COMUNICAREA COMISIEI

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Creștere economică pentru Grecia

1.           Introducere

Grecia trece printr-o criză economică și socială fără precedent în istoria europeană modernă. Pentru a ieși din această criză și pentru a reconstrui o economie înfloritoare, va fi nevoie de un angajament național comun al populației și al liderilor politici ai acesteia – numai Grecia poate să schimbe mersul lucrurilor. Cauzele care stau la baza crizei s-au acumulat de mai mulți ani, iar inversarea acestor tendințe negative va necesita timp. O criză de asemenea proporții necesită realizarea unei reforme profunde în Grecia, astfel încât să se poată crea o economie greacă nouă, dinamică și competitivă, capabilă să genereze creștere durabilă și locuri de muncă, să sprijine coeziunea socială și să transforme în realitate așteptările cetățenilor greci.

Grecia nu trebuie să se confrunte singură cu această provocare imensă. Calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene și al zonei euro îi poate da forța de care are nevoie, precum și sprijin concret. Susținerea eforturilor pe care va trebui să le depună Grecia necesită solidaritate pe termen lung din partea celorlalte state membre ale UE. Alte state membre și instituțiile UE și-au exprimat în mod clar dorința de a ajuta Grecia și de a o menține în zona euro, amploarea ajutorului pe care i l-au oferit fiind de neimaginat chiar și în urmă cu câțiva ani. Valoarea totală a pachetului asistenței acordate Greciei, care include împrumuturile din partea UE și a instituțiilor financiare, reduceri ale valorii contabile a datoriilor deținute de către sectorul privat, granturi din fondurile structurale și alte fonduri ale UE, este de aproximativ 380 de miliarde EUR. Această sumă este echivalentă cu 177% din PIB-ul Greciei. Un astfel de nivel de asistență este fără precedent (Planul Marshall al SUA pentru reconstrucția postbelică a implicat efectuarea unor transferuri echivalente cu aproximativ 2,1% din PIB-ul țărilor beneficiare).

Tabelul 1. Sprijinul UE și internațional acordat Greciei în ultimii ani

Diferite forme de sprijin UE și internațional ≈ 380 de miliarde EUR || Echivalentul a: (date aferente anului 2011) || Prin comparație:

Asistență financiară (împrumuturi): 240 de miliarde EUR || · 3% din PIB-ul UE · 177% din PIB-ul Greciei · 33 600 EUR pe locuitor al Greciei || · Suma totală prevăzută de Planul Marshall al SUA, 1948-1951: – ≈ 13 miliarde USD (85% sub formă de granturi, 15% sub formă de împrumuturi) – ≈ 5% din PIB-ul SUA – ≈ 2,1% din PIB-ul țărilor beneficiare

Implicarea sectorului privat (reduceri ale valorii contabile a datoriei): 100 de miliarde EUR

Finanțare UE pentru perioada 2007-2013 (granturi): > 40 de miliarde EUR (inclusiv 20 de miliarde EUR din fondurile structurale și de coeziune ale UE și 20 de miliarde EUR acordate în cadrul politicii agricole comune)

Criza a subliniat interdependența dintre toate statele membre ale UE, în special dintre cele care au aceeași monedă. Un nivel atât de avansat de integrare economică, socială și politică poate funcționa numai atunci când fiecare membru își poate îndeplini în totalitate obligațiile. Grecia are nevoie de UE pentru a ieși din această criză, iar UE are nevoie de o Grecie care funcționează bine și este dinamică, pentru a-și putea îndeplini în totalitate rolul pe care îl are în calitate de stat membru, contribuind astfel la viabilitatea politicilor UE pe întregul teritoriu al acesteia.

Pe tot parcursul crizei, Comisia s-a implicat activ în sprijinirea Greciei, oferindu-i acesteia ajutor direct și concertându-se cu alte state membre, instituții UE și comunitatea internațională pentru a elabora soluții fără precedent și a oferi rezultate durabile pe teren. Au fost mobilizate la maximum echipe din cadrul Comisiei, care conlucrează în mod activ cu administrația elenă, la Bruxelles și în Atena. De asemenea, pentru a oferi asistența tehnică necesară, în iulie 2011 Comisia a înființat un grup operativ pentru Grecia. În plus, Comisiei îi revine sarcina de a monitoriza îndeaproape îndeplinirea angajamentelor asumate și progresele înregistrate. După cum se indică în anexa la prezenta comunicare, încep să se contureze rezultate tangibile și, prin demersurile întreprinse, au fost identificate perspective promițătoare.

Comisia a decis să prezinte acum această comunicare deoarece, după mai multe luni de incertitudine, principalul cadru pentru redresarea Greciei este în vigoare. Grecia a întreprins pași importanți în vederea reducerii deficitului sectorului public și a adoptat noi politici fiscale și economice. Acordul privind cel de al doilea program de ajustare economică și succesul operațiunii de reducere a datoriei sectorului privat oferă posibilitatea de a crea o nouă dinamică, menită să accelereze realizarea reformelor structurale, care sunt imperios necesare.

Prezenta comunicare va fi de interes pentru o gamă largă de cititori, și anume:

· pentru poporul grec, deoarece comunicarea arată că actuala criză poate favoriza apariția unui sistem mai echitabil, mai coeziv din punct de vedere social, mai fiabil și mai eficient. Grecia are capacitatea de a se transforma și are numeroase atuuri pe care le poate fructifica, dar întreaga asistență fără precedent de care beneficiază în prezent poate da rezultate doar dacă cetățenii greci sprijină programul și întreprind eforturi pentru a construi un alt viitor;

· pentru instituțiile democratice ale Greciei, care și-au dat acordul cu privire la cel de al doilea program de ajustare economică și s-au angajat să îl aplice. Prezenta comunicare subliniază necesitatea de a crea o atmosferă mai pozitivă, subliniind beneficiile rapide care pot fi obținute prin punerea în aplicare pe deplin a măsurilor inițiale prevăzute de program;

· pentru alte state membre ale UE, instituțiile UE și partenerii noștri internaționali, care furnizează un sprijin fără precedent Greciei și care vor dori să fie asigurate de faptul că fondurile pe care le-au pus la dispoziție sunt utilizate în mod adecvat și în așa fel încât să se evite reapariția problemelor.

Obiectivul prezentei comunicări este de a evidenția impactul pozitiv pe care îl poate avea aplicarea în totalitate și efectivă a celui de al doilea program de ajustare economică[1], punând bazele pentru creștere economică, investiții și reînnoire socială. Această comunicare identifică modalitățile prin care se poate maximiza impactul unor rezultate obținute de timpuriu, prin acțiuni rapide și sprijin din partea UE[2].

Chiar dacă Grecia se va confrunta cu un proces îndelungat de transformare și ajustare, punerea în aplicare a acestor acțiuni va demara procesul de redresare. Va fi necesar ca opinia publică să înțeleagă programul și rezultatele preconizate ale schimbărilor majore care vor fi efectuate în următoarele luni, pentru ca cetățenii să aibă convingerea că sacrificiile și eforturile depuse în prezent vor produce rezultate tangibile în viitor.

2.           O șansă istorică de a construi un viitor mai bun

Prioritatea numărul unu pentru Grecia trebuie să o reprezinte punerea în aplicare pe deplin și la timp a celui de al doilea program de ajustare economică. Măsurile de reformă prevăzute de program sunt astfel concepute încât să reinstituie potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă al economiei Greciei, să elimine normele care distrug valori, precum și oportunitățile de corupție și de birocrație care împiedică cetățenii și întreprinderile grecești să se angajeze în activități productive. În prezent, reglementarea excesivă și administrația publică a cărei funcționare este nesatisfăcătoare creează ineficiență și prea multe cazuri de încercări de a obține avantaje prin manipularea pieței sau a cadrului politic.

Înlăturarea obstacolelor celor mai evidente din calea creșterii economice poate îmbunătăți semnificativ situația cetățenilor și a întreprinderilor într-un interval de timp relativ scurt. Pe termen mediu, sunt necesare reforme mai profunde ale administrației publice și ale sistemului judiciar grecesc, pentru a asigura proceduri mai rapide și mai eficiente, un sistem de colectare a impozitelor mult mai eficace și mai echitabil, reducerea birocrației și un grad mai mare de securitate juridică pentru investiții și pentru activitățile întreprinderilor nou create.

Obiectivul reformelor convenite în cadrul celui de al doilea program de ajustare economică este de a crea o societate mai echitabilă, în care toate segmentele populației poartă o parte echitabilă a poverii pe care o reprezintă ajustarea economică și beneficiază de avantajele reformelor. Impactul dezechilibrelor grave acumulate în cadrul economiei grecești au afectat într-o foarte mare măsură persoanele cu venituri mai reduse, necesitatea de a efectua o reformă fiind astfel și mai presantă. Nu ar mai trebui tolerate practicile de apărare a intereselor personale caracteristice atât persoanelor din cadrul administrației publice, cât și din afara acesteia, care au profitat de funcția pe care au deținut-o într-un sistem opac și birocratic favorabil corupției. Însă, întreaga populație va beneficia de pe urma acestor schimbări și merită o mai bună guvernanță.

2.1.        Atingerea obiectivelor este posibilă

Grecia a înregistrat deja progrese importante în reducerea substanțială a deficitului bugetar, prin intermediul acțiunilor întreprinse în ceea ce privește cheltuielile și al măsurilor fiscale. Deficitul bugetar a fost redus de la aproape 16 % din PIB în 2009 la 9,25 % din PIB anul trecut. Parlamentul a adoptat un volum imens de acte legislative noi și toate acțiunile preliminare necesare pentru ca cel de al doilea program de ajustare economică să poată intra în vigoare au fost finalizate. Acțiunile întreprinse în trecutul apropiat indică faptul că, atunci când întregul sistem de guvernare se axează pe atingerea unor obiective clare, poate obține rezultate.

Calea de urmat pentru a obține relansare economică este marcată în mod clar în cel de al doilea program de ajustare economică. Acest program va aduce o transformare istorică, dotând Grecia cu o economie și cu structuri de guvernare moderne, pentru a o ajuta să înfrunte viitorul cu încredere. Grecia se poate baza pe numeroasele sale atuuri – cum ar fi sectorul transportului maritim, potențialul său turistic, universitățile sale, forța sa de muncă, în general foarte bine instruită, precum și poziția sa geografică, putând deveni un nod logistic și energetic în Europa de Sud-Est.

Punerea în aplicare de timpuriu a unei serii de acțiuni esențiale va contribui în mod decisiv la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, la consolidarea competitivității și la stimularea investițiilor. Rezultatele vor fi vizibile și tangibile pentru cetățeni și întreprinderi într-o perioadă de timp relativ scurtă. Punerea în aplicare a acestor acțiuni va da un impuls procesului de reformă, precum și un semnal puternic că Grecia s-a angajat pe calea reformei. Astfel, Grecia nu se va mai afla într-un cerc vicios, ci într-unul virtuos, în care angajamentul pe calea reformei este răsplătit prin recâștigarea încrederii și relansarea creșterii economice, creând stimulente pentru realizarea de noi progrese.

Chiar dacă cel de al doilea program de ajustare economică trebuie pus în aplicare în totalitate, în prezenta comunicare Comisia evidențiază trei domenii principale cu privire la care se poate preconiza deja că acțiunile întreprinse de autoritățile elene în cursul anului 2012 vor da rezultate promițătoare până la sfârșitul aceluiași an. Acestea sunt:

· Obținerea controlului asupra finanțelor publice și a veniturilor, astfel încât, cu timpul, finanțele publice să devină sustenabile;

· Asigurarea faptului că economia reală primește împrumuturi, prin recapitalizarea băncilor și sprijinirea IMM-urilor în vederea obținerii de împrumuturi la prețuri accesibile;

· Îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a stimula creșterea economică – este nevoie să se realizeze de urgență o restructurare majoră a mediului de afaceri și a pieței forței de muncă pentru ca Grecia să redevină un loc în care investitorii străini și naționali au încrederea necesară pentru a investi și crea locuri de muncă.

2.1.1.     Obținerea controlului asupra finanțelor publice – o condiție prealabilă pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă

Obiectivul programului este de a pregăti economia pentru a fi mai dinamică și mai echitabilă pe termen mediu. Experiența internațională arată că încercările de a genera creștere economică și locuri de muncă vor fi ineficace dacă datoria publică nu va redeveni sustenabilă și dacă nu se restabilește competitivitatea. Pentru ca datoria să fie sustenabilă, este nevoie de eforturi suplimentare în 2013 și în 2014 pentru a permite Greciei să își reducă rata datoriei la aproximativ 117 % din PIB până în 2020. Punerea accentului pe diminuări clar orientate ale cheltuielilor va atenua impactul pe termen scurt asupra economiei reale. În plus, reducerea deficitului va îmbunătăți lichiditatea întreprinderilor grecești, întrucât guvernul va absorbi mai puține economii interne și externe. Va crește astfel credibilitatea Greciei pe piețe, permițându-i să se finanțeze la costuri accesibile la sfârșitul perioadei de finanțare oficială, ceea ce va facilita condițiile de finanțare pentru întreprinderi. Reforma sistemului fiscal și a administrației fiscale, astfel cum se prevede mai jos, în secțiunea 2.3.2, este, de asemenea, esențială pentru obținerea controlului asupra finanțelor publice.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 1 din memorandumul de înțelegere):

Autoritățile elene vor trebui să identifice măsuri pentru a elimina lacunele fiscale existente pentru 2013 și 2014. Aceste măsuri ar trebui să se axeze pe reducerea cheltuielilor.

2.1.2.     Asigurarea fluxului de împrumuturi pentru economia reală, prin recapitalizarea băncilor și sprijinirea IMM-urilor

Sistemul bancar grec a avut de suferit de pe urma retragerilor extrem de importante de fonduri din conturi, ceea ce a dus la un acces limitat la lichidități și a cauzat scăderea valorii activelor sale. Aceasta a însemnat o reducere a disponibilității împrumuturilor pentru economia reală.

Rezolvarea acestei probleme și restabilirea fluxului de lichidități către întreprinderile grecești este o condiție prealabilă pentru redresarea economică. Cel de al doilea program de ajustare economică oferă resurse financiare pentru recapitalizarea sistemului bancar din Grecia, cu un dublu obiectiv: asigurarea stabilității financiare și asigurarea faptului că băncile pot finanța economia reală.

IMM-urile grecești se confruntă în prezent cu condiții de funcționare foarte dificile: veniturile a 6 din 10 întreprinderi au fost diminuate în 2011 comparativ cu 2010 și s-au pierdut 150 000 de locuri de muncă. Aceste cifre sumbre subliniază necesitatea de a întreprinde de îndată acțiuni clar orientate pentru a sprijini IMM-urile. Sprijinul acordat de UE pentru menținerea și dezvoltarea acestora este descris în prezenta comunicare.

Pentru a contracara această amenințare, va fi crucial să se utilizeze toate resursele disponibile, în special din fondurile structurale ale UE[3], pentru a injecta lichidități în activități noi de sprijinire a creării de locuri de muncă și a creșterii economice durabile. Peste 4 miliarde EUR sunt deja disponibile, sub formă de asistență în lichidități pentru IMM-uri din fondurile structurale ale UE, de instrumente de inginerie financiară și de granturi. În plus, a fost înființat un nou Fond de garantare pentru IMM-uri, cu fonduri de 500 de milioane EUR, din fondurile structurale ale UE, sumă care ar putea fi majorată, eliberându-se încă 1 miliard de EUR sub formă de împrumuturi de la BEI pentru băncile grecești, în vederea direcționării lor către IMM-urile grecești.

Cu toate acestea, în prezent, această sumă nu ajunge la IMM-urile din Grecia din cauza cererii scăzute de investiții, a riscului ridicat asociat împrumuturilor pentru IMM-uri în circumstanțele actuale și, prin urmare, a dificultății întâmpinate de IMM-uri în ceea ce privește obținerea cofinanțării necesare de la bănci. Modificările aduse legislației UE pentru a permite cofinanțarea capitalului circulant pentru IMM-uri nu au fost încă puse în aplicare de autoritățile elene.

Înlăturarea acestor blocaje este o prioritate imediată. În plus, au fost elaborate mai multe proiecte și scheme cofinanțate prin fondurile structurale ale UE care vizează stimularea aptitudinilor antreprenoriale și oferă sprijinul necesar pentru înființarea unei întreprinderi, precum și accesul la scheme de microfinanțare.

Acțiuni în 2012:

Recapitalizarea băncilor ar trebui încheiată până în septembrie 2012, salvgardând autonomia comercială a băncilor.

În următoarele 8 luni, sectorul bancar grec și administrația elenă ar trebui să accelereze plata a 4 miliarde EUR disponibile deja pentru finanțarea IMM-urilor. Modificarea normelor UE pentru a permite cofinanțarea capitalului circulant ar trebui pusă în aplicare în legislația elenă.

BEI ar trebui să acorde împrumuturi IMM-urilor, garantate de Fondul de garantare pentru IMM-uri, obiectivul în acest sens fiind de 160 de milioane EUR în 2012, de încă 400 de milioane EUR până la sfârșitul anului 2013 și de 440 de milioane EUR până în 2015. În plus, în cursul anului 2012, BEI va mai acorda încă 440 de milioane EUR pentru IMM-uri, sumă garantată de autoritățile elene.

Ar trebui acordată asistență financiară sporită și pentru formare în domeniul antreprenoriatului (punându-se accentul pe noile produse și servicii inovatoare), inclusiv pentru consiliere, îndrumare și consultanță.

2.1.3.     Îmbunătățirea mediului de afaceri, pentru a genera creștere economică

Pentru a ieși definitiv din criză, Grecia va trebui să înregistreze creștere economică în sectorului producției. Se estimează că reforma piețelor produselor și serviciilor poate duce la o creștere cu până la 13,5 % a PIB-ului Greciei, pe termen lung.[4] Eliminarea birocrației și a corupției din mediul de afaceri poate fructifica un potențial de creștere controlat în sectoare precum turismul, serviciile portuare și prelucrarea alimentelor, printre multe altele. Astfel, se va facilita reechilibrarea economiei în direcția consolidării investițiilor și a rezultatelor la export și se va putea obține o schimbare decisivă în direcția întreprinderii unor activități cu o valoare adăugată mai mare. În această secțiune sunt evidențiate opt domenii de acțiune în care ar trebui obținute progrese înainte de sfârșitul anului 2012.[5]

· Restabilirea competitivității costurilor

Ca parte a eforturilor de modernizare a pieței forței de muncă din Grecia, sunt necesare măsuri care să favorizeze o ajustare rapidă a costurilor unitare cu forța de muncă, pentru a combate șomajul și a restabili competitivitatea costurilor în cadrul economiei elene. Astfel cum s-a convenit în cadrul celui de al doilea program de ajustare economică, măsurile de promovare a unei adaptări rapide a costurilor cu forța de muncă pentru a combate șomajul și a restabili competitivitatea costurilor ar trebui să vizeze, împreună cu măsurile luate deja, o reducere a costurilor unitare nominale cu forța de muncă de 15% în perioada 2012-2014 la nivelul societăților comerciale. Astfel de măsuri ar trebui să țină seama de rezultatele dialogului social și ar trebui să fie însoțite de eforturi ample de consolidare a instituțiilor pieței muncii, de facilitare a negocierii salariilor la toate nivelurile și de combatere a muncii fără forme legale.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.1 din memorandumul de înțelegere):

Până la sfârșitul lunii iulie 2012 ar trebui elaborat un calendar pentru revizuirea contractului colectiv național pentru sistemul de stabilire a salariilor, în consultare cu partenerii sociali. Autoritățile elene ar trebui, de asemenea, să ia măsuri neutre din punct de vedere bugetar pentru a reduce povara reprezentată de contribuțiile sociale asupra costului cu forța de muncă.

· Facilitarea exporturilor

În medie, sunt necesare 20 de zile pentru a acorda liberul de vamă și a încheia formalitățile vamale de export în Grecia, comparativ cu o medie de 10 zile în UE. Se estimează că acest lucru duce la scăderea cu 10% a valorii exporturilor.[6] Ar trebui eliminate cerințele disproporționate și adesea inutile privind furnizarea de documente sau de natură procedurală.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.2 din memorandumul de înțelegere):

Ar trebui efectuată o revizuire sistematică a procedurilor de acordare a liberului de vamă și a formalităților vamale de export, eliminând controalele excesive și aliniind sistemele de control la practicile celorlalte țări care fac parte din piața unică. Odată începută simplificarea, beneficiile acesteia pot fi maximizate prin elaborarea de proceduri de trecere la soluții TIC. Eforturile ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe pregătirea exportatorilor pentru a identifica oportunități pe piețele cu potențial.

· Stimularea efectuării de noi investiții

Investițiile în noi instalații sau proiecte fac obiectul unor întârzieri și a unor costuri cauzate de barierele normative și administrative, care implică numeroase autorități. Normele privind amenajarea teritoriului și eliberarea autorizațiilor de mediu sunt adesea identificate drept obstacole în calea investițiilor. Întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul energiei, distribuției, logisticii și transporturilor sunt cele mai afectate. Probleme sunt agravate în caz de litigii, din cauza suspendării multor acțiuni administrative și judiciare, a lipsei de personal sau a lipsei de expertiză în servicii-cheie ale administrației. Finalizarea registrului funciar va facilita, de asemenea, investițiile, protejând investitorii împotriva litigiilor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor. Accesul la competențe este, de asemenea, o problemă pentru investitorii străini care pun accentul pe inovare și cercetare, din cauza discrepanțelor dintre sistemul de învățământ public și nevoile economiei bazate pe cunoaștere.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.2 din memorandumul de înțelegere):

În prezent, ar trebui puse în aplicare pe deplin actele legislative recent adoptate pentru accelerarea unor proceduri de acordare a autorizațiilor pentru anumite profesii și activități de producție și de acordare de autorizații de mediu pentru proiecte și activități.

Ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a facilita înființarea noilor întreprinderi – obiectivul UE prevăzut în Small Business Act este de 3 zile, costurile fiind de maximum 100 EUR. Grecia ar trebui, de asemenea, să încheie procedurile aferente înființării punctului de contact unic, astfel cum se prevede în Directiva privind serviciile.

· Modernizarea achizițiilor publice

Achizițiile publice reprezintă 12% din PIB-ul Greciei. Ofertanții care participă la proceduri de achiziții publice grecești așteaptă o perioadă de două ori mai mare decât media UE (care este de aproape 1 an) să fie atribuite contractele. Procedurile sunt ineficiente și consumă resurse: sectorul public investește de două ori mai multe zile/persoană pentru desfășurarea procedurilor. În medie, fiecare procedură face obiectul a două recursuri. Această situație afectează furnizorii de servicii și de produse pentru sectorul public și duce la creșterea costurilor, împiedică achiziționarea de produse și servicii necesare pentru prestarea serviciilor publice, precum și finalizarea lucrărilor finanțate din fonduri UE.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 2.6 din memorandumul de înțelegere):

Legislația din domeniul achizițiilor publice ar trebui complet revizuită până la sfârșitul anului și autoritatea nou-înființată în domeniul achizițiilor unice ar trebui să devină pe deplin operațională. Ar trebui dezvoltat și pus în aplicare într-o serie de ministere care au cheltuieli mari un plan pentru o administrație în domeniul achizițiilor publice mai profesionistă și mai transparentă, înainte de a extinde practicile care au dat rezultate la alte părți ale guvernării. În plus, dezvoltarea achizițiilor publice electronice, demersurile întreprinse în vederea comasării achizițiilor publice prin intermediul centralelor achizițiilor publice și utilizarea pe scară mai largă a contractelor-cadru pentru produsele și serviciile standard ar putea genera economii importante.

· Încurajarea concurenței și liberalizarea prețurilor

Prețurile au rămas mari în multe sectoare ale economiei grecești pe parcursul întregii perioade de încetinire a economiei, agravând și mai mult dificultățile economice cu care s-au confruntat consumatorii și întreprinderile ca urmare a diminuării veniturilor acestora. Sunt necesare măsuri ferme pentru a elimina numeroasele bariere normative care împiedică concurența și intrarea de noi actori pe piață. Acest lucru presupune continuarea eforturilor de modificare a reglementărilor existente, care creează surse de venituri protejate sau care protejează de concurență profesiile reglementate. Sporirea concurenței și a flexibilității prețurilor este, de asemenea, necesară pentru a asigura faptul că reducerea costurilor cu forța de muncă duce la o reducere a prețurilor, diminuându-se astfel impactul asupra venitului disponibil și asigurându-se că reducerea costurilor de producție aduce beneficii întregii societăți grecești.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.2 din memorandumul de înțelegere):

Punerea în aplicare integrală a legii din 2011 privind profesiile reglementate ar trebui finalizată înainte de sfârșitul anului, la aceasta adăugându-se măsurile suplimentare de liberalizare incluse în memorandumul de înțelegere. Punerea efectivă în aplicare a normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale este, de asemenea, necesară. Evaluarea situației cadrului de reglementare în anumite sectoare economice va fi finalizată până în toamnă și va constitui baza pentru abrogarea legislației anticoncurențiale și inutil de împovărătoare.

· Un sector al energiei competitiv

Grecia este foarte dependentă de combustibilii fosili (lignitul reprezintă cea mai mare parte a producției sale de energie electrică). Majoritatea insulelor sale rămân izolate și depind de generatoarele diesel și de centralele alimentate cu combustibil lichid. Eficiența globală a producției de energie electrică este printre cele mai scăzute din Europa. Sectorul energetic este dominat de câteva întreprinderi deținute de stat care au o productivitate scăzută și care încă au o poziție de cvasimonopol pe piață. Operatorii sistemului de transport nu au fost încă degrupați în totalitate. Clienții industriali se plâng de faptul că le este pusă în pericol competitivitatea din cauza faptului că trebuie să plătească unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa.

Rețelele de energie electrică și de gaz trebuie modernizate. Realizarea de îmbunătățiri în ceea ce privește stocarea gazelor și rețelele de conducte, precum și de investiții în noi proiecte de gazoducte care diversifică sursele de gaz vor permite Greciei să profite de poziția sa geografică strategică, devenind o poartă de acces pentru piața europeană a gazului. Interconectarea rețelelor de energie electrică ale celor mai mari insule cu partea continentală și între insulele mai mici este o condiție prealabilă pentru introducerea la scară largă a instalațiilor eoliene și fotovoltaice.

Consolidarea rețelei de transport a părții continentale este, de asemenea, esențială pentru a integra instalațiile pe bază de energie din surse regenerabile pentru piața internă și a permite exporturi importante de energie electrică către restul Europei. Grecia reprezintă un punct de trecere natural pentru o mare parte din gazul originar din bazinele Mării Caspice și Mării Mediterane de Est. Programul TEN-E și mecanismul „Conectarea Europei” care a fost propus pot juca un rol important în privința concentrării și finanțării eforturilor în acest domeniu. Asigurarea unui sector al energiei deschis și operațional, precum și a unui acces nediscriminatoriu la infrastructura și rețelele sale este o condiție prealabilă pentru a contribui la atragerea de finanțare privată pentru astfel de investiții. Proiecte precum Helios ar putea fi o rampă de lansare pentru o piață europeană cu adevărat integrată a energiei din surse regenerabile și ar sprijini în același timp economia grecească să se redreseze.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.2 din memorandumul de înțelegere):

Privatizarea, în acest an, a întreprinderilor de stat din sectorul gazului și energiei electrice le va oferi investitorilor din sectorul privat ocazia de a intra pe o piață nouă imensă și de a realiza economii ale costurilor importante ca urmare a creșterii eficienței fostelor întreprinderi de stat.

Separarea operării sistemelor de transport al gazului și energiei electrice de activitățile de generare și furnizare va spori transparența sectorului și va facilita concurența prin intrarea pe piață a unor noi actori.

Asistența tehnică va contribui la reforma schemelor grecești de sprijin pentru energia din surse regenerabile, astfel încât să se amelioreze climatul de investiții pentru dezvoltarea resurselor abundente ale Greciei de energie solară și eoliană.

· Servicii de transport eficiente

Sectorul transporturilor din Grecia a înregistrat schimbări importante, prin crearea unui organism de reglementare în domeniul feroviar, prin deschiderea pieței transportului rutier de mărfuri și prin liberalizarea transportului ocazional de călători cu autocarul.

Mai sunt multe de făcut, însă. Barierele administrative și gestionarea necorespunzătoare împiedică exploatarea eficientă a porturilor și a aeroporturilor, ceea ce are un impact negativ asupra a două dintre cele mai importante sectoare ale economiei: sectorul logistic și al turismului. În ceea ce privește gestionarea aeroporturilor și a traficului aerian, în scurt timp ar putea fi puse la dispoziție o capacitate suplimentară semnificativă și costuri mai mici pentru operatori, ceea ce ar spori fluxul de turiști. Operațiunile feroviare ar putea fi îmbunătățite prin crearea cadrului necesar pentru ca operatorii UE de pasageri să intre pe piața grecească și prin facilitarea procedurilor aferente traficului internațional de mărfuri.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.2 din memorandumul de înțelegere):

Ar trebui finalizat documentul de politică din domeniul transporturilor (care trebuie elaborat până în iunie 2012), ce va stabili cadrul strategic și de reglementare pentru întregul sector al transporturilor. Ar trebui separate atribuțiile de reglementare de cele operaționale ale Autorității Elene din domeniul Aviației Civile și ar trebui furnizată finanțare pentru echipamente moderne de control al traficului aerian, pentru recrutarea de controlori ai traficului aerian calificați și pentru contractarea de programe informatice moderne de alocare a intervalelor orare. Ar trebui finalizate demersurile pentru instituirea de autorități independente de atribuire a contractelor de achiziții publice pentru serviciile de transport feroviar de călători. Procedurile și acordurile privind trecerea frontierei pentru a facilita fluxurile de transport de marfă pe coridorul X ar trebui revizuite, iar măsurile de închidere a frontierelor ar trebui suprimate.

· Asigurarea succesului programului de privatizare

Planul de privatizare în valoare de 50 de miliarde EUR prevăzut în cel de al doilea program de ajustare economică ar trebui să ofere o platformă pentru a atrage investițiile străine directe, a aduce noi operatori pe piață și a spori concurența, precum și pentru a contribui la rambursarea datoriei publice. Acesta ar trebui, de asemenea, să pregătească terenul pentru o gestionare mai eficientă a întreprinderilor-cheie ale economiei care în prezent sunt deținute de stat, în cazul în care implementarea acestui plan va avea la bază o viziune strategică pe termen lung.

Este nevoie de un cadru de reglementare mai coerent pentru căile ferate, porturi și aeroporturi atunci când acestea sunt pregătite pentru privatizare. Acest cadru ar trebui să clarifice rolurile autorităților publice și administratorilor infrastructurilor, să garanteze un acces fără discriminare la instalații, să faciliteze dezvoltarea infrastructurii ca parte a unui sistem de transporturi coerent și să asigure utilizarea eficientă a fondurilor structurale și de coeziune și punerea în aplicare a priorităților TEN-T.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 2.1 din memorandumul de înțelegere):

Ar trebui instituit un cadru de reglementare și instituțional solid pentru activele legate de infrastructură, a căror vânzare a fost amânată din cauza barierelor tehnice și a incertitudinii în ceea ce privește condițiile în care pot fi utilizate. Ar trebui încheiat inventarul complet al activelor din domeniul imobiliar deținute de stat. Ar trebui accelerată, de asemenea, crearea unui registru funciar de stat. Trebuie asigurat faptul că veniturile planificate sunt obținute, pentru a evita orice deficit de finanțare bugetară și pentru a consolida credibilitatea privatizării ca instrument de sustenabilitate a datoriei.

2.2.        Abordarea impactului social al crizei

Pe lângă cele trei domenii de acțiune descrise mai sus, deteriorarea rapidă a situației sociale din Grecia necesită soluții urgente. Șomajul, în special în rândul tinerilor, a crescut considerabil de la începutul crizei, iar nivelurile sărăciei sunt inacceptabil de ridicate. Au fost elaborate programe de ajustare economică pentru a remedia această situație printr-o reformă a economiei, astfel încât întreaga populație să beneficieze de pe urma viitoarei creșteri economice și a ocupării forței de muncă.

Este crucial să se obțină noi progrese privind reducerea costurilor cu forța de muncă și ameliorarea productivității, pentru a contribui la restabilirea competitivității economiei grecești. Acești pași necesari trebuie însoțiți de măsuri solide de asigurare a justiției sociale și de sprijinire a celor mai vulnerabile categorii.

Programul ține cont de aceste considerente, de exemplu prin revizuirea programelor sociale pentru a asigura faptul că vizează mai bine beneficiarii și protejează în mod eficient categoriile vulnerabile, prin asigurarea faptului că reducerile pensiilor sunt clar orientate și protejează pensiile cele mai mici, prin combaterea fraudei privind prestațiile sociale, prin reducerea costurilor cu asistența medicală fără a pune în pericol calitatea serviciilor din acest domeniu, prin sporirea echității sistemului de impozitare și prin combaterea evaziunii fiscale.

2.2.1.     Promovarea încadrării în muncă și formării tinerilor

Comisia colaborează activ cu autoritățile elene pentru a găsi modalități de remediere a problemei nivelurilor extrem de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor. Această colaborare include examinarea utilizării fondurilor structurale ale UE în Grecia și a modului prin care autoritățile elene pot fi ajutate să le realoce unor proiecte care vor duce în cel mai scurt timp la o schimbare cât mai importantă în materie de creștere economică și de creare de locuri de muncă.

Este în curs de elaborare un plan de acțiune care să pună accentul pe grupuri-țintă și obiective de politică prioritare. Fonduri UE în valoare de 200-250 de milioane EUR din Fondul social european ar putea fi reorientate către programe existente din cadrul fondurilor structurale ale UE, pentru a sprijini măsurile care pot oferi rezultate imediate pentru tinerii care nu reușesc să își găsească un loc de muncă.

Aceste măsuri ar putea include sprijin pentru dobândirea primei experiențe profesionale sau pentru obținerea unui loc de muncă pe termen scurt în sectorul privat sau în comunitățile locale; pentru extinderea posibilităților de a efectua stagii de ucenicie sau profesionale pentru studenți și absolvenți; pentru promovarea recalificării sau a îmbunătățirii competențelor ca parte a unui proces de creștere și dezvoltare; pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, inclusiv a antreprenoriatului social și pentru perioade de formare sau de studii în străinătate, de exemplu, prin intermediul programelor Erasmus și Leonardo.

Acțiuni în 2012:

Ar trebui finalizat și pus în aplicare înainte de sfârșitul anului 2012 un plan de acțiune pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv prin formare și spirit antreprenorial.

2.2.2.     O politică activă privind piața forței de muncă

Ar trebui consolidate serviciile publice de ocupare a forței de muncă pentru a oferi servicii mai bune și mai personalizate numărului tot mai mare de șomeri. Sunt necesare investiții mai eficiente și mai bine orientate în politici active privind piața forței de muncă pentru a sprijini o redresare favorabilă creării de locuri de muncă și o evaluare mai sistematică a eficacității măsurilor privind o piață a forței de muncă activă. Ar trebui să se acorde prioritate grupurilor celor mai vulnerabile (șomerilor cu calificări reduse, persoanelor care au abandonat de timpuriu școala, lucrătorilor în vârstă, șomerilor pe termen lung, migranților și minorităților etc.). Eforturile depuse în vederea dezvoltării competențelor ar trebui să vizeze identificarea și oferirea unui răspuns la nevoile sectoarelor și grupurilor de întreprinderi care pot deveni principalele motoare ale creșterii economice viitoare.

Fondurile structurale ale UE pot sprijini diverse scheme pentru recrutarea pe termen scurt axate în special pe nevoile grupurilor dezavantajate. Acestea pot oferi ajutor economic temporar și o oportunitate pentru persoanele cele mai afectate de criză de a-și dezvolta competențele și de a rămâne pe piața forței de muncă.

În plus, Grecia ar putea utiliza potențialul neexploatat încă al economiei sociale, prin ajutorul acordat de Fondul social european, care oferă un sprijin important pentru crearea de noi locuri de muncă și poate contribui la soluționarea problemei nevoii tot mai mari de servicii sociale.

Acțiuni în 2012:

Utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile din cadrul Fondului social european pentru a institui un cadru pe deplin funcțional de sprijinire a economiei sociale, a întreprinderilor sociale și a motoarelor principale ale unei redresări favorabile creării de locuri de muncă, precum și pentru a aborda nevoile de integrare cu multe fațete ale grupurilor vulnerabile.

2.2.3.     Realizarea de investiții în educație și formare

Pentru a se înregistra din nou creștere economică și pentru a se exploata pe deplin avantajele concurențiale ale Greciei, ar trebui îmbunătățite relevanța, calitatea și caracterul atractiv al învățământului și al formării profesionale inițiale. Ar trebui încurajată cooperarea dintre întreprinderi și instituțiile de învățământ, pentru a se asigura faptul că, la terminarea școlii și atunci când încheie cursurile de formare, tinerii au aptitudinile și competențele cerute de economie – atât în ceea ce privește capacitatea de inserție profesională, cât și referitor la spiritul antreprenorial. Aceasta ar trebui, de asemenea, să implice crearea unor modalități flexibile de a trece de la învățământul general la formarea profesională și de la învățământul și formarea profesională inițială la formare complementară și învățământ superior.

2.3.        Crearea unei administrații publice moderne

Reforma Greciei trebuie să înceapă cu modernizarea administrației publice elene. În prezent, Grecia are de suferit de pe urma faptului că nu are capacitatea necesară pentru a pune în aplicare politici, a gestiona finanțele publice, a colecta impozite, a deschide piețele concurenței, a asigura faptul că achizițiile publice funcționează eficient și inovator, a plăti furnizorii sau a asigura faptul că cetățenii beneficiază în timp util de control jurisdicțional. Complexitatea și opacitatea de la toate nivelurile creează oportunități pentru corupție care subminează încrederea cetățenilor în sistem și afectează eficacitatea acestuia. Remedierea acestor probleme va crea baza pentru restabilirea unui contract social între cetățenii greci și stat, bazat pe transparență, încredere și solidaritate. Reinstituirea încrederii în statisticile oficiale este o parte integrantă a acestui contract social.

2.3.1.     Reforma administrației publice

Structurile și metodele de lucru ale serviciului public din Grecia au nevoie de o reformă generală. Este necesară atribuirea clară a responsabilităților politice principale, pentru a asigura asumarea răspunderii, a pune capăt inerției și fragmentării responsabilității pentru diferite aspecte de politică între diferite ministere și agenții. Este nevoie de o capacitate solidă de coordonare interministerială pentru a pune în aplicare procesele de reformă complexe. Sunt necesare, de asemenea, reforme pentru a îmbunătăți funcționarea și organizarea ministerelor individuale și a serviciilor publice elene. Toate principiile coerenței și eficacității instituite prin reforma administrației la nivel central trebuie transpuse la nivel regional și local.

UE sprijină în mod tangibil agenda de reformă administrativă din Grecia, în special prin Fondul social european, cu un buget de 505 de milioane EUR. Reforma administrației publice reprezintă, de asemenea, un aspect esențial al celui de al doilea program de ajustare economică.[7]

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 2.6 din memorandumul de înțelegere):

Grupul de coordonare la nivel înalt, înființat la începutul anului 2012 pentru a supraveghea și monitoriza punerea în aplicare a reformelor administrative, ar trebui să își înceapă cât mai curând activitatea sub autoritatea prim-ministrului. Ar trebui instituită o structură stabilă pentru coordonarea interministerială. Ar trebui create structuri orizontale în fiecare minister pentru a pune în aplicare procedurile aferente auditului bugetar/financiar, controlului intern sau gestionării resurselor umane, care să își desfășoare activitatea în conformitate cu norme comune.

Ar trebui convenite și puse în aplicare de urgență o foaie de parcurs și măsuri de reformă administrativă la nivel local și regional. Accelerarea implementării programului „Reforma administrativă” finanțat din FSE este esențială pentru obținerea la timp a rezultatelor .

2.3.2.     Reforma fiscală, administrația fiscală și gestionarea finanțelor publice

Sistemul fiscal grec are nevoie urgentă de o remaniere. Conceperea sistemului fiscal, atât direct, cât și indirect - inclusiv al impozitelor pe proprietate – ar putea fi îmbunătățită pentru a consolida stabilitatea și creșterea economică. Ca urmare a reducerii bazei de impozitare, la care s-a adăugat numărul mare de derogări, existența unor reguli speciale și a unor regimuri preferențiale, sistemul a devenit complex și dificil de administrat și de respectat. Aceste derogări și excepții complică sistemul, creând posibilități multiple pentru a se abuza de acesta și favorizează evaziunea fiscală și corupția, ceea ce duce la pierderi imense de venituri de către stat și amenință viabilitatea întreprinderilor. Astfel, reforma fiscală ar trebui, de asemenea, să amelioreze calitatea legislației fiscale, a administrației fiscale și a gradului de respectare a obligațiilor fiscale.

Trebuie întreprinse neîncetat eforturi de consolidare a capacității administrației fiscale elene de colectare a impozitelor datorate de toate segmentele societății. Ar trebui să se ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți cadrul de guvernanță și independența administrației fiscale. Trebuie obținute continuu progrese în ceea ce privește îmbunătățirea contabilității bugetare naționale. Deficiențele existente pe aceste planuri au fost factori esențiali în deteriorarea situației fiscale din Grecia. Îmbunătățirea administrației fiscale și reducerea evaziunii fiscale sunt, de asemenea, importante pentru a se asigura faptul că povara reprezentată de ajustare este împărțită echitabil.

Pe de altă parte, administrația fiscală elenă trebuie să ramburseze de urgență până la 700 de milioane EUR care reprezintă plăți ale TVA-ului achitate în avans de întreprinderile care desfășoară activități de export. Întreprinderile aflate într-o situație dificilă sunt foarte afectate de efectuarea cu întârziere a acestor plăți, motivul constituindu-l efectuarea unor audituri discreționare de către inspectorii fiscali.

Trebuie, de asemenea, consolidată capacitatea în ceea ce privește gestionarea transparentă a fondurilor publice și combaterea fraudei și a corupției.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctele 2.3 și 2.4 din memorandumul de înțelegere):

Reforma amplă a sistemului fiscal ar trebui pregătită cu atenție în următoarele luni pentru a-i spori eficiența și pentru a fi cât mai favorabilă creșterii economice.

Ar trebui intensificate eforturile întreprinse în vederea colectării datoriilor fiscale , precum și cele privind auditul unor persoane extrem de bogate și, totodată, ar trebui să se întreprindă demersurile necesare pentru a simplifica în mod fundamental cadrul legal și procedural de impozitare, pe baza asistenței tehnice oferite.

Ar trebui adoptată o strategie antifraudă privind veniturile și cheltuielile publice.

2.3.3.     Reforma sistemului de sănătate și a sistemului de pensii

Pentru a menține accesul universal și a îmbunătăți calitatea asistenței medicale oferite într-un cadru caracterizat de mult mai multă disciplină bugetară, Grecia trebuie să găsească modalitățile necesare pentru a limita costurile cu intrările și a îmbunătăți eficiența globală a sistemului. Acest demers trebuie întreprins pentru a ameliora calitatea globală a serviciilor de sănătate publice, inclusiv prin abordarea inechităților în materie de acoperire și prin reducerea fragmentării la nivelul guvernanței și administrării sistemului.

Un consum mai responsabil al serviciilor și produselor de asistență medicală va contribui la atingerea acestor obiective, în special prin reducerea cheltuielilor și a risipei de echipamente medicale și de produse farmaceutice. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unor sisteme mai transparente și mai profesioniste privind prescripțiile și achizițiile publice în domeniul serviciilor de asistență medicală (Grecia implementează sistemul de prescripții electronice și a organizat recent o primă licitație electronică pentru produse farmaceutice). Pentru ca sistemul de sănătate să fie sustenabil, va fi important să se satisfacă nevoile pe termen lung ale personalului, cu accent în special pe formarea și păstrarea cadrelor medicale și a asistenților medicali care oferă asistență medicală primară.

În 2010, Grecia a adoptat una dintre cele mai ambițioase reforme ale sistemului de pensii din UE. Aceste reforme vor sta la baza sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii grecesc.

Întrucât speranța de viață la naștere s-a îmbunătățit semnificativ în ultima decadă - în 2010 a ajuns la 78,4 ani pentru bărbați și la 82,8 ani pentru femei (în UE-27, în 2008 speranța de viață fiind de 76,4 pentru bărbați și de 82,4 ani pentru femei) – impactul îmbătrânirii populației asupra sistemului de sănătate și a celui de pensii ar trebui să constituie un element fundamental al procesului de reformă.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctele 2.7 și 2.8 din memorandumul de înțelegere):

Grecia ar trebui să adopte un set cuprinzător de măsuri pentru: i) a consolida guvernanța sistemului de sănătate, reducând în același timp costurile administrative și cele cauzate de fragmentare; ii) a reduce cheltuielile farmaceutice prin modificări în privința stabilirii prețurilor, emiterii prescripțiilor și rambursării medicamentelor, precum și prin promovarea medicamentelor generice; iii) a centraliza procedurile de achiziții publice; iv) a dezvolta un sistem amplu și uniform de servicii electronice de asistență medicală, pentru a îmbunătăți monitorizarea, transparența și eficiența sistemului de sănătate și v) a prezenta un instrument de planificare a resurselor umane pentru a stabili necesarul pe termen lung de personal din domeniul asistenței medicale. Aceștia sunt pașii necesari pentru a avea un serviciu de sănătate cu adevărat național, care să garanteze corectitudinea, echitatea, eficiența și calitatea serviciilor și cheltuielilor.

Reforma sistemului de pensii ar trebui finalizată prin reforma sistemelor de pensii secundare și complementare și prin combaterea fraudei legate de pensiile de invaliditate.

2.3.4.     Reforma sistemului judiciar

Trebuie întreprinsă și o reformă a administrației judiciare elene, deoarece, după standardele internaționale, este foarte ineficientă. Cetățenii și întreprinderile trebuie să aibă încredere în faptul că sistemul judiciar le va oferi soluții eficace și le va promova drepturile. Acest sistem este caracterizat de proceduri complexe, care duc la întârzieri excesive în soluționarea cauzelor (mult mai mari decât media OCDE) și are un număr considerabil de cauze nesoluționate, în ciuda numărului relativ mare de instanțe și judecători în raport cu dimensiunea populației Greciei. Măsurile de reformă judiciară prevăzute în al doilea program de ajustare economică pot contribui semnificativ la redresarea economică, prin stimularea consumului privat, a investițiilor străine și a spiritului antreprenorial național.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.5 din memorandumul de înțelegere):

Grecia ar trebui să acționeze în direcția: i) soluționării cauzelor restante aflate pe rolul instanțelor (și anume, a cauzelor ce privesc aspecte legate de impozitare, cauze civile și comerciale), ii) încurajării persoanelor fizice și întreprinderilor să utilizeze modalități alternative de soluționare a litigiilor, precum medierea, pentru a reduce volumul de lucru al funcționarilor din justiție, iii) introducerii de noi aplicații în cadrul sistemului de justiție electronică, iv) revizuirii Codului de procedură civilă elen și v) adoptării și punerii în aplicare a unei strategii anticorupție.

2.3.5.     Îmbunătățirea coordonării interne

Al doilea program de ajustare economică stabilește o agendă completă care trebuie pusă în aplicare de către autoritățile elene. De asemenea, acesta constituie „masa critică” necesară pentru ca reforma structurală din Grecia să continue ulterior fără a fi impulsionată din exterior.

Cu toate acestea, în prezent, nu există un „centru de operațiuni” care să coordoneze și să monitorizeze procesul de reformă în cadrul guvernului elen. Va fi nevoie de un astfel de mecanism pentru ca procesul de reformă să rămână pe drumul cel bun și pentru a facilita un control guvernamental transparent și eficace al întregului proces. Acest lucru ar reprezenta baza pentru controlul de către Guvern și Parlament al acestui proces și pentru a corecta eventualele derapaje, contribuind, de asemenea, la crearea unei capacități autonome de elaborare și implementare a reformelor structurale.

Se oferă, de asemenea, asistență tehnică pentru îmbunătățirea calității statisticilor oficiale, fiind instituit, în acest sens, Planul de acțiune comun global pentru statisticile elene (Joint Overall Statistical Greek Action Plan - JOSGAP).

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 5 din memorandumul de înțelegere):

Până la jumătatea anului 2012 ar trebui să fie creat și să fie pe deplin operațional un mecanism de monitorizare și de coordonare a reformelor structurale .

3.           Uniunea Europeană poate fi de ajutor

3.1.1.     Mobilizarea fondurilor UE

Resursele disponibile din fondurile UE reprezintă un motor economic semnificativ.[8] Pentru perioada 2007-2013 au fost alocate peste 20 de miliarde EUR în cadrul finanțării din fondurile structurale și de coeziune și alte 21 de miliarde EUR în cadrul politicii agricole comune. Cu toate acestea, a fost cheltuită mai puțin de jumătate din finanțarea alocată din fondurile structurale și de coeziune, iar absorbția fondurilor pentru dezvoltare rurală poate fi îmbunătățită. Acest lucru înseamnă că nu a fost utilizată o capacitate considerabilă de stimulare a cererii și a investițiilor și de creare de locuri de muncă, pe termen scurt, care ar fi pus totodată bazele unei creșteri economice sustenabile pe viitor.

Comisia a identificat, împreună cu autoritățile elene, o serie de proiecte prioritare care pot da un impuls imediat creșterii economice și creării de locuri de muncă. Comisia a propus, de asemenea, un instrument de partajare a riscului, pentru a stimula investițiile private în proiectele importante de infrastructură. Acest instrument va fi un catalizator esențial pentru proiecte-cheie precum concesionările de autostrăzi și investițiile importante în gestionarea deșeurilor.

Acțiuni în 2012 (a se vedea punctul 4.3 din memorandumul de înțelegere):

Grecia ar trebui să acționeze în direcția îndeplinirii obiectivelor în materie de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, în materie de prezentare de cereri aferente unor proiecte de amploare și de reducere treptată a utilizării ajutoarelor de stat de minimis nespecifice. Ar trebui continuate eforturile de simplificare a gestionării fondurilor UE, prin eliminarea sarcinii administrative inutile, asigurându-se, totodată, stabilitatea cadrului pentru punerea în aplicare.

Pregătirile tehnice pentru instrumentul de partajare a riscului ar trebui să se deruleze rapid, astfel încât instrumentul să poată fi activat cât mai curând posibil după obținerea unui acord politic de către Parlamentul European și Consiliu.

Grecia ar trebui să finalizeze acordul privind restructurarea necesară a concesionării de autostrăzi pentru asigurarea viabilității economice a acestora.

Numărul proiectelor contractate – în special cele 181 de proiecte prioritare – ar trebui să crească substanțial și într-un ritm mai rapid, astfel încât să se asigure finalizarea lor înainte de sfârșitul anului 2015.

3.1.2.     Asistență tehnică/Grupul operativ pentru Grecia

Comisia Europeană, prin intermediul Grupului operativ pentru Grecia, care este subordonat președintelui Barroso, va continua să sprijine Grecia în organizarea și mobilizarea asistenței tehnice necesare pentru punerea în aplicare a acestor reforme dificile.

Grupul operativ colaborează deja îndeaproape cu autoritățile elene pentru a identifica necesitățile și a mobiliza expertiză din alte state membre și din organizații internaționale în domeniul absorbției fondurilor structurale, administrării fiscale/gestionării finanțelor publice, inclusiv în ceea ce privește combaterea fraudei, contrabandei și corupției, reforma administrației publice, mediul de afaceri, reforma sistemului judiciar și reforma sistemului de sănătate. Multe state membre își aduc și ele contribuția, punând la dispoziție specialiști de marcă pentru a consilia autoritățile elene.

Comisia va elabora periodic rapoarte privind punerea în aplicare a celui de al doilea program de ajustare economică și referitor la activitatea Grupului operativ pentru Grecia.

4.           Concluzie

Transformarea economică a Greciei nu va fi realizată peste noapte, dar se poate preconiza obținerea unor rezultate semnificative încă din 2012. Va fi nevoie de timp pentru a efectua o reformă structurală profundă și a corecta dezechilibrele acumulate pe parcursul mai multor ani, dar acțiunile prevăzute în prezenta comunicare ar trebui să pregătească terenul pentru redresare și ar trebui să creeze o Grecie mai dinamică, mai modernă, mai inovatoare, mai sustenabilă și mai echitabilă.

Provocările sunt numeroase. Grecia trebuie să remanieze o mare parte din administrația sa publică și să devină un loc atractiv pentru investiții și afaceri. Trebuie să pună în aplicare o reechilibrare profundă a economiei sale, favorizând activitățile mai productive, bazate pe concurență și pe produse și servicii inovatoare cu valoare adăugată ridicată. Piața forței de muncă din Grecia trebuie reformată, pentru a mobiliza și moderniza capitalul uman, pentru a oferi oportunități de ocupare a forței de muncă mai multe și mai bune și pentru a restabili competitivitatea. Menținerea condițiilor pentru un dialog social eficace și util ar trebui să contribuie, de asemenea, la succesul procesului de reformă.

Grecia a realizat deja progrese importante, reducându-și substanțial dezechilibrele financiare, ținând sub control cheltuielile și obținând o creștere a veniturilor fiscale. Cel de al doilea program de ajustare economică oferă cadrul adecvat pentru ca această transformare să continue. Aceasta va permite Greciei să lase în urmă anii în care politicile sale erau nesustenabile și în care înregistra o scădere a competitivității, prin măsuri decisive de asigurare a faptului că deficitul bugetar și datoria publică sunt din nou sustenabile, permițând, de asemenea, Greciei să exploateze potențialul economiei grecești. Punerea integrală în aplicare a programului, inclusiv prin mobilizarea instrumentelor de sprijin ale UE existente, va pune bazele pentru o viitoare creștere economică, ocupare a forței de muncă și coeziune socială, va duce la recâștigarea încrederii în Grecia, în rândul cetățenilor săi și în străinătate, și va crea condițiile pentru o societate mai echitabilă pentru cei care au suferit cel mai mult de pe urma crizei. Reușita acestui proces depinde, în cele din urmă, de Grecia. Solidaritatea demonstrată de celelalte state membre ale UE și de instituțiile europene pe parcursul crizei este exprimată în termeni foarte concreți, prin asistența financiară și expertiza considerabilă care sunt puse la dispoziție pentru a sprijini acest proces de transformare. Prezenta comunicare evidențiază principalele acțiuni care trebuie întreprinse în următoarele săptămâni și luni pentru a demonstra că o situație negativă poate fi schimbată cu totul și că pot fi obținute schimbări reale, de care să beneficieze toți cetățenii Greciei.

ANEXĂ

În prezenta anexă, Comisia prezintă în mod mai detaliat nivelul de sprijin disponibil din partea UE:

– secțiunea 1 descrie impactul crizei asupra Greciei;

– secțiunea 2 prezintă detalii în ceea ce privește sprijinul financiar acordat din bugetul UE și explică modul în care normele generale au fost adaptate situației specifice din Grecia;

– secțiunea 3 explică modul în care politicile-cheie ale UE pot contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Grecia și ilustrează demersurile pe care trebuie să le facă această țară pentru a exploata acest potențial. Se vor obține rezultate din ce în ce mai bune în toate aceste domenii, pe măsură ce reformele structurale din cadrul celui de al doilea program de ajustare economică vor fi puse în aplicare și vor începe să genereze modificări în economia greacă.

1.           Impactul crizei în Grecia

Creșterea puternică a PIB-ului Greciei (o medie de 4 % pe an) înregistrată în decada de dinaintea crizei nu era sustenabilă, lucru evident în prezent, din perspectiva evenimentelor din ultimii ani. Aceasta a fost rezultatul unor creșteri salariale reale fără legătură cu productivitatea, precum și al creșterii excesive a creditelor, al unor rate mai mici ale dobânzii reale și al unei politici fiscale laxiste. Performanțele pe termen scurt ale economiei grecești au disimulat numeroasele deficiențe grave ale acesteia, în special o competitivitate și o productivitate scăzută, un mediu de afaceri nefavorabil, un nivel scăzut al investițiilor realizate de sectorul privat și public, un sistem fiscal complex și învechit, precum și un sistem judiciar ineficient.

Pe parcursul acestei perioade s-au acumulat dezechilibre periculoase. Explozia cererii și competitivitatea externă scăzută au dus la o creștere rapidă a dezechilibrelor externe. În perioada 2000–2009, competitivitatea s-a redus cu 10-20 %. În 2008, deficitul de cont curent a atins 14 % din PIB. Dezechilibrele fiscale s-au agravat și au rămas la un nivel ridicat, deoarece cheltuielile excesive nu au fost compensate de o creștere a veniturilor. De la adoptarea monedei euro, deficitul public s-a situat în mod constant la peste 3 % din PIB, iar în anul 2009, deficitul a atins aproape 16 % din PIB.

Din cauza acestor dezechilibre, țara a fost foarte vulnerabilă în momentul încetinirii creșterii economice la nivel mondial, iar datoria publică a crescut considerabil, punând în pericol capacitatea de finanțare a economiei grecești. Datoria publică a crescut de la aproximativ 100 % din PIB în 2000 la 129 % în 2009. Marjele obligațiunilor au atins niveluri record, întrucât piețele și-au pierdut încrederea în capacitatea economiei grecești și a guvernului elen de a-și plăti datoriile, ceea ce a declanșat criza datoriilor suverane.

Faptul că previziunile bugetare ale guvernului elen și statisticile oficiale grecești nu au evidențiat amploarea reală a acestei probleme a agravat situația și a tergiversat aplicarea unor măsuri corective. În 2009, după ce amploarea problemei a fost recunoscută oficial de guvernul care a preluat mandatul în octombrie, previziunile privind deficitul public au fost revizuite în sens crescător cu 6 puncte procentuale din PIB.

Trebuind să facă față consecințelor unei ajustări economice rapide, Grecia traversează în prezent o perioadă de recesiune foarte gravă. PIB-ul său a scăzut cu peste 11 % de la începutul crizei și se preconizează că va scădea în continuare în 2012. Această încetinire a activității economice a fost, parțial, inevitabilă, având în vedere creșterea nesustenabilă înregistrată în perioada premergătoare crizei. Cu toate acestea, cererea externă a fost mai redusă decât se prevăzuse, iar punerea în aplicare insuficientă a reformelor structurale, instabilitatea politică și socială, precum și lipsa lichidităților datorată scurgerii de capital au contribuit, de asemenea, la agravarea crizei economice. O posibilă revenire, până în anul 2014, la o creștere pozitivă depinde în mod critic de măsurile care vor fi luate în săptămânile și lunile următoare.

Această criză a avut consecințe sociale grave. Rata șomajului a crescut enorm în ultimii doi ani, atingând în prezent 17,7 % (media anuală pentru 2011). Potrivit unor previziuni recente, rata șomajului ar putea depăși 20 % în 2012 și 2013, pentru a scădea ulterior. Rata șomajului de lungă durată s-a ridicat la 9,1 % din populația activă și va continua probabil să crească. Grecia a înregistrat recent una din cele mai impresionante creșteri a numărului de gospodării fără persoane ocupate din Europa. Îndeosebi tinerii au fost puternic afectați de acest fenomen. În noiembrie 2011, șomajul în rândul tinerilor se situa la 48 %, fiind de două ori mai ridicat decât cu doi ani în urmă. În cel de al treilea trimestru al anului 2011, aproximativ 45 % dintre șomerii având între 15 și 24 de ani erau șomeri de lungă durată, față de 30 % cu doi ani în urmă.

Înainte de criză, Grecia se confrunta deja cu una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din UE, iar încetinirea economică gravă a contribuit la creșterea nivelului de sărăcie, la excluziunea socială și la excluziunea în materie de locuințe, afectând venitul disponibil. Numărul persoanelor fără adăpost este în creștere în rândul familiilor cu copii și al tinerilor, precum și în rândul migranților ilegali, a căror prezență crescândă a accentuat și mai mult presiunile.

2.           Cum sprijină UE Grecia?

2.1.        Primul și cel de al doilea program de ajustare economică – programe de reforme economice

În 2010, după ce s-a evidențiat amploarea reală a crizei, UE și comunitatea internațională au intervenit rapid pentru a ajuta Grecia. Sprijinul a venit sub forma a două programe ambițioase de ajustare economică, care au furnizat ajutoare financiare importante, cu condiția să se ia măsuri ample și durabile pentru stabilizarea finanțelor publice, restaurarea stabilității financiare și punerea în aplicare a reformelor structurale de stimulare a creșterii economice.

Primul program de ajustare economică a fost lansat în luna mai 2010, angajându-se să furnizeze un pachet de împrumuturi în valoare de 110 miliarde EUR, din care 73 de miliarde EUR au fost deja plătite. Cel de al doilea program de ajustare economică a fost aprobat în luna martie 2012 și prevede un pachet de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde EUR, la care se adaugă sumele nevărsate din primul program.

Primul program de ajustare economică a generat deja o consolidare fiscală semnificativă. Măsurile puse în aplicare de la începutul crizei se ridică, în total, la peste 20 % din PIB, ceea ce reprezintă una din cele mai ambițioase ajustări fiscale înregistrate vreodată într-un stat membru al UE. A fost așadar necesar să se ia măsuri drastice pentru a reduce salariile și pensiile din sectorul public, pentru a mări impozitele și pentru a reforma piața muncii, inclusiv prin introducerea unor salarii sub nivelul minim legal pentru tineri și pentru șomerii de lungă durată.

Cu toate că s-au depus eforturi importante, progresele în vederea atingerii obiectivelor ambițioase din primul program de ajustare economică au fost variabile. Deficitul public s-a redus de la aproximativ 16 % din PIB în 2009 la 9,25 % din PIB pe parcursul anului trecut, în timp ce deficitul de cont curent a scăzut cu 4 puncte procentuale în perioada 2009-2011, fixându-se la puțin peste 10 % din PIB.

În acest context, ajutorul de stat acordat sectorului bancar grec, alături de intervențiile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Centrale Naționale, au contribuit la stabilizarea economiei grecești, asigurând continuitatea funcționării sistemului și evitând un colaps financiar care ar putea periclita întreaga economie, inclusiv deponenții.

În luna februarie 2012, s-a încheiat un acord privind un nou program ambițios, al doilea program de ajustare economică pentru Grecia. În perioada 2013-2014 va fi necesară o nouă ajustare fiscală de circa 5,5 % din PIB pentru a aduce datoria publică pe o traiectorie mai sustenabilă. Ajustarea fiscală va consta, în principal, în reduceri ale cheltuielilor bugetare pentru a limita impactul negativ asupra creșterii potențiale a economiei grecești. Se vor obține economii, în primul rând, prin simplificarea prestațiilor sociale și printr-o identificare mai precisă a beneficiarilor acestora, garantându-se totodată protecția socială de bază pentru grupurile cele mai vulnerabile.

Cel de al doilea program de ajustare economică acordă o importanță mai mare reformelor structurale de stimulare a creșterii economice. O reformă fiscală favorabilă creșterii economice, care va fi elaborată în lunile următoare, va simplifica sistemul fiscal, făcându-l să devină mai eficient, prin reducerea costurilor pe care le presupune respectarea legislației pentru întreprinderi și persoane fizice și prin eliminarea scutirilor și a regimurilor preferențiale. Reforma va viza toate domeniile impozitării directe și indirecte (impozitul pe venit, impozitul pe profit, TVA, impozitul pe proprietate, precum și contribuțiile sociale ale angajatorilor). Prin lărgirea bazei de impozitare, reforma ar permite o reducere a ratelor marginale ridicate ale impozitelor aferente forței de muncă. Acesta este unul dintre domeniile-cheie în care Comisia, în colaborare cu FMI și cu mai multe state membre, acordă asistență tehnică autorităților elene pentru a le ajuta să revizuiască sistemul fiscal perimat și să îl înlocuiască pe acesta cu unul foarte performant și modern.

În momentul în care lupta împotriva evaziunii fiscale și un sistem fiscal mai echitabil vor începe să dea rezultate, cetățenii greci vor fi mai dispuși să accepte programul de ajustare. Echitatea socială a ocupat mereu un loc semnificativ în conceperea programelor. Acest lucru se reflectă în ceea ce privește reformele pensiilor, alte programe sociale, piața muncii, sistemul de sănătate, precum și lupta împotriva evaziunii fiscale, domenii în care s-au depus eforturi deosebite pentru protejarea celor mai vulnerabile segmente ale populației.

Programul este conceput pentru a garanta sustenabilitatea datoriei și pentru a construi o nouă economie greacă. Obiectivul este acela de a ajuta Grecia să redevină competitivă în următorii ani și să remedieze rapid nivelurile neacceptabil de mari ale șomajului prin reducerea costurilor salariale, care în prezent nu au un caracter sustenabil, și prin crearea unei piețe a muncii mai moderne și flexibile. Piețele de produse și servicii vor fi, de asemenea, restructurate pentru a spori concurența și flexibilitatea prețurilor și pentru a garanta faptul că reducerea costurilor va genera o creștere economică în beneficiul tuturor. Programul va transforma, de asemenea, mediul de afaceri, îmbunătățind condițiile-cadru pentru antreprenoriat și proiecte inovatoare, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă pentru dinamismul viitor al economiei grecești.

2.2.        Sprijinul acordat din bugetul UE

Începând din 2007, Grecia a beneficiat de un sprijin financiar important din bugetul UE și va continua să beneficieze de acesta până în 2013. Fondurile UE sprijină revitalizarea economică în numeroase sectoare ale economiei și ajută cetățenii să se reintegreze în câmpul muncii. În total, sunt disponibile peste 20 de miliarde EUR din fondurile structurale ale UE: aceasta reprezintă un fond de investiții major pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Grecia.

Tabel: în ce mod sprijină fondurile UE economia și societatea greacă

Sursă de finanțare din bugetul UE || Sume disponibile și sume plătite

Fonduri structurale și de coeziune || 20,2 miliarde EUR alocate; 8,4 miliarde EUR plătite deja

Agricultură: Plăți directe și intervenții pe piață Dezvoltare rurală || Aproximativ 2,4 miliarde EUR pe an; 17 miliarde EUR pe parcursul perioadei vizate 3,9 miliarde EUR alocate; 1,7 miliarde EUR plătite deja

Fondul european pentru pescuit || 210 milioane EUR alocate; 70 de milioane EUR plătite deja

Program-cadru de cercetare || Pe parcursul perioadei vizate, până la 1 miliard EUR poate fi acordat organizațiilor grecești în cadrul cererilor de propuneri

Program-cadru pentru inovație și competitivitate || 14 milioane EUR plătite, până în prezent, beneficiarilor greci

Programul de învățare pe tot parcursul vieții și programul „Tineretul în acțiune” || 188 de milioane EUR alocate, ≈ 108 milioane EUR plătite

Solidaritate și gestionarea fluxurilor migratorii (SOLID) || 228 de milioane EUR alocate, ≈ 70 de milioane EUR plătite

Instrumentul european de microfinanțare Progress || 8,75 milioane EUR alocate pentru un împrumut prioritar și 0,8 milioane EUR alocate pentru o garanție în favoarea unui furnizor grec de microcredite

Acțiuni desfășurate până în prezent

În pofida disponibilității fondurilor UE menite să sprijine proiecte care favorizează creșterea economică în Grecia, avantajele aferente fondurilor structurale nu s-au concretizat încă pe deplin. Acest lucru se explică prin numeroasele blocaje administrative care împiedică sprijinul financiar să ajungă în sectoarele economiei reale în care acesta este necesar.

Pentru a face față acestei situații, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri concrete pentru a simplifica și eficientiza gestionarea fondurilor structurale și pentru a accelera absorbția acestora, astfel încât să se stimuleze investițiile. Multe dintre aceste măsuri au fost deja puse în aplicare și dau rezultate în Grecia.

Rubrică: în ce mod a ajutat Comisia Grecia să beneficieze la maximum de fondurile structurale ale UE?

Comisia a formulat o serie de propuneri pentru a simplifica punerea în aplicare a politicii de coeziune și pentru a o face să devină mai flexibilă. Aceste schimbări au eliminat barierele administrative din calea investițiilor și au facilitat reprogramarea alocării fondurilor pentru a sprijini principalele priorități în materie de creștere economică. Prezentare a propunerii în 2008, intrare în vigoare în 2009.

De asemenea, Comisia a propus creșterea prefinanțării prin majorarea plăților în avans pentru programele finanțate prin fondurile structurale ale UE. Acest lucru a permis ca proiectele prioritare să fie finanțate mult mai rapid, totalul plăților în avans acordate Greciei ridicându-se la circa 1,5 miliarde EUR. Punere în aplicare în 2009.

Pragul pentru proiectele care necesită aprobarea prealabilă a Comisiei a fost majorat de la 25 de milioane EUR la 50 de milioane EUR, facilitând astfel procedurile de demarare a proiectelor și garantându-se totodată că fondurile sunt cheltuite în mod corespunzător. Punere în aplicare în iunie 2010.

Ca urmare a unei creșteri precedente a ratei de cofinanțare a UE la 85 % pentru fondurile structurale în Grecia, Comisia a propus majorarea acesteia cu încă 10 %. Această schimbare implică faptul că proiectele-cheie beneficiază de mai mult sprijin de la bugetul UE și că acestea nu vor fi amânate din cauza actualei consolidări fiscale din Grecia. Impactul combinat al creșterii cofinanțării și al suplimentării cu zece puncte procentuale este deosebit de important: aproximativ 958 de milioane EUR pentru toate fondurile structurale. Prezentare a propunerii în august 2011, intrare în vigoare în decembrie 2011.

Comisia a modificat normele UE pentru a permite cofinanțarea capitalului circulant pentru întreprinderi, oferind astfel un impuls crucial IMM-urilor. Punere în aplicare în noiembrie 2011: în prezent, aceste dispoziții legale trebuie să fie puse în aplicare integral de către administrația greacă.

Comisia colaborează îndeaproape cu Banca Europeană de Investiții pentru a debloca o serie de instrumente financiare finanțate prin fondurile structurale care vizează furnizarea creditelor atât de necesare IMM-urilor grecești; printre acestea se numără inițiativa JEREMIE, Fondul de antreprenoriat ETEAN și Instrumentul european de microfinanțare Progress.

Un fond de garantare pentru IMM-uri a fost creat recent cu sprijinul Comisiei, fiind garantat de fonduri în valoare de 500 de milioane EUR care provin din fondurile structurale. De îndată ce va fi operațional, acesta va oferi băncilor lichidități suplimentare de până la 1 miliard EUR, care vor putea fi acordate IMM-urilor sub formă de împrumuturi. Operaționalizarea acestui fond de garantare și colaborarea cu BEI în vederea obținerii de lichidități de care să beneficieze economia reală reprezintă o prioritate absolută. Prezentare a propunerii în 2011, semnare în martie 2012.

Comisia a propus crearea unui Instrument de partajare a riscurilor care să acorde sprijin unor proiecte de infrastructură de mare anvergură în sectorul transporturilor, al energiei și al mediului. Împrumuturile garantate de Instrumentul de partajare a riscurilor vor permite finalizarea proiectelor de investiții existente și vor facilita demararea unor noi proiecte. Proiectele cruciale precum concesionările majore de autostrăzi, care acoperă 1 400 de km din rețeaua transeuropeană, și proiectele esențiale privind gestionarea deșeurilor ar putea fi sprijinite în acest mod. Instrument propus în octombrie 2011; acord politic preconizat în mai 2012.

Etapele următoare

Comisia, în colaborare cu autoritățile elene, a întocmit o listă de 181 de proiecte prioritare cofinanțate care au o valoare a investiției ridicată în sectoare importante. Suma totală alocată acestor proiecte din fondurile structurale ale UE se ridică la aproximativ 11,5 miliarde EUR. Scopul este acela de a produce rezultate vizibile și de a stimula economia, competitivitatea și ocuparea forței de muncă.

O echipă de acțiune specializată colaborează cu guvernul elen pentru a identifica posibilitățile de realocare a fondurilor în favoarea unor proiecte prioritare, de exemplu pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și pentru a sprijini IMM-urile.

Mai multe sute de proiecte importante din perioada de programare 2000-2006 rămân nefinalizate, cu riscul ca fondurile alocate acestor proiecte să trebuiască să fie rambursate bugetului UE. Autoritățile elene trebuie să ia măsuri urgente pentru a se asigura că aceste proiecte sunt finalizate în termenele convenite.

O prioritate urgentă este operaționalizarea deplină a Fondului de garantare pentru IMM­uri, astfel încât să se obțină lichidități de care să beneficieze economia reală.

De asemenea, este necesar să se ia măsuri suplimentare pentru a debloca fondurile care au fost deja plătite sistemului bancar, dar care nu au fost încă direcționate către IMM-uri sub formă de împrumuturi. În acest context, va fi utilă completarea recapitalizării în curs a băncilor.

Pregătirile în vederea utilizării Instrumentului de partajare a riscurilor ar trebui să înceapă imediat după încheierea acordului formal, prevăzut pentru luna mai. Finanțarea va trebui să provină din alocările de fonduri structurale existente, garantându-se astfel un efect de levier considerabil. Instrumentul va fi gestionat de către BEI, iar Comisia se angajează să finalizeze cât mai curând posibil modalitățile de funcționare ale acestuia, sub forma unui acord de cooperare cu BEI.

În plus, Grecia beneficiază și de Instrumentul european de microfinanțare Progress. Un acord recent a fost încheiat în ceea ce privește acordarea, în temeiul Instrumentului de microfinanțare PROGRESS, a unei garanții în favoarea unui furnizor grec de microcredite, Pancretan Cooperative Bank Ltd (PCB), ceea ce va permite acestuia să ofere microîntreprinzătorilor greci până la 6 milioane EUR de microîmprumuturi [focalizându-se, în primul rând, asupra finanțării întreprinderilor nou-înființate (start-up) și asupra noilor debitori]. Un alt împrumut prioritar, în valoare de până la 8,75 milioane EUR, ar trebui să permită PCB să răspundă cererilor venite din partea a numeroase microîntreprinderi care întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare din cauza crizei creditelor și a înăspririi cerințelor de eligibilitate aplicate de către sectorul bancar grec. Cu un efect de levier de 1,5, acest împrumut prioritar ar trebui să permită acordarea de microcredite în valoare de până la 13 milioane EUR în favoarea microîntreprinderilor.

Au fost luate măsuri menite să simplifice procedurile din cadrul administrației grecești și să accelereze procedura de selecție și punerea în aplicare a proiectelor. De exemplu, procedurile de eliberare a permiselor arheologice și a autorizațiilor de mediu au fost raționalizate și reduse, conform memorandumului de înțelegere.

Cu toate acestea, se poate face mult mai mult pentru a accelera absorbția fondurilor structurale și pentru a maximiza impactul acestora prin eliminarea obstacolelor administrative și prin raționalizarea gestionării, vizând totodată o mai bună coordonare și sinergie între toate acțiunile cofinanțate de UE. Adoptarea legislației necesare pentru a reduce și a simplifica procedurile de atribuire a contractelor și de expropriere funciară va accelera punerea în aplicare a proiectelor cofinanțate de UE. S-a ajuns deja la un acord cu privire la numeroase alte simplificări ale procedurilor, inclusiv accelerarea punerii în aplicare de noi proiecte și raționalizarea procedurilor de plată. Procedurile revizuite se vor introduce începând cu luna aprilie.

2.3.        Alte tipuri de sprijin acordat Greciei din bugetul UE

Sprijinul acordat din bugetul UE pentru stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în Grecia nu se limitează la fondurile structurale. O gamă largă de alte programe ale UE contribuie la modernizarea economiei grecești, la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea competitivității.

Agricultură, dezvoltare rurală și pescuit

Grecia primește aproximativ 2,4 miliarde EUR pe an sub formă de plăți directe în favoarea agricultorilor și aproximativ 70 de milioane EUR destinate cheltuielilor aferente pieței.

În plus, 3,9 miliarde EUR sunt disponibile pentru a sprijini dezvoltarea zonelor rurale. În ceea ce privește fondurile structurale, rata de cofinanțare pentru FEADR a fost majorată cu 10 %, conform unei propuneri a Comisiei. Acest lucru va genera economii de aproximativ 567 de milioane EUR pentru bugetul național.

Până în decembrie 2011, s-a plătit deja suma de 1,7 miliarde EUR din fondurile de dezvoltare rurală pentru a ajuta peste 8 000 de tineri, femei și bărbați, să se instaleze ca agricultori în zonele rurale din Grecia. Aceste fonduri au fost utilizate pentru a sprijini creșterea economică în zonele rurale prin intermediul unor investiții directe în sectorul agricol, precum și în activitățile de prelucrare și de comercializare a produselor agricole. Fondurile vor încuraja, de asemenea, diversificarea necesară economiei rurale, de exemplu prin promovarea turismului, a întreprinderilor mici și a protecției mediului.

Fondul european pentru pescuit contribuie la crearea de noi locuri de muncă, mai ales în domeniul acvaculturii și al prelucrării. Acesta sprijină punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală, atât pe insule, cât și în zonele costiere ale Greciei continentale, în special în zonele îndepărtate unde rata șomajului este ridicată. Fondurile UE contribuie la menținerea și la crearea de locuri de muncă, sprijinind diversificarea activităților economice și promovând calitatea mediului costier, de exemplu prin acordarea de sprijin ecoturismului și prin conservarea patrimoniului natural și arhitectonic.

Cercetare, inovare și antreprenoriat

UE acordă Greciei sprijin în domeniul cercetării și al dezvoltării tehnologice sub formă de contribuții la costurile suportate de organizațiile grecești care participă la cel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică. În total, pe parcursul perioadei 2007-2011 au fost acordate 622 de milioane EUR organizațiilor grecești și alte câteva sute de milioane de EUR ar mai putea fi acordate, până în 2013, în cadrul viitoarelor cereri de propuneri.

Organizațiile grecești au fost extrem de performante în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, domeniu care a beneficiat de circa 211 milioane EUR din fondurile acordate organizațiilor grecești. Această finanțare va sprijini proiecte din domeniul cercetării de vârf care vor contribui la consolidarea competitivității economiei grecești în sectoarele avansate din punct de vedere tehnologic. Cercetătorii greci au beneficiat, de asemenea, de aproximativ 50 de milioane EUR în cadrul programului „Marie Curie”. Acest lucru le-a permis să colaboreze cu omologii lor din alte părți ale Uniunii și a atras cercetători de vârf în Grecia.

În perioada 2007-2011, beneficiarii greci au primit, de asemenea, granturi în valoare de peste 14 milioane EUR, în contextul Programului pentru inovație și spirit antreprenorial. Aceste fonduri au fost utilizate pentru a crea platforme în Grecia în cadrul Enterprise Europe Network („Rețeaua întreprinderilor europene”), care oferă servicii gratuite destinate întreprinderilor grecești, și pentru a sprijini o serie de proiecte în vederea deblocării potențialului de creștere al ecoinovărilor.

Programul „Energie inteligentă pentru Europa II” a oferit beneficiarilor greci granturi în valoare de 10 milioane EUR destinate finanțării unor proiecte care vizau eliminarea barierelor din calea introducerii pe piață a energiei regenerabile și a eficienței energetice. Mai mult, promotorii greci de proiecte au acces la produsele de finanțare oferite de Fondul european pentru eficiență energetică în favoarea unor proiecte de investiții în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile în orașe și regiuni.

Educație

Reforma sistemului de învățământ grec și lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor au fost consolidate de sprijinul la scară largă oferit de Fondul social european, precum și de asistența amplă acordată organizațiilor grecești și cetățenilor greci prin intermediul Programului de învățare pe tot parcursul vieții. Organizațiile grecești vor primi circa 165 de milioane EUR pe parcursul perioadei vizate, iar granturi în valoare de peste 94 de milioane EUR au fost deja acordate pentru a-i ajuta pe studenți, profesori și formatori să studieze și să își dezvolte competențele în alte țări. Numai în perioada 2009-2010, aproximativ 8 000 de studenți și profesori au participat la acest program. Acesta a facilitat, de asemenea, cooperarea între instituțiile de educație și formare din Grecia și cele din alte state membre, ceea ce va contribui la dezvoltarea sistemului educațional grec. Mai multe mii de tineri au participat la proiecte finanțate prin programul „Tineretul în acțiune”, care a contribuit la îmbunătățirea capacității lor de inserție profesională și la sporirea mobilității acestora. Din totalul de circa 23 de milioane EUR acordate Greciei în cadrul acestui program pe parcursul perioadei în cauză, 13,6 milioane EUR au fost deja plătite.

Afaceri interne

Comisia a acordat un sprijin financiar semnificativ în domeniul azilului, al migrației și al gestionării frontierelor, precum și pentru a face față consecințelor umanitare ale presiunii generate de numărul ridicat al migranților ilegali și al solicitanților de azil. Grecia a adoptat două planuri în acest domeniu: un plan de acțiune privind gestionarea migrației și a problemelor legate de azil, care identifică măsuri concrete pentru a soluționa deficiențele în materie de azil și returnare; și un plan de acțiune „Schengen-Grecia” care prevede măsuri concrete pentru a soluționa deficiențele în materie de gestionare a frontierelor. S-au înregistrat progrese, deși inegale, în toate domeniile vizate. Este important ca în continuare să se facă noi progrese, pe baza a ceea ce s-a realizat deja. Punerea în aplicare, în Grecia, a unor politici în materie de migrație și azil solide și eficiente este în interesul tuturor țărilor UE.

Grecia este unul dintre principalii beneficiari ai programului „Solidaritate și gestionarea fluxurilor migratorii” (SOLID). În total, au fost alocate 228 de milioane EUR pentru perioada 2010-2012 pentru a ajuta Grecia să exercite un control eficient la frontierele sale externe, să returneze migranții ilegali și să instituie o politică credibilă în materie de azil. Sunt luate în considerare măsuri pentru a îmbunătăți absorbția acestor fonduri, printre altele prin creșterea ratei de cofinanțare.

2.4.        Asistență tehnică – Grupul operativ pentru Grecia (TFGR)

Pe lângă sprijinul financiar furnizat din bugetul său, UE oferă, de asemenea, o asistență tehnică semnificativă autorităților elene. În iulie 2011, la cererea guvernului elen, Comisia a înființat un grup operativ specializat menit să furnizeze asistență tehnică autorităților elene pentru a le ajuta să pună în aplicare programele de ajustare economică și pentru a sprijini modernizarea administrației grecești, precum și absorbția fondurilor UE[9].

Grupul operativ aduce sprijin Greciei prin mobilizarea experților din statele membre și din cadrul organizațiilor europene și internaționale. De la crearea sa, acesta a participat la instituirea și la lansarea unor direcții de lucru menite să furnizeze asistență tehnică. În prezent, grupul colaborează cu autoritățile elene la elaborarea a peste 20 de proiecte de asistență tehnică în 9 domenii de politică. Unele dintre aceste direcții de lucru sunt deja active; altele sunt gata să fie lansate. În plus, sunt în curs de desfășurare discuții preliminare privind o serie de alte proiecte.

În primele luni de funcționare, TFGR a coordonat, printre altele, un total de 200 zile/persoană de experți din cadrul administrațiilor fiscale naționale prezenți pe termen scurt la Atena pentru a furniza asistență tehnică, cursuri de formare și seminare, inclusiv circa 20 de reuniuni în diferite domenii ale administrației fiscale. De asemenea, Comisia a încheiat un acord cu FMI în vederea acordării de asistență tehnică sporită în domeniul gestiunii finanțelor publice și al administrației fiscale pentru a contribui, până în decembrie 2013, la finanțarea a trei posturi de consilieri rezidenți (2 în domeniul administrației fiscale și 1 în domeniul gestionării finanțelor publice), precum și pentru a finanța circa 900 de zile de misiuni de scurtă durată.

Această asistență tehnică va viza mai multe domenii de o importanță crucială pentru reușita programului. Ea va promova un cadru de reglementare solid și viabil care să sprijine creșterea generată de întreprinderi și să remedieze disfuncționalitățile pieței într-un mod proporțional și coerent. Acest program de asistență tehnică vizează, de asemenea, îmbunătățirea capacității de a pune în aplicare, în mod eficient și echitabil, cerințele legislative sau administrative, precum și sprijinirea reformei administrației fiscale și combaterea evaziunii și a fraudei fiscale, gestionarea finanțelor publice și reforma administrației publice.

De asemenea, UE sprijină Grecia în vederea creării unei autorități statistice naționale independente și consolidate, punând, în primul rând, accentul pe calitatea statisticilor aferente finanțelor publice prin intermediul unui plan de acțiune specific (JOSGAP). De asemenea, planul prevede acordarea de asistență în numeroase alte domenii statistice, precum și în ceea ce privește reorganizarea autorității statistice naționale. A fost numit un consilier rezident la nivel înalt, în timp ce anumiți experți au acordat o asistență tehnică susținută, pe o bază permanentă, în domeniul finanțelor publice și, după caz, în domeniul conturilor naționale și în alte domenii statistice. Aceste îmbunătățiri, facilitate de noua guvernanță a autorității statistice naționale, au produs deja rezultate pozitive, Eurostat validând trei notificări succesive privind deficitul și datoria. Aceste progrese trebuie să fie consolidate, iar capacitatea statisticienilor greci trebuie sporită.

3.           Valorificarea politicilor-cheie pentru a favoriza creșterea economică și ocuparea forței de muncă

3.1.        Reforme structurale în vederea sprijinirii întreprinderilor și investițiilor

Exploatarea deplină a potențialului piețelor grecești de produse și servicii va necesita eforturi susținute și un angajament politic puternic pentru a elimina hățișul administrativ al unei legislații complexe și al unor structuri ineficiente. Normele excesiv de constrângătoare și controalele disproporționate și invazive contribuie la închiderea piețelor și la scleroza concurenței. Acești factori explică, parțial, de ce Grecia ocupă în mod sistematic unul din ultimele locuri în clasamentele internaționale în ceea ce privește climatul de afaceri și corupția.

Pentru a face față acestei provocări, guvernul elen ar trebui să susțină cauza întreprinderilor și să le considere pe acestea ca fiind parteneri, mai degrabă decât surse de risc. La rândul lor, întreprinderile trebuie să fie la înălțimea acestei încrederi și să respecte cerințele de reglementare și fiscale.

Există numeroase măsuri evidente, chiar dacă nu sunt ușor de întreprins, pe care autoritățile elene le pot lua pentru a îmbunătăți condițiile dificile în care funcționează, în prezent, întreprinderile grecești. Unele dintre aceste reforme vor necesita timp pentru a da rezultate. Cu toate acestea, o acțiune rapidă și decisivă va trimite un semnal clar care va indica angajamentul Greciei de a instaura un cadru mai favorabil întreprinderilor.

Angajamentele specificate în memorandumul de înțelegere revizuit reprezintă o paradigmă bună pentru această reformă care va necesita o reorganizare completă a administrației publice, astfel încât aceasta să faciliteze activitatea întreprinderilor grecești și nu să o împiedice. Procesul de reformă poate continua în domeniile care au nevoie urgentă de reforme, cum ar fi exporturile, sectorul vamal și achizițiile publice.

Facilitarea și promovarea exporturilor

În mod tradițional, economia greacă a fost mai puțin deschisă decât multe alte economii de dimensiuni asemănătoare, Grecia importând mai mult (33 % din PIB) decât exportă (22 % din PIB) și finanțând diferența prin împrumut. Statul elen trebuie să ia acum măsuri pentru a-și reechilibra economia și pentru a sprijini apariția unui sector al exporturilor eficient.

Eliminarea procedurilor și a barierelor administrative care complică în mod inutil expedierea bunurilor către alte țări reprezintă o măsură care poate fi efectuată rapid. Organizarea actuală a acordării liberului de vamă și a formalităților vamale de export reprezintă un obstacol semnificativ pentru întreprinderi și cu siguranță descurajează numeroși mici exportatori potențiali să exploreze piețele externe.

Acordarea liberului de vamă la export presupune un parcurs birocratic în vederea prezentării de certificate și documente inutile, solicitate de nenumărate ministere și agenții. Pentru transporturile de produse se calculează, în medie, 20 de zile pentru a finaliza vămuirea în Grecia, comparativ cu 10 zile, în medie, în UE. 90 % din operațiunile de export grecești fac obiectul unui control fizic sau al documentelor, în timp ce media acestora este de 5 % în UE.

Suprimarea promptă a cerințelor de documentare neproductive și o reorganizare a procedurilor vamale pot elimina o mare parte din aceste „costuri nete”. Se depun, în prezent, eforturi, susținute de o asistență tehnică, pentru a raționaliza și a automatiza acordarea liberului de vamă și formalitățile vamale de export. Aceste demersuri ar trebui să fie finalizate de urgență.

Aceste eforturi ar trebui sprijinite de o strategie guvernamentală și de o reformă/coordonare a tuturor ministerelor sau agențiilor relevante pentru a-i susține pe exportatorii care doresc să își extindă strategia de vânzări către piețele externe. Eforturile ar trebui să vizeze, în special, oferirea mijloacelor necesare care să permită noilor exportatori să găsească oportunități pe piețele promițătoare.

În timp ce exporturile de bunuri și de produse constituie o prioritate pe termen scurt, dat fiind că, în mod tradițional, Grecia este o economie bazată pe IMM-uri și pe activități de prelucrare a produselor agricole, celelalte inițiative, pe termen mediu, ar trebui să vizeze intensificarea exporturilor de servicii și îmbunătățirea potențialului țării în domeniul turismului.

Concurența și accesul pe piață

Grecia va avea de câștigat de pe urma unor piețe mai competitive și a unui sprijin public acordat în mod mai puțin arbitrar. De exemplu, o concurență mai mare pe piețele energiei va fi în interesul consumatorilor, va îmbunătăți securitatea aprovizionării cu energie și va contribui la atingerea obiectivelor de mediu. De asemenea, în sectorul farmaceutic, este necesară o mai mare concurență pe piața medicamentelor neprotejate de brevete pentru a obține produse generice mai ieftine care pot contribui la menținerea sub control a bugetului alocat sănătății.

O politică specifică în materie de ajutoare de stat poate sprijini redresarea economiei grecești, diminuând totodată greutatea sarcinii ce apasă asupra resurselor publice, cu condiția orientării cheltuielilor publice spre sectoarele care promovează creșterea economică pe termen lung și stimulează crearea de locuri de muncă. Guvernul elen a acceptat să instituie o unitate centrală menită să controleze și să verifice ajutoarele de stat înainte ca potențialele măsuri de ajutor să fie notificate Comisiei. Comisia poate oferi autorităților elene asistența tehnică necesară pentru a le ajuta să pună în aplicare acest obiectiv.

Sunt în curs de desfășurare importante inițiative pentru îmbunătățirea accesului la piețe, favorizarea concurenței și încurajarea unor prețuri mai competitive. Aplicarea integrală a legii din 2011 privind profesiile reglementate (Legea 3919/2011) poate invalida numeroase dispoziții restrictive referitoare la dreptul de a exercita o profesie sau la modul de practicare a acesteia. Această lege este acum în curs de aplicare, iar propunerile privind introducerea unor restricții în numele „interesului public” fac obiectul unei verificări aprofundate. Grupul operativ coordonează asistența tehnică, furnizând autorităților elene expertiza juridică necesară pentru a adapta legislația secundară care stă la baza liberalizării profesiilor reglementate, pentru a analiza impactul acestor măsuri și pentru a revizui organizarea anumitor profesii juridice, în special a avocaților.

Un bilanț de sănătate aprofundat al cadrului de politică în vigoare în numeroase sectoare-cheie ar trebui să fie finalizat în toamna acestui an. Acesta ar trebui să pregătească terenul pentru adoptarea unor măsuri legislative, la începutul anului 2013, menite să elimine dispozițiile de reglementare care subminează concurența și flexibilitatea prețurilor.

Piețe de achiziții publice transparente și eficiente

Piețele de achiziții publice grecești sunt extrem de ineficiente, acest lucru fiind atât în detrimentul achizitorilor publici, care nu pot achiziționa inputurile necesare prestării de servicii publice, cât și al furnizorilor. Atribuirea contractelor este lentă, costisitoare și opacă, iar rezultatele obținute în domeniul achizițiilor publice sunt nesatisfăcătoare. Procedurile sunt adesea suspendate din cauza unor litigii. Achizițiile publice sunt fragmentate într-un număr ridicat de mici contracte gestionate de o multitudine de entități de achiziționare care nu au capacitatea de a-și defini necesitățile și de a organiza în mod eficient procedurile.

Guvernul elen s-a angajat să pună în aplicare un program coerent și ambițios care să vizeze revizuirea în profunzime a legislației, a structurilor și a practicilor privind achizițiile publice grecești. Acest lucru va presupune o simplificare a normelor, crearea unui organism de control al achizițiilor publice, recurgerea mai frecventă la organismele specializate de achiziții și la contractele-cadru, o utilizare mai largă a noilor tehnici aferente achizițiilor publice, precum și crearea unui portal pentru toate licitațiile în domeniul achizițiilor publice, elaborarea unor soluții electronice privind achizițiile publice și o atenție sporită acordată conflictelor de interese. Guvernul elen s-a angajat ca, până la jumătatea anului 2012, să publice o foaie de parcurs privind o reformă globală a legislației și a administrației sale în domeniul achizițiilor publice. Comisia Europeană va sprijini acest proiect important prin acordarea de asistență tehnică.

Reducerea sarcinii administrative și punerea în aplicare a unor practici vizând „o mai bună legiferare”

Legislația elenă este adesea elaborată pe sectoare, neținând îndeajuns seama de impactul global asupra părților interesate și asupra întreprinderilor. Întreprinderile grecești menționează numeroase exemple de legi sau de practici administrative care generează costuri sau restricții disproporționate. Legea privind o mai bună legiferare care urmează să fie adoptată în curând va garanta o mai mare disciplină în elaborarea reglementărilor, reducând sarcinile administrative care împiedică tranzacțiile comerciale și aplicând noilor inițiative legislative metode menite să asigure o „mai bună legiferare”.

Angajamentul de a crea, în cadrul Ministerului Finanțelor, o direcție căreia îi va reveni responsabilitatea generală de a planifica, de a gestiona și de a monitoriza reformele structurale oferă posibilitatea de a plasa societățile comerciale și întreprinderile în centrul unei noi strategii de creștere economică. Aceasta poate deveni „centrul nevralgic” al întregului proces de reformă. Este necesar ca această capacitate de gestionare a reformei să fie instituită și întreținută fără întârziere.

Facilitarea de noi investiții

Investițiile în noi instalații sau proiecte sunt afectate de întârzieri și de costurile care rezultă din barierele legislative și administrative implicând numeroase autorități. Amenajarea teritoriului și normele de acordare a autorizațiilor de mediu sunt adesea citate drept obstacole în calea investițiilor. Societățile active în sectorul energetic (și în special al surselor de energie regenerabile), al distribuției, logisticii și al transporturilor sunt cele mai afectate. Problemele sunt agravate în cazul litigiilor atât în etapa administrativă, cât și în cea judiciară, din cauza efectului suspensiv al multor acțiuni judiciare, a lipsei de personal sau de competențe în serviciile-cheie ale administrației etc.

Guvernul elen s-a angajat să pună în aplicare o serie de acte normative recente pentru a accelera anumite proceduri de acordare a licențelor în cazul anumitor profesii și activități de producție, precum și anumite proceduri de acordare a autorizațiilor de mediu pentru proiecte și activități. Procedurile de expropriere, care erau supuse unor proceduri administrative și judiciare complexe sunt, de asemenea, pe cale să fie revizuite. Evoluțiile legate de reforma judiciară vor accelera procedurile judiciare și vor reduce parțial sau total numărul de cazuri nesoluționate.

De asemenea, guvernul elen a luat măsuri pentru ca înființarea unei noi societăți să fie mai simplu de realizat. Cu toate acestea, aceste proceduri pot fi și mai mult simplificate.

Finalizarea registrului funciar va contribui, de asemenea, la stimularea investițiilor. Au fost deja oferite 83 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE pentru a se crea o infrastructură IT de înregistrare digitală a drepturilor de proprietate active și de validare a revendicărilor privind proprietatea statului, inclusiv a celor legate de delimitarea pădurilor și de digitizarea drepturilor de proprietate active păstrate pe suport de hârtie la birourile de credit ipotecar în zonele urbane. Memorandumul de înțelegere privind registrul funciar stabilește obiective specifice și prevede instituirea unui registru cadastral complet și a unor birouri cadastrale exclusive la nivel național până în 2020. Comisia va sprijini eforturile depuse de autoritățile elene pentru a respecta calendarul de mai sus în vederea finalizării registrului funciar, care oferă securitate și poate contribui la atragerea investițiilor.

Deși sunt în curs de derulare sau sunt planificate o serie de acțiuni diferite pentru a elimina obstacolele administrative din calea investițiilor, ar fi necesar un proiect sistematic și concertat pentru a înlătura aceste obstacole.

Sprijinirea întreprinderilor prin intermediul reformei fiscale

Progresele în direcția reformării administrației fiscale și reformele necesare ale legislației fiscale vor îmbunătăți, de asemenea, în mare măsură, mediul de afaceri în Grecia. Lupta împotriva evaziunii fiscale este esențială pentru crearea unor condiții egale de concurență destinate acelor actori economici care respectă reglementările fiscale și care suferă ca urmare a concurenței neloiale din partea celor care nu plătesc impozitele și contribuțiile la asigurările sociale. Memorandumul de înțelegere pentru al doilea program de ajustare economică cuprinde un număr de prevederi care vizează crearea unei administrații fiscale moderne, prompte și eficace.

Acest efort va fi sprijinit prin asistența tehnică acordată în cadrul unui plan de acțiune FMI/UE, care acoperă nouă domenii identificate împreună cu autoritățile elene (audit, recuperarea datoriilor, soluționarea litigiilor, contribuabilii importanți, persoanele cu averi mari și persoanele cu venituri ridicate care desfășoară activități independente, analiza riscurilor și a veniturilor, servicii destinate contribuabililor, punerea în aplicare, organizarea și gestionarea serviciilor de înregistrare, completare și plată).

Simplificarea legislației fiscale va juca, de asemenea, un rol crucial în succesul efortului global. În acest domeniu, eforturile se pot baza pe decizia luată în temeiul memorandumului de înțelegere din primul program de ajustare economică, de a abroga Codul contabil și a-l înlocui o legislație mult mai simplă, întrucât normele actuale fac dificilă respectarea legii, împiedică spiritul antreprenorial și acționează ca un impediment puternic pentru investițiile străine în Grecia.

Simplificarea administrației fiscale ar trebui, de asemenea, să accelereze rambursările restante ale TVA și să sprijine, astfel, în special IMM-urile și exportatorii greci, prin eliminarea sarcinilor administrative care le afectează lichiditățile.

În final, în contextul eforturilor continue de combatere a evaziunii fiscale, Comisia este gata să sprijine Grecia în negocierea unei convenții fiscale cu Elveția, prin care s-ar putea contribui la recuperarea impozitelor datorate de către cetățenii săi. Un astfel de acord ar trebui să fie pe deplin compatibil cu cerințele relevante ale legislației UE.

3.2.        Sporirea nivelului de lichidități pentru IMM-uri

IMM-urile sunt factori-cheie de creștere economică și ocupare a forței de muncă în Grecia, unde reprezintă 99,9 % din totalul societăților, iar microîntreprinderile reprezintă 96,5 %. IMM-urile se confruntă cu dificultăți majore: 6 din 10 întreprinderi au înregistrat o scădere a veniturilor în 2011 comparativ cu 2010. În 2011, un număr de 150 000 de locuri de muncă au fost pierdute în cadrul IMM-urilor. Un studiu recent comandat de Asociația greacă a IMM-urilor estimează că, în 2012, 60 000 de întreprinderi mici și mijlocii își vor înceta activitatea și 240 000 de locuri de muncă suplimentare vor fi pierdute.

După cum se descrie în secțiunea 2 din anexă, fondurile structurale ale UE furnizează un sprijin important pentru IMM-uri. Peste 4 miliarde EUR sunt disponibile pentru a împrumuta IMM-urilor lichidități, capital circulant și garanții, iar o sumă suplimentară de 1 miliard EUR va fi pusă la dispoziție prin intermediul Fondului de garantare pentru IMM-uri nou-înființat. Totuși, această finanțare nu își găsește întotdeauna drumul către economia reală. Autoritățile elene și băncile din Grecia ar trebui să depună eforturi mai susținute pentru a monitoriza plățile efectuate în cadrul schemelor existente și să depășească obstacolele care îngreunează implementarea efectivă a acestora.

În special, sunt necesare eforturi mai intense pentru a accelera procesele și a elimina blocajele administrative din procedurile de aprobare a granturilor (este vorba, în special, de o monitorizare intensă a plăților, de simplificarea contractelor și a proceselor de aprobare și de reducerea termenelor de aprobare și a numărului de actori care intervin în proces etc.). Mai mult, legislația relevantă și contractele de acordare a granturilor trebuie adaptate urgent pentru a facilita împrumuturile de capital circulant. În plus, punerea rapidă în aplicare a Directivei privind întârzierea efectuării plăților ar fi foarte benefică pentru IMM-urile din Grecia.

3.3.        Îmbunătățirea modului de funcționare a sectoarelor importante ale economiei prin intermediul privatizării

Privatizarea este o parte esențială a procesului de reformă. În Grecia, cel mai convingător argument în favoarea privatizării este acela că activele pot fi mai bine utilizate în sectorul privat, sporind astfel competitivitatea economiei reale. În plus, întreprinderile privatizate cu succes și gestionate mai bine vor reprezenta „modele de urmat”, generând efecte externe pozitive suplimentare.

Fondul de dezvoltare a activelor Republicii Elene (HRADF) a fost instituit pentru transmiterea activelor publice.În acest cadru se lansează periodic invitații pentru manifestări de interes în ceea ce privește activele aflate în proprietatea statului, cum ar fi recentele apeluri de oferte vizând bunuri imobile și servicii publice de furnizare a gazelor naturale. Această evoluție se îndreaptă în direcția corectă din perspectiva caracterului durabil și deschide procesul de privatizare pentru un număr din ce în ce mai mare de categorii de active.

Cu toate acestea, în cazul multor active, condițiile actuale ale pieței și barierele tehnice existente în Grecia nu sunt încă favorabile unei privatizări pe scară largă. Această incertitudine rezultă, între altele, din dificultățile actuale de a evalua în mod rezonabil activele de stat. În plus, există o serie de provocări care trebuie abordate de către autoritățile elene, HRADF și Comisia Europeană. Acestea includ, inter alia, existența unor norme privind acțiunile nominative de control într-un mediu postprivatizare și nevoia de verificare ex ante a măsurilor de ajutor de stat destinate întreprinderilor de stat. Alte probleme care trebuie rezolvate sunt accelerarea înregistrării funciare a terenurilor aflate în proprietatea statului, statutul juridic al titlurilor de proprietate asupra terenurilor, furnizarea de informații economice privind titlurile de proprietate individuală sau capacitatea de cartografiere/zonare prin intermediul registrului funciar.

Activele trebuie să fie „pregătite” în mod corespunzător înainte de vânzare. Procesul de preprivatizare include crearea unor conturi auditate în mod corespunzător, stabilirea unor foi de parcurs în materie de restructurare, schimbări de personal, inginerii financiare etc. Luând în considerare acești factori, sporirea valorii activelor ar trebui în mod normal să aibă loc înainte de privatizare. În plus, succesul transferului proprietății activelor publice necesită elaborarea unui cadru de reglementare adecvat și a unei strategii clare pe termen lung. Astfel de cadre definesc prioritățile de politică publică pentru a evita crearea de monopoluri private nereglementate.

Comisia conlucrează îndeaproape atât cu HRADF, cât și cu Ministerul de Finanțe pentru a asigura succesul programului de privatizare și pentru a contribui la elaborarea de măsuri în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În acest sens, Comisia a prezentat orientări privind aplicarea normelor în materie de ajutoare de stat pentru restructurarea și/sau privatizarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului.

În anumite cazuri bine definite și fără a diminua proiectele prioritare menționate în secțiunea 3.4, fondurile structurale ale UE pot juca un rol în sprijinirea programului de privatizare prin intermediul asistenței tehnice sau prin sprijinirea investițiilor materiale în domenii precum energia sau transporturile, pentru a ajuta la pregătirea pentru vânzare a activelor de stat, în primul rând prin îmbunătățirea funcționării acestora, generând astfel rezultate mai bune pentru utilizatori și sporind valoarea potențială a acestor active.

3.4.        Creștere economică și locuri de muncă prin stimularea investițiilor în infrastructură

Lipsa infrastructurii adecvate în Grecia este un obstacol major în calea creșterii. Investițiile bine direcționate din infrastructură pot avea o contribuție importantă la creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Fondurile structurale ale UE pot avea o contribuție importantă în acest domeniu. Instrumentul de partajare a riscurilor, odată aprobat, va contribui la atragerea de investiții esențiale din mediul privat.

Printre cele 181 de proiecte prioritare pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, definite de autoritățile elene și de Comisie în noiembrie 2011, numeroase proiecte sunt legate de infrastructura din domeniul transporturilor, al gestionării deșeurilor sau al energiei. Unele sunt în faza de implementare, în timp ce altele sunt în etapa de pregătire pentru implementare. Unele proiecte sunt afectate de blocaje grave care trebuie să fie înlăturate cu promptitudine.

Implementarea completă a acestor programe, cel târziu până în 2015, ar trebui să amelioreze competitivitatea economiei Greciei, să aibă un impact pozitiv asupra altor sectoare cum ar fi turismul și să îmbunătățească calitatea vieții. Resursele mobilizate prin intermediul fondurilor structurale ar trebui completate cu alte resurse publice și investiții private. Ar trebui să fie eliminate obstacolele din calea implementării complete a acestor proiecte.

Din punctul de vedere al amplorii și al impactului, cele mai importante proiecte sunt cinci concesionări de autostrăzi (1 400 de km de rețele transeuropene) care în prezent reprezintă cheltuieli la nivel național și la nivelul UE în valoare de 3,2 miliarde EUR. Dacă se realizează, proiectele pot reprezenta până la aproximativ 30 000 de locuri de muncă directe și indirecte și pot crea impulsul mult așteptat pentru investiții și ocuparea forței de muncă. Patru din aceste proiecte sunt blocate în prezent și trebuie să fie redeschise fără întârziere. Punerea în aplicare a acestor rețele poate contribui la modernizarea infrastructurilor, care rămâne un factor esențial pentru stimularea dezvoltării țării. De asemenea, aceasta va consolida poziția Greciei în Europa de Sud-Est prin completarea principalelor coridoare care leagă țara de alte state membre, țări candidate și potențial candidate. Aceasta va contribui, de asemenea, la o mai bună siguranță rutieră.

Rețele de transport

Mai mult decât în alte state membre, economia și standardele de viață din Grecia depind de calitatea și eficacitatea serviciilor portuare și a legăturilor maritime. Prin intermediul porturilor se gestionează peste 85 % din comerțul extern de mărfuri al Greciei și se asigură securitatea aprovizionării insulelor. Traficul de călători prin porturile din Grecia reprezintă 22 % din numărul total de călători pe mare din întreaga UE. Porturile grecești au totodată potențialul de a obține o mare parte din fluxurile comerciale intercontinentale ale Europei de Est.

Porturile grecești au trei probleme principale: un nivel scăzut de echipare și de investiții în infrastructură, legături foarte proaste cu hinterlandul (căi ferate, căi rutiere) și deficiențe administrative și operaționale. Adesea, dezvoltarea porturilor s-a făcut la nivel regional sau local, fără a se lua în considerare prioritățile strategice la nivel național.

Sectorul turismului reprezintă 15 % din economia Greciei – dacă se ia în considerare impactul indirect asupra altor sectoare economice – și se bazează în esență pe legături de transport accesibile și eficiente. Conexiunile aeriene către Grecia, în special către aeroporturile regionale, au de suferit din cauza lipsei de mijloace moderne de gestionare a traficului aerian, a operațiunilor aeroportuare ineficiente (durată de funcționare limitată etc.) și a taxelor de aeroport ridicate. Lipsa unei infrastructuri adecvate, cum ar fi porturile și punctele de îmbarcare pentru vase de croazieră, afectează și calitatea turismului.

Noua strategie TEN-T include porturile Igoumenitsa, Patras, Pireu și Salonic în centrul rețelei europene de transport. Legăturile feroviare cruciale dintre Pireu și Salonic și autostrada mărilor între Atena/Pireu și Limassol fac parte dintr-un coridor de transport inclus în mecanismul „Conectarea Europei” care a fost propus.

Sistemul de transporturi din Grecia poate fi modernizat prin:

– liberalizarea serviciilor de transport de călători cu autocarul și cu taxiurile prin eliminarea ultimelor restricții;

– crearea de servicii administrative de tip ghișeu unic pentru rapoartele aferente navelor. Navele sunt supuse în prezent unei serii de formalități obligatorii, care cauzează întârzieri pentru transportul de mărfuri și de călători. Aceste formalități absorb, de asemenea, resurse din industria navală și de la stat;

– furnizarea unui model de guvernanță adecvat și a unui cadru pentru privatizarea porturilor și aeroporturilor care să evite crearea de monopoluri private, să nu discrimineze utilizatorii și să impună o transparență totală a conturilor și o supraveghere corespunzătoare din partea autorităților publice. Noii proprietari sau concesionari ar trebui să aibă obligația de a respecta angajamentele asumate în legătură cu proiectele care au beneficiat de sprijinul UE.

Operațiunile feroviare ar putea fi îmbunătățite prin:

– închirierea materialului rulant pentru transportul de călători de care operatorul tradițional nu mai are nevoie;

– crearea unui cadru pentru ca operatorii UE de transport de călători să intre pe piață în condiții de concurență loială cu operatorul tradițional;

– revizuirea procedurilor de trecere a frontierei și a acordurilor de facilitare a fluxurilor de transport de marfă pe coridorul X și renunțarea la închiderea frontierelor.

Comisia poate furniza asistență tehnică pentru a ajuta autoritățile elene să se adapteze la cele mai bune practici în cooperare cu omologii din alte state membre. Aceasta poate oferi, de asemenea, asistență tehnică pentru gestionarea traficului aerian și, eventual, finanțare pentru achiziționarea de echipament modern.

Transportul maritim

Transportul maritim a fost întotdeauna un pilon important al economiei grecești. O combinație de factori (tarife scăzute de transport de marfă, desființarea ministerului de resort) au influențat deciziile armatorilor de a schimba pavilionul navelor lor. Dacă această tendință continuă, în afară de locurile de muncă la bord și a veniturilor fiscale, este posibil să fie afectate și locurile de muncă în societățile cu specific naval de pe uscat. Criza economică a afectat industria transportului maritim de coastă din Grecia. Societățile funcționează cu un profit marginal sau chiar fără profit, chiar și în cazul în care au contracte de servicii publice. În unele cazuri, acest lucru a afectat gradul de acoperire al rețelei și calitatea serviciilor, în special (dar nu în mod exclusiv) către insulele mai mici care astfel înregistrează o diminuare a oportunităților de creștere economică. Pentru a utiliza pe deplin potențialul său maritim și a exploata oportunitățile de creștere economică în sectorul maritim, Grecia trebuie să instituie o structură administrativă mai adecvată în întreg sectorul transporturilor maritime.

TIC și infrastructura în bandă largă

Grecia este încă sub media din UE în ceea ce privește penetrarea accesului în bandă largă, în principal din cauza lipsei de dezvoltare a serviciilor electronice. Eforturile ar trebui să se concentreze pe realizarea proiectelor de importanță națională pentru a extinde rețeaua în bandă largă în mai multe orașe și a oferi conexiuni de mare viteză (fibră optică) unui număr mai mare de clădiri publice, pentru a genera economii în materie de cheltuieli aferente telecomunicațiilor publice, precum și cetățenilor.

Creșterea gradului de penetrare a accesului în bandă largă depinde de extinderea ofertei de servicii electronice. Accentul ar trebui pus pe sectoarele evidențiate în memorandumul de înțelegere. Utilizarea TIC ar trebui să aducă beneficii considerabile atât cetățenilor, cât și finanțelor publice în domenii precum asistența medicală (de exemplu, prescripțiile electronice, interoperabilitatea între Ministerul Sănătății și spitalele publice), registrul funciar (de exemplu, digitizarea în continuare a drepturilor reale de proprietate) și achizițiile publice (de exemplu, achizițiile publice electronice). Din perspectiva întreprinderilor, oportunitățile oferite de serviciile digitale ar trebui exploatate din plin, de exemplu prin sprijinirea IMM-urilor să folosească internetul pentru a avea acces la piețele internaționale.

3.5.        Surse de creștere economică în viitor

3.5.1.     Exploatarea potențialului din sectorul energetic pentru creștere economică și locuri de muncă

În Grecia, politica energetică are potențialul de a contribui în mod semnificativ la redresarea economică a țării. În plus, dezvoltarea infrastructurilor energetice interconectate cu restul regiunii va contribui la stimularea competitivității și a productivității sectorului energetic din Grecia.

În domeniul energetic, Grecia se confruntă cu provocări enorme. Este foarte dependentă de combustibilii fosili (lignitul reprezintă cea mai mare parte a producției de energie electrică). Cele mai multe insule rămân izolate și dependente de generatoare diesel sau de centrale alimentate cu combustibil lichid. Eficiența globală a producției de energie electrică este printre cele mai scăzute din Europa. Sectorul energetic este dominat de câteva întreprinderi de stat, cu productivitate scăzută și care trebuie încă degrupate. Clienții industriali se plâng de faptul că le este pusă în pericol competitivitatea întrucât sunt nevoiți să plătească unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa.În special în sectorul construcțiilor, eficiența energetică mai poate fi îmbunătățită în mod considerabil.

Grecia are oportunitatea de a se afla în avangarda producerii de energie durabilă. Puține țări europene beneficiază de o astfel de varietate de surse regenerabile de energie: vântul și soarele din abundență, dar și apele, căldura internă a pământului și biomasa îi conferă Greciei potențialul de a deveni lider al producției de energie verde. Poziția geografică strategică a Greciei, precum și exploatarea rezervelor de hidrocarburi din larg îi oferă Greciei oportunitatea de a se dezvolta și transforma într-un nod al conductelor de gaze naturale. Punerea în aplicare a eforturilor UE în materie de liberalizare și privatizare ar trebui să ducă la un sector mai competitiv.

În vederea atingerii acestui potențial, pentru a aduce beneficii consumatorilor greci de energie, dar și pentru a sprijini obiectivele UE privind siguranța aprovizionării și lupta împotriva schimbărilor climatice, vor trebui derulate acțiunile descrise în continuare.

Privatizarea sectorului gazelor naturale și al energiei electrice reprezintă o oportunitate de a spori eficiența acestuia. Procesul de privatizare trebuie finalizat cât mai curând posibil și, în același timp, creat un cadru pentru ca piețele competitive să se dezvolte în viitorul apropiat. Cu un cadru care funcționează bine, inclusiv printr-o degrupare corespunzătoare și prin liberalizarea completă a pieței gazelor naturale și a energiei electrice, apar noi oportunități de investiții pentru producătorii de energie de talie mare sau mică. Acest lucru va garanta că sectorul energetic din Grecia va deveni un sector dinamic, competitiv, generator de beneficii economice pentru toate celelalte sectoare ale economiei.

Rețelele de energie electrică și de gaze naturale trebuie modernizate. Îmbunătățirea stocării gazelor naturale și a rețelelor de conducte va permite Greciei să profite de poziția sa geografică strategică, constituindu-se o poartă de acces către piața europeană a gazelor naturale. Interconectarea rețelelor de energie electrică ale insulelor celor mai mari cu partea continentală și ale insulelor mai mici între ele este o condiție prealabilă pentru lansarea pe scară largă a instalațiilor eoliene și fotovoltaice. Consolidarea rețelei de transport din partea continentală este esențială, de asemenea, pentru a integra instalațiile de energie din surse regenerabile pe piața internă și pentru a permite exporturi masive de energie electrică către restul Europei. Grecia reprezintă un pasaj natural pentru o mare parte din gazele naturale din bazinul Mării Caspice și din bazinul estic al Mării Mediterane.

Programului TEN-E și noul mecanism „Conectarea Europei” pot juca un rol important în eforturile de concentrare și finanțare în acest domeniu. Semnalele clare că sectorul energetic este un sector liberalizat și funcțional al economiei Greciei și că accesul la infrastructura sa este nediscriminatoriu vor contribui și la atragerea finanțării private pentru astfel de investiții.

Extinderea pe scară largă a surselor regenerabile de energie necesită o reformă cuprinzătoare a regimului de ajutoare de stat. Pentru a atrage investițiile necesare, cadrul va trebui să respecte principiul rentabilității și al stabilității financiare. Pentru a profita de avantajul său comparativ, Grecia pune un accent special pe dezvoltarea resurselor solare și eoliene. După ce încrederea investitorilor va fi restabilită, se va putea dezvolta un sector competitiv al energiilor regenerabile în cadrul lanțului de valori. Contribuția sectorului la creșterea economică ar putea fi sporită în continuare prin inițiativa HELIOS. Ar trebui să se înceapă cu câteva instalații fotovoltaice la scară largă, inițial pentru consumul intern, iar pe măsură ce proiectul va lua amploare și capacitatea de transport va fi disponibilă, ar putea fi demarate exporturile către restul Europei, ajutând astfel statele membre să își îndeplinească în mod rentabil obiectivele fixate pentru 2020.

Renovarea clădirilor publice și private este esențială pentru atingerea obiectivelor de eficiență energetică, dar și pentru crearea de locuri de muncă. Fondurile disponibile în cadrul schemei „Exoikonomo” nu sunt utilizate pe deplin de către gospodării și ar trebui să fie puse și la dispoziția IMM-urilor. Sunt necesare instrumente suplimentare pentru a susține eforturile dedicate clădirilor publice, transportului urban și infrastructurii energetice locale. În acest sens, instrumentul propus, de partajare a riscurilor, ar putea ajuta la reducerea gradului de risc al investițiilor din sectorul renovării clădirilor în scopul respectării normelor în vigoare și, astfel, ar putea impulsiona ocuparea locurilor de muncă și creșterea economică la nivel local.

3.5.2.     Promovarea creșterii durabile - mediul și gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor solide poate avea o contribuție semnificativă la calitatea vieții cetățenilor greci și la dezvoltarea activității economice. Implementarea completă a legislației existente ar putea permite crearea de mii de locuri de muncă în Grecia și creșterea substanțială a cifrei anuale de afaceri în sectorul deșeurilor. Progresele înregistrate în gestionarea deșeurilor solide vor facilita, de asemenea, respectarea legislației de mediu a UE și vor permite evitarea procedurilor potențial costisitoare de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce îi revin Greciei din calitatea de stat membru.

Chiar dacă Grecia a beneficiat deja în mod masiv de fondurile structurale ale UE pentru infrastructura de bază în acest sector, aceasta este încă în urmă, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor solide și a apelor reziduale. Poate că mai mult decât în oricare alt sector, în acest sector există o nevoie urgentă de a conlucra în vederea respectării acquis-ului UE în scopul de a crea infrastructura necesară în conformitate cu standardele UE.

Pentru a se conforma obligațiilor care îi revin în conformitate cu legislația UE și cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, Grecia trebuie să procedeze de urgență la:

(a) construirea de instalații de gestionare a deșeurilor (respectiv construirea instalațiilor de tratare mecanico-biologică și a depozitelor de deșeuri) și la închiderea și reabilitarea tuturor gropilor de gunoi ilegale și necontrolate (în ceea ce privește procesul de reabilitare, cofinanțarea este disponibilă) și

(b) construirea mai multor instalații de tratare a apelor urbane reziduale (cu o atenție specială în regiunea Attica, dar și în alte mari aglomerații urbane precum Salonic, Patras etc.).

În plus, trebuie asigurată conformitatea deplină cu două hotărâri ale Curții (una privind construirea unei stații de tratare a apelor urbane reziduale în vestul regiunii Attica, în zona Thriassio Pedio, un proiect care este cofinanțat din fondurile structurale ale UE, și una privind lipsa colectării și a tratării apelor urbane reziduale în cinci aglomerații din estul regiunii Attica).

Claritatea juridică în ceea ce privește răspunderea producătorului (care în prezent nu este prevăzută în legislația grecească) poate oferi Greciei instrumente de colectare a resurselor necesare pentru punerea în aplicare a sistemelor de colectare separată, pe tipuri de deșeuri, și de reciclare. Progresele realizate în impunerea de taxe sau tarife de salubrizare pot contribui, de asemenea, la creșterea eficienței resurselor, la fel ca și aplicarea sistemelor de stimulare a prevenirii și a participării la colectarea separată (sisteme de plată în funcție de deșeurile generate).

După cum s-a menționat anterior, în cazul Greciei, noua legislație privind EIM (evaluarea impactului asupra mediului) ar trebui să conducă la proceduri simplificate și mai eficace. O nouă lege privind permisele de mediu a fost inclusă în memorandumul de înțelegere și în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Această lege a fost adoptată în septembrie 2011 și deciziile privind normele metodologice vor fi adoptate în 2012 (prima decizie a fost adoptată în ianuarie 2012 și se referă la clasificarea pe categorii a proiectelor care urmează să fie supuse evaluării de mediu/procedurii de acordare a permisului de mediu). Se preconizează ca noua lege să reducă timpul necesar pentru emiterea permiselor, în principal deoarece acesta introduce termene specifice pentru fiecare dintre pașii și etapele administrative ale procesului de autorizare. Această practică se bazează pe experiența dobândită în alte state membre.

FEADR susține dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pe întreg teritoriul Greciei printr-o varietate de măsuri care vizează atât agricultura, cât și protecția mediului. În acest scop au fost deja plătite 720 de milioane EUR.

3.5.3.     Crearea unei economii inovatoare, bazate pe cunoștințe

În ultimul deceniu, intensitatea cercetării și dezvoltării a stagnat în Grecia la un nivel de 0,6 % din PIB (în 2007) și a fost caracterizată de o implicare foarte redusă a sectorului privat, care a crescut ușor de la 0,15 % în 2000 la 0,17 % în 2007, conform celor mai recente date oficiale disponibile. În termeni absoluți, însă, investițiile generale în cercetare și dezvoltare au crescut semnificativ în perioada 2001-2007.

Motorul principal din spatele sistemului grec de cercetare și inovare este politica de coeziune a UE. Pentru perioada actuală de programare 2007-2013 și pe lângă principalul program operațional național, mai multe programe regionale includ măsuri de sprijin pentru cercetare, inovare și competitivitatea întreprinderilor. Nucleul programului „Competitivitate și spirit antreprenorial” are un buget total în valoare de 1,5 milioane EUR, din care 1,3 milioane EUR sunt oferite în cadrul politicii de coeziune a UE. Programul operațional are trei obiective strategice pentru perioada 2007-2013, iar cercetarea și inovarea este unul dintre principalele domenii de intervenție. Cu toate acestea, gradul de accesare a fondurilor structurale ale UE pentru cercetare este redus, iar stimulentele pentru utilizarea fondurilor de către sectorul privat pentru încurajarea transformării economiei, sunt, în prezent, insuficiente.

Sectorul privat deține o cotă scăzută în cheltuielile totale destinate cercetării și dezvoltării, reflectând cererea scăzută de cunoștințe bazate pe cercetare din sectorul privat. De asemenea, capacitatea redusă de absorbție a sectorului de afaceri este în același timp și cauza și efectul nivelului scăzut al cererii pentru cunoaștere. Printre factorii care împiedică mobilizarea resurselor pentru cercetare și dezvoltare se numără accesul limitat la capital, în special pentru noile întreprinderi, din cauza reticenței sistemului financiar de a finanța inovația și investițiile riscante.

Conform Tabloului de bord al Uniunii inovării 2011, Grecia se numără printre inovatorii moderați și performanța sa este mai mică decât media.Atuurile sale relative sunt resursele umane, colaborările și spiritul antreprenorial, precum și inovatorii, iar punctele slabe relative se regăsesc în finanțare și asistență, în investițiile private și în activele de natură intelectuală. S-a înregistrat o creștere ridicată în cazul desenelor sau modelelor industriale comunitare și un declin relativ puternic în cazul cheltuielilor de inovare care nu aparțin domeniului cercetării și dezvoltării și în cazul exporturilor de servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii.

Colaborarea tehnologică, exprimată prin cereri comune de brevete, este foarte modestă în comparație cu media din UE. Peste 65 % din totalul cererilor de brevete sunt efectuate de un singur inventator și, deci, mai puțin de 35 % din cereri sunt în colaborare. Dintre acestea, 7,4 % sunt brevete comune care implică o țară din afara UE, cifră redusă care evidențiază necesitatea unui grad mai ridicat de colaborare și internaționalizare a activităților de cercetare și inovare.

Privind în perspectivă, principalele provocări sunt:

– asigurarea unui nivel adecvat și eficace de investiții publice în cercetare și inovare și sporirea eficienței utilizării fondurilor structurale ale UE, prin concentrarea pe o serie de poli și de platforme tehnologice;

– finalizarea dezvoltării unui cadru juridic integrat pentru actorii din domeniul cercetării și dezvoltării și punerea în aplicare a acestuia. Cadrul ar trebui să includă stabilirea unui obiectiv principal „Europa 2020” pentru investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de o programare bugetară multianuală;

– asigurarea unei utilizări a fondurilor structurale mult mai eficiente și mai favorabile creșterii prin promovarea investițiilor private în cercetare și inovare, în sprijinul unei strategii de specializare inteligente.

3.5.4.     Exploatarea potențialului Greciei ca destinație turistică și culturală

Grecia are un avantaj comparativ în cultură și turism, sectoare cu potențial important de creștere economică și creare de locuri de muncă. Monumentele și siturile arheologice sunt poli în jurul cărora se pot dezvolta în prezent activități economice. Este important să se elaboreze rapid o strategie pentru analizarea și dezvoltarea mai multor sinergii între cultură, turism, spiritul antreprenorial, educație, sectorul medical și gastronomie și pentru investirea în noile tehnologii (utilizarea TIC pentru promovarea comorilor culturale ale Greciei) în vederea îmbunătățirii raportului calitate-preț și a poziționării Greciei ca destinație turistică de înaltă calitate, cu un accent totodată asupra turismului ecologic.

Turismul este unul dintre sectoarele-cheie din economia Greciei, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și ocuparea forței de muncă. Contribuția directă a industriei călătoriilor și turismului la PIB-ul țării a fost de 12,6 miliarde EUR în 2011 (5,6 % din totalul PIB-ului, cifra pentru UE fiind de 2,9 %). Călătoriile și turismul au sprijinit în mod direct 332 000 de locuri de muncă, adică 8,0 % din ocuparea totală a forței de muncă a țării (3,2 % în UE) și 768 000 de locuri de muncă, reprezentând 18,4 % din totalul locurilor de muncă, dacă se adaugă și cele susținute în mod indirect (8,4 % în UE). Cu toate acestea, Grecia a avut un succes limitat în ceea ce privește atragerea vizitatorilor de pe piețele emergente. Sezonul turistic este concentrat în lunile de vară și turiștii cheltuiesc relativ mai puțini bani în Grecia decât turiștii care vizitează destinații concurente.

Industria turistică a Greciei poate fi dezvoltată în diferite moduri, inclusiv prin:

– creșterea cererii pentru turism: obiectivele principale ale acțiunilor întreprinse în acest domeniu se axează pe extinderea sezonului turistic, sporirea capacității financiare a persoanelor de a pleca în vacanțe, precum și creșterea numărului de turiști (în principal din afara UE). Cu o climă blândă pe tot parcursul anului, Grecia are o poziție privilegiată pentru a beneficia de turiști și în afara sezonului de bază. Printre principalele inițiative vizând impulsionarea cererii turistice din UE se numără inițiativa „Calypso” privind turismul social, inițiativa „50 000 de turiști” sau inițiativa privind extrasezonul (care vizează combaterea efectului sezonier) și un portal web pentru a atrage vizitatori din afara UE;

– sensibilizarea cetățenilor și promovarea destinațiilor: principalele acțiuni includ Destinațiile europene de excelență (EDEN), care promovează dezvoltarea durabilă în ceea ce privește turismul a destinațiilor emergente mici, dezvoltarea itinerarelor culturale tematice (cum ar fi drumul măslinilor) și sensibilizarea cu privire la cicloturism în UE;

– furnizarea unei platforme pentru schimbul de cele mai bune practici: Comitetul consultativ pentru turism (TAC) constituie un forum de discuții pentru reprezentanții politicii în domeniul turismului din statele membre ale UE. Grecia poate beneficia de cele mai bune practici din alte state membre;

– prelungirea sezonului turistic, diversificarea produselor turistice și îmbunătățirea calității serviciilor oferite pentru a atrage turiștii cu venituri mai mari ar trebui să fie principalele forțe motrice ale dezvoltării industriei turistice din Grecia.

3.6.        Consolidarea administrației publice și a sistemului judiciar

3.6.1.     O administrație publică modernă pentru o economie nouă

Administrația publică elenă nu dispune, în prezent, de o structură stabilă, coordonată și abilitată, care să confere gradul necesar de apropriere și răspundere privind reformele prevăzute în al doilea program de ajustare economică și descrise în prezenta comunicare. Aceasta este prizoniera unui cadru juridic complex, care are efecte negative asupra tuturor aspectelor legate de funcția publică și de economie. Abordarea aparatului administrativ este concentrată în mod disproporționat mai degrabă pe emiterea de legi decât pe punerea lor în aplicare.

UE sprijină programul de reformă administrativă în Grecia, printre altele, prin intermediul programului Fondul social european (cu un buget de 505 milioane EUR). Obiectivul principal al acestui program este îmbunătățirea calității politicilor publice prin modernizarea cadrului normativ și prin reforma structurilor și procedurilor. Operațiunile planificate includ, printre altele, proiecte emblematice pentru înființarea, organizarea și funcționarea de „unități de planificare și de întocmire a bugetului” în ministerele de resort, reorganizarea administrației fiscale și vamale, reorganizarea Oficiului general de contabilitate din Grecia și standardizarea procedurilor de punere în aplicare a noului cod al funcționarilor publici.

Pentru a se asigura faptul că Grecia dispune de o administrație modernă, capabilă să sprijine o economie revitalizată și dinamică, este necesar să se îmbunătățească eficacitatea, responsabilitatea și integritatea administrației și să se simplifice procesele decizionale ale acesteia. Memorandumul de înțelegere prevede modernizarea administrației publice până în decembrie 2012, prin instituirea, inter alia, a unui grup la nivel înalt de coordonare a transformării (instituit în februarie 2012), prezidat de prim-ministrul Greciei, care va supraveghea punerea în aplicare a reformelor administrative. În ianuarie 2012, Franța și Grecia, în colaborare cu grupul operativ, au semnat un memorandum de înțelegere care a pregătit calea pentru punerea în aplicare a reformei administrației centrale. Guvernul german a început să ofere asistență tehnică pentru reforma administrativă la nivel local și regional.

Este nevoie de un centru puternic de luare a deciziilor, cu o coordonare interministerială reală; conform memorandumului de înțelegere al celui de al doilea program de ajustare economică, acest obiectiv trebuie îndeplinit până în mai 2012. Acesta va oferi o orientare mai bună și o viziune mai strategică la nivelul administrației centrale, prin îmbunătățirea și accelerarea coordonării între ministere, abandonând abordarea actuală, verticală și intraministerială și acționând ca arbitru al aspectelor interministeriale curente. Această structură va fi esențială pentru punerea în aplicare a tuturor proceselor de reformă vizând creșterea economică și locurile de muncă, precum și a deciziilor emise de grupul la nivel înalt de coordonare a transformării.

Grecia trebuie, de asemenea, să creeze structurile necesare în fiecare minister de resort pentru a asigura o monitorizare eficace a procedurilor administrative (inclusiv a cheltuielilor, a controalelor și auditurilor interne, a gestionării resurselor umane și a TIC) în vederea aplicării de norme comune și de proceduri armonizate înainte de sfârșitul anului 2012.

Toate principiile de coerență și eficacitate care stau la baza reformei administrației la nivel central vor trebui aplicate și la nivel regional/local, cu scopul de a susține creșterea economică și crearea de locuri de muncă la toate nivelurile economiei. În aprilie 2012, Germania și Grecia, în colaborare cu grupul operativ, au semnat un memorandum de înțelegere, inclusiv o foaie de parcurs pentru aplicarea reformei în domenii precum îmbunătățirea supervizării și a eficienței administrațiilor locale și regionale în ceea ce privește planificarea urbană, dezvoltarea rurală și consolidarea capacității guvernelor locale de a planifica, proiecta, implementa și monitoriza în mod eficace programele de investiții.

Lupta împotriva fraudei și a corupției este esențială pentru a se asigura că aceste fonduri pot fi utilizate cât mai eficient posibil și în scopul creșterii transparenței din economie. Cu sprijinul Comisiei, Grecia ar trebui să elaboreze o strategie antifraudă, care să cuprindă toate aspectele privind veniturile și cheltuielile publice, inclusiv protecția intereselor financiare ale UE. Aceasta va contribui la restabilirea încrederii și crearea unui cadru loial și echitabil. În același timp, o luptă eficace împotriva fraudei și corupției, inclusiv împotriva contrabandei la frontiere, va contribui la stabilizarea veniturilor Greciei.

În Grecia, utilizarea tehnologiei informațiilor este în prezent foarte scăzută în mediul public. Îmbunătățirea situației va contribui la accelerarea procedurilor, la raționalizarea proceselor și la creșterea transparenței pentru administrație și întreprinderi. Autoritățile elene au demarat implementarea unor proiecte în mai multe domenii majore de e-guvernare, și anume planificarea resurselor întreprinderilor (ERP) (finanțe și gestionarea resurselor umane), gestionarea relației cu cetățenii și achizițiile publice electronice. Autoritățile elene intenționează să utilizeze aceste proiecte în sectoarele prioritare: finanțe, reforma administrativă și sănătate. Utilizarea e-guvernării va trebui să fie făcută în coordonare și ca o completare a reformei procedurilor administrative.

Restabilirea credibilității statisticilor oficiale este o parte esențială a contractului social care va permite stabilizarea Greciei. Deși s-au înregistrat progrese semnificative din 2009, statisticile rămân o chestiune controversată în societatea greacă. Restabilirea încrederii în statistici va necesita punerea integrală în aplicare a planului de acțiune inclus în angajamentul recent asumat privind încrederea în statistici, semnat la 29 februarie de guvernul elen și de Comisie și aprobat de către Parlament. Acest lucru implică revizuirea legislației privind statisticile și acordarea de resurse financiare și umane necesare autorității naționale de statistică.

3.6.2.     Restabilirea încrederii în sistemul judiciar

Un sistem judiciar care nu funcționează în mod corespunzător reprezintă un obstacol în calea dezvoltării economice și compromite structura socială a Greciei. Este un sistem care permite ca debitorii de orice tip - inclusiv contribuabilii rău-platnici - să se sustragă după bunul plac, știind că nimeni, cu excepția creditorilor celor mai hotărâți, nu îi va da în judecată și nu îi va executa silit. Sutele de mii de cauze restante nesoluționate încă în instanțele judecătorești și intervalele lungi între două termene de judecată sunt cele mai vizibile semne de funcționare defectuoasă a sistemului judiciar din Grecia. Această situație a dus la un sentiment general de „nedreptate” în rândul cetățenilor greci. Autoritățile elene au demonstrat o voință clară de a schimba această situație și de a face eforturi importante pentru a crea un sistem judiciar eficace și potrivit pentru cetățeni și întreprinderi. O reexaminare cuprinzătoare și indispensabilă a sistemului judiciar este în curs de desfășurare. Aceste reforme sunt concepute pentru a restabili încrederea în funcționarea statului elen și a instituțiilor acestuia și pentru a sprijini redresarea economică.

Guvernul elen s-a angajat să îndeplinească o serie de obiective pentru eliminarea numărului de cauze fiscale restante nesoluționate din instanțele administrative și pentru a reducere numărul acestora în materie civilă. De asemenea, guvernul s-a angajat să promoveze moduri alternative de soluționare a litigiilor pentru a elibera resurse în instanțe, a dezvolta o cultură nelitigioasă și a găsi modalități mai economice de a soluționa problemele și conflictele. Comisia colaborează cu autoritățile elene și cu părțile interesate în acest domeniu.

Atâta timp cât potențialii investitori nu cred că sistemul judiciar din Grecia este eficace și echitabil și că le apără drepturile, este puțin probabil ca aceștia să ia decizii importante de a investi. Adoptarea de măsuri suplimentare pentru recuperarea eficace a datoriilor la bugetul de stat și simplificarea cadrului juridic în cazul tranzacțiilor cu bunuri imobile vor spori încrederea investitorilor și, în același timp, vor spori veniturile publice. Dezvoltarea unui sistem modern de e-justiție va conduce la un act de justiție mai rapid și mai transparent, cu progrese substanțiale din punctul de vedere al duratei și al eficacității, care ar putea fi resimțite de justițiabili, și cu îmbunătățirea performanțelor funcționarilor din justiție. Raționalizarea și reorganizarea instanțelor nu numai că va duce la economii în materie de costuri, ci va aduce justiția mai aproape de cetățeni, prin instituirea instanțelor ca puncte unice de acces la justiție pentru majoritatea aspectelor judiciare cu care se confruntă cetățenii (de exemplu, autentificarea documentelor, dreptul familiei, succesiuni etc.).

Un regim de insolvență modern este esențial pentru a facilita ieșirea ordonată de pe piață a societăților ineficiente și restructurarea celor viabile. Reforma regimului de insolvență este unul dintre domeniile care necesită o atenție sporită și Comisia este pregătită să colaboreze cu guvernul elen în această privință.

3.7.        Atenuarea impactului social al crizei

Chiar și înainte de criză, Grecia avea deja una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din UE. Rata globală a riscului de sărăcie sau excluziune socială pentru ansamblul populației era de 27,7 % în 2010, mai mare decât media UE, de 23,5 %. În Grecia, rata sărăciei în rândul persoanelor care muncesc s-a situat pe locul doi în UE în 2010. Încetinirea serioasă a creșterii economice a agravat nivelurile de sărăcie și de excludere socială și locativă, afectând veniturile disponibile (până la 9,3 % în 2010). Fenomenul persoanelor fără adăpost este în creștere în rândul familiilor care au copii și al tinerilor, precum și în rândul migranților ilegali, în număr tot mai mare, care au accentuat și mai mult presiunile. Este nevoie de măsuri urgente pentru a rezolva aceste probleme.

Comisia colaborează cu autoritățile elene pentru a scădea nivelul inacceptabil de mare al șomajului înregistrat în rândul tinerilor. În scopul concentrării sprijinului financiar în domeniile care au cel mai mult nevoie de acesta, finanțarea ar putea fi reorientată pentru a impulsiona măsurile de susținere a încadrării în muncă a tinerilor. Aceste măsuri cuprind, în prezent, acțiuni de sprijinire a dobândirii unei prime experiențe profesionale, subvenționarea ocupării unui loc de muncă pe termen scurt în domeniul privat sau în comunitățile locale, extinderea posibilităților de ucenicie sau de stagiu pentru studenți și absolvenți, promovarea recalificării sau a perfecționării profesionale, dezvoltarea spiritului antreprenorial, inclusiv a antreprenoriatului social, precum și perioade de studii în străinătate.

O sumă suplimentară de 200-250 de milioane EUR ar putea fi disponibilă spre reatribuire în acest fel, ceea ce ar putea duce la crearea de mii de locuri de muncă.

Există o serie de alte prioritățile pe termen scurt în cazul cărora este necesară o acțiune imediată. Fondul social european poate contribui la îmbunătățirea funcționării pieței muncii, consolidarea legăturilor dintre educație/formare și piața muncii, îmbunătățirea capitalului uman și combaterea muncii nedeclarate pe scară largă. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui consolidate pentru a oferi servicii mai bune numărului tot mai mare de șomeri. Sunt necesare investiții mai eficiente și mai bine direcționate în politicile active pe piața muncii și ar trebui efectuată o evaluare mai sistematică a eficacității măsurilor active pe piața muncii. Ar trebui să se acorde prioritate grupurilor celor mai vulnerabile (șomerii slab calificați, persoanele care au abandonat prematur școala, lucrătorii în vârstă, șomerii pe termen lung, migranții și minoritățile etc.).

Fondurilor structurale ale UE ar putea fi mobilizate, de asemenea, pentru a institui și a finanța o strategie de regenerare urbană integrată de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.

Pentru a evita marginalizarea socială a grupurilor vulnerabile și a oferi acestora competențele necesare pentru a intra sau a se reintegra pe piața muncii, ar trebui să fie pusă în aplicare strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții, anunțată în 2011. Aceasta ar trebui să includă extinderea accesului la educație și formare pentru persoanele care, în mod tradițional, nu participă la procesul de învățare, prin implicarea comunităților locale și regionale, precum și a instituțiilor de învățământ superior.

Pentru a oferi ajutor economic temporar și a menține pe piața muncii persoanele cele mai afectate de criză, ar trebui avută în vedere îmbunătățirea accesului la locurile de muncă, în special prin sprijin financiar sporit pentru antreprenoriat (cu accent pe produse și servicii noi, inovatoare) și printr-o utilizare mai amplă a subvenționării salariilor pentru angajările pe termen scurt axate în special pe grupurile defavorizate. Dezvoltarea economiei sociale va crea, de asemenea, noi oportunități de angajare prin intermediul antreprenorilor sociali și al inovatorilor în sectoare esențiale, cum ar fi serviciile de asistență socială, serviciile destinate șomerilor, dezvoltarea locală și socială, producția alimentară și distribuția și eficiența energetică.

3.8.        Gestionarea migrației și a cererilor de azil

Apartenența Greciei la spațiul Schengen oferă cetățenilor greci libertatea de a circula în alte țări semnatare și călătorilor din aceste țări libertatea de a veni în Grecia. Această libertate stă la baza călătoriilor, turismului și relațiilor de afaceri, care sunt benefice pentru economie. Cu toate acestea, presiunile puternice exercitate de migrația ilegală, cu care se confruntă Grecia în ultimii ani, împreună cu actuala criză economică, au un impact social și economic negativ și pun în pericol buna funcționare a spațiului Schengen. Situația umanitară cu care se confruntă uneori migranții și solicitanții de azil afectează imaginea Greciei și nu corespunde cu lunga tradiție a țării de respectare a drepturilor omului și de ospitalitate.

Pentru a rezolva această problemă, Grecia trebuie să continue să își reformeze politicile în materie de azil și migrație și să gestioneze în mod eficace frontierele externe. Cadrele de acțiune, și anume Planul de acțiune privind gestionarea migrației și azilului și Planul de acțiune „Schengen-Grecia” există deja. Acestea trebuie în prezent aplicate, inclusiv prin adoptarea și punerea în aplicare a standardelor în materie de migrație și azil, care sunt în conformitate cu dreptul UE în vigoare și cu obligațiile internaționale asumate de Grecia. Grecia trebuie să îmbunătățească situația umanitară a migranților și a solicitanților de azil din regiunea frontierei greco-turce și din Atena și să consolideze atât capacitățile de primire a migranților ilegali, cât și a solicitanților de azil, cu accent special pe grupurile vulnerabile. Aceasta ar trebui, de asemenea, să dezvolte capacități în domeniul returnării voluntare, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Există un important potențial neexploatat, întrucât mulți migranți se regăsesc blocați în Grecia, fără reale oportunități de integrare și ar fi interesați să se întoarcă în țările lor de origine.

UE a furnizat un sprijin financiar semnificativ pentru a se ameliora sistemele de gestionare a frontierelor, a migrației și a politicii în materie de azil și pentru a se aborda consecințele umanitare ale presiunii generate de un număr ridicat de migranți ilegali și solicitanți de azil. Grecia este unul dintre principalii beneficiari ai programului Solidaritatea și gestionarea fluxurilor de migrație (SOLID).

[1]               Textul integral al programului este disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/occasional_paper/2012/pdf/ocp94_en.pdf

[2]               Prezenta comunicare nu modifică și nici nu aduce completări la deciziile formale privind Grecia adoptate în cadrul procedurilor aplicabile ale tratatului, de coordonare a politicilor economice.

[3]               Pentru mai multe informații cu privire la fondurile și lichiditățile acordate de UE pentru IMM-uri, a se vedea secțiunile 2.2 și 3.2 din anexă.

[4]               Foundation of Economic and Industrial Research, Buletinul trimestrial 2/10, 2010.

[5]               Pentru mai multe informații privind aceste domenii, a se vedea secțiunea 3 din anexă.

[6]               Sursa: Trading on Time: World Bank Policy Research Working Paper 3909.

[7]               Pentru mai multe informații privind reforma administrației publice, a se vedea secțiunea 3.6 din anexă.

[8]               Pentru mai multe informații privind finanțarea UE, a se vedea punctele 2.2 și 2.3 din anexă.

[9]               MEX/11/0720 „Comisia instituie un grup operativ pentru Grecia”.