Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă pe 2012 al Republicii Cehe și care include avizul Consiliului privind Programul de convergență al Republicii Cehe pentru perioada 2012-2015

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[2],

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European[3],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1)       La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)       La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) și, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[4], care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)       La 12 iulie 2011, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă pe 2011 al Republicii Cehe și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de convergență pentru perioada 2011-2014 al Republicii Cehe.

(4)       La 23 noiembrie 2011, Comisia a adoptat cea de a doua analiză anuală a creșterii, marcând începutul celui de al doilea semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se înscrie în Strategia Europa 2020. La 14 februarie 2012, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă[5], în care nu a identificat Republica Cehă ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuată o analiză aprofundată.

(5)       La 2 martie 2012, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării fiscale și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea fiscală diferențiată favorabilă creșterii, să se restabilească condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se abordeze șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(6)       La 25 aprilie 2012, Republica Cehă și-a prezentat Programul de convergență pentru perioada 2012-2015 și, la 13 aprilie 2012, Programul național de reformă pe 2012. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(7)       Pe baza evaluării programului de convergență din 2012, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program este plauzibil, În programul de convergență se preconizează o creștere a PIB-ului de 0,2 % în 2012 și de 1,3 % în 2013, în comparație cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2012 în care valorile sunt de 0 % în 2012 și de 1,5 % în 2013. Obiectivul strategiei bugetare prezentate în program este acela de a realiza un buget echilibrat în 2016. Obiectivul unui deficit public de 2,9 % din PIB în 2013 corespunde termenului­limită pentru corectarea deficitului excesiv, stabilit în recomandările Consiliului din 2 decembrie 2009. Efortul fiscal anual mediu de 0,9 % din PIB pentru perioada 2010­2013, calculat pe baza soldului bugetar structural (recalculat)[6], este ușor inferior efortului de 1 % din PIB recomandat de Consiliu. Programul confirmă precedentul obiectiv bugetar pe termen mediu al unui deficit structural de 1 % din PIB, care reflectă în mod adecvat cerințele Pactului de stabilitate și de creștere și care urmează să fie atins în 2015. Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu se reflectă în valori de 0,8 % și 0,7 % din PIB în 2014, respectiv 2015, pe baza soldului structural (recalculat), iar rata de creștere a cheltuielilor publice respectă valoarea de referință prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere. Previziunile bugetare din program sunt supuse mai multor riscuri. Legea privind compensarea financiară a bisericilor, dezbătută în prezent în Parlament, ar putea conduce la creșterea deficitului public general cu 1,5 % din PIB în anul intrării sale în vigoare. Pe un plan mai larg, natura și amploarea măsurilor de consolidare avute în vedere atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, prezintă un risc important pentru viabilitatea ajustării fiscale după încheierea perioadei acoperite de program. Până în prezent, ajustarea bugetară s-a bazat îndeosebi pe reduceri generalizate, ceea ce afectează și cheltuielile pentru promovarea creșterii. Pentru perioada 2013-2015 sunt planificate economii suplimentare în domeniul cheltuielilor administrației publice în valoare de aproape 1 % din PIB, însă în program nu sunt specificate suficiente detalii. În fine, cea mai mare parte din măsurile planificate în ceea ce privește veniturile au un caracter temporar, urmând să expire în 2015. Conform programului, se estimează că raportul datorie-PIB va atinge un nivel maxim de 45,1 % din PIB în 2013, urmând să scadă după aceea, în principal ca urmare a unei îmbunătățiri continue a soldului primar, conform previziunilor.

(8)       În 2011, autoritățile cehe au aprobat o creștere a ratei reduse de TVA și a accizelor pentru tutun; acestea au aprobat, de asemenea, o reformă fiscală majoră, ale cărei efecte se răsfrâng asupra sistemului de impozitare a salariilor și care ar trebui să intre în vigoare în 2014. Modificări suplimentare ale sistemului fiscal au fost convenite la nivel guvernamental în aprilie 2012. Câteva dintre aceste modificări vizează valorile în prezent reduse ale taxelor de mediu și ale impozitelor pe locuințe. Propunerea ca dispozițiile referitoare la impozitarea veniturilor salariale să aibă un caracter temporar ar genera costuri de conformare suplimentare și ar reduce previzibilitatea pentru contribuabili. De asemenea, noile propuneri ar oferi numai o soluție parțială la problema gradului scăzut de impozitare efectivă a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă față de salariați, din cauză că se recurge în mare măsură la sume forfetare și la deduceri fiscale. În fine, guvernul a adoptat măsuri de combatere a fraudei în domeniul TVA și în cel al taxelor pe carburanți și a întreprins primele demersuri pentru crearea unui punct unic de colectare. Cu toate acestea, respectarea obligațiilor fiscale rămâne o problemă, iar actualul sistem de colectare a taxelor și impozitelor nu se bazează pe o strategie clar structurată și cuprinzătoare în materie de respectare a obligațiilor fiscale.

(9)       Guvernul ceh a aprobat și a pus parțial în aplicare o reformă a sistemului de pensii, prin care se vizează restabilirea sustenabilității finanțelor publice și mărirea economiilor pentru pensii. Conform previziunilor însă, dezechilibrele bugetare din cadrul sistemului de pensii sunt în continuare ridicate față de media UE. În reformă nu a fost inclusă o legătură explicită între vârsta legală de pensionare și speranța de viață. Capacitatea acestui nou pilon de finanțare de a contribui la majorarea nivelului mediu al pensiilor în viitor depinde de proporția lucrătorilor, în special a celor mai tineri, care participă la acesta, precum și de rata preconizată de rentabilitate pe termen lung. Cu toate acestea, nu au fost anunțate măsuri menite să stimuleze participarea la acest pilon și ar fi necesar să se ofere mai multe îndrumări potențialilor deponenți. În plus, noul sistem de pensionare anticipată propus de guvern reprezintă un risc major pentru credibilitatea și obiectivele ambițioase ale reformelor care vizează atât creșterea efectivă a vârstei de pensionare, cât și asigurarea unor pensii adecvate.

(10)     Rata generală a șomajului se situează sub media UE, însă femeile cu copii și alte grupuri vulnerabile întâmpină dificultăți în a-și valorifica potențialul pe piața forței de muncă. Pentru ca părinții să revină mai repede la lucru după concediul pentru creșterea copilului, evitând astfel pierderea competențelor, ar fi nevoie ca aceștia să dispună de o paletă mai largă de servicii de îngrijire a copiilor, în special pentru copiii cu vârsta sub trei ani. În această privință, guvernul a simplificat cerințele tehnice pentru înființarea de grădinițe în cadrul întreprinderilor și prevede acordarea unor stimulente fiscale pentru a încuraja crearea unui număr mai mare de structuri private de îngrijire a copiilor, punând astfel parțial în aplicare recomandările. Cum însă numai 3 % din copiii cu vârsta sub 3 ani sunt încadrați într-o structură de îngrijire a copiilor (față de 24 % în UE-27 în 2009), sunt necesare măsuri suplimentare de încurajare a participării părinților cu copii mici la piața forței de muncă.

(11)     Au fost adoptate mai multe măsuri de îmbunătățire a performanței serviciului public pentru ocuparea forței de muncă. Oficiile regionale pentru ocuparea forței de muncă au fost plasate sub responsabilitatea unui nou oficiu central pentru ocuparea forței de muncă, iar responsabilitatea pentru plata prestațiilor sociale care nu sunt subvenționate din asigurările sociale a fost transferată, în cadrul unei ample reforme a prestațiilor sociale, de la municipalități către oficiile pentru ocuparea forței de muncă. Volumul crescut de lucru rezultat va solicita însă și mai mult angajații din cadrul serviciului public pentru ocuparea forței de muncă, al căror număr a scăzut cu 12 % în 2011. Pentru a îmbunătăți serviciile de plasament a fost introdus un sistem de externalizare a acestora către agenții private. Structura taxelor pare însă inadecvată. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura un grad mai ridicat de calitate și eficacitate în materie de formare, asistență la căutarea unui loc de muncă și servicii personalizate. În acest scop, trebuie puse la dispoziție mijloacele și stimulentele necesare. Ar trebui introdus un sistem de evaluare a eficienței, menit să asigure stabilirea unor obiective clare, dat fiind că intervențiile și finanțarea programelor de activare sunt legate de performanțe.

(12)     Cu toate că anumite aspecte, cum ar fi serviciile de e-guvernare și reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi, au cunoscut îmbunătățiri recente, există încă numeroase domenii ale administrației publice în care pot fi aduse îmbunătățiri. Cu privire la strategia de luptă împotriva corupției, principala realizare a constat în adoptarea noii Legi privind achizițiile publice, care a intrat în vigoare în aprilie 2012. Însă pentru a se asigura credibilitatea și eficacitatea acestei legi este crucial ca ea să fie corect pusă în aplicare și respectată. Subiectul anonimatului acționarilor nu a fost încă abordat. Legea privind funcționarii publici se află în continuare în curs de elaborare, însă, pentru a oferi administrației stabilitatea necesară, ea trebuie adoptată fără întârziere. Mai mult, prezența unor nereguli în sistemul de achiziții publice și funcționarea nesatisfăcătoare a sistemelor de gestiune și de control în domeniul administrației publice au constituit importante surse de probleme legate de punerea în aplicare a fondurilor UE.

(13)     Economia cehă trebuie să mobilizeze factori care să faciliteze tranziția spre o creștere bazată pe inovare, pe o valoare adăugată superioară și pe capital uman, căci posibilitățile unei mai mari convergențe reale pe baza unei creșteri realizate cu investiții majore de capital par a fi destul de limitate. Reforma învățământului superior se află în discuții. Cu toate că presupune o revizuire a actualului proces de acreditare, această reformă nu este suficient de precisă în ceea ce privește problema centrală a standardelor de evaluare a calității și, dată fiind lipsa colectării și a analizei sistematice a datelor, nu beneficiază de sprijinul comunității academice. Ca urmare a realizărilor tot mai slabe ale elevilor cehi, guvernul a întreprins o serie de măsuri menite să asigure un grad minim de rezultate la învățare și s-a angajat într-o strategie de testare a cunoștințelor efectuată pe calculator la nivel național. Aceste măsuri sunt însă prea limitate pentru a spori în mod semnificativ calitatea și echitatea sistemului de învățământ obligatoriu.

(14)     În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Republicii Cehe și a evaluat programul de convergență și programul național de reformă. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Republica Cehă, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin asigurarea unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările sale emise în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările (1) - (6) de mai jos.

(15)     În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat programul de convergență al Republicii Cehe, și avizul său[7] este reflectat îndeosebi în recomandarea (1) de mai jos.

RECOMANDĂ ca, în perioada 2012-2013, Republica Cehă să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.           Să asigure realizarea progreselor prevăzute în direcția corectării la timp a deficitului excesiv. În acest scop, să pună pe deplin în aplicare bugetul pe 2012 și să precizeze măsurile durabile pentru anul 2013 necesare pentru realizarea ajustării structurale medii anuale, specificată în recomandarea formulată de Consiliu în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Ulterior, să asigure un efort corespunzător de ajustare structurală pentru a realiza progrese suficiente în direcția îndeplinirii obiectivului pe termen mediu, inclusiv prin respectarea criteriului de referință privind cheltuielilor. În acest context, să evite reducerile generalizate, să mențină cheltuielile care favorizează creșterea economică și că accelereze eforturile de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor publice. Să utilizeze posibilitățile disponibile de mărire a taxelor și impozitelor cel mai puțin dăunătoare creșterii economice. Să transfere nivelul ridicat de impozitare a salariilor spre locuințe și mediu. Să reducă discrepanțele dintre tratamentul fiscal aplicat angajaților și cel aplicat lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă. Să întreprindă măsuri de îmbunătățire a modului de colectare a taxelor și impozitelor, să reducă evaziunea fiscală și să consolideze respectarea obligațiilor fiscale, inclusiv prin introducerea punctului unic de colectare pentru toate taxele și impozitele.

2.           Să aducă modificări suplimentare sistemului public de pensii, pentru a-i asigura viabilitatea pe termen lung. Să reevalueze proiectele referitoare la ieșirea anticipată la pensie. Să asigure o largă participare a lucrătorilor mai tineri la regimul planificat de pensii finanțate prin capitalizare, în vederea garantării unui nivel adecvat al pensiilor.

3.           Să întreprindă măsuri suplimentare pentru a mări considerabil disponibilitatea unor structuri accesibile și calitative de îngrijire a copiilor de vârstă preșcolară.

4.           Să consolideze serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă prin îmbunătățirea gradului de calitate și eficacitate în materie de formare, asistență la căutarea unui loc de muncă și servicii personalizate, inclusiv servicii externalizate.

5.           Să adopte și să pună în aplicare de urgență Legea privind funcționarii publici pentru a promova stabilitatea și eficacitatea administrației publice și pentru a evita neregulile; să asigure punerea corespunzătoare în aplicare a Legii privind achizițiile publice. Să abordeze subiectul anonimatului acționarilor. Să asigure punerea corectă în aplicare a fondurilor UE și să intensifice lupta împotriva corupției.

6.           Să adopte actele legislative necesare pentru instituirea unui sistem transparent și clar definit de evaluare a calității învățământului superior și a institutelor de cercetare. Să asigure durabilitatea finanțării și corelarea acesteia cu concluziile desprinse din evaluarea calității. Să stabilească un cadru orientat spre îmbunătățire în sistemul de învățământ obligatoriu.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               COM(2012) 303 final.

[3]               P7_TA(2012)0048 și P7_TA(2012)0047.

[4]               Decizia 2012/238/UE a Consiliului din 26 aprilie 2012.

[5]               COM(2012) 68 final.

[6]               Soldul ajustat ciclic, din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și cele temporare, recalculat de către serviciile Comisiei pe baza informațiilor din program, folosind metodologia stabilită de comun acord.

[7]               Emis în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.