COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind încheierea unui acord interguvernamental referitor la operațiunile Programului european de monitorizare a Pământului (GMES) din 2014 până în 2020 /* COM/2012/0218 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI
COMITETUL REGIUNILOR privind încheierea unui acord
interguvernamental referitor la operațiunile Programului european de
monitorizare a Pământului (GMES) din 2014 până în 2020 (Text cu relevanță pentru SEE) 1. Introducere Obiectivul programului GMES este de a dezvolta
o capacitate europeană de observare a Pământului de înaltă
calitate. Într-un moment în care partenerii internaționali ai UE investesc
puternic în astfel de capacități, un răspuns coordonat din
partea UE este de importanță strategică. Ca atare, serviciile
GMES vor aduce beneficii pentru o gamă largă de politici europene.
Programul reprezintă, de asemenea, un potențial important în materie
de creștere economică și de creare de locuri de muncă, în
conformitate cu strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii. Viitorul program GMES: situația
actuală În comunicarea sa intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[1], Comisia a propus finanțarea Programului european de monitorizare
a Pământului (GMES) în afara următorului cadru financiar multianual
(CFM), ținând cont de limitele bugetului UE pentru finanțarea acestui
tip de proiect de mare amploare. Cu toate acestea, Comisia este ferm
hotărâtă să asigure succesul programului GMES și, în acest
context, a adoptat, în noiembrie 2011, o comunicare[2] care
prezintă principalele elemente pentru definirea guvernanței adecvate
și a finanțării pe termen lung a programului GMES începând cu
anul 2014. În special, Comisia a propus instituirea unui
fond GMES specific, cu contribuții financiare din partea tuturor celor 27
de state membre ale UE, pe baza venitului lor național brut (VNB), conform
unui model similar celui ales în cazul Fondului european de dezvoltare. O
astfel de soluție implică încheierea unui acord interguvernamental
între statele membre ale UE, reunite în cadrul Consiliului. Gestionarea
fondului ar trebui delegată Comisiei. La 16 februarie 2012, Parlamentul European a
adoptat o rezoluție privind viitorul programului GMES, exprimând o
preferință pentru finanțarea GMES în cadrul CFM. Comunicarea a
fost, de asemenea, dezbătută în cadrul Consiliului, în special în
ceea ce privește chestiunea finanțării prin intermediul unui
fond interguvernamental, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie. Riscuri legate de eventualele întârzieri De la lansarea sa în 1998, programul GMES nu a
înregistrat depășiri de costuri sau întârzieri semnificative. Cu
toate acestea, o eventuală întrerupere a operațiunilor ar fi în
detrimentul utilizatorilor și ar pune în pericol investițiile
realizate până în prezent și credibilitatea programului. În plus, ea
ar conduce la depășiri de costuri. În cadrul fazei pre-operaționale,
serviciile GMES au permis sinergii importante între investițiile
naționale sau regionale. De la începutul anului 2012, două servicii
GMES sunt operaționale: serviciul de monitorizare a teritoriului și
serviciul de intervenții de urgență, care sunt de acum utilizate
de respectivele lor comunități de utilizatori. O întrerupere în
asigurarea acestor servicii ar crea un grav deficit de informații și
ar avea un impact negativ asupra activităților utilizatorilor. Acest
lucru ar fi valabil și pentru celelalte servicii GMES furnizate în
calitate de servicii pre‑operaționale, precum serviciile de
monitorizare a mediului marin și a mediului atmosferic sau serviciile de
securitate și de monitorizare a schimbărilor climatice care se
află încă în faza de dezvoltare. În acest sens, incertitudinile
actuale în ceea ce privește pregătirea fazei operaționale
obstrucționează deja mobilizarea părților interesate, fie
că este vorba despre actori din domeniul protecției civile sau a
mediului, de comunități științifice sau de întreprinderi
private, în special de IMM-urile care asigură serviciile în aval. Incertitudinile legate de faza
operațională riscă, de asemenea, să provoace
dificultăți în ceea ce privește implementarea componentei
spațiale, ai cărei primi trei sateliți „santinelă” vor fi
gata de lansare în 2013. În aprilie 2012, Consiliul Agenției Spațiale
Europene (ASE) a pus sub semnul întrebării oportunitatea de a autoriza
lansarea lor înainte de a obține o mai mare claritate în ceea ce
privește operațiunile și acordurile instituționale
viitoare. Amânarea lansării ar conduce la costuri suplimentare
semnificative, legate în special de stocarea sateliților în condiții
adecvate. În plus, având în vedere recenta pierdere a satelitului ENVISAT[3], a cărui funcționare
a fost mult mai îndelungată decât durata sa de viață
nominală, este cu atât mai urgent, pentru utilizatorii europeni, să
dispună de datele sateliților „santinelă”. Deși poziția Comisiei în ceea ce
privește finanțarea GMES în afara cadrului financiar multianual nu
s-a schimbat, ea rămâne angajată să sprijine statele membre în
ceea ce privește încheierea acordului interguvernamental necesar și
să elaboreze în timp util regulamentele necesare pentru operațiunile
GMES, pentru a evita orice întrerupere a programului. Încheierea unui acord interguvernamental, însoțit
de un regulament de punere în aplicare a acordului respectiv și de un
regulament financiar, va necesita un anumit timp. Întrucât aceste texte trebuie
să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014, Comisia îndeamnă statele
membre să înceapă pregătirea acordului interguvernamental
fără întârziere. Pentru a facilita discuțiile în curs,
anexa la prezenta comunicare include un proiect mai detaliat al principalelor
elemente ale unui acord interguvernamental, care poate servi drept bază de
negociere. 2. Fondul GMES În comunicarea sa din noiembrie 20112,
Comisia a confirmat că pachetul financiar maxim necesar pentru
activitățile legate de programul GMES între 2014 și 2020 este de
5 841 de milioane EUR în prețuri constante. Printre posibilele soluții de
finanțare a GMES, au fost explorate până în prezent trei
opțiuni, aflate toate în afara cadrului financiar începând din 2014: un
fond GMES specific (similar modelului ales în cazul Fondului european de
dezvoltare), o cooperare sporită (care ar implica statele membre puternic
interesate de program) și, în sfârșit, participarea industriei, caz
în care responsabilitățile și finanțarea ar fi
împărțite cu actorii economici. În evaluarea sa, Comisia a indicat,
de asemenea, că nu este în favoarea ultimelor două opțiuni,
deoarece, pe de o parte, cooperarea sporită ar presupune un risc pentru
dimensiunea UE-27 a programului și, pe de altă parte, experiența
acumulată cu proiectul Galileo a demonstrat deja că atragerea și
reținerea sectorului privat ar fi dificilă pe termen scurt și nu
ar fi în conformitate cu interesul pentru binele public al programului. Din aceste motive, Comisia a propus
instituirea unui fond GMES specific. Acest fond ar trebui să se bazeze pe
contribuțiile tuturor celor 27 de state membre. Deși aceasta este o decizie
care ține, în final, în exclusivitate de competența statelor membre,
Comisia invită toate statele membre să participe la acest efort,
pentru a asigura și a consolida dimensiunea europeană a programului
GMES. În acest sens, ar fi necesară încheierea
unui acord interguvernamental între toate statele membre ale UE, reunite în
cadrul Consiliului. Elementele principale ale unui astfel de acord sunt expuse
mai detaliat în anexa la prezenta comunicare. Acordul interguvernamental ar specifica
contribuțiile financiare ale tuturor celor 27 de state membre ale UE, pe
baza venitului lor național brut (VNB) pentru perioada cuprinsă între
1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. El ar institui „Consiliul GMES”
drept principal organism de control al fondului, abilitat în principal să
adopte bugetul general, să aprobe execuția bugetului și
conturile din anul precedent, precum și încheierea oricărui acord cu
statele membre, cu țările terțe, cu organizațiile internaționale
guvernamentale și neguvernamentale sau cu organizațiile
naționale din statele membre. Pentru a asigura continuitatea programului,
anumite dispoziții ale Fondului GMES ar trebui să se aplice cu titlu
provizoriu de la 1 ianuarie 2014, în așteptarea ratificării de
către cele 27 de state membre. 3. Instituirea fondului GMES Primă etapă în cadrul punerii în
aplicare a programului GMES dincolo de anul 2013, acordul interguvernamental ar
trebui să fie completat, în ceea ce privește modalitățile
de execuție detaliate, de un regulament de punere în aplicare. Regulamentul referitor la operațiunile
GMES ar trebui să conțină norme care să asigure o furnizare
continuă de date și de informații precise și fiabile în
materie de mediu, schimbări climatice și probleme de securitate
către factorii de decizie politică ai UE și ai statelor sale
membre. El ar trebui să contribuie, de asemenea, la stabilitatea
economică și la creștere, stimulând aplicațiile comerciale
în numeroase sectoare prin asigurarea unui acces total și deschis la
informațiile și la datele de observare ale GMES. Acest regulament ar trebui să
stabilească normele aplicabile Fondului GMES în materie de administrare,
de gestionare, de execuție, de contabilitate, de audit și de
descărcare de gestiune. El ar trebui să fie adoptat de Consiliu
și de Parlament, la propunerea Comisiei. El ar trebui să
conțină, de asemenea, dispozițiile referitoare la programarea
și la execuția acțiunilor GMES, inclusiv regulile referitoare la
acordurile de delegare și la atribuirea contractelor și a
subvențiilor. El ar trebui să conțină, de asemenea,
dispoziții adecvate pentru a permite Comisiei să se bazeze pe
competențele terților în ceea ce privește monitorizarea și
controlul punerii în aplicare a GMES. Pentru a asigura durabilitatea GMES, este
important ca, indiferent de structura aleasă, programul GMES să
poată dispune de capacitatea operațională necesară în ceea
ce privește resursele și know-how-ul, precum și de capacitatea
juridică adecvată pentru a face uz de această capacitate
operațională și a efectua acțiunile GMES menite să îndeplinească
obiectivele programului în conformitate cu așteptările
utilizatorilor. 4. Concluzii Având în vedere timpul necesar pentru
pregătirea dispozițiilor necesare pentru faza operațională,
precum și riscul de întrerupere, Comisia: –
îndeamnă statele membre să inițieze
măsurile necesare pentru adoptarea, în timp util, a unui acord
interguvernamental și a unui regulament referitor la operațiunile
programului GMES și –
își reiterează angajamentul de a sprijini
statele membre în acest proces. Anexă Elemente
principale ale unui proiect de ACORD INTERGUVERNAMENTAL privind
instituirea unui fond interguvernamental pentru Programul european de
monitorizare a Pământului (GMES) pentru perioada 2014-2020 între reprezentanții
guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind
finanțarea Programului european de monitorizare a Pământului (GMES)
pentru perioada 2014 – 2020 REPREZENTANȚII
GUVERNELOR STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE, REUNIȚI ÎN CADRUL
CONSILIULUI, întrucât: (1) [Se începe cu majusculă
…]. (2) [Se începe cu majusculă
…]. (3) [Se începe cu majusculă
…]. CONVIN DUPĂ CUM
URMEAZĂ: Instituirea Fondului GMES 1. Prin prezentul acord, statele
membre instituie între ele un fond pentru finanțarea Programului european
de monitorizare a Pământului (programul GMES), denumit în continuare
„Fondul GMES”. 2. Fondul GMES va finanța
toate operațiunile și acțiunile programului GMES. În acest scop,
el poate utiliza toate instrumentele de finanțare considerate necesare sau
cele mai adecvate pentru a realiza obiectivele GMES. 3. Fondul GMES este reglementat
de un regulament de stabilire a normelor aplicabile în materie de administrare,
de gestionare, de execuție, de contabilitate, de descărcare de
gestiune și de audit. Acest regulament este adoptat de Consiliu și de
Parlament, la propunerea Comisiei. 4. Regulamentul respectiv
cuprinde dispozițiile referitoare la funcționarea Fondului GMES
și la programarea și execuția acțiunilor GMES, inclusiv
normele care reglementează delegarea de competențe Comisiei, normele
privind acordurile de delegare în favoarea unor agenții reglementate de
dreptul Uniunii, a unor organisme instituite de Comunități și a
altor organisme specializate ale Uniunii, a unor organisme de drept public
național sau internațional sau a unor organisme de drept privat
investite cu o misiune de serviciu public, precum și normele referitoare
la atribuirea contractelor și a subvențiilor. 5. În plus, regulamentul prevede
obligațiile de control și de audit ale statelor membre în cadrul
execuției bugetului, precum și responsabilitățile care
decurg din acestea. El stabilește, de asemenea,
responsabilitățile și modalitățile detaliate potrivit
cărora fiecare organism căruia îi sunt delegate competențe de
gestionare a bugetului participă la execuția propriilor sale
cheltuieli. Control și gestionare 6. Fondul GMES este plasat sub
controlul unui Consiliu al GMES, compus din câte un reprezentant numit de
fiecare stat membru și prezidat de Comisie. 7. Gestionarea Fondului GMES îi
este încredințată Comisiei. Comisia asigură execuția
financiară a bugetului aprobat de Consiliul GMES, precum și pe cea a
proiectelor și programelor. 8. Comisia pune în aplicare
acțiunile finanțate de Fondul GMES. În acest sens, ea poate delega
sarcini de execuție: (a)
unor agenții reglementate de dreptul Uniunii; (b)
unor organisme instituite de Comunități
și altor organisme specializate ale Uniunii, cu condiția ca delegarea
să fie compatibilă cu misiunea fiecărui organism definită
în actul de bază; (c)
unor organisme de drept public național sau
internațional sau unor organisme de drept privat investite cu o misiune de
serviciu public, care oferă garanții financiare adecvate și
îndeplinesc condițiile prevăzute în regulamentul de punere în aplicare
a prezentului acord. 9. În acest caz, totuși,
Comisia nu poate delega competențele de care dispune în temeiul tratatelor
sau al prezentului acord atunci când ele presupun o marjă
discreționară importantă, inclusiv efectuarea de alegeri
politice. 10. În scopul recuperării
sumelor plătite necuvenit, deciziile Comisiei se aplică în
conformitate cu articolul 299 din TFUE. Consiliul GMES 11. Consiliul
GMES este împuternicit, cu majoritatea calificată a două treimi din
membrii săi cu drept de vot: (a)
să adopte bugetul general și să
aprobe execuția bugetului și a conturilor din anul precedent,
împreună cu bilanțul activelor și pasivelor Fondului GMES,
după ce a luat notă de raportul de audit extern; (b)
să decidă cu privire la orice măsuri
referitoare la finanțarea programelor, inclusiv prin instrumente
financiare specializate; (c)
să decidă cu privire la
modalitățile și condițiile care reglementează aderarea
unor țări terțe; (d)
să aprobe încheierea oricărui acord cu
statele membre, cu țările terțe, cu organizațiile
internaționale guvernamentale și neguvernamentale sau cu
organizațiile naționale din statele membre. 12. Consiliul GMES este împuternicit, cu majoritatea
simplă a membrilor săi cu drept de vot: (a)
să decidă cu privire la ajustarea
contribuțiilor anuale ale statelor sale membre la Fondul GMES; (b)
să numească auditorii și să
decidă durata numirii lor; (c)
să își adopte propriul regulament de
procedură; (d)
să adopte recomandări către statele
membre privind modificări ale prezentului acord; (e)
să ia orice măsură de gestionare
care nu a fost încredințată Comisiei și care este
justificată de necesitatea de a garanta buna funcționare a Fondului
GMES. 13. Consiliul GMES decide cu
unanimitatea statelor sale membre în ceea ce privește excluderea unui stat
membru, condițiile unei astfel de excluderi, precum și privind dizolvarea
sau lichidarea Fondului GMES. 14. Fiecare stat membru dispune,
în cadrul Consiliului GMES, de un număr de voturi proporțional cu
contribuția sa la Fondul GMES. Totuși, un stat membru nu are drept de
vot în cadrul Consiliului dacă suma contribuțiilor sale restante
depășește suma estimată a contribuțiilor sale pentru
exercițiul financiar curent. Statele membre care se abțin sunt
considerate nevotante. 15. Numărul total de voturi
este de 999, repartizate după cum urmează: Stat membru || Voturi Belgia || 29 Bulgaria || 3 Republica Cehă || 12 Danemarca || 19 Germania || 203 Estonia || 1 Irlanda || 12 Grecia || 17 Spania || 85 Franța || 157 Italia || 126 Cipru || 1 Letonia || 2 Lituania || 2 Luxemburg || 3 Ungaria || 8 Malta || 1 Țările de Jos || 48 Austria || 24 Polonia || 29 Portugalia || 14 România || 10 Slovenia || 3 Slovacia || 6 Finlanda || 15 Suedia || 31 Regatul Unit || 138 Total || 999 16. Prin mandat, Consiliul GMES
poate delega Comisiei, în afara puterilor sale de gestionare, orice alte
competențe necesare, sarcina de a realiza obiectivele GMES și poate
revoca o astfel de delegare. Compoziția Fondului GMES 17. Fondul GMES se ridică la
5 841 de milioane EUR, la prețurile din 2011, finanțate de statele
membre pe baza venitului lor național brut și acoperă perioada
cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Pentru primul an
de activitate, statele membre pun la dispoziție următoarele fonduri
înainte de 30 septembrie 2013: Stat membru || Cheie de contribuție || Contribuție pentru 2014 în EUR[4] Belgia || 2,93% || 24 451 749 Bulgaria || 0,31% || 2 573 644 Republica Cehă || 1,25% || 10 398 781 Danemarca || 1,91% || 15 917 693 Germania || 20,34% || 169 693 249 Estonia || 0,13% || 1 056 893 Irlanda || 1,23% || 10 304 449 Grecia || 1,72% || 14 378 433 Spania || 8,49% || 70 851 816 Franța || 15,72% || 131 203 971 Italia || 12,55% || 104 702 411 Cipru || 0,14% || 1 183 430 Letonia || 0,16% || 1 294 145 Lituania || 0,24% || 2 004 516 Luxemburg || 0,33% || 2 757 700 Ungaria || 0,79% || 6 553 633 Malta || 0,05% || 425 091 Țările de Jos || 4,81% || 40 095 555 Austria || 2,38% || 19 861 219 Polonia || 2,92% || 24 377 945 Portugalia || 1,36% || 11 329 104 România || 1,04% || 8 681 881 Slovenia || 0,28% || 2 363 824 Slovacia || 0,55% || 4 616 893 Finlanda || 1,50% || 12 521 438 Suedia || 3,06% || 25 492 378 Regatul Unit || 13,82% || 115 336 728 Total || 100% || 834 430 583 18. Consiliul GMES decide cu
privire la ajustarea contribuției anuale a statelor membre pentru fiecare
an ulterior, pe baza cheii de repartizare revizuite în conformitate cu
respectivele venituri naționale brute ale statelor membre. Decizia de ajustare
este luată de către Comisie și are forță executorie în
conformitate cu articolul 299 din TFUE. De îndată ce decizia de ajustare
le este notificată, statele membre se angajează să
plătească sumele datorate înainte de 30 septembrie. 19. Creditele financiare ale
Fondului GMES nu mai sunt angajate după data de 31 decembrie 2020, cu
excepția cazului în care Consiliul Uniunii Europene decide altfel în
unanimitate, pe baza unei propuneri a Comisiei. Contribuții la Fondul GMES 20. În fiecare an, Comisia stabilește
și transmite Consiliului GMES, până la 30 septembrie, starea
angajamentelor și a plăților, precum și valoarea
anuală a cererilor de contribuții care trebuie efectuate în
exercițiul bugetar în curs și în următoarele două
exerciții bugetare. 21. Aceste sume depind de
capacitatea de a acorda efectiv resursele propuse. 22. Pe baza unei propuneri a
Comisiei, Consiliul GMES decide, cu majoritate calificată, cu privire la
plafonul corespunzător valorii anuale a contribuțiilor pentru cel
de-al doilea an care urmează propunerii Comisiei (n+2) și, în limita
plafonului stabilit în anul precedent, cu privire la valoarea anuală a
cererilor de contribuții pentru primul an care urmează propunerii
Comisiei (n+1). 23. În cazul în care
contribuțiile nu corespund nevoilor reale ale GMES în cursul
exercițiului financiar în cauză, Comisia prezintă Consiliului
GMES propuneri de modificare a valorilor contribuțiilor, iar acesta din
urmă ia o decizie cu majoritate calificată. 24. Cererile de contribuții
nu pot depăși plafonul menționat la alineatele de mai sus, iar
plafonul nu poate fi mărit, cu excepția cazului în care Consiliul
GMES decide acest lucru cu majoritate calificată, în caz de nevoi speciale
datorate unor circumstanțe excepționale sau neprevăzute. În
acest caz, Comisia și Consiliul GMES asigură corespondența
dintre contribuții și plățile prevăzute. 25. În fiecare an, Comisia
transmite Consiliului GMES, până la 30 octombrie, estimările sale
privind angajamentele, plățile și contribuțiile pentru anul
următor. 26. Modalitățile de
plată a contribuțiilor de către statele membre sunt stabilite în
regulamentul de punere în aplicare a prezentului acord. Alte resurse ale Fondului GMES 27. În cazul în care o nouă
țară aderă la UE, repartizarea contribuțiilor se
modifică printr‑o decizie a Consiliului GMES. 28. Resursele financiare pot fi
ajustate printr-o decizie a Consiliului GMES, care hotărăște cu
majoritate calificată. 29. Orice stat membru poate,
fără a aduce atingere normelor și procedurilor de luare a
deciziilor stabilite în regulament, să furnizeze Comisiei contribuții
menite să sprijine obiectivele GMES. Statele membre pot, de asemenea,
să cofinanțeze proiecte sau programe în cadrul unor inițiative
specifice gestionate de Comisie, de BEI sau de orice organism sau organizație
a Uniunii cu care Fondul GMES a încheiat un acord de parteneriat sau
căruia (căreia) i-au fost încredințate anumite sarcini de
execuție. 30. Regulamentul de punere în
aplicare a prezentului acord conține dispozițiile necesare pentru
cofinanțarea de către Fondul GMES, precum și pentru
activitățile de cofinanțare puse în aplicare de statele membre. 31. Statele membre informează
în prealabil Consiliul GMES cu privire la contribuțiile lor. Acțiuni efectuate în temeiul Fondului GMES 32. Operațiuni ale serviciilor
GMES (a)
Activități operaționale ale
serviciilor GMES: –
activități sistematice/de rutină
pentru monitorizarea și prognozarea stării subsistemelor
Pământului la nivel regional și global care acoperă, în special,
mediul marin, atmosfera și calitatea aerului și serviciile de
monitorizare a teritoriului și a schimbărilor climatice la nivel
mondial; –
activități regionale/locale la cerere
care acoperă, în special, gestionarea situațiilor de
urgență și serviciile paneuropene de securitate și de
monitorizare a teritoriului, în interiorul sau în exteriorul Europei. (b)
Activități de dezvoltare care constau în
ameliorarea calității și a performanțelor serviciilor
existente, în dezvoltarea noilor elemente referitoare la servicii și în
favorizarea adoptării în aval. 33. Operațiuni ale
componentei spațiale 34. Activități
operaționale referitoare la observațiile spațiale: (a)
exploatarea infrastructurii spațiale
prevăzute în mod special în acest scop (și anume misiunile
„santinelă”); (b)
accesul la misiunile părților terțe; (c)
distribuția de date; (d)
asistența tehnică oferită Comisiei
în scopul concentrării necesităților în materie de date
referitoare la servicii; (e)
identificarea lacunelor în materie de
observație, ceea ce contribuie la specificațiile unor noi misiuni
spațiale. 35. Activități de
dezvoltare: (a)
proiectare și achiziționare de noi
elemente ale infrastructurii spațiale; (b)
furnizarea de asistență tehnică
pentru Comisie în ceea ce privește integrarea nevoilor de servicii în
specificațiile noilor misiuni spațiale, cu sprijinul operatorilor
infrastructurilor spațiale; (c)
coordonarea dezvoltării de
activități spațiale, inclusiv evoluții care vizează
modernizarea și completarea capacității de observare a
spațiului. 36. Activități
operaționale referitoare la observațiile in situ ale GMES: (a)
coordonarea furnizării de date in situ
serviciilor GMES în cadrul acordurilor administrative ad hoc cu operatorii in
situ; (b)
coordonarea furnizării de date in situ
provenite de la părți terțe la nivel internațional; (c)
furnizarea de asistență tehnică
pentru integrarea cerințelor în materie de date ale serviciilor GMES în
specificațiile de infrastructuri și de rețele de observare in
situ; (d)
interacțiunea cu operatorii in situ
pentru a promova coerența activităților de dezvoltare legate de
capacitatea de observare a GMES. Participarea țărilor terțe și a organizațiilor
internaționale 37. Consiliul GMES poate încheia
acorduri internaționale, inclusiv în ceea ce privește accesul lor la
Fondul GMES, cu următoarele țări terțe: (a)
țările din Asociația Europeană
a Liberului Schimb (AELS) care sunt părți contractante la Acordul
privind SEE, în conformitate cu condițiile prevăzute de Acordul
privind SEE; (b)
țările candidate, precum și cele
potențial candidate incluse în procesul de stabilizare și asociere,
în conformitate cu acordurile-cadru sau cu un protocol la un acord de asociere,
pe baza principiilor generale de participare a țărilor respective la
programele Uniunii, încheiate cu țările în cauză; (c)
Confederația Elvețiană, alte
țări terțe neprecizate la alineatele (1) și (2), precum
și organizații internaționale, în conformitate cu acordurile
încheiate de Uniune cu astfel de țări terțe sau organizații
internaționale, în temeiul articolului 218 din TFUE, care stabilește
condițiile și regulile detaliate ale participării lor. Adoptarea și intrarea în vigoare 38. Statele
membre notifică Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene
îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a
prezentului acord. 39. Prezentul acord intră în
vigoare în prima zi din a doua lună care urmează notificării
către Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene cu privire la
îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării sale în vigoare de
către ultimul stat membru care îndeplinește această formalitate. 40. Prezentul acord încetează
a mai fi în vigoare după 31 decembrie 2020 și niciun angajament
juridic sau financiar nu poate fi efectuat după această dată. 41. Fără a aduce
atingere celor de mai sus, toate plățile și obligațiile
care rezultă din angajamentele asumate de Fondul GMES sau în numele
său înainte de 31 decembrie 2020 sunt suportate de Fondul GMES
până la 31 decembrie 2023. După această dată, orice
obligații în curs le revin statelor membre. 42. Secretarul General al
Consiliului Uniunii Europene acționează ca depozitar al prezentului
acord, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. DREPT
CARE, subsemnații, reprezentanți ai guvernelor statelor membre,
reuniți în cadrul Consiliului, au semnat prezentul acord. [1] COM(2011) 500 final, 29.6.2011. [2] COM(2011) 831 final, 30.11.2011. [3] ENVISAT este un satelit echipat cu 10 instrumente,
lansat în 2002 de către ASE în cadrul unei misiuni științifice,
cea mai mare misiune civilă de observare a Pământului. Durata sa de
viață prevăzută se încheia deja în 2007. [4] Sursă: Eurostat 2012.