COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Modernizarea ajutoarelor de stat în UE /* COM/2012/0209 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Modernizarea ajutoarelor de stat în UE (Text cu relevanță pentru SEE) 1. Introducere: Controlul ajutoarelor de
stat în contextul actual 1. „Europa 2020” este strategia
de creștere a UE pentru acest deceniu. Într-o lume în schimbare, Comisia
Europeană își orientează politicile către transformarea Europei într-o economie
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei obiective care se
susțin reciproc ar trebui să ajute UE și statele membre să atingă niveluri
ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune
socială. 2. În acest context, piața unică
este cel mai mare atu al Europei pentru a genera o creștere durabilă. O piață
internă eficace necesită utilizarea a două instrumente: în primul rând, norme
menite să creeze o singură piață integrată, fără frontiere naționale, și, în al
doilea rând, o politică în domeniul concurenței care să includă controlul
ajutoarelor de stat pentru a se asigura că funcționarea pieței interne nu este
denaturată de comportamentul anticoncurențial al întreprinderilor sau de
statele membre care favorizează anumiți actori în detrimentul altora.
Concurența este un motor important al creșterii; aceasta stimulează
întreprinderile, inclusiv cele noi, să intre pe piață și să inoveze,
îmbunătățind productivitatea și competitivitatea într-un context global.
Concurența este, de asemenea, o politică eficientă din punctul de vedere al
costurilor, deoarece poate fi pusă în aplicare fără a necesita cheltuieli
publice sau private. Prin urmare, controlul ajutoarelor de stat, care se numără
printre instrumentele politicii în domeniul concurenței, are un rol fundamental
în ceea ce privește apărarea și consolidarea pieței unice. 3. Criza economică și financiară
a pus în pericol integritatea pieței unice și a sporit potențialul de
manifestare a unor reacții anticoncurențiale. În același timp, criza a
determinat creșterea cererii de extindere a rolului statului în ceea ce
privește protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății și promovarea
redresării economice. Criza a exercitat, însă, și o presiune asupra bugetelor
statelor membre, necesitând consolidare fiscală și îmbunătățirea modului de
utilizare a resurselor limitate. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând,
criza a mărit decalajul dintre statele membre în ceea ce privește marja de
manevră de care acestea dispun pentru finanțarea politicilor lor. 4. Potențialul de creștere al
Europei poate fi consolidat printr-o mai bună direcționare a cheltuielilor
publice și prin crearea unor condiții adecvate pentru ca redresarea să demareze
și să se mențină. În special, cheltuielile publice ar trebui să devină mai
eficiente[1],
mai eficace și mai bine direcționate către politicile de promovare a creșterii
care îndeplinesc obiective europene comune. 5. O parte din cheltuielile
publice respective se vor prezenta sub formă de ajutoare de stat[2], cum ar
fi cheltuieli directe, stimulente fiscale, garanții de stat sau de alt tip. Un
control al ajutoarelor de stat mai strict și mai bine direcționat poate
încuraja elaborarea unor politici mai eficace de consolidare a creșterii și
poate asigura menținerea caracterului limitat al denaturărilor concurenței,
astfel încât piața internă să rămână deschisă și competitivă. De asemenea, un
astfel de control poate contribui la îmbunătățirea calității finanțelor
publice. Un cadru mai bine orientat va permite statelor membre să contribuie
într-o mai mare măsură atât la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020
pentru o creștere durabilă, cât la consolidarea bugetară. 6. Modernizarea controlului
ajutoarelor de stat este necesară pentru a îmbunătăți calitatea analizei
efectuate de Comisie și pentru a transforma acest instrument într-un mijloc de
promovare a unei utilizări judicioase a resurselor publice alocate politicilor
orientate către creștere și de limitare a denaturărilor susceptibile să aducă
atingere condițiilor de concurență echitabile pe piața internă. Actuala
complexitate a normelor de fond, precum și cea a cadrului procedural, care se
aplică în egală măsură cazurilor mai mici și celor mai mari, reprezintă o
provocare pentru controlul ajutoarelor de stat. 7. Alte elemente sprijină, de
asemenea, necesitatea adoptării unui pachet de măsuri pentru modernizarea amplă
a politicii UE privind ajutoarele de stat, în ansamblu său: expirarea
termenelor mai multor instrumente esențiale în materie de ajutoare de stat până
la sfârșitul anului 2013, elaborarea cadrului financiar multianual al UE și a
normelor privind fondurile structurale ale UE pentru perioada 2014-2020 și, în
cele din urmă, dar nu în ultimul rând, consolidarea sistemului de supraveghere
economică și bugetară în cadrul semestrului european. 8. Prin urmare, modernizarea controlului
ajutoarelor de stat vizează trei obiective: (i) încurajarea creșterii durabile,
inteligente și favorabile incluziunii pe o piață internă competitivă; (ii)
concentrarea controlului ex ante efectuat de Comisie asupra cazurilor care au
cel mai mare impact asupra pieței interne, consolidând, în același timp,
cooperarea statelor membre în materie de aplicare a normelor privind ajutoarele
de stat; (iii) eficientizarea prin simplificare a normelor și accelerarea
procesului decizional. 9. Prezenta comunicare descrie o
strategie integrată de reformă în vederea realizării acestor obiective, care
sunt strâns legate între ele și care ar trebui considerate elementele
constitutive integrate ale unui pachet unic de reforme. 2. Obiectivele modernizării ajutoarelor de
stat și instrumentele necesare pentru realizarea acestora 2.1. Stimularea creșterii în
cadrul unei piețe interne consolidate, dinamice și concurențiale 10. Strategia de creștere Europa 2020
recunoaște rolul ajutoarelor de stat în ceea ce privește creșterea, precum și
capacitatea acestora de a „contribui […] în mod activ și pozitiv la realizarea
obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin stimularea și sprijinirea
inițiativelor de dezvoltare a unor tehnologii mai inovatoare, mai eficiente și
mai ecologice, facilitând totodată accesul la ajutoare publice pentru
investiții, capital de risc și finanțare destinată cercetării și dezvoltării”[3]. 11. Politicile care vizează
realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pot avea o contribuție
importantă la ieșirea din criză și la relansarea creșterii durabile. În acest
scop, statele membre și Uniunea vor stabili priorități în ceea ce privește
cheltuielile bugetare, dintre care unele vor implica ajutoare de stat. 12. Controlul modernizat al
ajutoarelor de stat ar trebui să faciliteze analizarea ajutoarelor care sunt
bine concepute, care vizează remedierea unor disfuncționalități identificate
ale pieței și îndeplinirea unor obiective de interes comun și care cauzează
cele mai puține denaturări ale concurenței („ajutoare bune” - „good aid”).
Acest demers va asigura că sprijinul public stimulează inovarea, tehnologiile
ecologice și dezvoltarea capitalului uman, evită producerea de daune asupra
mediului și, în cele din urmă, promovează creșterea, ocuparea forței de muncă
și competitivitatea UE. Aceste ajutoare vor contribui în mod optim la creștere
atunci când vizează o disfuncționalitate a pieței și, astfel, completează
investițiile private, fără a le înlocui. Ajutoarele de stat vor fi eficace în
realizarea obiectivului de politică publică vizat numai în cazul în care au un
efect stimulativ, și anume dacă îl determină pe beneficiar să întreprindă
activități pe care nu le-ar fi efectuat fără acestea. Ajutoarele de stat vor
avea, de asemenea, un impact maxim asupra creșterii numai în cazul în care sunt
concepute astfel încât să limiteze denaturările concurenței și să mențină
caracterul competitiv și deschis al pieței interne. Prin urmare, controlul
ajutoarelor de stat este esențial pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea
cheltuielilor publice acordate sub formă de ajutoare de stat, obiectivul
fundamental fiind stimularea creșterii pe piața internă, a cărei condiție
necesară este dezvoltarea concurenței. Ajutoarele de stat care nu vizează
disfuncționalități ale pieței și nu au un efect stimulativ nu numai că risipesc
resursele publice, ci și frânează creșterea prin înrăutățirea condițiilor
concurențiale din cadrul pieței interne. 13. Controlul ajutoarelor de stat
stă deja la baza inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020. De
exemplu, Orientările privind comunicațiile în bandă largă creează condițiile
necesare pentru acordarea unui sprijin eficient din partea statului în ceea ce
privește extinderea rețelelor în bandă largă, susținând realizarea obiectivelor
„Agendei digitale pentru Europa”. Sprijinul public pentru dezvoltarea
infrastructurii reprezintă, de asemenea, un instrument de realizare a rețelelor
de transport și energie inteligente, modernizate și pe deplin interconectate,
astfel cum se prevede în comunicarea „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”. Cadrul care reglementează ajutorul de stat pentru
cercetare, dezvoltare și inovare facilitează realizarea obiectivelor
inițiativei „O Uniune a inovării”, precum și a celor ale inițiativei „O
politică industrială adaptată erei globalizării”. Aplicarea principiului
„poluatorul plătește”, precum și posibilitatea acordării de ajutoare în scopul
de a încuraja întreprinderile să depășească standardele obligatorii ale UE în
materie de mediu sau de a promova eficiența energetică, astfel cum se prevede
în Orientările privind ajutoarele pentru protecția mediului, reprezintă unul
dintre instrumentele de punere în aplicare a inițiativei emblematice „O Europă
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Posibilitatea de a
sprijini formarea cu ajutorul fondurilor publice contribuie la realizarea
obiectivelor inițiativei „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de
muncă”. Orientările privind ajutoarele de salvare și restructurare pentru
întreprinderile aflate în dificultate permit acordarea de ajutoare de stat
numai în condiții stricte și numai dacă acestea au drept rezultat restabilirea
viabilității pe termen lung a întreprinderilor respective, încurajând, astfel,
ieșirea de pe piață a întreprinderilor ineficiente și pregătind întreprinderile
pentru a face față concurenței mondiale, ceea ce contribuie la realizarea
obiectivelor inițiativei „O politică industrială adaptată erei globalizate”.
Legătura dintre obiectivele Strategiei Europa 2020 și inițiativele sale
emblematice, pe de o parte, și normele privind ajutoarele de stat, pe de altă
parte, ar trebui dezvoltată în continuare pentru a eficientiza prin
simplificare instrumentele Comisiei și pentru a încuraja statele membre să
direcționeze resursele publice limitate către priorități comune. 14. Punând accentul pe calitatea și
eficiența sprijinului public, controlul ajutoarelor de stat poate sprijini, de
asemenea, statele membre să consolideze disciplina bugetară și să amelioreze
calitatea finanțelor publice, ceea ce ar avea drept rezultat o mai bună
utilizare a banilor contribuabililor. Acest aspect este deosebit de important
în vederea realizării unei consolidări fiscale inteligente, care să
reconcilieze rolul cheltuielilor publice direcționate în scopul de a genera
creștere cu necesitatea de a ține bugetele sub control. Prin urmare, este
necesar, de asemenea, să se integreze controlul ajutoarelor de stat și
preocupările mai generale legate de concurență în procedura semestrului european. 15. Un control solid al
ajutoarelor de stat este, de asemenea, esențial pentru a se asigura buna
funcționare a pieței unice. Controlul robust este însoțit de punerea
efectivă în aplicare a normelor UE privind piața internă și are o importanță
deosebită pe piețele care nu au fost deschise decât de curând și în care marii
operatori economici istorici sprijiniți de stat joacă în continuare un rol
major, cum ar fi transporturile, serviciile poștale sau, în cazuri mai
limitate, energia. Modernizarea ajutoarelor de stat poate îmbunătăți
funcționarea pieței interne printr-o politică mai eficace menită să limiteze
denaturările concurenței, să mențină condiții de concurență echitabile și să
combată protecționismul. În prezent, rolul ajutoarelor de stat devine mai
important, având în vedere necesitatea de a mobiliza întregul potențial al
pieței interne pentru a genera creștere. 16. Contextul mondial creează
provocări și oportunități pentru întreprinderile europene. La nivel mondial,
sistemele de norme în materie de concurență sunt diferite. Prin comparație,
normele UE privind ajutoarele de stat oferă un cadru mai transparent, mai
coerent și mai bine orientat către creștere, autorizând, totodată, niveluri
comparabile ale ajutoarelor[4].
Întrucât pune accentul din ce în ce mai mult pe obiectivele în materie de
consolidare a creșterii, asigurând, în același timp, buna funcționare a pieței
interne, cadrul modernizat al UE privind ajutoarele de stat ar trebui să
amelioreze competitivitatea întreprinderilor din UE, inclusiv în afara
acesteia. 17. În anumite situații în care
subvențiile acordate de o țară terță ar duce la denaturarea concurenței,
normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) oferă un cadru de bază pentru
remedierea consecințelor specifice ale subvențiilor străine ilegale asupra
operatorilor din UE. În plus, acordurile bilaterale de liber schimb încheiate
de UE cu țări terțe pot conține, de asemenea, norme privind subvențiile menite
să abordeze aspecte specifice care nu sunt reglementate de cadrul OMC (de
exemplu, Acordul de liber schimb cu Coreea). Instrumentele politicii comerciale
pot fi utilizate pentru a pune în aplicare dispozițiile respective. 18. Propunerile privind
modernizarea ajutoarelor de stat care contribuie la realizarea obiectivului de
creștere sunt următoarele: (a)
identificarea și definirea unor principii comune
aplicabile evaluării, de către Comisie, a compatibilității tuturor măsurilor de
ajutor. Astfel de principii orizontale ar clarifica modul în care Comisia
evaluează caracteristicile comune care, în prezent, nu sunt abordate în aceeași
manieră în diferitele orientări și cadre. Principiile respective ar trebui să
aibă un caracter cât mai operațional posibil și s-ar putea referi la definirea
și evaluarea disfuncționalităților reale ale pieței, la efectul stimulativ și
la consecințele negative ale intervențiilor publice, cuprinzând, dacă este
cazul, considerații cu privire la impactul global al ajutorului; (b)
revizuirea și eficientizarea prin simplificare a
orientărilor privind ajutoarele de stat în scopul
asigurării coerenței acestora cu principiile comune. Revizuirea va urmări o
abordare generală bazată pe consolidarea pieței interne, promovarea
eficacității sporite a cheltuielilor publice (utilizarea ajutoarelor de stat
numai atunci când acestea aduc o valoare adăugată reală). Definirea mai clară a
disfuncționalităților pieței care trebuie remediate și analizarea cu mai mare
rigurozitate a efectului stimulativ vor juca un rol important în acest context
pentru a se asigura un raport optim cost-eficacitate și pentru a se evita
denaturările. De asemenea, va trebui să se efectueze o evaluare mai sistematică
a potențialelor efecte negative ale ajutoarelor de stat, în special în ceea ce
privește denaturările eficienței de alocare și ale eficienței dinamice,
competiția pentru subvenții și puterea de piață. Astfel, de exemplu,
Orientările revizuite privind salvarea și restructurarea întreprinderilor
nefinanciare vor deveni un instrument foarte important pentru controlul acestui
tip de ajutoare care denaturează puternic concurența în vederea asigurării
faptului că procesul de ieșire de pe piața este întrerupt de intervenția
statului numai în cazurile în care acest lucru este cu adevărat justificat. În
mod similar, atunci când condițiile de piață o vor permite, un nou set de norme
pentru salvarea și restructurarea instituțiilor financiare va fi instituit în
mediul post-criză, în conformitate cu propunerile viitoare ale UE privind gestionarea
și soluționarea crizelor. În sfârșit, identificarea celor mai bune practici în
ceea ce privește prioritățile Strategiei Europa 2020 în materie de cheltuieli
ar trebui să permită autorizarea rapidă a ajutoarelor eficiente din punctul de
vedere al costurilor și care consolidează creșterea. În ceea ce privește
eficientizarea prin simplificare, într-o primă etapă, mai multe orientări,
printre care cele privind ajutoarele regionale, ajutoarele pentru cercetare,
dezvoltare și inovare, ajutoarele pentru protecția mediului, ajutoarele pentru
capitalul de risc și ajutoarele pentru comunicațiile în bandă largă (tipuri de
ajutoare care reprezintă peste două treimi din totalul ajutoarelor acordate în
UE) ar putea fi aliniate la principiile comune și, eventual, consolidate pe
baza acestora, până la sfârșitul anului 2013. Acest lucru ar putea permite, de
asemenea, urmărirea unor sinergii între diferitele sisteme de ajutoare și
realizarea unor obiective multiple. Adoptarea individuală a fiecărei orientări
va avea loc treptat și fără întârziere în această perioadă. Se vor alinia și
consolida apoi, în mod progresiv, și alte orientări. 2.2. Concentrarea controalelor în
materie de aplicare a legii asupra cazurilor cu cel mai mare impact asupra
pieței interne 19. Orientarea eforturilor către
eficientizarea cheltuielilor nu ar trebui să se traducă printr-un microcontrol
al tuturor cheltuielilor publice, ci, mai degrabă, prin stabilirea de
priorități și printr-o analiză mai minuțioasă a ajutoarelor care au un impact
semnificativ asupra pieței unice, cum ar fi măsurile care vizează ajutoare
cu un cuantum ridicat și susceptibile să denatureze concurența, inclusiv
ajutoarele fiscale. În paralel, ar trebui simplificată analiza cazurilor cu un
caracter mai local și cu efecte limitate asupra schimburilor comerciale. Acest
rezultat ar putea fi obținut prin definirea unor norme mai proporționale și mai
diferențiate și prin modernizarea procedurilor de control al ajutoarelor de
stat, sporind, totodată, responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește
elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de sprijin. În acest sens, va fi
necesar să se definească mai clar normele și să se consolideze monitorizarea
ex-post de către Comisie pentru asigurarea conformității corespunzătoare, ceea
ce va reduce, de asemenea, sarcina administrativă suportată de autoritățile
publice și de beneficiari atunci când ajutoarele au un cuantum mai scăzut. 20. Propunerile privind
modernizarea ajutoarele de stat care contribuie la realizarea obiectivului de stabilire
de priorități sunt următoarele: (a)
o eventuală revizuire a Regulamentului de
minimis, pe baza unei evaluări detaliate a impactului, ținând seama de
situația din toate statele membre și din cadrul pieței interne în ansamblul
său, precum și de implicațiile bugetare ale unei astfel de revizuiri, pentru a
analiza dacă pragul actual corespunde în continuare condițiilor pieței; (b)
eventuale modificări ale Regulamentului de
abilitare al Consiliului pentru a permite Comisiei să declare că anumite
categorii de ajutoare sunt compatibile cu piața internă și, prin urmare, sunt
exceptate de la obligația notificării ex ante. Acest lucru ar permite, la
rândul său, creșterea numărului de tipuri de ajutoare care, pe baza experienței
acumulate de Comisie, ar putea beneficia de un astfel de control simplificat,
fără a se diminua eficiența supravegherii și a monitorizării ex‑post de către
Comisie. Printre aceste noi tipuri de ajutoare susceptibile să facă obiectul
Regulamentului de abilitare s-ar putea număra, de exemplu, ajutoarele pentru
cultură, ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de calamități
naturale, ajutoarele acordate proiectelor finanțate (parțial) de UE, cum ar fi
JESSICA, și altele; (c)
o revizuire și o eventuală extindere a domeniului
de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare,
în vederea includerii categoriilor de ajutoare care fac obiectul Regulamentului
de abilitare revizuit, pentru a contribui la o mai bună direcționare a
resurselor publice către anumite obiective bine stabilite și pentru a
simplifica, totodată, procedura administrativă în cazul măsurilor bine
concepute, care implică ajutoare cu un cuantum relativ scăzut. 21. În cazul în care Comisia va
decide să extindă amploarea și domeniul de aplicare al măsurilor de ajutor
exceptate de la obligația notificării, statele membre vor avea mai multe
responsabilități în ceea ce privește asigurarea aplicării corecte a normelor
privind ajutoarele de stat. Având în vedere că mai multe măsuri vor fi
exonerate de obligația notificării, statele membre vor trebui să asigure
conformitatea ex-ante a măsurilor de minimis, precum și a schemelor și a
cazurilor care beneficiază de o exceptare pe categorii cu normele privind
ajutoarele de stat, în deplină coordonare cu Comisia, care va continua să
efectueze un control ex-post al măsurilor respective. Așteptările Comisiei se
referă la o mai bună cooperare din partea statelor membre în ceea ce privește
calitatea și prezentarea în timp util a informațiilor și pregătirea
notificărilor, precum și la eficacitatea sistemelor naționale (inclusiv a
acțiunilor civile) pentru a se asigura conformitatea cu legislația Uniunii a
măsurilor de ajutor de stat exceptate de la obligația notificării ex-ante.
Diminuarea sarcinii administrative prin reducerea obligațiilor de notificare nu
poate fi avută în vedere decât dacă este însoțită de implicarea în mai mare
măsură a autorităților naționale și de îmbunătățirea rezultatelor înregistrate
de acestea în ceea ce privește respectarea normelor. Prin urmare, Comisia va
trebui să își intensifice controlul ex-post și din cauză că rezultatele actuale
ale monitorizării punerii în aplicare a măsurilor de exceptare pe categorii de
către statele membre evidențiază frecvent nerespectarea normelor privind
ajutoarele de stat. În acest mod se poate asigura eficacitatea aplicării legii.
2.3. Norme mai eficiente prin
simplificare și un proces decizional mai rapid 22. Normele privind ajutoarele de
stat au evoluat în timp, luând forma unui cadru juridic complex. Există
posibilitatea de a clarifica și a simplifica normele, de a îmbunătăți coerența
și de a raționaliza procesul de evaluare. Este necesar să se explice mai bine
conceptele în materie de ajutoare de stat, precum și să se consolideze normele
orizontale și cele de fond. 23. Comisia are obligația de a
analiza toate afirmațiile referitoare la ajutoare potențiale, fără a putea,
însă, în practică să stabilească priorități în ceea ce privește tratarea
plângerilor. În plus, Comisia nu este întotdeauna în măsură să obțină, de la
părțile implicate, informații complete și corecte, ceea ce poate prelungi
durata procedurilor. Este necesar ca procedurile să devină mai eficiente prin
simplificare și să fie reformate pentru a se putea adopta decizii în termene
adaptate necesităților întreprinderilor, în strânsă cooperare cu statele
membre. Următoarele elemente ale pachetului contribuie la realizarea acestui
obiectiv: (a)
clarificarea și explicarea mai precisă a noțiunii
de ajutor de stat: noțiunea de ajutor este un concept obiectiv
definit în mod direct la articolul 107 din tratat ca orice măsură acordată
printr-o intervenție a statului sau prin intermediul resurselor de stat, care
este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre,
care conferă un avantaj beneficiarului și care denaturează sau amenință să
denatureze concurența. Rolul Comisiei în această privință se limitează la
oferirea de clarificări cu privire la modul în care înțelege și aplică
dispozițiile tratatului, astfel cum au fost interpretate de Curtea de Justiție.
În cadrul acestor limite, Comisia va oferi clarificări suplimentare cu privire
la conceptele-cheie legate de noțiunea de ajutor pentru a contribui la
simplificarea punerii în aplicare; (b)
o modernizare a Regulamentului de procedură
privind ajutoarele de stat care să vizeze instrumentele de tratare a
plângerilor și de colectare a informațiilor referitoare la piață, în scopul de
a permite Comisiei să se concentreze mai bine asupra cazurilor care sunt cele
mai relevante pentru piața internă. În vederea realizării acestui obiectiv,
Comisia trebuie să aibă competența de stabili priorități în ceea ce privește
tratarea plângerilor, pentru a clasifica în ordinea priorităților afirmațiile
referitoare la ajutoare potențiale cu un impact puternic asupra concurenței și
a schimburilor comerciale în cadrul pieței interne. În paralel, pentru a putea
să investigheze în mod eficace cazurile de ajutor cu un impact semnificativ,
Comisia ar trebui să aibă la dispoziție instrumente mai eficiente în scopul de
a obține în timp util toate informațiile necesare de la participanții pe piață,
astfel încât să poată adopta decizii în termene adaptate necesităților
întreprinderilor. Această modernizare a procedurilor ar oferi, de asemenea,
Comisiei posibilitatea de a iniția mai multe investigații din oficiu privind
denaturări semnificative ale concurenței care împiedică funcționarea pieței
interne. Modernizarea ar trebui să permită, de asemenea, o verificare rapidă a
efectelor pe care măsurile de ajutor le generează asupra pieței, ceea ce ar
duce la accelerarea procesului decizional. 3. calea de urmat 24. Modernizarea ajutoarelor de
stat, astfel cum este prezentată mai sus, ar trebui să aibă ca rezultat o
structură mai clară și mai coerentă a controlului ajutoarelor de stat. Diferitele
măsuri potențiale prezentate mai sus sunt elementele fundamentale integrate ale
unui pachet unic de reforme. 25. Prin urmare, dat fiind
caracterul lor complementar și interdependent, posibilele măsuri prezentate mai
sus contribuie împreună la realizarea obiectivelor ambițioase. De exemplu,
eventualele măsuri procedurale propuse anterior ar face posibilă accelerarea
procesului decizional și ar permite Comisiei să se concentreze, în ceea ce
privește aplicarea legii, asupra aspectelor care au cea mai mare importanță la
nivelul UE. O logică asemănătoare se aplică și în ceea ce privește extinderea
domeniului de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de
ajutoare, printr-o modificare a Regulamentului de abilitare. 26. Dată fiind această interdependență
dintre obiectivele și elementele pachetului și în vederea maximizării
rezultatelor modernizării ajutoarelor de stat, este de dorit, de asemenea, ca
principalele elemente ale reformei să intre în vigoare în același timp. Prin
urmare, diferitele proceduri vor începe la data adoptării prezentei comunicări,
iar principalele instrumente ale pachetului, inclusiv actele Consiliului, ar
trebui să fie adoptate până la sfârșitul anului 2013. 27. În acest scop, propunerile
Comisiei privind Regulamentul de procedură și Regulamentul de abilitare ar
trebui adoptate în toamna anului 2012. Comisia va avea drept obiectiv
elaborarea în următoarele luni a celorlalte măsuri care fac parte din pachet
pentru a finaliza treptat revizuirea principalelor acte și orientări ale
Comisiei, precum și eficientizarea prin simplificare a acestora, până la
sfârșitul anului 2013. Comisia intenționează să consulte statele membre și să
poarte un dialog deschis cu Parlamentul European și cu alte părți interesate
pentru a colecta informațiile necesare în perspectiva unei dezbateri privind
propunerile de modernizare a ajutoarelor de stat. [1] Acest
lucru ar presupune, de asemenea, eliminarea treptată a subvențiilor care duc la
utilizarea ineficientă a resurselor sau la daune aduse mediului, în
conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs către o
Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, COM(2011)571
final, p. 10. [2] O imagine
de ansamblu asupra cheltuielilor publice aferente ajutoarelor de stat este
prezentată în „Tabloul de bord privind ajutoarele de stat - Raport privind
ajutoarele de stat acordate de statele membre ale UE”, COM(2011) 848 final. [3] Comunicare a Comisiei „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, COM (2010) 2020
final, 3.3.2010, p. 20. [4] Un studiu comparativ realizat de OMC în 2006 sugerează
că nivelul ajutoarelor acordate de statele membre ale UE este comparabil cu cel
acordat de principalii parteneri comerciali ai UE (subvenții ca procent din
PIB). A se vedea Raportul din 2006 al Organizației Mondiale a Comerțului „Exploring
the links between subsidies, trade and the WTO” („Analizarea legăturilor
dintre subvenții, comerț și OMC”) http://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/anrep_e/world_trade_report06_e.pdf. A se vedea secțiunea II „Subsidies, Trade and the WTO” („Subvenții,
comerț și OMC”), capitolul E „The incidence of Subsidies” („Incidența
subvențiilor”).