O guvernanță mai bună pentru piața unică

Introducere

Criza a arătat că UE trebuie să acționeze pentru îmbunătățirea propriului model economic și pentru restabilirea competitivității. Pentru aceasta este nevoie de o combinație de finanțe publice așezate pe baze solide, reforme structurale de profunzime și investiții cu țintă precisă. Europa 2020 reprezintă strategia UE pentru stimularea creșterii durabile și a creării de locuri de muncă, iar piața unică are un rol esențial de jucat în acest proces.

Piața unică este un vector esențial al creșterii economice. Cu toate acestea, pentru a beneficia de toate avantajele acesteia, normele sale trebuie bine implementate și aplicate. Comisia a conlucrat cu statele membre în această direcție, dar situația din prezent este departe de a fi perfectă. Deficitul mediu de transpunere a crescut din nou, de la 0,7 % în 2009 la 1,2 % în februarie 2012, iar transpunerea directivelor de către statele membre după expirarea termenului durează încă și mai mult (8 luni în medie). Durata procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a crescut la rândul său, atingând în medie 25 luni și jumătate[1]. Chiar și atunci când normele sunt transpuse în mod corect, se întâmplă frecvent ca acestea să nu funcționeze bine în realitate. Adesea actorii economici și cetățenii nu își înțeleg drepturile și întâmpină multe dificultăți în încercarea de a le exercita[2].

Îmbunătățirea funcționării instrumentelor de care dispunem deja va aduce beneficii imediate în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă. De exemplu, o mai bună implementare a Directivei privind serviciile ar putea genera o creștere a PIB al UE de 1,8 %, după cum se arată într-o comunicare adoptată astăzi de Comisie[3]. În plus, s-a calculat că o transpunere mai eficientă a legislației UE ar putea reduce sarcinile administrative cu o treime, ceea ce ar conduce la economii globale la nivelul costurilor de aproape 40 de miliarde EUR[4].

În cadrul Consiliului European din martie 2012 s-a recunoscut nevoia consolidării guvernanței pieței unice și a ameliorării implementării și a aplicării acesteia. Parlamentul European a formulat, la rândul său, apeluri similare[5]. Drept răspuns, prezenta comunicare solicită reînnoirea angajamentelor în direcția unei piețe unice care generează creștere. Se propun în special următoarele:

· o cale de acțiune deosebit de ambițioasă, menită să dea naștere la progrese rapide în domeniile esențiale, al căror potențial de creștere este cel mai ridicat (Partea I);

· măsuri concrete care vizează continuarea ameliorării „ciclului de guvernanță” al pieței unice, cu alte cuvinte a modului în care sunt concepute, implementate, aplicate și respectate normele pieței unice (Partea II).

1. Mobilizare: Concentrarea eforturilor noastre pentru realizarea de progrese rapide în domeniile cu cel mai mare potențial de creștere 1.1. Concentrarea pe domenii-cheie

În actuala perioadă de criză economică, este nevoie ca resursele limitate să fie concentrate în direcțiile cele mai importante: adoptarea măsurilor necesare pentru materializarea întregului potențial de creștere al pieței unice în domeniile în care acest potențial este cel mai ridicat. Prin urmare, Comisia, continuând monitorizarea și aplicarea normelor din tratat, a hotărât în același timp să stabilească și să reexamineze periodic „domenii-cheie”, pe baza unor indicatori economici. Statele membre și Comisia ar trebui să se pună de acord în privința unor acțiuni și a unor obiective concrete pentru îmbunătățirea rapidă a modului în care funcționează piața unică în aceste domenii.

Pe baza unei analize a situației actuale a economiei europene, Comisia consideră că în perioada 2012‑2013 atenția ar trebui să se îndrepte asupra unor sectoare-cheie din domeniul serviciilor și asupra industriilor de rețea. În cadrul sectorului serviciilor, o atenție specială trebuie acordată comerțului cu ridicata și cu amănuntul, serviciilor pentru întreprinderi, construcțiilor și serviciilor de intermediere financiară. În plus, o mai bună funcționare a pieței unice digitale și o consolidare a pieței unice din sectorul energiei și din cel al transporturilor ar putea antrena beneficii importante. Anexa la prezenta comunicare prezintă în detaliu modul în care au fost selectate aceste domenii-cheie și precizează actele legislative care ar trebui să beneficieze de o atenție specială în aceste domenii. Lista conținând domeniile și actele legislative va fi reexaminată periodic, în vederea definirii unor posibile ajustări.

În plus, îndeplinirea rapidă a acțiunilor-cheie destinate stimulării creșterii și a încrederii în rândul consumatorilor și a mediului de afaceri incluse în Actul privind piața unică ar trebui să reprezinte, de asemenea, o prioritate, în special în lumina beneficiilor orizontale pentru o mai bună funcționare a pieței unice și a contribuției potențiale la creștere a acestora.

Pentru a obține progrese rapide în aceste domenii-cheie, sunt necesare eforturi speciale pentru a asigura o implementare corectă a normelor (punctul 1.2). În plus, în cadrul semestrului european Comisia va recurge la procesul de monitorizare a modului în care funcționează piața unică în aceste domenii și va defini noi acțiuni, atât la nivelul UE, cât și la nivel național (punctul 1.3).

1.2. Stabilirea unor obiective ambițioase pentru asigurarea unei implementări corecte

În ultimii ani, au fost adoptate acte legislative importante în domeniile-cheie menționate mai sus (a se vedea Anexa). A venit acum momentul să ne concentrăm pe funcționarea concretă a acestora. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să își unească forțele pentru a asigura o transpunere rapidă și o implementare eficace a normelor.

În cazul directivelor care nu au fost încă transpuse, Comisia va acorda mai multă asistență pentru transpunere. Comisia va stabili, de exemplu, contacte informale bilaterale cu reprezentanții oficiali ai statelor membre, va înființa grupuri de experți și va pune la dispoziție forumuri online pentru discutarea bunelor practici și pentru schimbul de astfel de practici între experții naționali, într-o etapă cât mai incipientă a procesului de transpunere. Va realiza, de asemenea, controale de conformitate și va adopta măsuri de sprijin care să facă normele funcționale din punct de vedere practic la nivelul statelor membre.

Statele membre trebuie:

· să prezinte Comisiei, pe căi informale, aspecte specifice ale proiectelor de măsuri de transpunere, în cazurile în care statele membre sau Comisia consideră acest lucru oportun, pentru a maximiza eficacitatea asistenței oferite de Comisie pe parcursul perioadei de transpunere și pentru a asigura o implementare rapidă;

· să se angajeze în direcția unei politici de „toleranță zero” în ceea ce privește transpunerea directivelor, cu alte cuvinte de respectare a unor obiective privind deficitul de transpunere[6] și deficitul de conformitate[7] de 0 %;

· oferirea unei explicații online a modului în care au fost transpuse normele și a modului în care funcționează în practică acestea[8].

În ceea ce privește regulamentele, Comisia își va intensifica, de asemenea, eforturile de asigurare a unei implementări corecte. În plus, în cazul legislației care a fost transpusă și implementată cu ceva timp în urmă, Comisia va desfășura evaluări amănunțite pentru a constata cum au fost implementate normele și cum funcționează acestea în practică, nu numai din punctul de vedere juridic, ci și dintr-o perspectivă practică și economică. În acest context, este posibil să fie propuse exerciții de evaluare inter pares.

În cazurile în care problemele persistă, Comisia își va utiliza competențele de asigurare a respectării legislației cu maximă strictețe și va invita statele membre să coopereze cu Comisia pentru a se asigura încetarea promptă a încălcărilor legislației UE. Statele membre trebuie, în particular:

· să se angajeze activ în acest proces și să pună la dispoziție în scurt timp informațiile necesare, în vederea asigurării unei conformări neîntârziate cu legislația, permițând astfel reducerea duratei procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor din domeniile-cheie până la atingerea obiectivului politic de 18 luni (durată medie)[9];

· să asigure conformarea neîntârziată la avizele motivate, astfel încât să se garanteze funcționarea eficace a pieței unice fără a fi nevoie de trimiterea cazului la Curtea de Justiție;

· să accelereze procesul de respectare a hotărârilor Curții de Justiție. Obiectivul politic ar trebui să fie atingerea unei respectări integrale într-un termen mediu de 12 luni[10].

1.3. Monitorizarea și definirea măsurilor corective în cadrul semestrului european

Având în vedere rolul-cheie jucat de piața unică în stimularea creșterii durabile și în crearea de locuri de muncă, Comisia propune utilizarea cadrului oferit de semestrul european pentru monitorizarea funcționării pieței unice, pentru a favoriza presiunea inter pares la nivelul șefilor de stat sau de guvern și pentru a prezenta măsuri vizând eliminarea obstacolelor rămase, atât la nivel european, cât și la nivel național.

În acest scop, Comisia va pregăti un Raport anual privind gradul de integrare a pieței unice. Acest raport va prezenta o analiză a stadiului integrării pieței unice și va examina funcționarea practică a acesteia, în special în domeniile-cheie și în cazul actorilor-cheie de pe piață, inclusiv în rândul agenților economici și al consumatorilor. Raportul va măsura, în măsura posibilului, cât de bine funcționează piața unică în aceste domenii, prin recurgerea la criterii și repere concrete.

Pe această bază, Comisia va identifica principalele probleme de politică și va stabili priorități de acțiune pentru anul următor, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Măsurile pot include acțiuni legislative și nelegislative. Se va acorda o atenție deosebită reducerii la minim a poverii administrative suportate de IMM-uri[11]. La nevoie, evaluările vor depăși sfera de cuprindere a normelor existente, în vederea exploatării întregului potențial al pieței unice, în special prin promovarea bunelor practici.

Raportul anual va face parte din analiza anuală a creșterii, astfel încât să poată fi discutat de Consiliu și de Parlamentul European și aprobat de Consiliul European din primăvară. Raportul anual va contribui la definirea recomandărilor specifice fiecărei țări, care se vor baza pe o analiză mai aprofundată a performanțelor fiecărui stat membru în contextul semestrului european.

Pentru deblocarea întregului potențial de creștere, statele membre și Comisia trebuie să ia măsurile necesare pentru realizarea unor progrese rapide în domeniile cu cel mai mare potențial de creștere. Anexa definește aceste domenii-cheie și enumeră actele legislative aparținând acestor domenii care necesită o atenție specială.

Comisia:

· va întreprinde acțiuni concrete pentru a ajuta la asigurarea unei implementări corecte, eficiente și realizate la timp a normelor UE în aceste domenii-cheie;

· va pregăti un raport anual privind integrarea pieței unice, pentru a monitoriza funcționarea în practică a pieței unice și pentru a identifica alte măsuri la nivelul UE și la nivel național;

· va reexamina periodic lista de domenii-cheie și de acte legislative, în vederea definirii unor posibile ajustări.

În cazul actelor legislative care corespund domeniilor cu potențial de creștere, statele membre trebuie să se angajeze:

· să respecte termenele de transpunere și să transpună corect legislația (un nivel de 0 % al deficitului de transpunere și de conformitate);

· să prezinte Comisiei, pe căi informale, aspecte specifice ale proiectelor de măsuri de transpunere și să ofere explicații online privind modul în care au fost transpuse normele și modul în care funcționează acestea în practică, odată ce au fost adoptate măsurile de transpunere;

· să întreprindă toate eforturile pentru asigurarea unei conformări neîntârziate cu legislația, reducând astfel durata procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor până la obiectivul politic de 18 luni (durată medie), iar durata conformării depline cu hotărârile Curții de Justiție până la obiectivul politic de 12 luni (durată medie).

Comisia intenționează să măsoare periodic respectarea acestor angajamente.

 

2. Eficacitate: îmbunătățirea funcționării pieței unice pentru agenții economici și pentru cetățeni

Piața unică a evoluat considerabil în decursul ultimilor 20 de ani. Guvernanța sa trebuie să țină pasul cu această evoluție. În ultimii ani, au fost făcuți pași importanți pentru îmbunătățirea modului în care sunt concepute, transpuse, implementate și puse în aplicare normele, atât la nivelul UE, cât și la nivel național[12]. A venit acum timpul ca bunele practici să fie consolidate și integrate în politicile Uniunii, pentru a garanta funcționarea eficace a normelor pieței unice la nivelul întregii Uniuni Europene.

2.1. Aplicarea unor principii de reglementare inteligente la conceperea și implementarea normelor pieței unice

Pentru ca piața unică să funcționeze în practică, cadrul său juridic trebuie să fie de cea mai bună calitate, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. În particular, normele trebuie concepute, transpuse și implementate astfel încât să „funcționeze” efectiv pentru cei cărora le sunt adresate. Prin urmare, este esențial ca toate instituțiile UE și statele membre să se conformeze recomandărilor existente, pentru a se ajunge la o reglementare inteligentă[13], iar nivelul poverii administrative, în special în cazul IMM-urilor și al microîntreprinderilor, să fie menținut la un nivel minim, în conformitate cu principiul „Gândiți mai întâi la scară mică!”[14].

În particular, înainte de adoptarea normelor la nivelul UE, autoritățile relevante trebuie să verifice dacă proiectele de norme respectă cel puțin următoarele cerințe: (i) normele trebuie să fie clare, ușor de înțeles și lipsite de ambiguitate; (ii) normele trebuie să își atingă scopul fără să impună poveri inutile agenților economici, cetățenilor sau administrațiilor (fără așa-numita „supralegiferare” – goldplating); (iii) în cazurile în care agenții economici și cetățenii trebuie să se conformeze procedurilor, aceștia trebuie să poată face acest lucru rapid și recurgând la mijloace electronice; (iv) normele trebuie să garanteze că agenții economici și cetățenii găsesc informațiile și asistența necesară și au acces la mijloace rapide și eficace de atac atunci când au nevoie de acestea.

Pentru a asigura respectarea acestor principii, părțile interesate trebuie implicate cât mai mult posibil în toate etapele de elaborare și implementare a legislației. În acest scop, trebuie ca bunele practici elaborate în anumite domenii[15] să fie integrate în continuare în celelalte domenii de politică.

La rândul său, Comisia se va asigura că toate propunerile legislative privitoare la piața unică sunt funcționale și pot fi puse în aplicare cu costuri administrative minime. Dacă este cazul, Comisia va propune regulamente în locul directivelor, în special în cazurile în care nu este nevoie de o marjă de flexibilitate pentru implementarea normelor UE propuse. Consiliul și Parlamentul trebuie, de asemenea, să asigure respectarea integrală a principiilor menționate mai sus în activitatea lor curentă de colegislatori.

Odată ce legislația UE este adoptată, le revine statelor membre să se asigure că măsurile naționale de implementare sunt conforme cu principiile de reglementare inteligentă menționate mai sus.

2.2. Utilizarea mai inteligentă a instrumentelor IT pentru informarea agenților economici și a cetățenilor și pentru a le permite acestora să beneficieze de drepturile și oportunitățile aflate la dispoziția lor

Pentru ca piața unică să funcționeze la nivel concret, este nevoie ca agenții economici și cetățenii să își cunoască drepturile și să fie familiari cu oportunitățile care le stau la dispoziție, precum și să le utilizeze efectiv. În ultimii ani au fost elaborate o serie de instrumente și sisteme menite să răspundă acestor nevoi, dar se pot realiza progrese suplimentare pornind de la ceea ce există deja, utilizând într-o manieră mai inteligentă tehnologiile informatice și ameliorând interconectarea inițiativelor la nivelul UE și la nivel național.

Comisia își va continua eforturile pentru a asigura disponibilitatea informațiilor practice și a asistenței privind drepturile aferente pieței unice prin intermediul portalului unic „Europa Ta”. Statele membre trebuie, de asemenea, să își intensifice eforturile de furnizare a unor informații prezentate într-o manieră accesibilă privind funcționarea concretă a normelor UE pe teritoriul lor și să coopereze cu Comisia pentru a asigura interoperabilitatea între informațiile naționale și cele de la nivelul UE. În 2013, Comisia va prezenta un plan de acțiune care va descrie pașii și obiectivele concrete pentru finalizarea procesului de oferire a unor informații de calitate privind drepturile aferente pieței unice și de consolidare a conștientizării acestora la nivel național și la nivelul UE.

În plus, trebuie să fie disponibile proceduri de e-guvernare în toate situațiile în care agenții economici și cetățenii au de îndeplinit formalități administrative pentru a beneficia de drepturile lor ținând de piața unică, în special în context transfrontalier[16].

În fine, în cazurile în care administrațiile trebuie să coopereze unele cu altele într-un context transfrontalier, această cooperare trebuie facilitată de instrumente online, cum ar fi, printre altele, Sistemul de informare al pieței interne (IMI), pe care Comisia intenționează să îl extindă și în alte domenii. Noul Regulament IMI, pe care Comisia speră că Parlamentul European și Consiliul îl vor adopta în curând, va contribui în mod semnificativ la cooperarea administrativă, cu respectarea deplină a normelor privind protecția datelor personale[17].

Obligația sistematică de informare și de utilizare a instrumentelor informatice în comunicarea cu autoritățile sau între acestea trebuie prevăzută în toate actele legislative noi începând cu ianuarie 2013.

În același timp, în vederea ținerii sub control a costurilor, Comisia va lucra la o strategie coerentă de dezvoltare în continuare a instrumentelor existente, astfel încât acestea să poată face față tuturor nevoilor în materie de informare, e-guvernare și cooperare administrativă din multiplele domenii de politică, fără a se crea suprapuneri[18]. Comisia va continua, de asemenea, să stimuleze schimbul de bune practici în acest domeniu și să monitorizeze progresele.

2.3. Asigurarea unor proceduri rapide și eficace de rezolvare a problemelor și de atac

Un număr prea mare din problemele întâmpinate de mediul de afaceri și de cetățeni pe piața unică rămân nerezolvate sau sunt rezolvate numai cu o cheltuială considerabilă de timp și de bani. Pentru a face mai eficace punerea în aplicare a legislației privind piața unică, este nevoie de dezvoltarea și consolidarea în continuare a mecanismelor existente și de intensificarea sinergiei dintre acestea. Trebuie luate măsuri pentru a se garanta că problemele pot fi efectiv rezolvate la nivel național și, în cazurile în care acest lucru este posibil, prin mijloace informale. În același timp, cetățenii și agenții economici au întotdeauna dreptul de a adresa plângeri Comisiei. În calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia va acorda prioritate celor mai grave cazuri de nerespectare a legislației UE.

Pentru a crește eficacitatea punerii în aplicare și pentru a răspunde mai bine la nevoile mediului de afaceri și ale cetățenilor, Comisia are în vedere în special următoarele măsuri:

Mai întâi, trebuie să existe un serviciu de asistență de prim resort, ușor accesibil, la nivel național, la care să poată recurge agenții economici și cetățenii atunci când se confruntă cu probleme în încercarea de a-și face respectate drepturile și de a valorifica oportunitățile oferite de piața unică. Astfel de servicii de asistență ar putea fi create prin dezvoltarea centrelor SOLVIT existente, pe baza bunelor practici deja dezvoltate în diverse state membre. Agenții economici și cetățenii care se adresează acestor servicii de asistență („centrele SOLVIT de a doua generație”) ar trebui să poată obține fie o soluție rapidă și informală la problema lor fie, dacă acest lucru nu este posibil, un sfat rapid privind sursele de asistență și căile de atac. În acest sens, Comisia va iniția modernizarea recomandării care reglementează funcționarea centrelor SOLVIT până la sfârșitul lui 2012 și va adoptă măsuri de susținere[19]. Comisia va face eforturi pentru a consolida în continuare cooperarea cu rețeaua SOLVIT, de exemplu transmițând plângerile către această rețea și urmărind într-o manieră mai sistematică cazurile nerezolvate.

În același timp, trebuie întreprinse acțiuni pentru a garanta că sunt disponibile mecanisme rapide și eficace de rezolvare a problemelor pentru toate problemele legislative legate de piața unică, precum și că aceste mecanisme sunt ușor de identificat. În acest scop, Comisia își va intensifica eforturile pentru identificarea și eliminarea lacunelor încă existente în materie de proceduri informale de rezolvare a problemelor, precum și pentru monitorizarea funcționării concrete a acestora. În particular, Comisia intenționează să conlucreze în mod activ cu statele membre și cu părțile implicate pentru a se asigura că sunt implementate efectiv instrumente și proceduri de mediere alternative de calitate destinate rezolvării disputelor și că acestea funcționează la nivel concret[20], precum și pentru înființarea unei platforme online la nivelul întregii UE pentru gestionarea plângerilor transfrontaliere[21]. Comisia are, de asemenea, în vedere o inițiativă menită să faciliteze rezolvarea problemelor din domeniul dublei impuneri.

Eficiența și calitatea sistemelor judiciare naționale este esențială pentru funcționarea curentă a pieței unice. Statele membre trebuie să se angajeze în direcția oferirii unor căi judiciare de atac rapide și eficace, inclusiv prin promovarea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă[22]. Comisia va continua dezvoltarea portalului e-justiție, pentru a îmbunătăți accesul la justiție la nivelul întregii UE. În plus, trebuie să existe compensații corespunzătoare în cazurile în care agenții economici și cetățenii suferă daune ca urmare a încălcării drepturilor lor decurgând din legislația UE.

Autoritățile naționale trebuie, de asemenea, să se angajeze în acțiuni comune de supraveghere a pieței și de punere în aplicare a măsurilor, precum acțiuni comune („sweeps”) pentru a asigura respectarea normelor privind protecția consumatorilor.

În fine, în calitatea sa de „gardian al tratatelor”, Comisia va asigura o utilizare eficace și rapidă a instrumentelor aflate la dispoziția sa (procedura prealabilă și procedura propriu-zisă de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) pentru a elimina barierele din calea creșterii și a creării de locuri de muncă. Comisia își va concentra eforturile pe problemele sistemice (cum ar fi transpunerea cu întârziere sau incorectă), care au un efect economic negativ asupra funcționării pieței unice.

2.4. Îmbunătățirea monitorizării, a coordonării și a controlului

Până în prezent, responsabilitatea statelor membre și a Comisiei în ceea ce privește funcționarea concretă a pieței unice a fost adesea distribuită între un număr ridicat de servicii și autorități, situate la diverse niveluri. Cu toate acestea, potrivit bunelor practici elaborate deja în mai multe state membre, cele mai bune rezultate se obțin în cazurile în care în cadrul unei administrații naționale există o singură autoritate care să fie responsabilă cu supravegherea și monitorizarea funcționării pieței unice la nivel național[23]. Prin urmare, Comisia recomandă ca aceste bune practici să fie adoptate în toate statele. În particular, astfel de organisme naționale de coordonare („Centre pentru piața unică”) ar trebui:

· să monitorizeze transpunerea la timp și eficacitatea implementării normelor pieței unice (și să asigure legătura cu organismele parlamentare naționale în această privință);

· să asigure informarea cetățenilor și a mediului de afaceri în privința normelor și a procedurilor naționale relevante (în cooperare cu instrumentele și rețelele relevante existente, cum ar fi Rețeaua întreprinderilor europene și Rețeaua centrelor europene ale consumatorilor);

· să ofere îndrumare și să promoveze bunele practici în rândul autorităților administrative relevante;

· să detecteze problemele și obstacolele care stau în calea unei funcționări eficace a pieței unice în țara lor și să colecteze date în această privință;

· să îndeplinească rolul de punct de contact pentru instituțiile UE.

Aceste entități ar putea primi și responsabilitatea oferirii de asistență de prim resort în cazul încălcării unor drepturi (v. mai sus).

Comisia va înființa o rețea europeană formată din aceste entități naționale, prin acordarea unui nou mandat Comitetului său consultativ pentru piața internă – o entitate deja existentă – pentru a examina aspecte legate de integrarea și guvernanța pieței unice și prin utilizarea platformelor online. Le revine, desigur, statelor membre să decidă în privința formei instituționale a unei astfel de entități și în privința integrării acesteia în cadrul instituțional existent.

În vederea îmbunătățirii în continuare a felului în care sunt concepute, transpuse, implementate și puse în aplicare normele pieței unice, statele membre trebuie să coopereze între ele și cu Comisia pentru a se asigura că:

· cadrul juridic al pieței unice este de cea mai bună calitate și funcționează cu eficacitate la nivel practic;

· sunt disponibile informații prezentate într-o manieră accesibilă în privința drepturilor aferente pieței unice și a modului în care se poate beneficia de acestea;

· agenții economici și cetățenii pot îndeplini prin mijloace electronice formalitățile administrative necesare pentru exercitarea drepturilor lor ținând de piața unică;

· administrațiile care au nevoie să comunice între ele dispun de o conexiune electronică;

· la nivel național există centre funcționale de asistență de prim resort, cărora li se pot adresa agenții economici și cetățenii atunci când întâmpină probleme legate de piața unică („centrele SOLVIT de a doua generație”);

· există căi de atac rapide și eficace pentru toate problemele legate de piața unică;

· se înființează o rețea națională de „centre pentru piața unică"pentru monitorizarea și supravegherea eforturilor de îmbunătățire a funcționării pieței unice.

Comisia va monitoriza progresul înregistrat de toate aceste acțiuni și va măsura periodic performanțele.

Concluzie

Piața unică este motorul creșterii în UE, dar și un reper pentru angajamentul statelor membre în direcția reformelor structurale. Pe lângă reînnoirea eforturilor în direcția reformei la nivelul UE, asigurarea unor performanțe maxime ale pieței unice necesită o modificare de abordare în ceea ce privește guvernanța acesteia. Aceasta înseamnă reinstaurarea unei supervizări politice la cel mai înalt nivel, abandonând distincțiile artificiale între ceea ce se întreprinde la nivelul UE și ceea ce se întreprinde la nivelul statelor membre și elaborând instrumente mai eficiente care să garanteze că piața unică își îndeplinește scopul pentru cetățeni și pentru agenții economici.

Comisia invită statele membre să ia măsurile necesare pentru implementarea acestor acțiuni și să se conformeze obiectivelor propuse în prezenta comunicare.

Comisia va lucra în parteneriat cu statele membre, sprijinindu-le în această direcție și va prezenta, pe lângă celelalte măsuri stabilite în prezenta comunicare, un prim raport privind integrarea pieței unice și implementarea prezentei comunicări în cadrul analizei anuale a creșterii pe anul 2013.

Anexă

Domenii-cheie și acte legislative care necesită o atenție deosebită

Piața unică are o contribuție importantă la creștere și la ocuparea forței de muncă în Europa. Cu toate acestea, analizele arată că beneficiile rezultate din crearea pieței unice ar putea fi semnificativ mai mari dacă s-ar elimina obstacolele și barierele transfrontaliere rămase. Situația este totuși diferită de la un sector la altul[24]. Pentru realizarea unor progrese rapide, Comisia propune ca eforturile să se concentreze pe sectoarele sau aspectele orizontale în care un grad mai mare de integrare a pieței (și, prin urmare, o mai bună funcționare a pieței unice) are cele mai mari șanse de a genera beneficii maxime în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă la nivelul întregii UE.

Pe baza analizei economice, domeniile-cheie identificate pentru perioada 2012-2013 sunt sectorul serviciilor (inclusiv comerțul cu amănuntul și cu ridicata, serviciile pentru întreprinderi, construcțiile și serviciile de intermediere financiară), cel al transporturilor, economia digitală și sectorul energiei. Acțiunile-cheie incluse în Actul privind piața unică trebuie adăugate la această listă, deoarece sunt considerate măsuri-cheie pentru stimularea creșterii, a ocupării forței de muncă și a încrederii și au impact orizontal asupra unei mai bune funcționări a pieței unice.

Prezenta anexă descrie modul în care Comisia a identificat domeniile-cheie pentru perioada 2012-2013. Se prezintă, de asemenea, o listă cu cele mai importante acte legislative aferente acestor domenii, în cazul cărora trebuie făcute eforturi deosebite pentru a asigura transpunerea la timp, aplicarea corectă și respectarea riguroasă.

1.         Metodologia și criteriile utilizate pentru definirea domeniilor-cheie pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice

Pentru definirea domeniilor-cheie, Comisia a recurs la un exercițiu comparativ prin care s-au evaluat performanțele fiecărui sector economic din fiecare țară din cadrul UE27 raportat la nivelul de performanță care poate fi atins potrivit stadiului actual al cunoștințelor, reprezentat de țările cu cele mai bune performanțe din UE[25]. Astfel de exerciții comparative oferă o evaluare inițială a potențialului nevalorificat al pieței unice în funcție de sectoare.

Sectoarele sunt identificate prin aplicarea a patru criterii sau „teste”:

· Comparația producției: acest test utilizează o selecție de indicatori-cheie cantitativi, având ca obiect factorii implicați în producția de bunuri și servicii, pentru identificarea sectoarelor cu cel mai ridicat potențial nevalorificat de generare a creșterii, prin evaluarea performanțelor comparativ cu economia semnificativă care prezintă cele mai bune performanțe în sectorul respectiv. Printre indicatori se numără productivitatea muncii, inovarea, creșterea ocupării forței de muncă și criterii de sustenabilitate.

· Importanța economică: acest test analizează dacă sectorul este suficient de semnificativ din punctul de vedere al volumului economic pentru a avea un impact semnificativ asupra creșterii dacă s-ar combate cauzele de profunzime ale nevalorificării potențialului acestuia.

· Factori dinamici: acest test vizează să analizeze dacă sectorul pare să fi început deja exploatarea potențialului nevalorificat, pe baza unor factori cum ar fi capacitatea sectorului de creștere a ocupării forței de muncă și posibilitatea unei convergențe cu nivelurile reper de productivitate a forței de muncă;

· Factori care țin de piața unică: acest test vizează să stabilească dacă există dovezi că ameliorările pieței unice ar putea beneficia de exploatarea unui potențial nevalorificat. Se examinează aspecte cum ar fi existența unor acte legislative sau reglementări disparate la nivelul diverselor state membre, satisfacția consumatorilor, concurența sau lipsa acesteia, integrarea piețelor interne sau lipsa acesteia, scăderea pe termen lung a cererii și inițiativele de politică existente.

După aplicarea acestor patru teste la cele 67 de sectoare economice (astfel cum sunt definite în „clasificarea statistică a activităților economice din cadrul Comunităților Europene”[26]) care formează economia UE, domeniile care par să prezinte cel mai mare potențial de creștere pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice sunt următoarele:

· servicii (inclusiv comerțul cu amănuntul și cu ridicata, servicii pentru întreprinderi și construcții);

· servicii de intermediere financiară;

· transporturi (feroviare, rutiere, aviatice și maritime);

· economia digitală (inclusiv dezvoltarea rețelelor de bandă largă și a comerțului electronic).

În plus, Comisia consideră că sectorul energetic trebuie considerat o piață-cheie în cadrul politicilor ținând de piața unică, din cauza rolului său strategic de industrie catalizatoare, care furnizează un serviciu esențial celorlalte sectoare ale economiei.

Metodologia utilizată pentru definirea domeniilor-cheie va fi reexaminată periodic, printre altele în contextul semestrului european.

2.         Lista actelor legislative esențiale

În toate domeniile-cheie menționate mai sus s-au adoptat sau sunt pe punctul de a fi adoptate acte destinate să aducă îmbunătățiri pieței unice. În tabelul de mai jos sunt enumerate actele legislative esențiale din aceste sectoare, cu alte cuvinte acte care trebuie să fie corect implementate, transpuse și puse în aplicare pentru a garanta valorificarea integrală a potențialului de creștere al pieței unice în aceste sectoare.

Comisia consideră că este necesară intensificarea eforturilor și a angajamentelor atât din partea statelor membre, cât și din partea sa, pentru a determina funcționarea la potențial maxim a pieței unice. Pentru fiecare dintre actele legislative enumerate mai jos, se dau explicații privind modul în care Comisia intenționează să conlucreze cu statele membre pentru a asigura o implementare adecvată. În cazurile în care acest lucru este necesar, Comisia va recurge, de asemenea, la competențele sale de executare pentru a asigura o conformare deplină.

Domeniu-cheie || Act juridic || Măsură propusă

Servicii || Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne || În vederea remedierii deficiențelor în materie de implementare și aplicare a Directivei privind serviciile identificate în comunicarea referitoare la servicii, Comisia va acționa pe mai multe fronturi, inclusiv prin întâlniri bilaterale, întâlniri de evaluare inter pares implicând grupuri mici de state membre și recomandări specifice fiecărei țări.

Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Directivei 97/67/CE cu privire la realizarea integrală a pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității || Un număr de șapte state membre nu au transpus Directiva privind serviciile poștale (cu termen de transpunere la sfârșitul lui 2012). Majoritatea statelor membre au prezentat proiecte de acte legislative pentru verificări informale. Pentru a asigura implementarea corectă a directivei, Comisia desfășoară verificări sistematice ale conformității legislației adoptate. În plus, Grupul autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor poștale (GARSP) va continua schimbul de informații și de bune practici privind aspecte legate de implementare.

Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale || Comisia va continua discutarea implementării corecte și a funcționării practice a directivei în cadrul Grupului de coordonatori naționali, încurajând, printre altele, schimbul de bune practici. Grupul de coordonatori naționali va continua monitorizarea performanțelor, inclusiv prin urmărirea rezultatelor exercițiului de verificare a performanțelor.

Directiva 2011/7/UE A Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale || Comisia oferă asistență sporită pentru transpunerea benevolă înainte de expirarea termenului de 16 martie 2013 și a formulat de două ori apeluri către statele membre pentru ca acestea să își intensifice eforturile de adoptare a măsurilor naționale de transpunere. În plus, a fost înființat un Grup de experți privind combaterea întârzierii efectuării plăților, iar la nivelul Uniunii se va lansa o campanie de informare.

Servicii de intermediere financiară || Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a societăților de investiții („Directiva privind cerințele de capital”) – COM(2011)453, 20.7.2011. || Comisia va promova utilizarea activă a instrumentului informatic Your questions on legislation pentru a acorda asistență statelor membre în materie de transpunere a directivei. Se vor desfășura întruniri cu statele membre și Autoritatea bancară europeană pentru facilitarea transpunerii. Comisia va organiza, de asemenea, ateliere și va desfășura verificări sistematice ale conformității legislației.

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții („Regulamentul privind cerințele de capital”) – COM(2011)452, 20.7.2011. || Comisia va promova utilizarea activă a instrumentului informatic Your questions on legislation pentru a ajuta statele membre la implementarea regulamentului. Se vor desfășura întruniri cu statele membre și Autoritatea bancară europeană având ca obiect implementarea regulamentului.

Regulamentul nr. 260/2012/UE al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului CE/924/2009 Text cu relevanță pentru SEE („Regulamentul privind data-limită a SEPA”). || Vor avea loc ateliere tehnice în cadrul Consiliului SEPA. Comisia va monitoriza acțiunile însoțitoare ale statelor membre (de exemplu campaniile de informare) prin intermediul Comitetului pentru balanța de plăți și al Eurosistem, în strânsă cooperare cu BCE. Aspectele tehnice vor fi discutate împreună cu participanții de pe piață (de exemplu în cadrul Grupului de experți în piața sistemelor de plată). Adoptarea noilor standarde de plată de către administrațiile publice va fi măsurată anual (iar aceste măsurători vor fi făcute publice prin intermediul internetului).

Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) || Proiectul de „Directivă Omnibus” (propunerea COM(2012) 217 final din 16 mai 2012) extinde termenul de transpunere la 30 iunie 2013. Comisia elaborează în prezent instrument informatic pentru monitorizarea transpunerii Directivei Solvabilitate II de către statele membre și pentru urmărirea implementării acesteia. În a doua jumătate a lui 2013 se va desfășura un seminar implicând statele membre și AEAPO, referitor la transpunerea Directivei Solvabilitate II de către statele membre.

Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori. || Comisia a elaborat îndrumări care le vor permite statelor membre să utilizeze aspecte tehnice din directivă într-o manieră mai bine armonizată. Termenul de transpunere a fost 12 mai 2010, iar în prezent Comisia întreprinde verificări sistematice ale transpunerii. Este în curs de desfășurare un studiu economic și juridic pentru pregătirea raportului privind implementarea pe anul 2013.

Transporturi || Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cu modificările aduse de Directiva 2006/38/CE din 17 mai 2006. || Datele-cheie pentru transpunere sunt 2008 și 2013. Comisia va intensifica, într-un stadiu incipient, întrunirile bilaterale cu statele membre care implementează noi sisteme de taxare. În 2013, Comisia va conlucra cu comitetul relevant pentru elaborarea de note de îndrumare în vederea promovării unei implementări mai uniforme.

Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunității. || Datele-cheie pentru transpunere sunt 2006 și octombrie 2012. Comitetul pentru taxarea electronică își va intensifica activitatea. Comisia va implementa o monitorizare mai strictă pe baza articolului 258 din TFUE și a articolului 7h din Directiva 1999/62/CE și va promova schimbul de bune practici prin intermediul grupurilor de experți și a unui site web specializat.

Primul pachet feroviar: Directiva 2001/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 de modificare a Directivei 91/440/CEE a Consiliului privind dezvoltarea rețelei feroviare comunitare. Directiva 2001/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2011 de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind dezvoltarea rețelei feroviare comunitare. Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță. || Comisia va organiza reuniuni ad-hoc cu toate statele membre pentru a explica modul de implementare a primului pachet feroviar.

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea spațiului feroviar unic european (Reformare) – COM(2010) 475, 17.9.2010. || Ca parte a asistenței acordate pentru transpunere, Comisia va adopta norme de implementare care să asigure aplicarea uniformă a directivei.

Al patrulea pachet feroviar: Propunere legislativă de revizuire a Regulamentului 881/2004 privind înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate și de modificare a dispozițiilor în materie de autorizare pe tipuri și de certificare din directivele privind siguranța și interoperabilitatea. Propunere legislativă privind accesul la piața feroviară, implicând adaptarea adecvată a acquis-ului existent privind accesul pe piața feroviară (primul pachet feroviar cu modificările ulterioare). Revizuirea Regulamentului privind contractele de servicii publice (Regulamentul CE 1370/2007). || După adoptarea propunerilor (preconizată a avea loc înainte de sfârșitul anului 2012), Comisia intenționează să lanseze un studiu de evaluare a eficacității implementării măsurilor propuse (reducerea costurilor și a duratei procesului de autorizare pentru materialul rulant, facilitarea accesului pe piață pentru noi întreprinderi feroviare). În acest context, Comisia va examina, de asemenea, implementarea Regulamentului 1370/2007, în varianta revizuită. În particular, Comisia va desfășura o analiză a impactului asupra pieței al noii reglementări planificate, care vizează impunerea de proceduri concurențiale de licitație pentru contractele de servicii publice feroviare. Comisia va organiza ateliere pentru a promova schimbul de bune practici.

Directiva 2009/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 privind tarifele de aeroport. || Comisia va realiza verificări ale conformității caz cu caz și va prezenta un raport în 2013 privind stadiul transpunerii în statele membre.

Regulamentul Comisiei (UE) nr. 691/2010 din 29 iulie 2010 de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2096/2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană. || Comisia va adopta o recomandare privind implementarea planurilor și a obiectivelor de performanță în iunie 2012. Monitorizarea, studiul comparativ și evaluarea performanțelor serviciilor de navigație aeriană și a funcțiilor de rețea se vor realiza cu asistența Organismului independent de evaluare a performanței. Comisia va adopta în decembrie 2012 o recomandare privind monitorizarea, oferind îndrumări statelor membre în privința obligației acestora de a monitoriza implementarea corectă a planurilor de performanță. Comisia va publica în 2013 un raport privind implementarea planurilor și obiectivelor de performanță. Tot în 2013 se vor stabili obiective la nivelul UE pentru cea de a doua perioadă de referință (2015-2019). După cum s-a prevăzut în regulamentul privind performanța, Comisia (prin intermediul procedurii comitetelor) va modifica la începutul lui 2013 regulamentele privitoare la performanță și la taxare pentru a extinde sistemul de îmbunătățire a performanțelor astfel încât acesta să se aplice de la o poartă de îmbarcare la următoarea, stabilind obiective în toate cele patru domenii-cheie de performanță (capacitate, raport cost/beneficii, siguranță și mediu).

Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturile statelor membre. || Data de transpunere este 19 mai 2012. Comisia își va intensifica cooperarea cu statele membre la nivelul întregului proces de implementare a ghișeului unic național (a cărui finalizare este programată pentru 1 iunie 2015). În particular, un grup de experți din statele membre oferă îndrumări privind transpunerea din punctul de vedere al coordonării implementării, precum și al aspectelor tehnice detaliate (sisteme și proceduri informatice). Grupul promovează bunele practici și prezintă rezultate ale implementării. Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă oferă asistență tehnică grupului. Statele membre mai primesc asistență și prin intermediul unui proiect de cercetare din cadrul PC7 (eMar). Rezultatele sunt puse la dispoziția grupului de experți din statele membre, oferind astfel statelor membre un instrument pentru pregătirea implementării. În cadrul cererii de propuneri pentru TEN-T pe anul 2012 este planificat pentru luna noiembrie 2012 un proiect pilot de implementare a ghișeelor unice naționale. Un consorțiu format din 17 state membre și-a exprimat interesul pentru prezentarea unei oferte.

Decizia nr. 661/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (reformare). || Coordonatorii europeni oferă sprijin statelor membre pentru implementarea cu succes și la timp a proiectelor prioritare. Conferințele anuale din ciclul Zilele TEN-T oferă ocazia pentru schimbul de bune practici (următoarea conferință este preconizată pentru toamna lui 2012).

Regulamentul (CE) nr. 680/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice. || Comitetul TEN-T este pe punctul de a adopta Programele de lucru anuale și multianuale prin care se stabilesc prioritățile de finanțare. Cererile de propuneri vor fi lansate în 2012 și 2013 și va fi lansată o procedură pentru selectarea proiectelor, vizând pregătirea instrumentului Conectarea Europei după anul 2013. În acest context, Comisia intenționează să organizează sesiuni informative de câte o zi și va pune la dispoziție servicii de monitorizare și de asistență pentru elaborarea unei rezerve de proiecte.

Inițiativa „Project Bonds” Europa 2020, care va modifica Regulamentul (CE) nr. 680/2007 (menționat mai sus). || Programul anual de lucru TEN-T 2012 va fi modificat în al treilea trimestru din 2012 pentru a oferi finanțare instrumentului de garantare a creditelor pentru proiectele TEN‑T (LGTT), în vederea finanțării fazei pilot a proiectului „Project Bonds”. Comisia va colabora cu BEI la identificarea și selectarea proiectelor pentru faza pilot a acestor obligațiuni de proiect. La mijlocul anului 2013 se vor realiza studii pentru raportul interimar privind faza pilot a inițiativei „Project Bonds”.

Piața unică digitală || Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale comerțului electronic. || Este în curs de desfășurare o evaluare aprofundată a transpunerii și a implementării directivei (raportul final fiind așteptat în august 2012). Pe baza rezultatelor studiului, Comisia va lua măsurile care se impun. Va continua activitatea grupului de experți din statele membre înființat prin directivă, pentru a ajuta la elaborarea unei oferte transfrontaliere licite de produse și servicii online.

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor personale și libera circulație a acestor date COM(2012)11, 25.1.2012. || La adoptarea regulamentului, Comisia va asista statele membre pentru a asigura implementarea aplicarea corectă la nivel concret a acestuia.

Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului. || Comisia oferă asistență intensificată pentru transpunere prin reuniuni ale experților din statele membre și prin elaborarea de orientări care să ajute entitățile responsabile cu punerea în aplicare la implementarea cerințelor de informare stabilite prin Directiva 2011/83/UE în domeniul digital.

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Legislația europeană comună în materie de vânzare – COM(2011) 635, 11.10.2011. || La adoptarea regulamentului, Comisia va asista statele membre pentru a asigura implementarea și aplicarea corectă la nivel concret a acestuia.

Energie || Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (Directiva privind energia electrică). || Data de transpunere a fost 3 martie 2011. Este în curs de desfășurare o analiză aprofundată a măsurilor deja notificate. Cu toate acestea, un număr de 13 state membre nu au transpus încă integral directiva, iar Comisia adoptă măsurile care se impun. Comisia va continua, de asemenea, să discute implementarea corectă și funcționarea practică a directivei cu autoritățile naționale, inclusiv cu autoritățile naționale de reglementare din domeniul energiei.

Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (Directiva privind gazele naturale). || Data de transpunere a fost 3 martie 2011. Este în curs de desfășurare o analiză aprofundată a măsurilor notificate. Cu toate acestea, un număr de 12 state membre nu au transpus încă integral directiva, iar Comisia adoptă măsurile care se impun. Comisia va continua, de asemenea, să discute implementarea corectă și funcționarea practică a directivei cu autoritățile naționale, inclusiv cu autoritățile naționale de reglementare din domeniul energiei.

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului. || Directiva a fost transpusă în toate statele membre. Cu toate acestea, sunt în curs de examinare un număr semnificativ de plângeri, care indică existența unor posibile probleme legate de conformitate. Implementarea directivei este discutată periodic cu statele membre, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul acțiunilor concertate. Comisia pregătește un raport care se concentrează pe progresele realizate de statele membre în materie de implementare a obiectivelor naționale indicative respective. Cu toate acestea, vor fi abordate și aspecte mai generale legate de implementare. Propunerea de Directivă privind eficiența energetică vizează detalierea anumitor dispoziții din Directiva 2006/32/CE, astfel încât să fie ușurată implementarea acesteia din urmă.

|| Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare) || Date de transpunere: 9 iulie 2012 și 9 ianuarie 2013 (în funcție de dispoziții). Comisia va realiza verificări sistematice ale transpunerii după expirarea termenelor. Se va oferi asistență pentru implementare sub forma unor documente de îndrumare, a reuniunilor bilaterale cu statele membre și a reuniunilor grupurilor de experți.

Măsuri propuse de Comisia Europeană în temeiul Actului privind piața unică I, cărora Parlamentul European și Consiliul s-au angajat să le acorde prioritate și pentru care Comisia își va intensifica asistența pentru transpunere și/sau pentru implementare:

1. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene cu capital de risc, 7.12.2011 COM(2011) 860 final 2011/0417 (COD)

2. Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de amendare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne, 19.12.2011 COM(2011) 883 final 2011/0435 (COD)

3. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet, 13.4.2011 COM(2011) 215 final 2011/0093 (COD)

4. Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum), 29.11.2011 COM(2011) 793 final 2011/0373 (COD) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (Regulament privind SOL în materie de consum) 29.11.2011 COM(2011) 794 final 2011/0374 (COD)

5. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind standardizarea europeană și de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/105/CE și 2009/23/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, 1.6.2011 COM(2011) 315 final 2011/0150 (COD)

6. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei, 19.10.2011 COM(2011) 665 final 2011/0302 (COD) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE, 19.10.2011 COM/2011/0658 final - 2011/0300 (COD) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, 19.10.2011 COM/2011/0650 final - 2011/0294 (COD). Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri transeuropene de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE, 19.10.2011 COM/2011/0657 final - 2011/0299 (COD)

7. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă 4.6.2012 COM/2012/238

8. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene de antreprenoriat social, 7.12.2011 COM(2011) 862 final 2011/0418 (COD)

9. Propunere de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, 13.4.2011 COM(2011) 169 final 2011/0092 (CNS)

10. Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind executarea Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, Bruxelles, 21.3.2012 COM(2012) 131 final 2012/0061 (COD) Propunere de Regulament al Consiliului privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în cadrul libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, 21.3.2012 COM(2012) 130 final 2012/0064 (APP)

11. Propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele aferente ale anumitor tipuri de întreprinderi, 25.10.2011 COM(2011) 684 final 2011/0308 (COD)

12. Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice, 20.12.2011 COM(2011) 896 final 2011/0438 (COD)

[1]       Document de lucru al serviciilor Comisiei „Asigurarea funcționării pieței unice Bilanț anual de guvernanță 2011”, SWD(2012)25 final, 24.2.2012.

[2]       A se vedea, de exemplu, documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Piața unică în ochii oamenilor: un instantaneu al principalelor 20 de preocupări ale cetățenilor și întreprinderilor” (SEC(2011)1003 final, 16.8.2011.

[3]       Comunicare privind implementarea Directivei privind serviciile: un parteneriat pentru reînnoirea creșterii în sectorul serviciilor 2012-2015, COM(2012)261

[4]       Raport al Grupului la nivel înalt în materie de sarcini administrative constituit din diverse părți interesate cu statut independent, 15 noiembrie 2011.

[5]       Rezoluția Parlamentului European din 6 aprilie 2011 referitoare la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice (2010/2289 INI) și Rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2010 referitoare la oferirea unei piețe unice consumatorilor și cetățenilor (2010/2011 INI).

[6]       Deficitul de transpunere măsoară numărul de directive care nu au fost transpuse la timp.

[7]       Deficitul de conformitate măsoară numărul de directive împotriva cărora s-au deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe motive de neconformitate.

[8]       Având în vedere importanța acestora pentru creștere, Comisia consideră că, în cazul noilor acte legislative incluse în anexă, statele membre trebuie să accepte să meargă mai departe de acordul reflectat în Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (2011/C 369/02).

[9]       Calculată de la data la care Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere până la finalizarea fazei precontencioase.

[10]     Ținând cont de faptul că în anumite cazuri complexe o perioadă de implementare mai lungă poate fi justificată (a se vedea Cazul C-278/01, Comisia/Spania, 25 noiembrie 2003, în special punctul 43 și următoarele)

[11]     A se vedea Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor - Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor”, COM(2011) 803 final, 23.11.2011.

[12]     A se vedea Recomandarea Comisiei din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice (2009/524/CE) și Comunicarea „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii: Împreună pentru o nouă creștere”, COM(2011) 206 final, 14.4.2011.

[13]     A se vedea comunicarea „Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană”, COM(2010) 543 final, 8.10.2010 și Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (2003/C 321/01).

[14]     A se vedea Raportul „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor”, mai sus.

[15]     De exemplu Forumul cetățenilor pe teme de energie.

[16]     În acest scop, statele membre trebuie să dezvolte în continuare ghișeele unice, a se vedea raportul privind implementarea în sectorul serviciilor, adoptat astăzi.

[17]     A se vedea Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne, COM(2011) 522.

[18]     A se vedea, de asemenea, Programul privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009.

[19]     A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Consolidarea rezolvării eficace a problemelor la nivelul pieței unice – Deblocarea întregului potențial al SOLVIT cu ocazia celei de a 10-a aniversări a acestuia”, SWD(2012) 33 final, 24.2.2012.

[20]     A se vedea Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială; Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a disputelor în care sunt implicați consumatorii – COM(2011) 793 final.

[21]     A se vedea Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind soluționarea online a disputelor în care sunt implicați consumatorii – COM(2011) 794 final.

[22]     Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă.

[23]     A se vedea Recomandarea Comisiei din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice – 2009/524/CE.

[24]             Monitorizarea pieței produselor, Comisia Europeană, Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (2010b).

[25]             O prezentare cuprinzătoare a metodologiei propuse și a rezultatelor cuantificate ale acesteia va fi inclusă în studiul privind „costul inexistenței Europei”, care are ca beneficiar Comisia și la care lucrează în prezent London Economics și PWC, sub supravegherea tehnică a BEPA, studiu care urmează să fie publicat în toamna lui 2012.

[26]     Clasificarea NACE, nivelul cu două cifre.