RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind progresele realizate în Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare /* COM/2012/0411 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN ȘI CONSILIU privind progresele realizate în Bulgaria în
cadrul Mecanismului de cooperare și verificare I. Mecanismul de cooperare și verificare: sprijinirea Bulgariei în
procesul de reformare a sistemului judiciar și de luptă împotriva
corupției și a criminalității organizate În perioada premergătoare aderării
Bulgariei la UE în 2007, s-a convenit că erau necesare eforturi
suplimentare în domenii-cheie pentru a remedia deficiențele din cadrul
reformei sistemului judiciar, al luptei împotriva corupției și al
combaterii criminalității organizate. Acest lucru a condus la
instituirea unui cadru în vederea sprijinirii Bulgariei și a
monitorizării progreselor înregistrate de aceasta în domeniile
menționate, denumit Mecanismul de cooperare și verificare (MCV)[1]. Au fost stabilite șase
obiective de referință, referitoare la aspectele privind
independența și răspunderea sistemului judiciar, precum și
transparența și eficiența acestuia; instrumentarea cazurilor de
corupție la nivel înalt și a corupției în ansamblul sectorului
public; precum și lupta împotriva criminalității organizate.
Decizia a stabilit prezentarea unor rapoarte periodice de către Comisie
și faptul că mecanismul va continua să funcționeze
până la atingerea tuturor obiectivelor MCV și îndeplinirea
satisfăcătoare a tuturor celor șase obiective de
referință[2].
La cinci ani de la decizia
menționată, prezentul raport analizează gradul de îndeplinire a
obiectivelor MCV. Această evaluare este rezultatul analizei prevăzute
în raportul tehnic care însoțește prezentul raport, luând în
considerare ceea ce s-a realizat până în prezent și ceea ce trebuie
îndeplinit în continuare. Sunt analizate acțiunile desfășurate
în ultimii cinci ani, legislația și instrumentele adoptate, precum
și rezultatele obținute ulterior. Pe parcursul acestei perioade, au
existat momente când progresele s-au accelerat, la fel ca și momente când
s-au înregistrat regrese. Cooperarea a fost intensă în unele etape,
însă, în alte momente, au existat nemulțumiri și împotriviri
față de MCV. În ansamblu, Comisia este convinsă de faptul
că MCV a avut o contribuție semnificativă la reforma sistemului
judiciar în Bulgaria. Prezentul raport analizează, în special, caracterul
durabil și ireversibil al procesului de reformă, inclusiv dacă
aceste aspecte au fost suficient asumate pentru a menține cursul
reformelor. Uniunea Europeană de astăzi este
caracterizată de un grad ridicat de interdependență. Statul de
drept este una dintre valorile fundamentale ale UE care atrage un puternic
interes comun, reflectat, de asemenea, în cadrul opiniei publice din Bulgaria
cu privire la aspectele menționate[3].
Sondajele Eurobarometru au arătat că 96 % dintre cetățenii
bulgari consideră corupția și criminalitatea organizată drept
o problemă importantă pentru țara lor, iar 92 % au dat
același răspuns cu privire la deficiențele din sistemul
judiciar. De asemenea, una din concluziile aceluiași sondaj a arătat
că 76 % dintre cetățenii bulgari sunt de părere că UE
ar trebui să joace un rol în abordarea acestor chestiuni[4]. MCV nu solicită Bulgariei atingerea unor
standarde mai ridicate decât cele existente în alte state membre. Obiectivul
mecanismului este de a sprijini Bulgaria în atingerea unor standarde
comparabile celor din alte state membre, opinie exprimată de 78 % dintre
cetățenii bulgari[5].
În scopul analizării progreselor înregistrate de Bulgaria de la aderare,
un factor important îl constituie situația din alte state membre. În acest
sens, Comisia folosește în prezentul raport puncte de referință
și indicatori comparativi, dacă aceștia sunt disponibili[6]. În scopul comparării
progreselor înregistrate de Bulgaria cu situația din alte state membre,
Comisia a apelat, de asemenea, la experți de înalt nivel din rândul
profesiilor-cheie care sunt implicate în domeniile menționate[7]. Începând cu 2007, s-a alocat de la bugetul EU,
prin intermediul fondurilor structurale, suma de aproximativ 41 de milioane EUR
pentru sprijinirea reformei sistemului judiciar în Bulgaria. Până la
jumătatea anului 2015, a fost aprobat un număr de 25 de proiecte, cu
un buget total de 13,6 milioane EUR în domeniile formării profesionale,
dezvoltării resurselor umane, consolidării capacităților
și asistenței tehnice. În același timp, Bulgaria a beneficiat de
sprijinul mai multor state membre în cadrul unor proiecte bilaterale în toate
domeniile legate de reforma sistemului judiciar, inclusiv reforma poliției
și lupta împotriva corupției și a criminalității
organizate[8]. II. Analiza progreselor înregistrate în cadrul
MCV în perioada 2007-2012 Evaluarea
globală, efectuată de Comisie, privind progresele realizate de
Bulgaria în cadrul MCV, de la aderare, arată că s-au înregistrat
progrese importante în ceea ce privește cadrul legislativ de bază.
Guvernul bulgar a dat dovadă, în momentele-cheie, de o voință
politică puternică pentru realizarea unei reforme profunde și de
durată. Provocarea actuală constă în remedierea unor lacune
strategice majore și în asigurarea punerii în aplicare eficiente a
legislației. Gradul de determinare al părților bulgare implicate
în acest domeniu cu privire la realizarea reformelor care fac obiectul MCV, a
fost variabilă: este necesară o punere în aplicare mai
consecventă în vederea grupării acțiunilor disparate.
Această orientare mai consecventă a reformelor ar reprezenta cel mai
bun indicator al caracterului durabil și ireversibil al procesului de
reformă. Începând cu 2007, Bulgaria a realizat o serie
de reforme legislative și constituționale importante. Deși
incomplete, acestea au instituit structuri importante și, uneori,
inovatoare, în special, în scopul încurajării specializării în
abordarea problemelor existente. Instituții-cheie, precum Consiliul
Judiciar Suprem (CJS) și Inspectoratul de pe lângă acesta, au început
să-și desfășoare activitatea. S-au realizat investiții
importante în structurile destinate luptei împotriva criminalității
organizate, care au condus la înființarea unor organisme specializate la
nivelul sistemului judiciar și al poliției, și s-au luat
măsuri importante pentru îmbunătățirea cadrului legal
privind confiscarea activelor și cooperarea fructuoasă cu alte state
membre. Cu toate acestea, potențialul acestui
cadru nu a fost încă utilizat la capacitatea sa maximă. Consiliului
Judiciar Suprem i s-au acordat prerogative sporite pentru a administra și
conduce sistemul judiciar. Aceste prerogative nu au fost utilizate în scopul
administrării eficiente a profesiei juridice, pe baza meritului și a
integrității, sau în scopul îmbunătățirii
consecvenței și independenței sistemului judiciar, aflate la
baza încrederii publice. Există, în continuare, o lipsă de
orientare a politicilor în acest domeniu, care a condus la încetinirea
progreselor. Numeroase instituții au luat măsuri utile, însă
amploarea limitată a acestor măsuri în interiorul instituțiilor,
precum și lipsa unei abordări coordonate, indică faptul că
există încă întrebări cu privire la direcția reformei. În
cei cinci ani de aplicare a MCV, diferitele guverne și parlamente care
s-au succedat au acordat o importanță diferită acestor
chestiuni, iar nivelurile angajamentelor acestora privind obținerea
rezultatelor scontate au fost variabile. În 2010, a fost adoptat un plan de
acțiune în vederea reformării sistemului judiciar. Principii
fundamentale, cum ar fi independența sistemului judiciar, nu au fost
întotdeauna respectate pe deplin. Lipsa unei tendințe consecvente
dovedește că procesul de reformă nu a generat dinamismul
necesar, astfel încât să devină o componentă acceptată a dezvoltării
Bulgariei. Această concluzie este
susținută de faptul că multe măsuri importante par să
fi fost luate în principal ca urmare a presiunii externe. MCV, în sine, a jucat
un rol central în cadrul acestui proces – lucru recunoscut ca atare de opinia
publică din Bulgaria[9].
Mecanismul a contribuit la menținerea direcției reformelor în momente
tensionate și la încurajarea schimbărilor care necesită curajul
de a combate interesele particulare. Faptul că presiunea externă
este, în continuare, necesară ridică semne de întrebare cu privire la
caracterul durabil și ireversibil al procesului de schimbare. Prin urmare, asumarea reformei și punerea
în aplicare a acesteia constituie elementele-cheie în vederea îndeplinirii
obiectivelor de referință ale MCV, reprezentând totodată
factorii determinați ai caracterului durabil și ireversibil al
procesului de reformă. De asemenea, instituirea și activitatea noului
Consiliu Judiciar Suprem și a noului Procuror General reprezintă unul
dintre indicatorii caracterului durabil al reformelor. II.1 Reforma sistemului judiciar în
perioada 2007-2012 Obiectivul de referință nr. 1: adoptarea modificărilor Constituției în scopul eliminării oricărei ambiguități privind independența și răspunderea sistemului judiciar; Obiectivul de referință nr. 2: asigurarea unei mai mari transparențe și eficiențe a actului de justiție prin adoptarea și punerea în aplicare a unei noi legi privind sistemul judiciar și a unui nou cod de procedură civilă. Elaborarea de rapoarte privind impactul acestor noi legi, precum și a Codurilor de procedură penală și administrativă, în special în faza precontencioasă; Obiectivul de referință nr. 3: continuarea reformei sistemului judiciar în scopul creșterii gradului de profesionalism, de responsabilitate și de eficiență. Evaluarea impactului acestei reforme și publicarea anuală a rezultatelor. În cadrul procesului de aderare, Bulgaria s-a
angajat să sporească nivelul de independență,
răspundere și integritate a sistemului judiciar și să
asigure o mai mare eficiență, consecvență și
transparență a procesului judiciar. În vederea îndeplinirii acestor
obiective de reformă cuprinzătoare, erau necesare modificări
legislative, o reformă a structurilor judiciare și a personalului,
precum și o îmbunătățire a procedurilor și a practicii
judiciare. De asemenea, era necesară schimbarea atitudinii
magistraților și a altor actori din sistemul judiciar. Această
combinație implica un angajament din partea tuturor puterilor statului:
Parlamentul, executivul și sistemul judiciar, cu sprijinul
societății civile. Începând cu 2007, Bulgaria a luat o serie de
măsuri esențiale pentru îndeplinirea angajamentelor asumate
față de UE. În perioada imediat următoare aderării, s-a
adoptat un set de măsuri importante, cum ar fi modificări ale Constituției,
o nouă lege privind sistemul judiciar, un nou cod de procedură
civilă, un nou cod de procedură administrativă și
modificări ale Codului de procedură penală. De asemenea, în
primul an după aderare, au fost create noi instituții judiciare. A
fost instituit un Inspectorat judiciar independent, iar noul Consiliu Judiciar
Suprem (CJS) și-a început activitatea, având responsabilități
sporite cu privire la gestionarea sistemului judiciar[10]. Responsabilitățile
CJS cuprindeau gestionarea resurselor umane ale sistemului judiciar, inclusiv a
numirilor, promovărilor, evaluărilor și alocării
personalului. De asemenea, Consiliului i s-au conferit atribuții privind
răspunderea disciplinară a magistraților și, prin urmare,
sarcina de a asigura integritatea și responsabilitatea sistemului
judiciar, precum și respectarea unor standarde profesionale ridicate în
cadrul practicii judiciare[11].
Având în vedere aceste atribuțiile, Consiliul a devenit principalul actor
responsabil de punerea în aplicare a reformei sistemului judiciar. Bulgaria a înregistrat rezultate privind
punerea în aplicare a noului cadru juridic și instituțional. Pentru
prima dată, s-au efectuat controale independente în instanțe și
parchete, s-au elaborat recomandări privind gestionarea instanțelor
și practica judiciară și a avut loc o abordare mai
consistentă cu privire la activitatea disciplinară. În plus, Bulgaria
a îmbunătățit codurile de procedură în toate cele trei
domenii de drept și a început să îmbunătățească
practica judiciară. Cu toate acestea, eforturile menționate
anterior nu au condus încă la îmbunătățiri semnificative
ale răspunderii și eficienței în sistemul judiciar. Procedurile
judiciare au adesea o durată excesivă[12]. Practica disciplinară
dă dovadă de inconsecvență și, în multe cazuri
importante, fie nu s-a reușit luarea unor decizii, fie nu s-au
obținut rezultate disuasive. Evaluările, promovările și
numirile în cadrul sistemului judiciar nu sunt încă transparente și
nu sunt făcute în funcție de criterii obiective, bazate pe merit. Nu există,
în prezent, o politică de gestionare a resurselor umane
cuprinzătoare, care să asigure un echilibru între
necesitățile de personal și volumul de muncă. Măsurile
de îmbunătățire a practicii judiciare par adesea superficiale
și nu au avut încă un efect concret asupra rezultatelor obținute
în cauzele importante. Există în continuare semne de întrebare cu privire
la independența sistemului judiciar. Unele dintre deficiențele constatate sunt
legate de aplicarea necorespunzătoare a legislației, însă
reflectă, de asemenea, deficiențe structurale, procedurale și
organizatorice importante în cadrul Consiliului Judiciar Suprem și al
parchetelor. Viitoarele alegeri ale membrilor Consiliului, din această
toamnă, și alegerea unui nou Procuror General și unui nou
Președinte al Curții Supreme de Casație au un rol esențial
în demonstrarea hotărârii autorităților bulgare de a
menține cursul reformei sistemului judiciar. Există potențial pentru a utiliza
structurile instituite în cadrul sistemului judiciar în vederea stimulării
reformei, a abordării problemei privind lipsa de încredere publică în
sistemul judiciar și a creării unui sistem bazat pe o
guvernanță eficace și capabilă să își asume
răspunderea. Acest sistem ar putea asigura un echilibru adecvat între
eficacitate, răspundere, integritate și independență. Cu
toate acestea, este necesar un nivel ridicat de angajament în acest sens din
partea Consiliului Judiciar Suprem și al parchetelor, care să fie
destul de puternic încât să combată interesele particulare bine
înrădăcinate. Angajamentul societății civile
și al asociațiilor profesionale ale magistraților în favoarea
reformei sistemului judiciar reprezintă una dintre realizările
importante începând cu 2007. Autoritățile bulgare ar trebui să
utilizeze mai bine aceste resurse, să se angajeze într-o cooperare mai
intensă cu partenerii străini și să reunească
toți actorii-cheie în cadrul unui angajament comun în favoarea reformei. Independența, răspunderea și
integritatea sistemului judiciar Modificările Constituției adoptate
în februarie 2007 au stabilit cadrul pentru independența sistemului
judiciar în Bulgaria. Constituția conferă sistemului judiciar un grad
ridicat de autonomie în ceea ce privește propria gestionare. Cu toate
acestea, prevederile Constituției conferă, de asemenea, un rol
important instituțiilor politice – jumătate din membrii aleși ai
Consiliului Judiciar Suprem și toți inspectorii judiciari fiind
aleși de Parlament[13]
– un aspect criticat de Comisia de la Veneția din cadrul Consiliului
Europei[14].
Judecătorii onorifici pot avea o influență decisivă asupra
hotărârilor în instanță, aceștia fiind însă
numiți de către forțele politice locale[15]. De asemenea, rapoartele din
cadrul MCV au subliniat chestiunea privind numirile și evaluările
bazate pe merit[16]. Aceste motive de îngrijorare au fost confirmate
de faptul că o serie de numiri în funcții-cheie din cadrul sistemului
judiciar, făcute de Parlament și de CJS, nu au fost transparente
și obiective, fiind totodată marcate de acuzații privind
influența politică[17].
De asemenea, independența sistemului judiciar a fost pusă sub semnul
întrebării în urma unei serii de critici directe din partea clasei
politice privind anumiți judecători – excluderea din
magistratură a Președintelui Uniunii Judecătorilor de către
CJS reprezintă un motiv de îngrijorare în acest context[18]. Consiliul nu a luat
măsuri clare pentru protejarea independenței sistemului judiciar în
aceste cazuri. Impresia generală este aceea de nerespectare a
separării puterilor în stat, având consecințe directe pentru
încrederea publicului în sistemul judiciar. De asemenea, modificările
Constituției din 2007 și adoptarea, în același an, a legii
revizuite privind sistemul judiciar au pus bazele unei politici adecvate de
integritate și răspundere în sistemul judiciar. Imunitatea
magistraților a fost limitată la îndeplinirea sarcinilor profesionale
și a fost creat un Inspectorat judiciar independent. În 2009, Bulgaria a
adoptat un cod etic pentru magistrați și a creat un comitet de
integritate central în cadrul CJS[19].
În conformitate cu modificările legislative din 2010, evaluările
privind integritatea au devenit o etapă obligatorie în cadrul
evoluției carierei și a promovării în sistemul judiciar; de
asemenea, s-au înființat structuri locale responsabile cu integritatea
și evaluarea. Acest rezultat a reprezentat prima activitate
disciplinară efectivă desfășurată în cadrul sistemului
judiciar din Bulgaria[20].
Cele mai multe dintre aceste cazuri
disciplinare au fost inițiate în urma controalelor efectuate de către
Inspectorat, care și-a început activitatea operațională în 2008.
De asemenea, Inspectoratul și-a susținut în mod activ, în cadrul CJS,
opiniile privind chestiunile disciplinare și, în 2009, acestuia i s-a
acordat dreptul exercitării unei căi de atac împotriva deciziilor
disciplinare. Inspectoratul prezintă recomandări detaliate
președinților instanțelor. Activitatea de control
desfășurată de Inspectorat reprezintă o contribuție
pozitivă la îmbunătățirea disciplinei și a răspunderii
judiciare, astfel de activități fiind inexistente anterior[21]. Cu toate acestea, activitatea
Inspectoratului nu a fost orientată către promovarea de soluții
pentru deficiențele sistematice în practica și răspunderea
judiciară. Exemplele includ absența recomandărilor din partea
Inspectoratului în domenii precum sistemul de alocare aleatorie a cauzelor sau
corectarea deficiențelor importante și sistematice din cadrul
practicii judiciare[22]. Începând cu 2007, activitatea
disciplinară dă dovadă de o anumită clemență
și de o reticență în abordarea cazurilor grave, în special a
celor legate de integritate. Două cazuri emblematice privind posibilul
trafic de influență în cadrul sistemului judiciar au fost investigate
doar în urma unei puternice presiuni din partea opiniei publice[23]. Neconfirmarea în
justiție a unor hotărâri pronunțate de Curtea
Administrativă Supremă în cauze disciplinare demonstrează
deficiențele existente în jurisprudența Curții, în procedurile
disciplinare ale CJS sau în prevederile legale: astfel de deficiențe ar
trebui analizate și corectate. Nepreluarea cazurilor de către
organele de cercetare penală ar trebui, de asemenea, analizată
și cercetată, întrucât, în cauzele menționate anterior,
parchetele nu i-au investigat în mod sistematic pe magistrații
implicați. Toate acestea confirmă rezultatele în general slabe înregistrate
de sistemul judiciar cu privire la instrumentarea cazurilor de corupție în
rândul propriilor membri[24]. În ansamblu, jurisprudența
disciplinară, în sine, nu a fost consecventă. De asemenea, Bulgaria
nu a fost în măsură să încorporeze în mod adecvat principiul
integrității în sistemul de promovări și evaluări din
sistemul judiciar, în ciuda modificărilor legii privind sistemul judiciar
din 2010. Verificările în materie de integritate au fost formale și
au avut un efect preventiv redus, uneori lăsând ONG-urilor sarcina de a
prezenta publicului informațiile relevante. O serie de numiri în
funcții de conducere superioare făcute în această perioadă
nu au fost suficient de transparente și, referitor la acestea, se aduc, în
continuare, acuzații privind influența politică și
existența unor deficiențe în materie de integritate[25]. Incapacitatea factorilor de
decizie din sistemul judiciar de a defini și aplica o strategie
anticorupție adecvată[26]
a alienat anumite părți ale sistemului judiciar și pare să
contribuie la nivelul scăzut de încredere a opiniei publice în acest
domeniu.[27] Eficiența actului de justiție Consiliului Judiciar Suprem este responsabil
de gestionarea resurselor umane în cadrul sistemului judiciar. Aceasta include
recrutarea inițială, asigurarea formării prin intermediul
Institutului Național al Justiției, evaluările periodice,
promovările și numirile în funcții superioare. Modificările
legislative din 2010 au conferit CJS rolul de a evalua volumul de muncă,
de a modifica anumite domenii de competență, de a realoca resursele
și, dacă este necesar, de a închide anumite instanțe. În
consecință, Consiliul deține toate prerogativele relevante
pentru gestionarea adecvată a resurselor umane și a structurilor
judiciare în vederea unei mai mari eficacități a sistemului judiciar.
În ceea ce privește perioada
anterioară anului 2007, se pot sublinia o serie de dificultăți
privind modul în care CJS și-a îndeplinit responsabilitățile în
acest domeniu: în primul rând, Consiliul nu a fost în măsură să
transpună în practică obiectivele legii revizuite privind sistemul
judiciar cu privire la promovări. Sistemul, așa cum este pus în
practică, nu asigură o evoluție a carierei magistraților pe
baza meritului profesional și nu ține seama în mod corespunzător
de aspectele legate de integritate. Deși noile criterii de evaluare au
fost definite prin lege, acestea nu au fost utilizate pentru a reflecta în mod
adecvat diferențele între nivelurile de performanță[28]. De asemenea,
deficiențele din cadrul sistemului de evaluare afectează procedurile
de promovare și au condus la contestări frecvente în justiție a
deciziilor de promovare[29].
Promovările și recrutările
inițiale nu au urmat un calendar coerent și previzibil[30], bazat pe o evaluare a
nevoilor de personal și pe o strategie care să răspundă
acestor nevoi. Între 2009 și 2011, nu a fost luată nicio decizie de
promovare. Numărul mare de posturi vacante în unele instanțe,
rezultat în urma acestui fapt, s-a ocupat prin detașări – o
procedură care nu are legătură cu sistemul de promovare și
care este bazată exclusiv pe acordurile între președinții
instanțelor[31].
Există diferențe semnificative în
ceea ce privește volumul de muncă între instanțele din Sofia
și cele din restul țării[32].
Aceste diferențe privind volumul de muncă au condus la întârzieri
grave la unele instanțe, în special în ceea ce privește motivarea
hotărârilor judecătorești. Întârzierile în publicarea
motivărilor constituie un obstacol real în calea eficienței actului
de justiție. De asemenea, întârzierile afectează independența
sistemului judiciar: întrucât volumul de muncă ridicat al multor
instanțe conduce adesea la întârzieri în motivarea hotărârilor
judecătorești, un număr ridicat de judecători
săvârșesc o abatere disciplinară. Asociațiile profesionale
și-au exprimat îngrijorarea că acest fapt poate avea ca rezultat un
tratament subiectiv, susținând că unii dintre membrii lor au fost
sancționați, în timp ce motivările târzii în alte cazuri au fost
tolerate de către inspecțiile judiciare[33]. Alte condiții importante pentru o mai
mare eficacitate și consecvență a procesului judiciar sunt
proceduri eficace și practică profesională la nivelul
poliției, al parchetelor și al instanțelor. Începând cu anul 2007,
Bulgaria a adus îmbunătățiri tuturor celor trei coduri de
procedură privind dreptul penal, civil și administrativ[34]. Acest lucru a permis
poliției să-și îmbunătățească practica de
investigare și a facilitat utilizarea probelor în instanță. De
asemenea, a permis instanțelor să numească avocați ai apărării
din oficiu pentru reducerea riscurilor de întârzieri și parchetului
să introducă căi de atac împotriva hotărârilor
judecătorești în scopul returnării cauzelor pentru
investigații suplimentare. Totodată, în 2010, Bulgaria a început
elaborarea noului său Cod Penal, deoarece codul în vigoare este
depășit și neadecvat pentru combaterea multor infracțiuni
din prezent, inclusiv a corupției, a abuzului în serviciu și a
criminalității organizate[35].
Activitățile legate de elaborarea Codului Penal s-au
desfășurat într-un ritm inegal, iar obiectivul inițial de a
prezenta un prim proiect în vederea dezbaterii publice la începutul anului 2013,
a fost amânat. Deficiențele în practica judiciară
și de investigare, în special în ceea ce privește cazurile care
implică corupția la nivel înalt și criminalitatea
organizată gravă, au fost subliniate de Comisie din 2008[36]. Inițial, Bulgaria a
răspuns acestor preocupări prin introducerea monitorizării unui
număr de cazuri de interes public de către CJS, prin
activități de formare și efectuarea de controale de către
Inspectorat pentru a stabili dacă normele de procedură au fost
respectate de judecători. Reforma procedurii penale din 2010 a fost, de
asemenea, însoțită de o reorganizare structurală a anchetelor
organelor de poliție, de extinderea sarcinilor de investigare la un grup
mult mai numeros de ofițeri de poliție, precum și de furnizarea
de cursuri de formare și de echipamente în acest scop. Măsurile menționate au contribuit la
accelerarea judecării unor cauze în instanță, însă au avut
un efect redus asupra celor mai importante cazuri de corupție la nivel
înalt și a celor privind criminalitatea organizată monitorizate de
Comisie. În urma analizei detaliate a unor cazuri-cheie, raportul din cadrul
MCV din iulie 2011 a recomandat efectuarea unei analize cuprinzătoare a
structurilor organizaționale și a procedurilor judiciare, precum
și punerea în aplicare a unui plan de acțiune în cooperare cu
experți internaționali, care să fie monitorizat împreună cu
societatea civilă[37].
Acest lucru a avut ca obiectiv, în special, abordarea necesității ca
diferitele instituții să fie parte a unui întreg, mai degrabă
decât să funcționeze ca organisme separate, urmându-și propriile
strategii. Ca răspuns, Bulgaria a luat o serie de decizii structurale
și organizatorice legate de parchete și de cooperarea acestora cu
alte organisme-cheie. Aceste măsuri nu au condus încă la
îmbunătățiri perceptibile a rezultatelor poliției și
ale sistemului judiciar în ceea ce privește cazurile de corupție la
nivel înalt și cele privind criminalitatea organizată (a se vedea în
continuare). În plus, autoritățile de asigurare a respectării
legii și cele judiciare nu au efectuat încă o evaluare
cuprinzătoare și independentă a deficiențelor din cadrul
structurilor și procedurilor existente. În consecință,
rămâne de văzut care este impactul potențial al măsurilor
luate de Bulgaria în acest context începând cu vara trecută. În acest context, este esențial să
se sublinieze importanța consecvenței practicii judiciare. O
consultare recentă a magistraților a arătat existența unui
dezacord puternic în rândul judecătorilor cu privire la condițiile de
impunere a arestului preventiv față de inculpații care fac
obiectul unor cauze penale grave. Dezacordul în astfel de domenii importante
ridică preocupări majore, subliniind deficiențele existente în
asigurarea consecvenței de către autoritățile judiciare,
Curtea Supremă de Casație (CSC) având cel mai important rol în acest
domeniu. Aplicarea unei strategii proactive de către CSC de identificare
și de abordare a interpretării inconsecvente a legii în toate
domeniile relevante ar putea aduce beneficii majore, în special în sprijinul
luptei autorităților bulgare împotriva criminalității
organizate și a corupției[38].
În plus, nu există încă, în Bulgaria, un format unitar privind
publicarea integrală a hotărârilor judecătorești și a
motivărilor acestora. Reforma
sistemului judiciar Deficiențele în materie de
răspundere în cadrul sistemului judiciar și de eficacitate a actului
de justiție trebuie abordate în legătură cu instituțiile-cheie
care stimulează progresul în acest domeniu, în special Consiliul Judiciar
Suprem și parchetele. Din aceste motive, Comisia a recomandat o
reformă cuprinzătoare a acestor instituții, precum și
evaluarea și îmbunătățirea structurilor organizatorice
și a practicii profesionale cu privire la cazurile penale grave[39]. Deși s-au luat unele
măsuri limitate la nivelul parchetelor[40],
aceste recomandări sunt, în esență, în curs de aplicare. Reforma CJS s-a aflat în centrul atenției
având în vedere că mandatul actual al Consiliului se apropie de final.
Atenția s-a intensificat în urma demisiilor prezentate, în 2011, de doi
dintre membrii Consiliului, dezamăgiți de incapacitatea
instituției de a aduce îmbunătățiri concrete privind
răspunderea și integritatea sistemului judiciar și de
deficiențele în materie de transparență din cadrul
organizării sale interne. O serie de instanțe au refuzat să
participe la alegerile pentru ocuparea acestor posturi, considerând că
actualul Consiliu și-a pierdut legitimitatea de a reprezenta sistemul
judiciar. Această dezbatere a condus la elaborarea
unor reflecții în cadrul Ministerului Justiției cu privire la reforma
privind alegerea membrilor Consiliului și la o varietate de
contribuții din partea sistemului judiciar și a societății
civile în scopul promovării unei reforme fundamentale a modului de
organizare a Consiliului și de alegere a membrilor săi[41]. Unele dintre problemele
ridicate în acest context au fost confirmate de către experții
consultați de Comisie[42].
Alegerile noilor membri ai Consiliului din
aceasta toamnă reprezintă o ocazie importantă de a consolida
răspunderea și legitimitatea acestuia în rândul magistraților
și a publicului. Alegerile ar trebui să constituie un punct de
plecare pentru realizarea unei reforme fundamentale în vederea îndeplinirii cu
mai mult succes de către Consiliu a rolului său constituțional.
Din aceste motive, Comisia a recomandat autorităților bulgare ca
membrii din componența CJS reprezentând sistemul judiciar să fie
aleși în mod direct, ceea ce ar constitui un pas important pentru
soluționarea deficiențelor sistemului actual. Deși guvernul
bulgar a aprobat, în principiu, alegerea directă a membrilor CSM, a
considerat că aceste alegeri erau imposibil de organizat în mod
corespunzător în toamnă. Modificările recente ale legii privind
sistemul judiciar, adoptate în iunie, prevăd un important pas înainte în
vederea transparenței viitoarelor proceduri electorale, atât pentru
componenta CJS care reprezintă Parlamentul, cât și pentru cea care
reprezintă sistemul judiciar. Cu toate acestea, componenta care
reprezintă sistemul judiciar va fi aleasă în continuare pe baza
modelului electoral indirect, astfel încât CJS va trebui să aștepte
încă cinci ani înainte de a beneficia de alegeri directe[43]. Primele rapoarte
sugerează că, deși cerințele în materie de
transparență se dovedesc a fi un pas înainte în cadrul procesului,
amânarea utilizării alegerilor directe pentru acest an a condus la
proceduri inconsecvente și la un rol dominant al președinților
instanțelor în alegerea delegaților. Viitoarele alegeri oferă totuși
posibilitatea de a opta pentru membrii CJS care se angajează să
confere Consiliului un rol mai activ pe durata următorului său
mandat. Atât Parlamentul, cât și autoritățile judiciare își
pot concentra deliberările pe criterii precum experiența
profesională și nivelul de educație, integritatea și
viziunea asupra viitorului. Transparența ar trebui să reprezinte o
oportunitate pentru candidații care urmează să fie
verificați de societatea civilă și de Parlament, iar
autoritățile judiciare ar trebui să fie pregătite să
își asume răspunderea pentru alegerile făcute. În vederea îndeplinirii cu succes a
următorului mandat al Consiliului, va fi importantă
îmbunătățirea structurii, procedurilor și organizării
acestuia. Noua conducere a Consiliului poate analiza dintr-o altă
perspectivă rolul acestuia pe baza unei analize cuprinzătoare a
mandatului actual al Consiliului. Noul Consiliu s-ar putea inspira din ideile
propuse de asociațiile profesionale și de societatea civilă la
începutul acestui an. Un test preliminar va fi reprezentat de viitoarele
alegeri ale Procurorului General și ale Președintelui Curții
Supreme de Casație. Acest Consiliu ar putea opta să facă din alegerile
pentru aceste funcții din sistemul judiciar, de maximă
importantă pentru întreaga țară, un model de nouă abordare,
cu proceduri deschise și transparente, criterii clare și o
concurență reală. II.2 Lupta împotriva
criminalității organizate în perioada 2007-2012 Obiectivul de referință nr. 6: punerea în aplicare a unei strategii de luptă împotriva criminalității organizate, cu accent pe infracțiunile grave, pe spălarea banilor, precum și pe confiscarea sistematică a bunurilor obținute în mod ilicit. Raportarea cu privire la anchetele, trimiterile în judecată sau condamnările, noi sau aflate în curs de desfășurare, din acest domeniu. În cadrul procesului de aderare, Bulgaria s-a
angajat să demonstreze că poate obține rezultate
convingătoare în lupta împotriva criminalității organizate. Acest
lucru implică demonstrarea capacității autorităților
de asigurare a respectării legii și a autorităților
judiciare de a ancheta cu succes, de a instrumenta și judeca cauzele
importante privind criminalitatea organizată, astfel încât să se
obțină un efect disuasiv eficace. Aspectele-cheie includ sechestrarea
și confiscarea activelor, îmbunătățirea practicii
profesionale în rândul poliției, parchetelor și instanțelor
judecătorești, precum și crearea unor structuri eficiente,
precum și cooperarea eficace între poliție, parchete și alte
autorități administrative. Activitatea de luptă împotriva
criminalității organizate s-a intensificat în 2010, când poliția
a început să joace un rol mai activ și s-au realizat un număr de
reforme procedurale și instituționale îndelung așteptate. Aceste
eforturi au condus la instituirea unui cadru instituțional mai solid
și la proceduri îmbunătățite, iar autoritățile
bulgare și-au câștigat încrederea autorităților de
asigurare a respectării legii din alte state membre ale UE[44] . Resursele alocate anchetelor
polițienești au cunoscut creșteri semnificative[45]. Cu toate acestea, nu s-au
înregistrat încă rezultate convingătoare în combaterea eficientă
a acestei forme de criminalitate, atât în faza de urmărire penală,
cât și în cea de judecată. Există încă multe cauze
nerezolvate și care suferă întârzieri în acest domeniu.
Criminalitatea organizată este, în continuare, descrisă de
observatorii independenți ca reprezentând o provocare fundamentală
pentru stat și societate[46],
părere împărtășită de opinia publică[47]. Începând din 2007[48], cadrul instituțional
pentru combaterea criminalității organizate a fost adaptat de mai
multe ori. A existat o tendință generală orientată spre o
mai mare specializare, spre mai multă formare și spre investigații
de securitate mai riguroase[49].
În 2010, au fost create echipe comune specializate în cazuri de criminalitate
organizată în cadrul parchetului, la nivelul a cinci instanțe
districtuale, iar în 2012 și-au început activitatea[50] un nou parchet specializat în
criminalitatea organizată și o nouă instanță
specializată. Această abordare respectă recomandările
formulate în cadrul rapoartelor succesive privind MCV[51]. Aceste noi structuri specializate la nivelul
poliției, al parchetelor și al instanțelor arată că
există un angajament în ceea ce privește adaptarea structurilor în
vederea combaterii criminalității organizate. Cu toate acestea,
până în prezent, acestea nu au fost în măsură să își
dovedească eficacitatea în ceea ce privește reușita
cercetărilor, a urmăririi penale și a proceselor în anumite
cazuri importante. Cu foarte puține excepții, până în prezent,
instanța specializată a luat hotărâri numai în cauze minore,
întrucât legislația de bază nu permite instanței să acorde
prioritate cauzelor celor mai importante[52].
Acest aspect este accentuat de constrângerile legate de personal atât în ceea
ce privește organele de urmărire penală, cât și în ceea ce
privește instanțele. O altă deficiență
semnificativă a legislației este reprezentată de faptul că
nu se permite instanței să se pronunțe asupra
infracțiunilor de corupție care sunt, în realitate, deseori legate de
criminalitatea organizată. Alături de consolidarea generală a
procedurilor penale și de reforma anchetelor polițienești,
aceste noi structuri și reforme demonstrează în mod clar interesul
Bulgariei de a realiza o schimbare radicală în ceea ce privește
combaterea criminalității organizate. Obținerea unor rezultate mai bune
referitoare la confiscarea activelor reprezintă un factor important în
ceea ce privește descurajarea luptei împotriva criminalității
organizate și a corupției. În primii ani de după aderare, s-au
înregistrat puține progrese în acest domeniu, puține active
făcând obiectul sechestrelor și confiscărilor în anumite cazuri
importante de criminalitate organizată și de corupție la nivel
înalt. În anul 2011, s-a înregistrat o creștere semnificativă a
valorii activelor confiscate în Bulgaria, comisia pentru confiscarea acestora
adoptând, sub conducerea unui nou director, o abordare mai proactivă
și mai riguroasă. Demisia sa, în 2012, pe motive de sprijin politic
insuficient, a pus sub semnul întrebării caracterul durabil al acestei
îmbunătățiri și a evidențiat existența unor
obstacole mai ample în calea confiscării eficiente a activelor. [53] În luna mai, Parlamentul a adoptat o nouă
lege privind confiscarea activelor pentru a aduce îmbunătățiri
efective acestei proceduri[54].
Această lege oferă pentru prima dată posibilitatea de a confisca
activele obținute în mod ilicit printr-o procedură la nivel de instanțe
civile care nu necesită existența unei condamnări prealabile,
dar care poate fi lansată în momentul inițierii anchetelor judiciare
pentru o serie de infracțiuni grave și atunci când se comit anumite
contravenții administrative. Odată cu adoptarea acestei legi, care a
solicitat guvernului să depună eforturi deosebite în cadrul
Parlamentului, Bulgaria a răspuns pozitiv recomandărilor mai vechi
formulate de comunitatea internațională și de mulți
practicieni bulgari. Comisia și statele membre au încurajat și au
sprijinit această abordare[55].
Legea nu reflectă toate recomandările formulate în cadrul rapoartelor
privind MCV în acest context[56],
iar experții au semnalat alte deficiențe potențiale[57]. Pentru a permite noii legi
privind confiscarea activelor să obțină un efect disuasiv real,
vor fi necesare efectuarea unui control sistematic al activelor în toate
cazurile relevante și o mai bună cooperare
interinstituțională. Astfel, va fi necesar ca organele de
urmărire penală să asocieze în mod sistematic, într-un stadiu
suficient de timpuriu al anchetei, comisia pentru confiscarea activelor, pentru
a preîntâmpina înstrăinarea acestora. De asemenea, va fi necesar ca
autoritățile de control administrativ să instaureze o
strânsă colaborare cu comisia pentru confiscarea activelor pentru a
identifica și a analiza cazurile relevante, întrucât comisia nu dispune de
competențe din oficiu pentru a acționa din proprie
inițiativă. Un alt element important pentru determinarea
eficacității acestei comisii va fi caracterul coerent al
jurisprudenței instanțelor, în special în ceea ce privește
inversarea sarcinii probei prevăzută în cadrul noii legi. De
asemenea, va fi important să se garanteze independența și
eficiența viitoarei comisii pentru confiscarea activelor, care va fi creată
în temeiul noii legi, în special prin numirea unor membri competenți
și independenți din punct de vedere politic, în cadrul unui proces
transparent și obiectiv[58].
Cu toate că, începând din 2010, Bulgaria
a făcut eforturi considerabile în vederea îmbunătățirii
cadrului instituțional și juridic pentru combaterea
criminalității organizate, s-au obținut rezultate limitate în
acest sens. S-au pronunțat pedepse[59]
numai în puține cazuri importante privind criminalitatea organizată,
în timp ce în mai multe cazuri importante s-au pronunțat achitări, în
situația în care dovezile din domeniul public au generat
așteptări cu privire la posibile condamnări[60]. Trebuie să existe
preocupări serioase cu privire la rezultatele slabe legate de descoperirea
asasinatelor la comandă: din cele 33 de asasinate la comandă,
monitorizate de Comisie începând din 2006, numai patru au ajuns în faza de
judecată, deși numeroase anchete se află în
desfășurare[61].
Pe parcursul acestui an, a avut loc o serie de noi asasinate la comandă.
În acest context, este important să se menționeze că, în mod
regulat, Comisia primește plângeri din partea unor cetățeni
bulgari și a unor investitori străini cu privire la inacțiunea
justiției și la un presupus complot cu grupări ale
criminalității organizate, la nivel local[62]. Pot fi observate mai multe
progrese în domenii legate de cooperarea Bulgariei cu alte state membre. Acest
lucru a condus la o serie de acțiuni menite să soluționeze, în
mod special, chestiunea legată de infracțiunile care au o dimensiune
transfrontalieră, cum ar fi traficul de droguri[63]. Rezultatele slabe obținute la nivel
global în ceea ce privește urmărirea cazurilor individuale nu pot fi
atribuite unei anumite instituții. Potrivit analizelor efectuate, se pot
găsi deficiențe la toate nivelurile, atât în faza de cercetare
și urmărire penală, cât și în faza de judecată, în
rândul poliției, al parchetelor și al instanțelor[64]. Unele dintre aceste
deficiențe au caracter sistematic, și anume fracționarea
anchetelor între mai multe organisme și lacunele în ceea ce privește
cooperarea, deficiențele cu privire la utilizarea dovezilor și unele
lacune specifice în domenii precum protecția martorilor și analiza
economică și financiară[65].
Bulgaria trebuie să dispună de proceduri și practici clare
și eficace, precum și de instrumente mai bune de cooperare[66], astfel încât să
soluționeze cazuri importante de criminalitate organizată. Evaluarea
cuprinzătoare și independentă a aspectelor problematice în acest
domeniu, cu sprijinul partenerilor UE, precum și adoptarea unor
măsuri corective sub forma unui plan de acțiune, par a fi modalitatea
cea mai clară prin care se pot realiza progrese. Recent, au fost evidențiate eșecuri
de ordin sistemic la nivelul asigurării respectării legii, după
ce doi condamnați importanți s-au sustras executării pedepsei cu
închisoarea. Autoritățile bulgare nu au reușit să îi
aresteze pe unii dintre infractorii cei mai importanți din țară,
după pronunțarea pedepsei de către instanță. Acest
lucru trebuie considerat un eșec major al sistemului. II.3 Lupta împotriva corupției în
perioada 2007-2012 Obiectivul de referință nr. 4: realizarea unor anchete profesionale și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt și raportarea rezultatelor acestora. Raportarea rezultatelor verificărilor interne din cadrul instituțiilor publice și a publicării informațiilor privind averile demnitarilor. Obiectivul de referință nr. 5: adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special la frontiere și în administrația locală. Cu ocazia aderării la UE, MCV a trasat
modul în care se estima că Bulgaria putea da rezultate mai bune în lupta
împotriva corupției. Aceasta a presupus ca autoritățile
responsabile de asigurarea respectării legii și sistemul judiciar
să demonstreze că sunt în măsură să ancheteze, să
urmărească penal și să condamne cazuri de corupție la
nivel înalt, precum și să cerceteze cazurile de averi
nejustificabile. Printre principalele instrumente se numără un sistem
de control al activelor deținute de funcționarii publici de rang
înalt, măsuri de combatere a corupției la nivelul asigurării
respectării legii, urmărirea penală la frontiere și în alte
părți ale sectorului public și măsuri specifice în domenii
precum conflictele de interese și achizițiile publice. Începând din 2007, Bulgaria a elaborat un
cadru administrativ cuprinzător și a adoptat măsuri de prevenire
menite să combată corupția. Sunt disponibile instrumente de
evaluare a riscurilor și au fost puse în aplicare metodologii specifice pentru
domenii-cheie precum declarațiile de avere și conflictele de
interese. Datorită reformelor în cadrul poliției de frontieră
și al autorităților vamale s-au redus oportunitățile
de corupție în aceste domenii. Cu toate acestea, punerea în aplicare a
rămas în continuare neuniformă. S-au înregistrat regrese în domenii
precum legea din 2009 privind amnistia[67].
În plus, nu s-a ținut încă seama de recomandările Comisiei
privind eficientizarea sistemului de verificare a activelor pentru a detecta
cazurile de îmbogățire prin mijloace ilicite[68]. În analiza pe care au efectuat-o cu privire la
cadrul anticorupție din Bulgaria, experții pe care i-a consultat
Comisia au evidențiat anumite deficiențe de ordin general care
împiedică realizarea de progrese în acest domeniu. Bulgaria nu are
instituții independente în domeniul combaterii corupției, care
să aibă competența și obligația de a înainta propuneri
și de a întreprinde acțiuni[69].
Acest lucru limitează libertatea lor de a interveni în mod proactiv
și de a efectua un control independent. Prin urmare, multe
activități administrative din acest domeniu tind să fie reactive
și să se concentreze numai pe conformitatea formală.
Absența drepturilor de sancționare în anumite domenii, precum și
absența sancțiunilor efective în domenii în care există asemenea
drepturi, subliniază dificultatea cu care se înregistrează progrese
în acest sens[70].
Pentru ca în următoarea perioadă
să se poată efectua o schimbare radicală în ceea ce
privește lupta împotriva corupției, Bulgaria ar trebui să
aibă în vedere instituirea unui organism independent care să
coordoneze și să sprijine monitorizarea în acest domeniu. În acest
context, ar fi, de asemenea, oportun să se efectueze o evaluare
independentă a impactului în ceea ce privește strategia națională
a Bulgariei de combatere a corupției și a criminalității
organizate și să se stabilească o nouă strategie cu
indicatori și obiective de referință mai clare cu privire la
rezultatele obținute în acest sens. Preocupările legate de corupție au
atins niveluri semnificative în Bulgaria: 96 % dintre cetățenii
bulgari consideră corupția ca fiind o problemă importantă,
iar pentru 68 % dintre aceștia situația în acest domeniu pare
neschimbată sau chiar înrăutățită față de
anul 2007[71].
Percepția publică nu se va schimba decât dacă se va vedea
că se iau măsuri concrete în ceea ce privește lupta împotriva
corupției. Corupția la nivel înalt Începând din 2007, MCV s-a concentrat asupra
răspunsului oferit de sistemul judiciar și de autoritățile
competente în materie de asigurare a respectării legii cu privire la
anumite cazuri de corupție și, în special, cazuri de corupție la
nivel înalt, în care sunt implicați funcționari guvernamentali
și politicieni de rang înalt. Bulgaria a elaborat o abordare
specializată în acest domeniu. În anul 2009, în conformitate cu
recomandările Comisiei[72],
Bulgaria a creat o echipă comună privind anchetarea și
urmărirea penală a fraudelor care afectează fondurile UE și
și-a consolidat cadrul legal[73].
În același timp, au fost instituite echipe comune care s-au concentrat
asupra criminalității organizate și care au tratat alte câteva
cazuri de corupție la nivel înalt. Ca urmare a recomandărilor
suplimentare formulate în rapoartele privind MCV[74], Bulgaria a creat, în 2012, o
echipă comună menită să se focalizeze pe corupție
și a reorganizat echipa comună responsabilă de fraude la nivelul
UE, extinzând sfera de acțiune a acesteia pentru a include mai multe
domenii aferente fraudelor cu fonduri publice. Rezultatele care s-au obținut
datorită acestor structuri specializate sunt eterogene. Chiar dacă,
inițial, instituirea echipei comune privind frauda la nivelul UE a generat
o creștere a numărului de cazuri în instanță, numărul
acestora a scăzut din nou în 2011[75]
și majoritatea cazurilor respective au fost de importanță
redusă. În plus, potrivit studiului efectuat de Comisie, există un
număr mare de acțiuni respinse nemotivat și de cazuri
nesoluționate[76]. Rezultatele obținute de sistemul judiciar
cu privire la alte cazuri de corupție prezintă o imagine asemănătoare:
deși în 2009 și 2010 numărul cazurilor respective a crescut, în 2011[77] s-a înregistrat o scădere
semnificativă a acestora. În plus, foarte puține cazuri la nivel
înalt sunt deferite justiției, multe dintre acestea avansând foarte lent,
în timp ce într-un număr excesiv de mare de cazuri se pronunță
achitări[78].
S-a obținut o reacție extrem de slabă din partea sistemului
judiciar[79]
în ceea ce privește anchetarea unor presupuse cazuri de corupție
și de abuz în serviciu referitoare la magistrați. În acest context, trebuie exprimate
preocupări deosebite în legătură cu întârzierile și
amânările continue la nivelul instanțelor care soluționează
căile de atac în două cazuri emblematice privind frauda cu fonduri
ale UE, în care instanța de fond a pronunțat, în martie și
octombrie 2010, condamnări la perioade lungi de detenție. Nu a putut
fi oferită o explicație satisfăcătoare cu privire la
incapacitatea sistemului judiciar[80]
de a recurge în mod activ la posibilitățile procedurale disponibile
pentru a accelera soluționarea acestor cazuri emblematice. Rezultatele
dezamăgitoare obținute atât în faza de cercetare și
urmărire penală, cât și în faza de judecată cu privire la
cazurile de corupție la nivel înalt pot fi atribuite în mare
măsură neajunsurilor sistematice care afectează eficacitatea
sistemului judiciar în alte domenii, cum ar fi cadrul legal, jurisprudența
instanțelor și practicile utilizate de autoritățile
responsabile de urmărirea penală și de controlul administrativ.
Acestea au fost identificate de Comisie în 2011[81] și sunt reflectate foarte
clar într-un studiu efectuat în 2012 de către organele de urmărire
penală. Măsurile corective implementate de către organele de
urmărire penală[82]
demonstrează un nivel de înțelegere crescând în cadrul sistemului
judiciar cu privire la necesitatea unei schimbări substanțiale în
ceea ce privește practicile profesionale și organizarea, astfel încât
Bulgaria să poată obține rezultate mai bune în lupta împotriva
corupției la nivel înalt. Aceste măsuri ar trebui să fie
integrate în cadrul unui efort global pe plan legislativ și
instituțional pe care Bulgaria ar trebui să îl depună în vederea
îmbunătățirii modalității în care cazurile de
corupție sunt aduse în fața instanței, conform
recomandărilor formulate în 2011, în cadrul MCV[83]. Aceasta va necesita o
acțiune coordonată în mai multe domenii. În primul rând, Bulgaria ar
trebui să aibă în vedere modificări legislative pentru a
facilita urmărirea penală în cazul infracțiunilor de corupție
săvârșite de sistemul judiciar[84].
În al doilea rând, autoritățile responsabile de controlul
administrativ ar trebui să ia o atitudine proactivă în vederea
identificării cazurilor și a mijloacelor eficace de cooperare cu
sistemul judiciar. În al treilea rând, este necesar ca anchetatorii din cadrul
poliției și procurorii să dezvolte capacitatea de a analiza date
economice și financiare complexe. Și, în cele din urmă, este
necesar, de asemenea, ca organele de urmărire penală să fie în
măsură să planifice în mod corespunzător și să
finalizeze cu succes anchetele complexe, iar sistemul judiciar trebuie să
permită judecătorilor să dobândească o mai bună
capacitate de apreciere a documentelor economice și financiare, să
alinieze jurisprudența și să încurajeze aplicarea de
sancțiuni disuasive prin casație. În acest context, va fi important
să se stabilească o strânsă cooperare operațională
între echipele comune specializate în anticorupție și parchetul
specializat în criminalitate organizată. În pofida instrumentelor juridice și
procedurale diverse elaborate în vederea combaterii corupției la nivel
înalt, dificultățile persistente întâmpinate în respectivele cazuri
aduse în fața instanței ridică semne de întrebare cu privire la
capacitatea și determinarea sistemului judiciar. De obicei, în cazurile de
corupție la nivel înalt sunt implicate personalități publice
influente; prin urmare, acestea reprezintă un test pentru capacitatea
și independența sistemului judiciar din Bulgaria. Întrucât
corupția și criminalitatea organizată sunt deseori corelate,
desfășurarea unor anchete financiare detaliate reprezintă o
parte esențială a oricărei investigații în acest domeniu
și joacă un rol deosebit de important în descoperirea
legăturilor dintre criminalitatea organizată și clasa
politică. Bulgaria nu a acordat atenția cuvenită acestor
aspecte. De asemenea, va fi important să se lucreze în strânsă
cooperare cu comisia pentru confiscarea activelor și cu alte
autorități de control administrativ în vederea instrumentării
eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt, cu rezultate disuasive. Corupția existentă în
administrația publică Eforturile pe care le depun instituțiile
competente în materie de asigurare a respectării legii cu privire la lupta
împotriva corupției trebuie să fie completate de măsuri
administrative eficace pentru a identifica încălcările legii, a
aplica sancțiuni și a elabora măsuri de prevenire. Începând din 2007,
Bulgaria a dezvoltat un cadru administrativ cuprinzător în acest domeniu.
În special, Bulgaria a creat, în subordinea Consiliului de Miniștri, un
organism de coordonare la nivel înalt, responsabil de lupta împotriva
corupției și însărcinat cu supravegherea punerii în aplicare a
strategiei și a planurilor de acțiune ale Bulgariei în acest domeniu.
În 2010, au fost create două noi organisme administrative, o comisie
pentru prevenirea conflictelor de interese și un organism orizontal
însărcinat cu promovarea luptei împotriva corupției. Mai mult,
inspectoratele administrative din fiecare sector de activitate a
autorităților publice au fost însărcinate cu dezvoltarea și
monitorizarea activităților de prevenire și a instrumentelor de
evaluare a riscurilor, fiind responsabile, de asemenea, de aplicarea
sancțiunilor disciplinare, dacă este cazul. Acest cadru este
completat de Biroul Național de Audit, care este responsabil de controlul
activelor funcționarilor publici. Datorită acestui cadru administrativ
cuprinzător, Bulgaria a fost în măsură să prezinte,
începând din 2007, o serie de realizări în ceea ce privește
prevenirea și sancționarea corupției. În majoritatea sectoarelor
publice au fost elaborate și puse în aplicare instrumente de evaluare a
riscurilor și coduri deontologice, a fost instituit un sistem de
declarații periodice privind conflictele de interese,
incompatibilitățile și activele funcționarilor publici, în
timp ce anumite instituții precum administrația vamală,
autoritățile fiscale și poliția de frontieră au
efectuat o reformă structurală, acordând o atenție
deosebită integrității și prevenirii corupției. Cu toate acestea, există în continuare o
serie de deficiențe importante pe care Bulgaria ar trebui să le
remedieze pentru a realiza o schimbare radicală în ceea ce privește
descurajarea corupției și creșterea gradului de încredere a
cetățenilor bulgari în instituțiile statului. Sistemul de control
al activelor pe baza căruia Biroul Național de Audit colectează
și publică declarațiile de avere contribuie în mod eficient la
transparența acestora, însă verificarea declarațiilor nu dă
rezultate satisfăcătoare, iar sistemul nu oferă nicio posibilitate
de detectare a cazurilor de îmbogățire prin mijloace ilicite. Au fost
raportate[85]
puține cazuri de monitorizare concretă a neconcordanțelor în
declarații din partea altor instituții. Nu s-a ținut seama de
recomandarea Comisiei de a include verificarea activelor în noua lege privind
confiscarea activelor[86].
Faptul că puține dintre aceste cazuri sunt anchetate indică în
mod clar existența unei deficiențe în acest domeniu, fiind necesar ca
o parte din aparatul administrativ să își asume răspunderea
explicită de a urmări în mod proactiv cazurile de
îmbogățire prin mijloace ilicite. În 2009, Bulgaria a adoptat o lege privind
conflictele de interese și a instituit o autoritate administrativă
însărcinată cu determinarea și sancționarea conflictelor de
interese[87].
Instituirea unei comisii specializate a cărei misiune este stabilirea
conflictelor de interese și recomandarea de sancțiuni cu privire la
acestea a condus la o creștere impresionantă a semnalărilor
publice privind conflictele de interese și la o serie de decizii,
însă până în prezent un singur caz a fost finalizat[88]. Evaluarea primelor 15 luni de
funcționare a comisiei prezintă o nouă autoritate care a
răspuns provocării și și-a început rapid activitatea, dar
care nu este încă în măsură să emită decizii convingătoare
în cazuri importante[89].
Este, de asemenea, necesar să se analizeze eficacitatea legii privind
conflictele de interese. Există două căi de atac împotriva
deciziilor comisiei, iar orice sancțiune administrativă
ulterioară poate să facă, de asemenea, obiectul a două
căi de atac. Din cauza acestei proceduri greoaie, cu două niveluri,
comisia a fost în măsură să pronunțe, până în prezent,
numai cinci decizii cu caracter penal[90].
Comisia trebuie să demonstreze că este capabilă de un bun
discernământ în cazuri delicate. Nu au fost încă urmate
recomandările Comisiei de a aplica normele privind conflictele de interese
contractelor individuale de prestare de servicii[91]. Bulgaria pune în aplicare, în cadrul puterii
executive, o metodologie privind evaluarea riscurilor în materie de
corupție, sub autoritatea Inspectoratului General al Consiliului de
Miniștri. Această metodologie poate fi considerată un instrument
util în vederea prevenirii corupției. Cu toate acestea, aplicarea ei nu
este obligatorie, iar capacitatea Inspectoratului General de a urmări
transpunerea sa în practică este limitată. În plus, evaluarea
riscurilor în materie de corupție este obligatorie numai pentru puterea
executivă[92],
până în prezent nefiind aplicate sancțiuni disciplinare în cazurile
în care nu au fost respectate cerințele. O nouă structură
menită să evalueze riscurile în materie de corupție la nivelul
cadrului instituțional bulgar („Borkor”) nu este deocamdată
operațională. Pentru a avea valoare adăugată, aceasta va
trebui să devină o instituție centrală puternică
menită să coordoneze lupta împotriva corupției, să
aibă competențe în materie de evaluare a planurilor altor
instituții, să efectueze o evaluare a riscurilor privind declarațiile
în materie de conflicte de interese sau să îndeplinească funcția
de secretariat în cadrul unui proces de monitorizare independent. Achiziții publice Deficiențele la nivelul punerii în
aplicare a legislației în materie de achiziții publice
reprezintă o sursă importantă de corupție. Acestea
compromit, de asemenea, utilizarea efectivă a fondurilor UE și, în
general, determină o calitate mai scăzută în ceea ce
privește furnizarea de bunuri publice, precum și irosirea banilor
publici. Auditurile și evaluările efectuate de diverse servicii ale
Comisiei au identificat existența unor riscuri și deficiențe
substanțiale în acest domeniu. Începând din 2007, Bulgaria a depus eforturi
în vederea îmbunătățirii cadrului său legal și a
măsurilor administrative în materie de achiziții publice. Pentru a da
curs recomandărilor Comisiei[93],
Bulgaria a reformat legislația în materie de achiziții publice, în
vederea simplificării ei și a consolidării unor controale
administrative. Agenției pentru finanțe publice și Curții
de Conturi li s-a conferit competența de a întreprinde verificări din
oficiu, iar cerința adresată Agenției pentru Achiziții
Publice de a efectua verificări ale licitațiilor înainte de
publicarea acestora a fost extinsă. S-au depus eforturi pentru a
îmbunătăți expertiza sistemului judiciar, inclusiv printr-o mai
mare specializare. Cu toate acestea, eforturile în acest sens nu
au generat încă rezultatele așteptate. Numărul plângerilor
primite de Comisie cu privire la sistemul de achiziții publice al
Bulgariei continuă să crească[94]
și există cazuri clare de încălcări grave ale normelor UE
în materie de achiziții publice. Chiar dacă anul acesta s-a pus la
dispoziție personal suplimentar[95],
resursele destinate sprijinirii autorităților contractante rămân
insuficiente. Va fi important ca Bulgaria să pună în aplicare în mod
eficace noi proceduri de control. Dacă Agenției pentru Achiziții
Publice i s-ar conferi dreptul de a efectua verificări din oficiu, s-ar
trimite un semnal important, și anume că se așteaptă o
abordare mai proactivă, bazată pe riscuri, din partea tuturor
organismelor de control. III. Următoarele etape Evaluarea Comisiei prezintă progresele
înregistrate de Bulgaria în cei cinci ani de la aderarea sa la UE. MCV a
contribuit pozitiv la înfăptuirea acestor progrese. Comisia consideră
că Bulgaria se îndreaptă spre realizarea obiectivelor prevăzute
de MCV, cu condiția să accelereze procesul de reformă.
Consolidarea reformelor va necesita o asumare mai profundă a acestui
proces, în special la nivelul factorilor de decizie din sistemul judiciar. Va
fi necesară, de asemenea, stabilirea de către autorități a
unei direcții comune și a unei abordări cuprinzătoare în
ceea ce privește punerea în aplicare a schimbărilor, corelând
activitățile desfășurate de diferitele instituții
într-un mod mai eficace decât în trecut. Acest lucru presupune un efort sporit
pentru a demonstra importanța acordată integrității, iar
corupția și criminalitatea organizată sunt sancționate cu
eficacitate. MCV ar trebui să continue pentru a sprijini aceste eforturi
și pentru a menține dinamica tranziției către un proces de
reformă durabil și ireversibil, un proces suficient de puternic
pentru ca intervenția externă a MCV să nu mai fie necesară. Ultimii cinci ani au arătat că
Bulgaria este în măsură să facă progrese considerabile
atunci când există o îndrumare politică clară. Această
țară a adoptat multe dintre instrumentele corespunzătoare. În
următoarea etapă, va fi necesară utilizarea acestor instrumente
pentru a stimula și a pune în aplicare reformele. Acest lucru va facilita
îndeplinirea cerințelor prevăzute de MCV, reprezentând totodată
o demonstrare a angajamentului față de poporul bulgar. Toate statele
membre au atât obligații, cât și oportunități în
spațiul de libertate, securitate și justiție, iar Comisia
așteaptă cu interes ca Bulgaria să finalizeze procesul deosebit
specificat în cadrul MCV și să facă față acestor
chestiuni pe baza acelorași criterii folosite și de către alte
state membre. Recunoscând faptul că, în prezent,
Bulgaria trebuie să pună în aplicare aspectele asupra cărora s-a
convenit, să evite orice regrese și să demonstreze un
bilanț important în acest sens, Comisia a decis că va efectua
următoarea sa evaluare la sfârșitul anului 2013. Astfel va putea
exista un interval de timp suficient pentru evaluarea rezultatelor concrete. De
asemenea, Comisia nu va mai întocmi rapoarte intermediare. Cu toate acestea,
Comisia va monitoriza îndeaproape progresele realizate pe parcursul acestei
perioade, efectuând misiuni periodice și inițiind frecvent dialoguri
cu autoritățile bulgare și cu alte state membre. IV. Recomandări Pentru a menține ritmul progreselor,
Comisia invită Bulgaria să ia măsuri în următoarele
domenii, pe baza recomandărilor menite să ajute Bulgaria să
își concentreze eforturile asupra pregătirii următoarei
evaluări a progreselor realizate în cadrul MCV, pe care Comisia o va
efectua la sfârșitul anului 2013. 1. Reforma sistemului
judiciar – Reînnoirea mandatului Consiliului Judiciar Suprem în vederea
înfăptuirii unei reforme fundamentale. – Instituirea și implementarea unei strategii pe termen mediu
privind gestionarea resurselor umane pentru sistemul judiciar, pe baza unei
analize a necesităților și a volumului de muncă, implicând
modificări la nivelul structurii instanțelor, al recrutării
și al pregătirii personalului. – Abilitarea unui nou procuror general care să reformeze structura,
procedurile și organizarea parchetelor, pe baza unui audit funcțional
independent și în cooperare cu experți externi. – Stabilirea unui obiectiv pentru încheierea activității legate
de noul Cod penal, precum și pentru punerea în practică a acestuia. – Asigurarea implicării deschise a tuturor ONG-urilor și
organizațiilor profesionale semnificative în definirea și
monitorizarea strategiilor de reformă. 2. Independența, răspunderea și integritatea sistemului
judiciar – Focalizarea activității Inspectoratului asupra
integrității și a eficienței justiției. Definirea unui
sistem unic și eficace de alocare aleatorie a dosarelor în vederea
utilizării acestuia la nivel național. – Garantarea faptului că alegerea procurorului general oferă
exemplul unui proces transparent și competitiv, bazat pe criteriul
integrității și al eficacității. – Asigurarea faptului că transparența, obiectivitatea și
integritatea reprezintă priorități absolute în ceea ce
privește modul de evaluare, de promovare, de numire a personalului, precum
și în ceea ce privește luarea deciziilor disciplinare în cadrul
sistemului judiciar. 3. Eficiența procesului judiciar – Stabilirea unei strategii menite să reducă întârzierile cu
care sunt publicate motivările hotărârilor judecătorești
și găsirea unei soluții la această problemă. – Remedierea deficiențelor existente la nivelul executării
efective a hotărârilor judecătorești, de exemplu sustragerea de
la executarea pedepsei cu închisoarea sau neaplicarea sancțiunilor
financiare definite în instanță. – Adoptarea unei strategii menite să
îmbunătățească coerența juridică, incluzând o
strategie proactivă stabilită de Curtea Supremă de Casație
pentru a identifica domeniile în care există divergențe și a se
pronunța asupra acestora. 4. Lupta împotriva
criminalității organizate – Garantarea faptului că noua comisie pentru confiscarea activelor
este numită pe criterii de integritate, că alte autorități,
și anume organele de urmărire penală, cooperează pe deplin
cu aceasta și că, dacă
este necesar, Curtea Supremă de Casație se pronunță cu
promptitudine pentru a-și păstra autoritatea;
– Efectuarea unei analize independente a cazurilor nesoluționate,
care să includă deficiențele existente atât la nivelul
investigațiilor preliminare, cât și la nivelul urmăririi penale
și judecății, inclusiv protecția martorilor, o analiză
economică și financiară, colectarea de către poliție a
dovezilor și cooperarea dintre sistemul judiciar și puterea
executivă. – În temeiul celor de mai sus, remedierea deficiențelor
apărute la nivelul structurii, al gestionării, al personalului, al
formării, al cooperării și al practicii profesionale. 5. Lupta împotriva
corupției – Utilizarea experienței dobândite din cazurile anterioare în
vederea îmbunătățirii rezultatelor obținute de
poliție, de parchete și de instanțe. – Efectuarea unei evaluări independente a impactului Strategiei
naționale anticorupție a Bulgariei. Nominalizarea unei singure instituții care să aibă
sarcina de a coordona lupta împotriva corupției, de a sprijini și
coordona eforturile depuse în diferite sectoare, de a raporta rezultatele
obținute în cadrul strategiei anticorupție de către toate
organismele publice și de a susține un nou sistem independent de
monitorizare la care să participe societatea civilă. – Modificarea legii privind conflictele de interese pentru a permite
aplicarea efectivă a sancțiunilor disuasive. Revizuirea sistemului
privind declarațiile de avere și verificarea averilor,
transformându-l într-un instrument eficace de detectare a cazurilor de
îmbogățire prin mijloace ilicite. [1] Concluziile
Consiliului de Miniștri, 17 octombrie 2006 (13339/06); Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de
stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progreselor
realizate de Bulgaria în vederea atingerii unor obiective de
referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și
al luptei împotriva corupției și a criminalității
organizate, 13 decembrie 2006 [C (2006) 6570 final]. [2] De asemenea, decizia prevedea
posibilitatea instituirii unui mecanism de salvgardare, care nu a trebuit
să fie aplicat. [3] Concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie
includ angajamentul asumat de UE în cadrul Pactului pentru creștere
economică și locuri de muncă de a aborda întârzierile înregistrate
de sistemele judiciare, ca parte a procesului de modernizare a
administrațiilor publice (Concluziile Consiliului European din 29 iunie 2012,
p. 9 ). [4] Sondaj Eurobarometru Flash organizat de Comisie în
Bulgaria în mai 2012 (Eurobarometru Flash nr. 351 „Mecanismul de cooperare
și de verificare pentru Bulgaria și România”, disponibil la: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
). [5] Eurobarometru Flash nr. 351. [6] Punctele de referință
includ documentele Consiliului Europei, ale OCDE și ale agențiilor
ONU. [7] Grupul de experți la care s-a
apelat în 2012 a inclus practicieni de înalt nivel din Franța, Germania,
Irlanda, Polonia, Spania, Slovenia și Regatul Unit. [8] Raport tehnic, p. 36. [9] Aceste concluzii sunt susținute de opinia
publică. 71 % dintre respondenții unui sondaj Eurobarometru Flash
organizat în Bulgaria consideră că acțiunea UE prin intermediul
MCV a avut un impact pozitiv în remedierea deficiențelor din cadrul
sistemului judiciar. 67 % dintre respondenți împărtășesc
această opinie cu privire la corupție, iar 65 % cu privire la
criminalitatea organizată. În
același timp, majoritatea respondenților consideră că
situația în aceste domenii a rămas aceeași sau s-a deteriorat în
ultimii cinci ani. (Eurobarometru
Flash nr. 351). [10] Structura Consiliului Judiciar Suprem
este în conformitate cu prevederile Constituției (Raport tehnic, p.4, nota
de subsol 6). [11] CJS este sprijinit în aceste domenii
de către Inspectoratul judiciar, președinții instanțelor
și organismul de formare judiciară din Bulgaria, Institutul
Național de Justiție. [12] Statisticile CEDO arată că, dintre toate statele
membre ale UE, Bulgaria înregistrează cel mai mare număr de
hotărâri CEDO încă neexecutate. În marea lor majoritate, aceste
hotărâri se referă la durata excesivă a procedurilor penale
și la lipsa unei căi de atac eficiente. Alte elemente includ investigații ineficiente și utilizarea
excesivă a armelor de foc de către poliție.
(Consiliului Europei: Supervision
of the Execution of Judgements and Decisions of the ECHR (Supravegherea cu
privire la executarea hotărârilor CEDO), Raport anual 2011, disponibil la:
http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/execution/Source/Publications/CM_annreport2011_en.pdf
[13] Cota de membri din cadrul CJS aleși de Parlament este
aleasă cu majoritate simplă, în timp ce inspectorii sunt aleși
cu o majoritate de două treimi. [14] A se vedea Raportul tehnic, p. 5
și nota de subsol 7. [15] A se vedea Raportul tehnic, p. 18 [16] Cel mai recent, în COM(2011) 459
final, p. 8. [17] Rapoartele Comisiei în cadrul MCV din 20 iulie 2011 [COM(2011)459
final, p. 4] și din 8 februarie 2012 [COM(2012)57 final, page 2] au
exprimat motive de îngrijorare cu privire la transparența și
obiectivitatea numirilor în funcții superioare din cadrul sistemului
judiciar în acest context (A se vedea Raportul tehnic, p. 6 și 14). [18] Ca urmare a acuzațiilor de influență
și părtinire în unele cauze privind criminalitatea organizată
aduse de către un membru al guvernului, judecătorii de la Tribunalul
din Sofia au înaintat un apel către CJS în luna februarie pentru ca acesta
să protejeze independența sistemului judiciar și să stabilească
faptele în această cauză. Judecătorul acuzat a înaintat o
acțiune în instanță pentru calomnie. Ulterior, acesta a fost
exclus din magistratură de către CJS, la 12 iulie, pentru întârzierea
motivării unei hotărâri. Acest fapt a condus la organizarea de greve
și proteste de către mai multe instanțe, inclusiv de către
un număr ridicat de judecători de la Curtea Supremă de
Casație. [19] Cu toate acestea, experții independenți
consultați de Comisie și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa
de separare a rolurilor în cadrul Consiliului (Raport tehnic, p. 13, nota de
subsol 49). [20] Înainte de 2007 și de crearea unui inspectorat
independent, amploarea activităților disciplinare a fost redusă.
În ansamblu, CJS a soluționat 179 de cazuri disciplinare între octombrie 2007
și decembrie 2011. Numărul de sancțiuni a crescut de la 15, în 2008,
și 24, în 2009, la 34, în 2010, scăzând din nou la 13, în 2011. [21] Inspectoratul efectuează controale ad-hoc periodice
privind gestionarea instanțelor și a parchetelor locale, dă curs
plângerilor și, de asemenea, investighează aspecte speciale, cum ar
fi întârzierile în soluționarea cauzelor. Până în 2011, Inspectoratul
a efectuat o evaluare cuprinzătoare a tuturor circumscripțiilor
teritoriale ale instanțelor de judecată. [22] A se vedea Raportul tehnic, p. 7. [23] Toate sancțiunile disciplinare au fost anulate
într-una din aceste două cauze de către Curtea Administrativă
Supremă. A se vedea Raportul tehnic, p. 14-15. [24] Acest lucru a fost evidențiat în mai multe rapoarte
din cadrul MCV, inclusiv COM (2011) 459 final, p. 4 și COM (2012) 57
final, p. 2-3. [25] S-au semnalat diverse probleme în
materie de integritate cu ocazia numirii președinților mai multor
instanțe superioare, a președintelui Inspectoratului din cadrul CJS
și a unor membri ai CJS. [Raport
tehnic, p. 6 și 14 și COM(2011) 459 final, p. 4.] [26] De exemplu, abordarea deficiențelor în ceea ce
privește sistemul de alocare aleatorie a cauzelor, cu privire la care
verificările efectuate de Inspectorat nu au condus, până în prezent,
la o acțiune corectivă concretă (A se vedea Raportul tehnic, p. 7
și 19). [27] Bulgaria are percepția cea mai negativă dintre
toate statele membre în ceea ce privește răspândirea corupției
în sectorul judiciar. În septembrie 2011, 76 % dintre toți respondenții
din Bulgaria erau de părere că fenomenul corupției este larg
răspândit în sectorul judiciar. Cu toate acestea, din 2009, percepția
s-a îmbunătățit ușor (Eurobarometrul special nr. 374
privind percepția asupra corupției în UE, publicat în februarie 2012). [28] A se vedea Raportul tehnic, p. 13. De exemplu, CJS a admis faptul că, în cadrul
evaluărilor efectuate în 2011, s-a acordat calificativul „foarte bine”
unui procent de 98 % dintre magistrați. [29] O decizie de promovare luată de CJS a fost
anulată de către Curtea Administrativă Supremă în luna mai
deoarece s-a considerat că luarea în considerare a rezultatelor academice
ale candidatului de către CJS, este inadecvată în acest context. [30] A se vedea Raportul tehnic, p. 13,
nota de subsol 46. [31] În fapt, detașarea înseamnă promovare și
vizează, în special, instanțele și parchetele din Sofia. În 2011,
numărul total de judecători și procurori detașați a
fost de 265, iar 294 de posturi erau disponibile pentru promovări și
transferuri în același an. [32] În conformitate cu estimările practicienilor, volumul
de muncă al Tribunalului din Sofia este de opt ori mai ridicat decât cel
al altor instanțe de prim grad de jurisdicție, iar situația
Judecătoriei din Sofia este considerată și mai
problematică. Realocările de posturi au rămas la un nivel redus,
ridicându-se, în medie, la 20 - 30 de transferuri pe an (Raportul tehnic, p. 14). Până în prezent, nu s-au luat decizii
privind închiderea unor instanțe în întregime sau privind realocarea
personalului. [33] Un caz citat în acest context este rezumat la nota de subsol 18. [34] Un nou Cod de procedură civilă a fost adoptat în
iulie 2007, Codul de procedură administrativă a fost modificat în 2007
și 2011, iar Codul de procedură penală a fost modificat în 2010.
A se vedea Raportul tehnic, p. 10-12. [35] A se vedea Raportul tehnic, p. 9. [36] A se vedea Raportul tehnic, p. 16. [37] COM(2012)459 final, p. 8,
recomandările de la literele (f) și (g). [38] Între 2007 și 2011, CSC a emis doar cinci
hotărâri interpretative referitoare la cazurile privind criminalitatea
organizată și la infracțiunile de corupție. [39] Aceste recomandări au fost făcute de Comisie la punctele 1
și 3 de la pagina 8 a raportului din cadrul MCV adoptat la 20 iulie 2011
[COM(2011)459]. [40] De exemplu, parchetele au creat două noi departamente
pentru combaterea criminalității financiare și un departament de
justiție pentru minori. Bulgaria trebuie să ia în continuare
măsuri pentru consolidarea independenței interne a procurorilor în
scopul asigurării unor anchete independente, obiective și eficace. În
special, Bulgaria trebuie să abordeze problema absenței din
legislația bulgară a unor garanții suficiente pentru anchetarea
independentă a încălcărilor de care ar putea fi suspectați
Procurorul General și alți funcționari de nivel înalt
apropiați acestuia (CEDO 1108/02 Kolevi, hotărârea din 5.11.2009,
definitivă la 5.2.2010). [41] În februarie 2012, au fost prezentate Ministrului
Justiției o serie de propuneri privind o reformă cuprinzătoare a
CJS de către o coaliție a celor mai importante organizații
profesionale și ONG-uri active în domeniul reformei sistemului judiciar. A
se vedea Raportul tehnic, p. 16. [42] Experții au subliniat, în special, lipsa de separare
formală în cadrul Consiliului între procurori și judecători. Acest
aspect a fost deja subliniat în unele avize ale Comisiei de la Veneția din
cadrul Consiliului Europei, la fel ca și influența politică
semnificativă cu ocazia numirilor. [43] Candidaturile vor fi publicate cu
două luni înainte de data alegerilor și vor fi organizate audieri
publice ale tuturor candidaților pentru a se asigura controlul public al
acestora. În această
toamnă, vor fi organizate alegeri indirecte cu un număr dublu de
delegați. Alegerile directe sunt prevăzute
pentru următoarele alegeri ale membrilor Consiliului din 2017. [44] Europol a constatat îmbunătățiri în
colaborarea Bulgariei cu instituțiile de asigurare a respectării
legii din alte state membre ale UE, care au condus la diverse operațiuni
comune reușite. [45] Numărul de anchetatori din cadrul poliției a crescut de la 2 000,
în 2010, la 6 000, în 2011 și ar trebui să ajungă la un total de
8 000 [SEC(2011)967 final, p. 18]. [46] Europol consideră criminalitatea organizată din
Bulgaria ca fiind unică în UE, în măsura în care aceasta
exercită o influență considerabilă asupra economiei, ceea
ce reprezintă o platformă în vederea influențării
procesului politic și a instituțiilor statului. Cifra de afaceri
anuală a celor mai importante 12 activități
desfășurate de criminalitatea organizată din Bulgaria este
estimată la 1,8 miliarde EUR sau 4,8 % din PIB-ul anual. [Serious and
Organised Crime Threat Assessment 2010-2011 (Evaluarea
amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate
și criminalitatea organizată pentru perioada 2010-2011). Centrul
pentru studiul democrației, Sofia. aprilie 2012, p.5]. De asemenea,
Europol menționează că numărul de cazuri inițiate în
Bulgaria, deși în creștere, este încă scăzut în
comparație cu amploarea criminalității organizate. [47] 96 % dintre respondenții unui sondaj Eurobarometru
Flash organizat în Bulgaria în mai 2012 consideră criminalitatea
organizată ca reprezentând o problemă majoră. (Eurobarometru
Flash nr. 351). [48] Raportul tehnic, p. 31. [49] Consolidarea globală a anchetelor
desfășurate de poliție în 2010 a avut, de asemenea, un efect
pozitiv asupra capacității poliției în acest domeniu. [50] Raportul tehnic, p. 32. [51] COM(2009)402 final, p. 7; COM(2010)400 final, p. 8; COM(2011)459 final, p. 9. [52] Criminalitatea organizată este
definită în Codul penal bulgar ca fiind o infracțiune
săvârșită de trei sau mai multe persoane. [53] Raportul tehnic, p. 34. [54] La începutul lunii iulie, a fost
depusă o contestare a prevederilor constituționale. [55] Ca urmare a unui prim eșec în
Parlament, în iulie 2011, și a recomandărilor Comisiei de a reveni
asupra legii în cadrul a două rapoarte consecutive privind MCV, mai
mulți ambasadori ai statelor membre au intervenit public în vederea
sprijinirii respectivei legi în luna mai, iar Comisia a formulat
recomandări cu privire la anumite aspecte ale legii. [56] Lipsește, în special, un control
al activelor deținute de înalții funcționari și de
politicieni, precum și o competență din oficiu a comisiei pentru
confiscarea activelor. [57] Raportul tehnic, p. 35. [58] Membrii noii comisii vor fi
aleși de către Parlament, Guvern și președinte. [59] Excepții notabile sunt cazurile
Dimitar Zhelyazhkov, Plamen Galev și Angel Hristov. [60] Începând din luna iulie a anului
trecut, în patru cazuri importante, Curtea Supremă de Casație a
pronunțat, prin hotărâri definitive, achitări: în cazul așa-numitei „bande a crocodilului”, în cazul
„fraților Margin”, în cazul Ilian Varsanov și în cazul Dimitar
Vuchev. Achitările au fost, de asemenea, menționate în documentul
COM(2011)459 final, p. 5. [61] Este, în general, acceptat faptul că, pe parcursul
ultimilor 10 ani, au existat circa 150 de cazuri de asasinate la comandă,
dintre care foarte puține au fost descoperite și sancționate. [62] Aceasta vizează, în special, regiunea Mării
Negre. [63] Un protagonist important al criminalității
organizate a fost arestat în luna mai și va fi extrădat pentru a fi
judecat în alt stat membru al UE. Datorită cooperării dintre
Bulgaria, mai multe alte state membre și Europol, s-a putut confisca
recent o mare cantitate de droguri. [64] A se vedea Raportul tehnic, p. 30. [65] Nu există informații cu
privire la activele sechestrate sau confiscate referitoare la cazurile
semnalate de noul parchet specializat în domeniul criminalității
organizate. Un caz important privind spălarea de bani
a fost inițiat recent, avându-i ca protagoniști pe Plamen Galev
și Angel Hristov. [66] În propunerile făcute de experți pe baza
practicilor din alte state membre au fost incluse raportările periodice
realizate de personalul de conducere din cadrul parchetelor și al
poliției, precum și un registru central al conturilor bancare pentru
a facilita desfășurarea anchetelor financiare. [67] Legea din 2009 privind amnistia a condus la 458 de cazuri
a căror anchetare a fost întreruptă, inclusiv cazuri de abuz în
serviciu și deturnări ale fondurilor publice. [68] COM(2011)459 final, p. 10. [69] Cu excepția Biroului Național de Audit, toate
autoritățile aferente acestui domeniu se află în subordinea
puterii executive. [70] Biroul Național de Audit și Comisia privind
conflictele de interese nu pot impune sancțiuni în cazul în care se
refuză cooperarea. Inspectoratele au dreptul de a sancționa
nerespectarea legilor privind preîntâmpinarea corupției, însă, în
realitate, nu au exercitat acest drept. [71] Eurobarometrul Flash nr. 351 din iulie 2012. [72] În 2009, Comisia a recomandat Bulgariei să instituie
structuri specializate destinate urmăririi penale și judecării
cazurilor de corupție la nivel înalt și de criminalitate
organizată. COM(2009)402 final, p. 7. [73] Modificările aduse Codului penal în mai 2008 au
permis acceptarea în instanță a unor dovezi furnizate de către
Oficiul European de Luptă Antifraudă OLAF. [74] COM(2011)459 final, p. 8-9. [75] Numărul condamnărilor în cazuri de fraudă
la nivelul UE a crescut, constant, de la niciun caz în 2007 la un nivel ridicat
de 243 de condamnări în 2010, pentru a scădea din nou la 159 de
cazuri în 2011. Toate acuzațiile de fraudă cu fonduri ale UE,
înregistrate în 2011, au încetat să mai fie considerate infracțiuni
și au devenit încălcări administrative. [COM(2012)57 final, p. 6].
[76] În rapoartele sale din iulie 2011 și februarie 2012,
Comisia a evidențiat o multitudine de cazuri a căror cercetare a fost
întreruptă, în timp ce aspecte conexe au fost urmărite penal în alt
stat membru [COM(2011)459 final, p. 6; COM(2012) 57 final, p. 6]. [77] Noi cazuri de urmărire penală cu privire la
infracțiunile de corupție: 512 în 2007, 490 în 2008, 595 în 2009, 684
în 2010 și 522 în 2011. [78] De la ultima analiză efectuată de Comisie în
luna iulie 2011, s-au pronunțat condamnări în cinci cazuri de
corupție la nivel înalt, dintre care, în două cazuri, acestea au fost
definitive. S-au pronunțat condamnări definitive la pedeapsa cu
închisoarea în două cazuri referitoare la un fost membru al Parlamentului
și la un fost director al unei întreprinderi de stat și s-a suspendat
executarea unei pedepse. Pe parcursul aceleiași perioade, s-au
pronunțat achitări în zece cazuri în care au fost implicați trei
foști miniștri, un fost ministru adjunct și alți
înalți funcționari, directori ai unor întreprinderi de stat și
oameni de afaceri. [79] A se vedea pagina 7 de mai sus. [80] În ambele cazuri, prin diversele întârzieri,
hotărârile de condamnare pronunțate în 2010 la instanțele de
fond au stagnat în faza căilor de atac. (Raportul tehnic, p. 20, nota de
subsol 80). [81] Raportul tehnic privind MCV din 20 iulie 2011 [SEC(2011)967
final], p. 12. [82] A se vedea Raportul tehnic, p. 16-17. [83] În acest scop, Comisia a recomandat ca Bulgaria să
desfășoare un audit cuprinzător al practicilor, procedurilor
și organizării sistemului judiciar și să stabilească
un plan de acțiune detaliat, în colaborare cu experți
internaționali. [COM(2011)459 final, recomandări în conformitate cu
punctele 3 și 6, p. 8-9]. [84] A se vedea Raportul tehnic, p. 9. [85] Declarațiile sunt verificate automat de un program
informatic pe baza altor date disponibile precum declarațiile fiscale,
însă nu se pot realiza profiluri de risc, nu se pot accesa datele bancare,
nu se pot compara declarațiile anilor precedenți și, prin
urmare, nu există posibilitatea urmăririi cazurilor de
îmbogățire prin mijloace inexplicabile. [86] Comisia a recomandat Bulgariei să „adopte o
legislație care să prevadă confiscarea bunurilor indiferent
dacă acuzatul este condamnat sau nu și verificarea din oficiu a
averii înalților funcționari, a magistraților și a politicienilor
și demonstrarea obținerii de rezultate în acest domeniu” [COM(2011) 459
final, p. 9]. [87] În 2009, Bulgaria a adoptat o lege și ulterior, în 2011,
a înființat Comisia pentru prevenirea și identificarea conflictelor
de interese, după ce, în vara anului 2008, s-a suspendat acordarea de
fonduri din partea UE, fapt care a fost motivat, în special, prin
existența mai multor cazuri de conflicte de interese și prin lipsa
protecției fondurilor UE în acest domeniu. [Raportul tehnic, p. 27; a se
vedea, de asemenea, COM(2008)496 final „Raportul privind gestionarea fondurilor
UE în Bulgaria”]. [88] A se vedea Raportul tehnic, p. 27. [89] În cazurile recente care au făcut obiectul unor
anchete publice sunt implicați fostul președinte al Comisiei pentru
confiscarea activelor, fostul președinte al Comisiei pentru protecția
consumatorilor, precum și un fost membru al acesteia. [90] Printre deficiențele evidențiate de către
experți, se numără, în special, incapacitatea de a da curs
semnalărilor anonime și de a aplica sancțiuni administrative în
cazurile în care sunt prezentate declarații incorecte (a se vedea Raportul
tehnic, p. 27). [91] [COM(2011)459 final, recomandarea v, p. 10] Contractele
individuale de prestare de servicii se bazează, în prezent, pe legea
privind obligațiile și contractele, sustrăgându-se astfel
legislației în domeniul muncii și dispozițiilor acesteia în
materie de conflicte de interese și incompatibilitate. [92] Pentru Parlament, sistemul judiciar,
autoritățile locale autonome, agențiile publice,
instituțiile publice, utilitățile și fondurile publice nu
este obligatorie evaluarea riscurilor în materie de corupție. [93] COM(2011)459 final, p. 10. [94] În domeniul achizițiilor publice, Comisia a primit 4
plângeri în perioada 2008-2009 și 26 de plângeri în perioada 2010-2011. [95] Anul acesta, Agenției pentru Achiziții Publice i
s-au alocat 10 posturi suplimentare, în principal pentru desfășurarea
de funcții de control ex-ante suplimentare.