării, semnate de Banca Europeană de Investiții și contrapartidele sale externe.

3.2.5.2 Măsurarea riscului de credit privind instrumentele financiare derivate

Toate operațiunile de swap executate de către Banca Europeană de Investiții care sunt legate de facilitate sunt tratate în același mod, în ceea ce privește cadrul contractual și metodologiile aplicate, ca și instrumentele financiare derivate negociate de către Banca Europeană de Investiții în scopuri proprii. În special, eligibilitatea contrapartidelor swap este stabilită de către Banca Europeană de Investiții pe baza acelorași condiții de eligibilitate aplicate pentru contractele sale generale de swap.

Banca Europeană de Investiții își măsoară expunerea la riscul de credit legat de tranzacțiile swap și de cele privind instrumentele derivate folosind expunerea de piață netă și expunerea potențială viitoare pentru raportare și monitorizarea limitelor. Aceste două abordări includ integral instrumentele financiare derivate legate de Facilitatea de investiții.

Tabelul următor prezintă scadențele contractelor swap (inclusiv swapuri valutare încrucișate, swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii, cu excepția swapurilor valutare pe termen scurt, separate în funcție de valoarea noțională și de valoarea justă:

Contracte swap la 31.12.2011 || mai puțin de ||  de la 1 an || de la 5 ani || peste || Total 2011

(în mii EUR) || 1 an || la 5 ani || la 10 ani || 10 ani ||

|| || || || ||

Valoarea noțională || 7 042 || 43 593 || 16 899 || - || 67 534

Valoarea justă (adică valoarea actualizată netă) || -674 || -1 331 || -3 869 || - || -5 874

Contracte swap la 31.12.2010 || mai puțin de || de la 1 an || de la 5 ani || peste || Total 2010

(în mii EUR) ||  1 an || la 5 ani || la 10 ani ||  10 ani ||

|| || || || ||

Valoarea noțională || 431 || 37 822 || 65 514 || 1 440 || 105 207

Valoarea justă (adică valoarea actualizată netă) || - 6 || -728 || - 3 787 || - 213 || - 4 734

Facilitatea încheie contracte de swap valutar pe termen scurt pentru a acoperi riscul de schimb valutar asupra împrumuturilor plătite în alte monede decât EUR. Swapurile valutare pe termen scurt au o scadență de cel mult trei luni și sunt refinanțate periodic.

Valoarea noțională a swapurilor valutare pe termen scurt era de 585 de milioane EUR la 31 decembrie 2011, față de 458 de milioane EUR la 31 decembrie 2010. Valoarea justă a swapurilor valutare pe termen scurt era de -6,4 milioane EUR la 31 decembrie 2011, față de 0 EUR la 31 decembrie 2010.

3.3 Riscul de lichiditate

Riscul de lichidate reprezintă riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor asociate pasivelor financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a unui alt activ financiar.

Facilitatea de investiții (FI) este finanțată, în primul rând, prin contribuțiile anuale ale statelor membre (resursele celui de al 9-lea și ale celui de al 10-lea FED) și, în al doilea rând, din fondurile restituite în urma operațiunilor desfășurate în cadrul facilității de investiții. În fiecare an, în funcție de previziunile BEI privind gestionarea și operațiunile desfășurate de FI, CE întocmește și transmite Consiliului, până la 15 octombrie, o declarație privind angajamentele, plățile și valoarea anuală a solicitărilor de contribuții (inclusiv subvenții la dobândă) pentru exercițiul curent și pentru următoarele exerciții bugetare.

Pentru a calcula contribuțiile anuale ale statelor membre, se analizează și se urmărește pe tot parcursul exercițiului schema plăților pentru portofoliul curent și pentru cel viitor. Evenimentele speciale, cum ar fi rambursarea anticipată, vânzările de acțiuni sau cazurile de incapacitate de plată sunt luate în considerare pentru corectarea lichidităților anuale obligatorii. Pentru a reduce la minimum riscul de lichiditate, facilitatea păstrează o rezervă de lichidități suficientă pentru a acoperi în orice moment plățile preconizate, conform celor comunicate periodic de direcția responsabilă cu activitățile operaționale.

Activele de trezorerie ale conturilor deschise în numele FI sunt gestionate de către Departamentul de trezorerie al băncii, în conformitate cu principiul separării funcțiilor operaționale de cele administrative. De decontarea operațiunilor legate de investițiile priind aceste active este responsabil Departamentul de planificare și de decontare a operațiunilor.

În cazul în care, din motive operaționale, managerii departamentelor operaționale și a celor administrative consideră, în activitatea zilnică de gestionare a activelor de trezorerie, că acest lucru este necesar, Comitetul operațional al băncii responsabil cu lichiditățile și fluxurile de numerar, un organism care se reunește săptămânal și care este format din unitatea financiară, unitatea de creditare și cea de gestionare a riscurilor, va analiza, în mod specific, problemele ridicate și va identifica soluții adecvate. Cerințele operaționale care nu fac parte din gestionarea curentă a activelor, precum și soluțiile corespunzătoare adoptate vor fi trimise CE pentru un acord de principiu.

În plus, în conformitate cu principiul separării sarcinilor, autorizarea contrapartidelor și a limitelor pentru investiții de trezorerie, precum și controlul acestor limite sunt de competența Direcției pentru gestionarea riscurilor din cadrul băncii.

Tabelul de mai jos prezintă activele și pasivele facilității pe grupe de scadență, în funcție de perioada rămasă până la data scadenței prevăzute prin contract (în mii EUR).

La 31 decembrie 2011 || Până la 3 luni || 3 - 12 luni || 1- 5 ani || Peste 5 ani || Nedeterminat || Total

ACTIVE || || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 452 279 || - || - || - || - || 452 279

Instrumente financiare derivate || - || 15 || 419 || - || - || 434

Împrumuturi și creanțe || 62 505 || 14 649 || 118 795 || 837 211 || - || 1 033 160

Active financiare disponibile pentru vânzare || - || - || - || 236 446 || 15 214 || 251 660

Sume de încasat de la statele membre contributive || 87 310 || - || - || - || - || 87 310

Alte active ||  122 || - || - || 294 || - || 416

Total active || 602 216 || 14 664 || 119 214 || 1 073 951 || 15 214 || 1 825 259

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || ||

Pasive || || || || || ||

Instrumente financiare derivate || 6 469 || 615 || 1 749 || 3 869 || - || 12 702

Venituri reportate || 505 || - || - || 32 498 || - || 33 003

Sume datorate terților || 329 660 || - || - || - || - || 329 660

Alte pasive || 178 ||  - || - || 935 || - || 1 113

Total pasive || 336 812 || 615 || 1 749 || 37 302 || - || 376 478

Resurse din contribuții || || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || - || - || - || - || 1 281 309 || 1 281 309

Rezerva de valoare justă || - || - || - || 31 873 || 9 877 || 41 750

Rezultat reportat || - || - || - || - || 125 722 || 125 722

Total resurse din contribuții || - || - || - || 31 873 || 1 416 908 || 1 448 781

Total pasive și resurse din contribuții || 336 812 || 615 || 1 749 || 69 175 || 1 416 908 || 1 825 259

|| || || || || ||

La 31 decembrie 2010 || Până la 3 luni || 3 - 12 luni || 1- 5 ani || Peste 5 ani || Nedeterminat || Total

ACTIVE || || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 411 587 || - || - || - || - || 411 587

Instrumente financiare derivate || - ||  3 ||  572 ||  801 || - || 1 376

Împrumuturi și creanțe || 7 431 || 7 146 || 131 222 || 698 629 || - || 844 428

Active financiare disponibile pentru vânzare || - || - || - || 171 637 || 23 191 || 194 828

Sume de încasat de la statele membre contributive || 100 000 || - || - || - || - || 100 000

Alte active || 2 822 || - || - || - ||  350 || 3 172

Total active || 521 840 || 7 149 || 131 794 || 871 067 || 23 541 || 1 555 391

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || ||

Pasive || || || || || ||

Instrumente financiare derivate || - ||  10 || 1 300 || 4 800 || - || 6 110

Venituri reportate || - || - || - ||  92 || 29 487 || 29 579

Sume datorate terților || 298 415 || - || - || - || - || 298 415

Alte pasive ||  169 ||  419 || - ||  352 || - ||  940

Total pasive || 298 584 ||  429 || 1 300 || 5 244 || 29 487 || 335 044

Resurse din contribuții || || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || - || - || - || - || 1 131 309 || 1 131 309

Rezerva de valoare justă || - || - || - || 10 113 || 14 457 || 24 570

Rezultat reportat || - || - || - || - ||  64 468 ||  64 468

Total resurse din contribuții || - || - || - || 10 113 || 1 210 234 || 1 220 347

Total pasive și resurse din contribuții || 298 584 ||  429 || 1 300 || 15 357 || 1 239 721 || 1 555 391

3.4 Riscul de piață

Riscul de piață reprezintă riscul ca variația prețurilor pieței, de exemplu în cazul ratelor dobânzii, al prețului participațiilor, al ratelor de schimb valutar, și al spread-ului de credit (care nu au legătură cu modificarea calității creditelor acordate de emitent) să afecteze veniturile unei entități sau valoarea rezervelor pe care le deține în instrumentele financiare.

3.4.1. Riscul ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza mișcărilor nefavorabile ale randamentului pe piață sau a structurii termenelor privind ratele dobânzii. Expunerea la riscul ratei dobânzii apare atunci când există diferențe în ceea ce privește caracteristicile de reevaluare și de maturitate ale diferitelor active și pasive.

Instalația nu gestionează riscul ratei dobânzii.

Tabelul de mai jos prezintă pe scurt expunerea facilității la rata dobânzii prin intermediul împrumuturilor și al creanțelor (în mii EUR):

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

Rata dobânzii fixă || 516 175 || 412 428

Rata dobânzii variabilă || 516 985 || 432 000

Total || 1 033 160 || 844 428

3.4.2. Riscul de schimb valutar

Riscul de schimb valutar („FX”) reprezintă volatilitatea valorii economice a pozițiilor facilității sau volatilitatea veniturilor derivate datorată evoluției nefavorabile a cursurilor valutare.

Facilitatea este expusă la riscul de schimb valutar în cazul în care există o neconcordanță de devize între activele și pasivele sale. Riscul de schimb valutar cuprinde, de asemenea, efectele variațiilor neprevăzute și nefavorabile ale valorii fluxurilor de trezorerie viitoare cauzate de fluctuațiile monetare.

3.4.2.1 Riscul de schimb valutar și activele de trezorerie

Activele de trezorerie ale Facilității de investiții sunt denominate în EUR sau USD.

Riscul de schimb valutar (FX) este acoperit prin intermediul unor tranzacții FX la vedere sau la termen, prin swapuri FX sau swapuri valutare încrucișate. Departamentul de trezorerie al băncii poate folosi, în cazul în care consideră că este necesar și adecvat, orice alt instrument, în conformitate cu politica băncii, care oferă protecție împotriva riscurilor de piață asociate activităților financiare ale facilității.

3.4.2.2 Riscul de schimb valutar și operațiunile finanțate sau garantate de FI

Contribuțiile statelor membre la FI sunt în EUR. Operațiunile finanțate sau garantate de FI, precum și subvențiile la rata dobânzii pot fi denominate în EUR, USD sau în orice altă monedă autorizată.

Apare o expunere la riscul de schimb valutar (având EUR ca monedă de referință ) atunci când au loc tranzacții neacoperite, în alte monede decât EUR. În continuare sunt prezentate orientări privind acoperirea împotriva riscului de schimb valutar.

3.4.2.2.1. Acoperirea operațiunilor denominate în alte monede decât EUR și USD

- Împrumuturile FI acordate în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite prin contracte de swap valutar încrucișat care au același profil financiar ca împrumutul-suport, cu condiția să existe o piață swap operațională.

- Pentru plăți corespunzătoare unor operațiuni ale IF efectuate în altă monedă decât în EUR sau USD și pentru care nu are loc o operațiune de acoperire pe termen lung, Departamentul de trezorerie efectuează o tranzacție de schimb valutar cu două zile lucrătoare înainte de efectuarea plății. Rata de conversie aplicată operațiunilor FI trebuie să corespundă ratei de schimb a pieței obținute de Departamentul de trezorerie. În același fel, pentru rambursări primite într-o altă monedă decât EUR și USD, Departamentul de trezorerie efectuează, atunci când este necesar, o operațiune de schimb (FX), pentru a converti monedele primite.

- Garanțiile nesolicitate nu fac obiectul niciunei acoperiri a cursului de schimb (FX). Cererile de garanții în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite.

- Operațiunile în alte monede decât EUR și USD pentru care Departamentul de trezorerie nu poate efectua operațiuni de acoperire FX vor fi în continuare neacoperite. Această categorie include și operațiunile (sintetice) denominate în moneda locală, dar decontate în EUR sau USD. FI va fi în continuare expusă la riscul FX asumat.

3.4.2.2.2. Acoperirea operațiunilor denominate în USD

- Valoarea restantă totală a tuturor operațiunilor în cadrul facilității(cu excepția garanțiilor nesolicitate) denominate în USD se acoperă prin swapuri ale cursului de schimb (FX) în USD sau EUR, refinanțate periodic. La începutul fiecărei perioade, fluxurile de numerar care urmează a fi încasate sau plătite în USD în perioada următoare sunt estimate pe baza restituirilor/plăților prevăzute sau preconizate. Ulterior, swapurile FX ajunse la scadență se refinanțează, valoarea acestora fiind ajustată pentru a acoperi cel puțin lichiditățile de USD obligatorii prevăzute pentru perioada următoare.

- Se va calcula periodic expunerea generală în USD în funcție de înregistrările contabile pentru a modifica, dacă este necesar, acoperirea pentru următoarea refinanțare a swapului FX.

- În cazul în care Departamentul de trezorerie consideră că este util din punct de vedere operațional, swapurile valutare încrucișate pot fi folosite și pentru acoperirea unor împrumuturi specifice în USD.

- Într-o perioadă de refinanțare, deficitele neașteptate de lichidități în USD se acoperă prin operațiuni de swap FX ad hoc, în timp ce lichiditățile excedentare se investesc în active de trezorerie sau sunt schimbate în EUR.

- În orice moment, valoarea totală restantă a tranzacțiilor în USD neacoperite (în valoare nominală) este de cel mult 5 000 000 EUR (cinci milioane de dolari americani). Această limită se ajustează anual. În cazul în care se depășește această limită, Departamentul de trezorerie trebuie să readucă expunerea în limite prin intermediul unei operațiuni de schimb (FX).

Tabelele următoare prezintă poziția facilității în termeni de schimb valutar (în mii EUR):

La 31 decembrie 2011 || EUR || USD || CAD || Monede ACP/TTPM || Total

|| || || || ||

ACTIVE || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 416 384 || 35 895 || - || - || 452 279

Instrumente financiare derivate || 13 419 || -12 985 || - || - || 434

Împrumuturi și creanțe || 477 340 || 501 923 || - || 53 897 || 1 033 160

Active financiare disponibile pentru vânzare || 54 287 || 186 525 || 4 303 || 6 545 || 251 660

Sume de încasat de la statele membre contributive || 87 310 || - || - || - || 87 310

Alte active || 50 || - || - || 366 || 416

Total active || 1 048 790 || 711 358 || 4 303 || 60 808 || 1 825 259

|| || || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || ||

Pasive || || || || ||

Instrumente financiare derivate || - 641 758 || 654 460 || - || - || 12 702

Venituri reportate || 32 689 || 314 || - || - || 33 003

Sume datorate terților || 329 598 || 62 || - || - || 329 660

Alte pasive || 691 || 19 || - || 403 || 1 113

Total pasive || -278 780 || 654 855 || - || 403 || 376 478

Resurse din contribuții || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 1 281 309 || - || - || - || 1 281 309

Rezerva de valoare justă || 41 750 || - || - || - || 41 750

Rezultat reportat || 125 722 || - || - || - || 125 722

Total resurse din contribuții || 1 448 781 || - || - || - || 1 448 781

Total pasive și resurse din contribuții || 1 170 001 || 654 855 || - || 403 || 1 825 259

Poziția valutară la 31 decembrie 2011 || -121 211 || 56 503 || 4 303 || 60 405 || -

|| || || || ||

Situația la 31 decembrie 2011: || || || || ||

ANGAJAMENTE || || || || ||

Împrumuturi nevărsate și active financiare disponibile pentru vânzare || 761 319 || 204 340 || - || - || 965 659

Garanții retrase || - || - || - || 7 909 || 7 909

|| || || || ||

PASIVE CONTINGENTE || || || || ||

Garanții neretrase || - || - || - || 20 000 || 20 000

La 31 decembrie 2010 || EUR || USD || CAD || Monede ACP/TTPM || Total

|| || || || ||

ACTIVE || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 378 570 || 33 017 || - || - || 411 587

Instrumente financiare derivate || 332 399 || - 331 023 || - || - || 1 376

Împrumuturi și creanțe || 385 187 || 403 417 || - || 55 824 || 844 428

Active financiare disponibile pentru vânzare || 40 184 || 137 505 || 12 444 || 4 695 || 194 828

Sume de încasat de la statele membre contributive || 100 000 || - || - || - || 100 000

Alte active || 2 742 || - || - || 430 || 3 172

Total active || 1 239 082 || 242 916 || 12 444 || 60 949 || 1 555 391

|| || || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || ||

Pasive || || || || ||

Instrumente financiare derivate || - 69 815 || 75 925 || - || - || 6 110

Venituri reportate || 29 235 || 344 || - || - || 29 579

Sume datorate terților || 298 415 || - || - || - || 298 415

Alte pasive || 577 || 1 || - || 362 || 940

Total pasive || 258 412 || 76 270 || - || 362 || 335 044

Resurse din contribuții || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 1 131 309 || - || - || - || 1 131 309

Rezerva de valoare justă || 24 570 || - || - || - || 24 570

Rezultat reportat || 64 468 || - || - || - || 64 468

Total resurse din contribuții || 1 220 347 || - || - || - || 1 220 347

Total pasive și resurse din contribuții || 1 478 759 || 76 270 || - || 362 || 1 555 391

Poziția valutară la 31 decembrie 2010 || - 239 677 || 166 646 || 12 444 || 60 587 || -

|| || || || ||

Situația la 31 decembrie 2010: || || || || ||

ANGAJAMENTE || || || || ||

Împrumuturi nevărsate și active financiare disponibile pentru vânzare || 858 279 || 236 035 || - || - || 1 094 314

Garanții retrase || - || - || - || 9 484 || 9 484

|| || || || ||

PASIVE CONTINGENTE || || || || ||

Garanții neretrase || 45 000 || - || - || - || 45 000

3.4.3. Riscul de preț al participațiilor

Riscul de preț al participațiilor reprezintă riscul ca valorile juste ale participațiilor să scadă ca urmare a modificării nivelurilor de indici și a valorii investițiilor în participații.

Facilitatea de investiții este expusă unui risc de preț al participațiilor prin investițiile sale de capital de risc, și anume investițiile în participații directe și fondurile de capital de risc.

Investițiile de capital fac obiectul unei evaluări. Fiecare investiție este evaluată pe baza mai multor criterii și încadrată în una dintre cele trei categorii principale: gestionare, plan de afaceri și structură. Evaluările individuale sunt fuzionate într-o evaluare generală unică atribuită investiției, care rezumă poziția sa globală.

Expunerile la riscuri ale participațiilor sunt, de asemenea, supuse unor limite, definite atât la nivel individual, cât și la nivel cumulat. Mărimea acestor limite depinde de calitatea investițiilor de capital.

4 Valorile juste ale activelor și ale pasivelor

Tabelul de mai jos prezintă o comparație în funcție de categorie a valorilor contabile și a valorilor juste ale activelor și pasivelor facilității care sunt contabilizate în situațiile financiare (în mii EUR):

|| Valoarea contabilă 31.12.2011 || Valoarea justă 31.12.2011 || Valoarea contabilă 31.12.2010 || Valoarea justă 31.12.2010

Active contabilizate la valoarea justă || || || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare || 251 660 || 251 660 || 194 828 || 194 828

Instrumente financiare derivate || 434 || 434 || 1 376 || 1 376

Total || 252 094 || 252 094 || 196 204 || 196 204

|| || || ||

Active contabilizate la costul amortizat || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 452 279 || 452 279 || 411 587 || 411 587

Împrumuturi și creanțe || 1 033 160 || 1 022 679 || 844 428 || 844 428

Sume de încasat de la statele membre contributive || 87 310 || 87 310 || 100 000 || 100 000

Alte active || 416 || 416 || 3 172 || 3 172

Total || 1 573 165 || 1 562 684 || 1 359 187 || 1 359 187

|| || || ||

Total active || 1 825 259 || 1 814 778 || 1 555 391 || 1 555 391

|| || || ||

Pasive contabilizate la valoarea justă || || || ||

Instrumente financiare derivate || 12 702 || 12 702 || 6 110 || 6 110

Total || 12 702 || 12 702 || 6 110 || 6 110

|| || || ||

Pasive contabilizate la costul amortizat || || || ||

Venituri reportate || 33 003 || 33 003 || 29 579 || 29 579

Sume datorate terților || 329 660 || 329 660 || 298 415 || 298 415

Alte pasive || 1 113 || 1 113 || 940 || 940

Total || 363 776 || 363 776 || 328 934 || 328 934

|| || || ||

Total pasive || 376 478 || 376 478 || 335 044 || 335 044

În cele ce urmează se descriu metodologiile și ipotezele folosite pentru a stabili valoarea justă a activelor și a pasivelor:

- Active pentru care valoarea justă se apropie de valoarea contabilă

Pentru activele și pasivele care sunt lichide sau care au o scadență pe termen scurt mai mică de trei luni, se presupune că valorile contabile se apropie de valoarea lor justă.

- Activele și pasivele înregistrate la valoarea lor justă

Cotațiile de preț publicate pe o piață activă constituie prima sursă pentru determinarea valorii juste a unui instrument financiar, însă având în vedere compoziția portofoliului de investiții al facilității, acestea sunt rareori disponibile. Pentru instrumentele al căror preț de piață nu este disponibil, valorile juste se estimează folosind tehnici sau modele de evaluare bazate, ori de câte ori este posibil, pe datele pe piață observabile valabile la data bilanțului.

Tabelul următor analizează activele financiare desemnate la valoarea justă cu metoda de evaluare. Diferitele niveluri au fost definite după cum urmează:

- Nivelul 1:      prețurile cotate (neajustate) de pe piețele active;

- Nivelul 2:      alte intrări decât prețurile cotate, incluse în nivelul 1, care sunt observabile pentru activ, fie direct (adică drept prețuri), fie indirect (adică derivate din prețuri);

- Nivelul 3:      intrările pentru activ care nu se bazează pe datele observabile de pe piață (intrări neobservabile).

La 31 decembrie 2011 || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total

(în mii EUR) || || || ||

|| || || ||

Active financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 434 || - || 434

Active financiare disponibile pentru vânzare || 15 214 || - || 236 446 || 251 660

TOTAL || 15 214 || 434 || 236 446 || 252 094

|| || || ||

PASIVE financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 12 702 || - || 12 702

TOTAL || - || 12 702 || - || 12 702

La 31 decembrie 2010 || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total

(în mii EUR) || || || ||

|| || || ||

Active financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 1 376 || - || 1 376

Active financiare disponibile pentru vânzare || 23 190 || - || 171 638 || 194 828

TOTAL || 23 190 || 1 376 || 171 638 || 196 204

|| || || ||

Pasive financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 6 110 || - || 6 110

TOTAL || - || 6 110 || - || 6 110

În 2011, facilitatea nu a efectuat transferuri de la nivelul 1 la 2 sau de la nivelul 2 la 1 în ierarhia valorii juste.

Tabelele următoare prezintă modificările privind instrumentele de la nivelul 3 pentru exercițiile care s-au încheiat la 31 decembrie 2011 și la 31 decembrie 2010:

(în mii EUR) || Active financiare disponibile pentru vânzare

Sold la 1 ianuarie 2011 || 171 638

Câștiguri sau pierderi totale ||

- în profit sau pierdere || -3 206

- în alte elemente ale rezultatului global || 21 759

Plăți || 67 829

Rambursări || -21 574

Sold la 31 decembrie 2011 || 236 446

(în mii EUR) || Active financiare disponibile pentru vânzare

Sold la 1 ianuarie 2010 || 151 049

Câștiguri sau pierderi totale ||

- în profit sau pierdere || -3 176

- în alte elemente ale rezultatului global || -4 773

Plăți || 50 952

Rambursări || -22 414

Sold la 31 decembrie 2010 || 171 638

5 Numerar și echivalente de numerar (în mii EUR)

Numerarul și echivalentele de numerar pot fi defalcate în fonduri primite de la statele membre și care nu au fost încă vărsate și fonduri din activitățile operaționale și financiare ale facilității.

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Contribuții ale statelor membre primite, dar nevărsate încă || 195 205 || 33 128

Fonduri din activitățile financiare și operaționale ale facilității || 257 074 || 378 459

|| ||

Numerar și echivalente de numerar || 452 279 || 411 587

6 Instrumente financiare derivate (în mii EUR)

Principalele componente ale instrumentelor financiare derivate sunt următoarele:

La 31 decembrie 2011 || Valoarea justă || Valoarea noțională

Active || Pasive

Operațiuni de swap valutar încrucișat || 434 || -953 || 29 376

Operațiuni de swap valutar încrucișat pe rata dobânzii || - || -5 355 || 38 158

Swap valutar pe termen scurt || - || -6 394 || 585 000

|| || ||

Instrumente financiare derivate || 434 || -12 702 ||

La 31 decembrie 2010 || Valori juste || Valoarea noțională

Active || Pasive

Operațiuni de swap valutar încrucișat || 1 235 || -945 || 47 526

Operațiuni de swap valutar încrucișat pe rata dobânzii ||  141 || -5 165 || 57 681

Swap valutar pe termen scurt ||  - || - || 458 000

|| || ||

Instrumente financiare derivate || 1 376 || -6 110 ||

7 Împrumuturi și creanțe (în mii EUR)

Principalele componente ale împrumuturilor și creanțelor sunt următoarele:

|| Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total

Valoare nominală la 1 ianuarie 2011 || 246 500 || 542 322 || 123 910 || 912 732

Plăți || 25 689 || 211 351 || - || 237 040

Anulări || - || - || -2 000 || -2 000

Rambursări || -48 554 || -51 712 || -4 144 || -104 410

Dobânda capitalizată || - || 459 || 10 053 || 10 512

Diferențe din cursurile de schimb valutar || 1 730 || 13 930 || 860 || 16 520

Valoare nominală la 31 decembrie 2011 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394

|| || || ||

Deprecierea la 1 ianuarie 2011 || -15 006 || -18 056 || -44 023 || -77 085

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -1 746 || -1 514 || -773 || -4 033

Anulări || - || - || 2 000 || 2 000

Reluarea deprecierii || 9 499 || 3 263 || 18 723 || 31 485

Diferențe din cursurile de schimb valutar || -356 || -65 || -762 || -1 183

Deprecierea la 31 decembrie 2011 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816

|| || || ||

Costuri amortizate || -1 700 || -3 428 || -99 || -5 227

Dobânzi acumulate || 3 498 || 9 499 || 3 812 || 16 809

|| || || ||

Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2011 || 219 554 || 706 049 || 107 557 || 1 033 160

(*) inclusiv acorduri de agenție

|| Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total

Valoare nominală la 1 ianuarie 2010 || 230 989 || 406 799 || 145 482 || 783 270

Plăți || 39 596 || 165 781 || 1 575 || 206 952

Rambursări || -33 573 || -46 053 || -40 098 || -119 724

Dobânda capitalizată || - || - || 13 239 || 13 239

Diferențe din cursurile de schimb valutar || 9 488 || 15 795 || 3 712 || 28 995

Valoare nominală la 31 decembrie 2010 || 246 500 || 542 322 || 123 910 || 912 732

|| || || ||

Deprecierea la 1 ianuarie 2010 || -8 371 || -30 217 || -59 556 || -98 144

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -6 522 || - || -582 || -7 104

Reluarea deprecierii ||  266 || 13 843 || 18 423 || 32 532

Diferențe din cursurile de schimb valutar || -379 || -1 682 || -2 308 || -4 369

Deprecierea la 31 decembrie 2010 || -15 006 || -18 056 || -44 023 || -77 085

|| || || ||

Costuri amortizate || -1 727 || -2 047 || - 118 || -3 892

Dobânzi acumulate || 3 670 || 6 226 || 2 777 || 12 673

Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2010 || 233 437 || 528 445 || 82 546 || 844 428

(*) inclusiv acorduri de agenție

8 Active financiare disponibile pentru vânzare (în mii EUR)

Principalele componente ale activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele:

|| Fond de capital de risc || Investiții de capital directe || Total

Costuri la 1 ianuarie 2011 || 142 932 || 33 350 || 176 282

Plăți || 59 579 || 8 250 || 67 829

Rambursări/vânzări || -20 236 || -4 735 || -24 971

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări/vânzări || 417 || -300 || 117

Costuri la 31 decembrie 2011 || 182 692 || 36 565 || 219 257

|| || ||

Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2011 || 11 335 || 13 235 || 24 570

Variația netă a câștigurilor și pierderilor nerealizate || 18 446 || -1 266 || 17 180

Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2011 || 29 781 || 11 969 || 41 750

|| || ||

Deprecierea la 1 ianuarie 2011 || -2 || -6 022 || -6 024

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului || - 6 888 || - || -6 888

Utilizarea deprecierii înregistrate în situația rezultatului global în anii anteriori || 2 || 3 714 || 3 716

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 1 || -152 || -151

Deprecierea la 31 decembrie 2011 || -6 887 || -2 460 || -9 347

|| || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2011 || 205 586 || 46 074 || 251 660

|| Fond de capital de risc || Investiții de capital directe || Total

Costuri la 1 ianuarie 2010 || 116 652 || 30 462 || 147 114

Plăți || 48 040 || 2 912 || 50 952

Rambursări/vânzări || -22 414 || - || -22 414

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări/vânzări ||  654 || -24 ||  630

Costuri la 31 decembrie 2010 || 142 932 || 33 350 || 176 282

|| || ||

Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2010 || 18 138 || 1 572 || 19 710

Variația netă a câștigurilor și pierderilor nerealizate || -6 803 || 11 663 || 4 860

Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2010 || 11 335 || 13 235 || 24 570

|| || ||

Deprecierea la 1 ianuarie 2010 || -2 || -2 308 || -2 310

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului || - || -3 714 || -3 714

Deprecierea la 31 decembrie 2010 || -2 || -6 022 || -6 024

|| || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2010 || 154 265 || 40 563 || 194 828

9 Sume de încasat de la contributori (în mii EUR)

Principalele componente ale sumelor de încasat de la contributori sunt următoarele:

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Contribuția solicitată statelor membre dar nevirată || 87 310 || 100 000

|| ||

Total sume de încasat de la contributori || 87 310 || 100 000

10 Alte active (în mii EUR)

Principalele componente ale rubricii „alte active” sunt următoarele:

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Sume de încasat de la BEI || 59 || 2 743

Garanții financiare || 357 ||  429

|| ||

Total alte active || 416 || 3 172

11 Venituri reportate (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor reportate sunt următoarele:

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Subvenții la dobândă reportate || 32 744 || 29 073

Comisioane la împrumuturi și creanțe, reportate || 259 ||  506

|| ||

Total venituri reportate || 33 003 || 29 579

12 Sume datorate terților (în mii EUR)

Principalele componente ale sumelor datorate terților sunt următoarele:

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Cheltuieli generale de administrare nete de plătit către BEI || 38 011 || 34 086

Alte sume datorate BEI || 219 || -

Subvenții la dobândă nevărsate încă datorate statelor membre || 291 430 || 264 329

|| ||

Total sume datorate terților || 329 660 || 298 415

13 Alte pasive (în mii EUR)

Principalele componente ale rubricii alte pasive sunt următoarele:

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Garanții financiare || 294 ||  351

Altele || 819 ||  589

|| ||

Suma totală a altor pasive || 1 113 ||  940

14 Contribuția solicitată statelor membre (în mii EUR)

Statele membre || Contribuția la facilitate || Contribuția la subvențiile la dobândă || Total contribuții || Contribuție solicitată dar neplătită (*)

Austria || 33 955 || 10 168 || 44 123 || 2 650

Belgia || 50 227 || 15 041 || 65 268 || 3 920

Danemarca || 27 420 || 8 211 || 35 631 || 2 140

Finlanda || 18 963 || 5 679 || 24 642 || 1 480

Franța || 311 358 || 93 237 || 404 595 || 24 300

Germania || 299 314 || 89 630 || 388 944 || 23 360

Grecia || 16 016 || 4 796 || 20 812 || 1 250

Irlanda || 7 944 || 2 379 || 10 323 || 620

Italia || 160 676 || 48 115 || 208 791 || 12 540

Luxemburg || 3 716 || 1 113 || 4 829 || 290

Țările de Jos || 66 884 || 20 028 || 86 912 || 5 220

Portugalia || 12 429 || 3 722 || 16 151 || 970

Spania || 74 828 || 22 407 || 97 235 || 5 840

Suedia || 34 980 || 10 475 || 45 455 || 2 730

Regatul Unit || 162 599 || 48 690 || 211 289 || -

Total la 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 383 691 || 1 665 000 || 87 310

Total la 31 decembrie 2010 || 1 131 309 ||  333 691 || 1 465 000 ||  100 000

(*) La 18.11.2010, Consiliul a stabilit valoarea contribuțiilor financiare de plătit de către fiecare stat membru până la 21.1.2012.

15 Pasive contingente și angajamente (în mii EUR)

|| 31.12.2011 || 31.12.2010

|| ||

Angajamente || ||

Împrumuturi neplătite || 701 092 || 808 865

Active financiare neplătite disponibile pentru vânzare || 264 567 || 285 449

Garanții retrase || 7 909 || 9 484

|| ||

Pasive contingente || ||

Garanții neretrase || 20 000 || 45 000

|| ||

Total || 993 568 || 1 148 798

16 Venituri nete din dobânzi (în mii EUR)

Principalele componente ale dobânzilor și veniturilor asimilate sunt următoarele:

|| De la 1.1.2011 || De la 1.1.2010

|| la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| ||

Numerar și echivalente de numerar || 5 518 || 1 878

Împrumuturi și creanțe || 50 800 || 50 299

Subvenții la dobândă || 3 243 || 2 424

|| ||

Total dobânzi și venituri asimilate || 59 561 || 54 601

Principalul component al dobânzilor și cheltuielilor asimilate este:

|| De la 1.1.2011 || De la 1.1.2010

|| la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| ||

Instrumente financiare derivate || -940 || -2 591

|| ||

Total cheltuieli cu dobânzi și alte cheltuieli asimilate || -940 || -2 591

17 Venituri nete din onorarii și comisioane (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor din onorarii și comisioane sunt următoarele:

|| De la 1.1.2011 || De la 1.1.2010

|| la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| ||

Onorarii și comisioane aferente împrumuturilor și creanțelor || 1 894 || 11 510

Onorarii și comisioane aferente garanțiilor financiare || 255 ||  265

|| ||

Total venituri din onorarii și comisioane || 2 149 || 11 775

Principalul component al veniturilor din onorarii și comisioane este:

|| De la 1.1.2011 || De la 1.1.2010

|| la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| ||

Comision plătit terților pentru activele financiare disponibile pentru vânzare || -144 || -372

|| ||

Total cheltuieli cu comisioane și onorarii || -144 || -372

18 Rezultat net al operațiunilor financiare (în mii EUR)

Principalele componente ale rezultatului nete al operațiunilor financiare sunt următoarele:

|| De la 1.1.2011 || De la 1.1.2010

|| la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| ||

Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate || -7 534 || -12 082

Câștiguri/pierderi datorate schimbului valutar || 8 376 || -5 556

Venituri din dividende și câștiguri generate de activele financiare disponibile pentru vânzare || 17 228 || 1 815

|| ||

Rezultat net din operațiunile financiare || 18 070 || -15 823

19 Cheltuieli administrative generale (în mii EUR)

Cheltuielile administrative generale reprezintă costurile reale suportate de BEI pentru administrarea facilității, minus venitul generat de onorariile de evaluare standard percepute de BEI direct de la clienții facilității.

|| De la 1.1.2011 || De la 1.1.2010

|| la 31.12.2011 || la 31.12.2010

|| ||

Costuri reale suportate de către BEI || -39 937 || -36 028

Venituri din onorariile de evaluare percepute direct de la clienții facilității || 1 931 || 1 942

|| ||

Cheltuieli administrative generale nete || -38 006 || -34 086

În urma intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de parteneriat de la Cotonou revizuit cheltuielile administrative generale nu mai sunt acoperite de statele membre.

20 Evenimente ulterioare

Niciun eveniment de natură să necesite informații sau ajustări ale situațiilor financiare la 31 decembrie 2011 nu s-a produs după întocmirea bilanțului.

ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE

Note referitoare la tabele:

– Cifra „0,00” indică faptul că suma corespunzătoare este cuprinsă între –4 999 EUR și 4 999 EUR. Atunci când nu se menționează nicio cifră, suma este egală cu zero.   Țările cu sold zero la toate coloanele nu sunt incluse în tabele.

– Rubrica „Toate țările ACP/TTPM” se referă la proiectele care vizează o serie de țări, dar care nu sunt finanțate prin cooperare regională.

– Rubrica „Cheltuieli financiare și administrative” reprezintă proiectele finanțate din dobânda FED sau pachetul privind cheltuielile administrative.

[1]              JO L 247, 9.9.2006.

[2]            Toate cifrele sunt rotunjite la milioane EUR. Trebuie menționat că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele cărora le corespunde cifra 0 reprezintă valori mai mici de 500 000 EUR. Sumele egale cu zero sunt reprezentate printr-o liniuță (-).

[3]            În 2010, contribuțiile de cofinanțare au fost reclasificate și prezentate statelor membre cu titlu de obligații de plată. Contribuțiile de cofinanțare îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele valutare, cu condiția să fie prezentate ca atare. Suma reclasificată reprezintă contribuțiile de cofinanțare cumulate din 2008 și 2009.

[4]            Activele nete pentru al 10-lea FED au valori negative din cauza faptului că respectivele contribuții au fost solicitate pentru prima dată abia în 2011.

[5]            În 2010, contribuțiile de cofinanțare au fost reclasificate și prezentate statelor membre cu titlu de obligații de plată. Contribuțiile de cofinanțare îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele valutare, cu condiția să fie prezentate ca atare. Suma reclasificată reprezintă contribuțiile de cofinanțare cumulate din 2008 și 2009.

[6]            În conformitate cu articolul 153 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED, situația trezoreriei este prezentată în bilanțul celui de al 10-lea FED. Diferitele tipuri de conturi bancare sunt prezentate în capitolul 6, Gestionarea riscului financiar.

[7]         Acest sold reprezintă sumele disponibile pentru Republica Democratică Congo, în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2003/583/CE a Consiliului. Aceste fonduri sunt alocate pentru un scop specific și pentru un anumit stat beneficiar.

[8]            JO L 156, 29.5.1998, p. 3-106.

[9]         JO L 247, 9.9.2006.

[10]         Decizia 2010/406/UE a Consiliului din 12 iulie 2010 privind alocarea fondurilor dezangajate din proiectele desfășurate în cadrul celui de al nouălea Fond european de dezvoltare (FED) și în cadrul FED anterioare, în vederea sprijinirii celor mai vulnerabile populații din Sudan.

[11]          Decizia 2011/315/CE a Consiliului din 23 mai 2011.

[12]          JO L 247, 9.9.2006.

[13]           Soldul negativ pentru Sysmin este cauzat de reluarea cheltuielilor înregistrate în avans.

[14]          Resursele nealocate din FED-urile anterioare includ soldul fondurilor Sysmin, care, prin Decizia 3/2000 a Consiliului de Miniștri ACP-CE, a fost stabilit la 410,926 milioane EUR. Decizia PE/410/2001 a Comisiei include aceste resurse în programarea alocărilor indicative naționale (partea B) în cadrul protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.