CUPRINS

1........... Promovarea: o componentă esențială a PAC................................................................. 4

2........... Provocări de soluționat................................................................................................. 4

2.1........ Poziționarea în contextul creșterii concurenței și al deschiderii piețelor...................... 4

2.2........ Un sector agroalimentar european concurențial și dinamic............................................. 5

2.3........ Valorificarea imaginii agriculturii și a produselor agricole și alimentare europene............. 5

3........... Obiectivele politicii viitoare de promovare....................................................................... 6

3.1........ O mai mare valoare adăugată europeană......................................................................... 6

3.2........ O politică mai atractivă și cu un impact cert.................................................................... 6

3.3........ O gestionare mai simplă.................................................................................................. 6

3.4........ Mai multă sinergie între diferitele instrumente de promovare............................................. 6

4........... Orientări pentru reformă.................................................................................................. 7

4.1........ Un domeniu de aplicare mai atractiv................................................................................ 7

4.1.1..... Beneficiarii...................................................................................................................... 7

4.1.2..... Produsele și temele eligibile............................................................................................ 7

4.1.3..... Menționarea originii...................................................................................................... 8

4.1.4..... Mărcile comerciale......................................................................................................... 8

4.2........ Extinderea câmpului de acțiune prin dezvoltarea asistenței tehnice acordate operatorilor 9

4.3........ Modalități de intervenție revizuite, în special pentru programele multinaționale............. 9

4.4........ Promovarea și criza..................................................................................................... 10

4.5........ O gestionare simplificată și optimizată.......................................................................... 10

4.6........ O mai mare coerență între acțiunile de informare și de promovare desfășurate în temeiul schemei de promovare și alte măsuri de promovare din cadrul PAC............................................... 10

4.7........ Ce buget european ar fi necesar pentru atingerea obiectivelor?....................................... 11

5........... Concluzii...................................................................................................................... 11

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Acțiunile de promovare și de informare pentru produsele agricole: o strategie cu puternică valoare adăugată europeană pentru promovarea savorilor Europei

Introducere

Diversitatea și calitatea producției agricole a Uniunii Europene reprezintă valori cunoscute în întreaga lume. Globalizarea crescândă a comerțului implică în mod cert provocări, dar în același timp deschide noi piețe și noi posibilități de creștere care pot fi valorificate. În acest context, a oferi produse excelente care răspund unor norme foarte exigente rămâne o prioritate, însă nu mai este suficient pentru a asigura în mod durabil o poziție bună pe piață. Notorietatea deosebită a regiunilor și a expertizei noastre trebuie consolidată și amplificată.

Uniunea Europeană, care are o producție caracterizată printr-o mare diversitate și o înaltă calitate, și care garantează un nivel ridicat de securitate sanitară, are toate resursele necesare pentru a exploata perspectivele de creștere a cererii mondiale, cu condiția de a-și pune în valoare atuurile printr-o politică de promovare mai bine orientată și mai ambițioasă. În plus, pe piața internă, este necesară creșterea nivelului de sensibilizare a consumatorilor în ceea ce privește calitatea și diversitatea ofertei disponibile.

Obiectivul propunerilor legislative legate de reforma PAC pentru perioada ulterioară anului 2013, aflate în curs de negociere, constă în a permite acestei politici să contribuie pe deplin la Strategia Europa 2020 prin susținerea unei agriculturi care garantează securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și dinamismul zonelor rurale și care impulsionează creșterea și crearea de locuri de muncă. O politică de promovare eficace este o condiție necesară pentru a atinge aceste obiective. În consecință, în iulie 2011 a fost lansat un proces de reflecție aprofundată, inclusiv o dezbatere publică, prin adoptarea unei Cărți verzi[1] privind politica de informare și de promovare pentru produsele agricole, ca acțiune emblematică cu scopul de a consolida competitivitatea agriculturii din Uniunea Europeană. Considerațiile prezentate în comunicarea de față se bazează, de asemenea, pe raportul de evaluare externă a politicii actuale de promovare, prezentat în 2011[2].

Obiectivul acestei Cărți verzi consta în definirea modului în care politica de informare și de promovare ar putea explica mai bine consumatorilor efortul depus de producătorii din Uniune pentru a atinge acest nivel înalt de calitate, în prezentarea gamei de produse și de savori din regiunile Uniunii, în stimularea exporturilor și în sprijinirea producătorilor europeni pentru a face față noilor provocări ale pieței și contextului economic deosebit de dificil.

În decembrie 2011, revizuirea politicii de promovare a făcut obiectul concluziilor Consiliului de Miniștri și al avizelor Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social, care au recomandat ameliorarea, simplificarea și sporirea coerenței instrumentelor existente, cu scopul de a revitaliza această politică. De asemenea, Parlamentul European s-a exprimat în favoarea unei consolidări a măsurilor de promovare, în special în ceea ce privește produsele de calitate.

În acest context, obiectivul prezentei comunicări este creșterea valorii adăugate a sectorului agroalimentar și a contribuției sale la economia europeană, prin orientarea către o politică de promovare europeană și mondială cu un impact mai puternic asupra perspectivelor comerciale ale acestui sector.

1.1.        Promovarea: o componentă esențială a PAC

De la introducerea sa la începutul anilor 1980, cadrul de reglementare privind acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole a evoluat. Mai mult ca niciodată, obiectivul său constă în îmbunătățirea imaginii produselor agricole europene, în stimularea consumului stagnant sau în declin și în cucerirea de noi piețe.

Prin schema de promovare orizontală[3], în vigoare din anul 2000, Comisia Europeană analizează programele de promovare generică propuse de organizațiile profesionale sectoriale și validate de autoritățile naționale. Apoi, Comisia selectează programele care îndeplinesc criteriile stabilite de regulamentul Consiliului și de regulamentul de aplicare a acestuia. Cofinanțarea acestor programe este tripartită, cu o contribuție maximă de 50 % din partea Uniunii[4] și o contribuție de minimum 20 % din partea organizației profesionale, restul fiind acoperit de statele membre vizate. Bugetul anual alocat măsurilor de promovare este de aproximativ 50 de milioane EUR, dintre care aproximativ un sfert este destinat pieței externe.

Această schemă orizontală coexistă cu alte măsuri de promovare din cadrul PAC, atât din cadrul organizării comune a piețelor[5] , cât și din cel al dezvoltării rurale[6]. În ceea ce privește organizarea comună a piețelor, sunt vizate, prin programele operaționale ale organizațiilor de producători, sectorul vinului (țări terțe) și sectorul fructelor și legumelor.

De aici rezultă o anumită lipsă de coerență în ceea ce privește natura acțiunilor și a regulilor, ceea ce îngreunează evaluarea impactului lor global. În plus, alte probleme, precum o gestionare birocratică sau acțiuni disparate, care nu sunt echilibrate în mod corespunzător între piața internă și cea externă, justifică necesitatea unei reforme a politicii de promovare.

2.2.        Provocări de soluționat

2.1.2.1.  Poziționarea în contextul creșterii concurenței și al deschiderii piețelor

În 2010, pe plan mondial, Uniunea a fost al doilea exportator de produse agricole cu o valoare totală de 91 miliarde EUR, imediat după Statele Unite (92 miliarde EUR), și primul importator (84 miliarde EUR). De-a lungul timpului, ponderea produselor finite și a celor prelucrate în exporturile europene a crescut în mod continuu. Aceste produse reprezintă, ca valoare, mai mult de două treimi din exporturile agricole totale ale UE. Este esențial ca agricultura europeană să își mențină și să își sporească competitivitatea și cotele de piață atât pe piața internă, cât în exporturi, în conformitate cu angajamentele asumate de UE în cadrul relațiilor sale comerciale internaționale.

În anii următori, posibila încheiere a Rundei Doha și negocierea acordurilor comerciale vor deschide noi perspective exportatorilor de produse alimentare, care trebuie să fie exploatate.

2.2.2.2.  Un sector agroalimentar european concurențial și dinamic

Lanțul alimentar reprezintă 6 % din produsul intern brut (PIB) european. Mai precis, în cadrul industriei prelucrătoare europene, industria alimentară este primul angajator cu 4,2 milioane de locuri de muncă (13,5 %) și o cifră de afaceri de 954 de miliarde EUR (12,9 %). În această industrie activează 310 000 de întreprinderi, dintre care 99,1 % sunt IMM-uri[7], și este utilizată o mare parte din producția agricolă a UE.

Succesul agriculturii europene va depinde de capacitatea sa de a-și spori cotele de piață și de a-i permite sectorului foarte concurențial al industriei alimentare să-și mențină o poziție importantă în cadrul economiei și comerțului UE.

Piețele evoluează din ce în ce mai rapid. Oferta trebuie să se adapteze la o cerere care se poate schimba în mod radical și într-un timp scurt, mai ales în cazuri de pierdere a încrederii în rândul consumatorilor. Dezvoltarea internetului accentuează acest fenomen[8].

Deși favorabile pe termen mediu, se preconizează că perspectivele piețelor agricole vor fi caracterizate de o mai mare incertitudine și o volatilitate sporită.

2.3.2.3.  Valorificarea imaginii agriculturii și a produselor agricole și alimentare europene

Rolul principal al agriculturii constă în producerea de produse alimentare. La nivel european, PAC contribuie la o producție alimentară viabilă, garantând în același timp o gestionare durabilă a resurselor naturale și asigurând o dezvoltare teritorială echilibrată. Prin activitatea și prezența lor în mediile rurale, fermierii au devenit garanții resurselor naturale și ai valorilor ecologice indispensabile pentru sustenabilitatea și competitivitatea agriculturii europene.

Produsele agricole și alimentare reprezintă cele mai bune dovezi ale unei politici agricole comune orientate spre calitate. Atuurile produselor agricole europene, care respectă norme foarte riguroase în materie de mediu, de securitatea alimentelor și de bunăstarea animalelor, precum și obiceiurile alimentare europene trebuie să fie cunoscute și recunoscute de către consumatorii din Europa și din țările terțe.

3.3.        Obiectivele politicii viitoare de promovare

3.1.3.1.  O mai mare valoare adăugată europeană

Acțiunile de promovare a produselor agricole nu trebuie să înlocuiască acțiunile de promovare din sectorul privat, ci trebuie să confere o dimensiune europeană specifică. Eforturile în vederea creării unei mai mari valori adăugate europene, ancorată în regiunile noastre, permit stimularea creșterii și a creării de locuri de muncă și aduc o contribuție, în acest mod, la Strategia Europa 2020.

Această valoare adăugată europeană poate fi generată prin definirea unei strategii europene de informare și de promovare mai bine axată pe piețele și produsele sau mesajele care trebuie puse în valoare (spre exemplu, produsele de înaltă valoare adăugată), ținând cont de negocierile privind acordurile de liber schimb și de piețele cele mai promițătoare și evitând astfel fragmentarea și dispersia mijloacelor de finanțare. În plus, cooperarea dintre actorii economici din diferitele state membre contribuie într-un mod substanțial la valoarea adăugată europeană și la o mai mare vizibilitate a diversității produselor agricole europene.

3.2.3.2.  O politică mai atractivă și cu un impact cert

Pe lângă faptul că politica de informare și de promovare nu atinge obiectivul dorit cu privire la crearea de valoare adăugată, această politică este, de asemenea, afectată de constrângeri administrative. În țările terțe, prezentarea de programe s-a dovedit a fi prea timidă. De asemenea, efectele acțiunilor nu sunt întotdeauna ușor de evaluat, iar impactul se poate manifesta cu întârziere; din aceste motive, este important să se desfășoare campanii mai atractive, precedate, dacă este cazul, de analize ale pieței, de studii privind obiceiurile de consum sau de campanii-pilot. Pentru a consolida raportul cost-eficacitate al politicii viitoare, fiecare acțiune trebuie să fie însoțită de o evaluare de impact mai sistematică, cu scopul de a confirma că obiectivele prevăzute au fost îndeplinite.

3.3.3.3.  O gestionare mai simplă

Finanțarea și gestionarea programelor de informare și de promovare sunt, în general, tripartite (organizații profesionale, statul membru și Comisia Europeană). La rândul lor, în vederea punerii în aplicare a acțiunilor pe care le-au prevăzut, organizațiile profesionale recurg la organisme de execuție, precum agenții de publicitate.

În contribuțiile la Cartea verde se solicită adesea revizuirea metodei de selectare a programelor și o flexibilitate sporită a elaborării și execuției programelor, pentru a permite modificarea acestora în cursul desfășurării. Contribuțiile fac apel la un rol mai activ al Comisiei în ceea ce privește crearea și coordonarea de programe multinaționale, mai ales în țări terțe. Pe de altă parte, rolurile statului membru și ale Comisiei cu privire la monitorizarea și controlul acțiunilor vor fi clarificate pentru a evita dublarea eforturilor și procedurile îndelungate.

3.4.3.4.  Mai multă sinergie între diferitele instrumente de promovare

Viitoarea strategie europeană privind promovarea produselor agricole urmărește scopul de a spori valoarea adăugată a sectorului agroalimentar și contribuția sa la economia europeană. Acest scop necesită mai multă coerență în cadrul acțiunilor de promovare a PAC, astfel încât să se garanteze impactul acestora. Luând în același timp în considerare caracteristicile specifice ale diferitelor sectoare, este de dorit să se identifice complementarități și sinergii pentru a consolida politica de promovare.

Indiferent de schemă, o identitate comună, care include elemente vizuale și de conținut ale acestor acțiuni de promovare, ar conferi acestora o identitate europeană mai puternică, o mai mare vizibilitate în rândul consumatorilor și o mai bună performanță.

4.4.        Orientări pentru reformă

În cadrul procesului de analiză de impact care va însoți și justifica propunerea legislativă ce urmează să fie adoptată de către Comisie înainte de sfârșitul anului 2012, vor fi analizate diferite opțiuni de reformă în vederea realizării unei politici de informare și de promovare care îndeplinește obiectivele de mai sus.

Orientările ilustrate mai jos sunt piste de reflecție elaborate pe baza rapoartelor disponibile în prezent, în special raportul de sinteză a răspunsurilor la Cartea verde[9] și raportul de evaluare ex-post a politicii de promovare[10].

Acțiunile de informare și de promovare referitoare la piețele locale și lanțurile scurte de aprovizionare vor fi acoperite de programele de dezvoltare rurală în cadrul unei cooperări și vor fi excluse din schema viitoare de promovare.

4.1.4.1.  Un domeniu de aplicare mai atractiv

4.1.1.4.1.1.      Beneficiarii

Domeniul de aplicare a măsurilor de informare și de promovare ar putea fi extins dincolo de organizațiile profesionale. În mod special, trebuie să se determine rolul care va fi acordat întreprinderilor private atunci când acestea propun programe cu o puternică valoare adăugată pentru Uniunea Europeană.

4.1.2.4.1.2.      Produsele și temele eligibile

În prezent, lista de produse eligibile pentru piața internă diferă de cea pentru piața externă, fapt ce nu mai pare a fi justificat. Ar trebui stabilită o listă unică și omogenă, care să urmărească mai îndeaproape lista produselor acoperite de politica de calitate. Se va analiza posibilitatea adăugării, în lista respectivă, a produselor agricole prelucrate, care nu sunt incluse în anexa I la tratat.

În plus, așa cum a subliniat, printre alții, Curtea de Conturi[11], promovarea sistemelor europene de calitate alimentară, cum ar fi denumirea de origine protejată (DOP), indicația geografică protejată (IGP) și specialitățile tradiționale garantate (STG), precum și produsele recunoscute în cadrul acestor sisteme ar trebui să beneficieze de un sprijin sporit.

Pe lângă informarea și promovarea privind produsele agricole și alimentare, acțiunile ar putea, de asemenea, să vizeze mesaje tematice care ilustrează caracteristicile produselor europene, mai ales în ceea ce privește calitatea și aspectele gastronomice, sănătatea, dezvoltarea durabilă sau bunăstarea animalelor. În scopul apropierii consumatorilor de producători, s-ar putea avea în vedere utilizarea de noi tehnologii care permit vizualizarea bunelor practici de producție din exploatațiile agricole sau facilitarea vânzărilor prin internet.

4.1.3.4.1.3.      Menționarea originii

Conform consultării publice, 76 % dintre respondenți consideră că menționarea originii este elementul cel mai important, ceea ce demonstrează legătura dintre alimente și origine și confirmă rezultatele sondajelor privind atitudinile consumatorilor. Această legătură poate fi pozitivă sau negativă (temeri în urma crizelor sanitare sau a altor evenimente socio-culturale notabile).

Menționarea originii „Europa”, a expertizei europene, a stilului de viață european etc. trebuie să figureze întotdeauna, în mod explicit sau implicit, în acțiunile de informare și de promovare, pentru a contribui la dezvoltarea imaginii europene a produselor agricole și alimentare.

Pentru produsele înregistrate la nivel european care beneficiază de o DOP sau de o IGP, menționarea originii ca indicație principală va fi posibilă în continuare, ca și în prezent, cu condiția ca aceste referințe să corespundă în mod exact celor care au fost înregistrate.

Fără a aduce atingere normelor europene privind etichetarea produselor, este util să se analizeze în ce măsură menționarea originii în cadrul acțiunilor de informare și de promovare ar putea să intensifice efectul acestor acțiuni:

- Pe piața internă, indiferent de normele de etichetare aplicabile produselor în cauză, menționarea originii naționale (cu excepția cazului unei denumiri recunoscute la nivel european) ar urmări să sporească consumul produselor provenite din statul membru respectiv, ceea ce, în conformitate cu normele referitoare la libera circulație a mărfurilor, ar fi considerată ca fiind o măsură cu efect echivalent unor restricții cantitative ale comerțului intracomunitar. În consecință, menționarea originii ca indicație principală nu poate fi autorizată, însă originea ar putea fi menționată ca indicație secundară.

- În schimb, pe piața externă, menționarea suplimentară a originii naționale ca indicație secundară în raport cu menționarea originii europene ar putea să aducă un avantaj pe anumite piețe în care, deși Europa este o zonă geografică binecunoscută, identitatea națională a anumitor state membre prevalează asupra identității europene.

4.1.4.4.1.4.      Mărcile comerciale

La întrebarea legată de rolul pe care l-ar putea juca mărcile cu privire la promovarea în țările terțe, consultarea publică a dezvăluit un consens larg referitor la menținerea caracterului generic al acțiunilor de informare și de promovare cofinanțate la nivel european. Într-adevăr, a rezultat că, din punctul de vedere al contribuabililor, cofinanțarea acțiunilor generice de informare și de promovare este mai ușor de înțeles.

Vânzarea produselor necesită încheierea de contracte cu importatori, astfel încât crearea de legături între actorii economici, care, prin definiție, vând propriile lor produse, pare a fi o completare logică a promovării generice. Mărcile pot avea un efect de pârghie. Una dintre opțiunile care trebuie examinate în analiza de impact este realizarea, pe piața externă, de programe mixte care ar cuprinde o secțiune generică și una comercială, în care ar putea fi prezente mărcile private. O astfel de participare a mărcilor comerciale trebuie să se desfășoare într-un cadru comun care să garanteze respectarea normelor de concurență.

În plus, este necesar să se analizeze dacă menționarea mărcilor colective trebuie să fie supusă unor reguli specifice sau regulilor care vor fi stabilite pentru mărci în general.

4.2.4.2.  Extinderea câmpului de acțiune prin dezvoltarea asistenței tehnice acordate operatorilor

Există trei tipuri de acțiuni de informare și de promovare:

1- informarea cu privire la metodele de producție utilizate în politica agricolă europeană: mai ales pe piața internă, scopul este mai buna informare cu privire la produsele agricole ale Uniunii, punând accentul în mod special pe următoarele: marea lor diversitate, înalta lor calitate, tradițiile pe care se bazează producția lor, expertiza și normele stricte de producție (fără echivalent în afara Uniunii Europene), respectarea mediului, pentru a răspunde provocărilor pe care le reprezintă cerințele de sustenabilitate și schimbările climatice, normele sanitare.

2- informarea și promovarea privind însemnele europene de calitate (spre exemplu, siglele DOP, IGP, STG; bio etc.);

3- informarea și promovarea privind produsele sau categoriile de produse agricole. Pe piața externă, obiectivul constă în a sprijini produsele agricole din UE să își sporească cotele de piață și în a contribui la consolidarea „mărcii Europa”.

În urma consultării publice, s-a ajuns aproape unanim la concluzia că este necesară propunerea, la nivel european, a unei a patra componente care să ofere sprijin tehnic (spre exemplu, prin furnizarea studiilor de piață, a listelor de importatori sau a informațiilor referitoare la normele privind importurile[12]), cu scopul de a ajuta operatorii să participe la programe cofinanțate, să realizeze campanii eficace sau să își dezvolte activitățile de export.

Consultarea publică și evaluările au condus la numeroase propuneri legate de crearea unei platforme europene de dialog privind acțiunile de informare și de promovare, care să fie dotată, spre exemplu, cu un site internet, un helpdesk, un calendar comun de acțiuni, un catalog de bune practici etc.

4.3.4.3.  Modalități de intervenție revizuite, în special pentru programele multinaționale

Acțiunile ar fi implementate, în principal, prin realizarea de programe gestionate de experți în domeniul comunicării și al promovării, având cunoștințe demonstrate cu privire la piețele vizate.

Programele multinaționale permit schimbul de experiență și realizarea economiilor de scară, reprezentând în același timp o valoare adăugată europeană incontestabilă. În politica actuală, acestea sunt încurajate, însă nu aduc rezultatele scontate: ele reprezintă doar 8 % din programele pentru perioada 2006-2010 și se limitează uneori la juxtapunerea programelor naționale fără o combinare adevărată a strategiilor sau a acțiunilor. O astfel de „renaționalizare” a programelor este contraproductivă atât pe planul gestionării administrative, cât și în privința efectului scontat. Este necesar să se prevadă un mod de funcționare diferit pentru programele multinaționale, în scopul de a depăși obstacolele actuale, precum costurile mai mari de pregătire, coordonarea îngreunată dintre actori (spre exemplu, din cauza barierelor culturale și lingvistice) și implementarea sub responsabilitatea mai multor state membre.

Ținând cont de bilanțul pozitiv și la inițiativa Comisiei, se va continua realizarea misiunilor la nivel înalt în țări terțe, cu implicarea Comisarului pentru agricultură, iar Comisia, însoțită de o delegație comercială, va participa în continuare la târgurile internaționale.

4.4.4.4.  Promovarea și criza

Una dintre caracteristicile principale ale unei crize este imprevizibilitatea sa. Măsurile de informare și de promovare sunt finanțate anual în temeiul primului pilon al PAC, presupunând, ca regulă generală, o situație normală a piețelor agricole.

Din acest motiv, până în prezent, măsurile de promovare suplimentare ca răspuns la crize[13] au fost finanțate prin credite suplimentare, adăugate în cursul anului la bugetul inițial. Cu toate acestea, luând în considerare constrângerile legate de cadrul financiar 2014-2020, o astfel de finanțare ad-hoc ar fi mai dificil de realizat.

În consecință, se ridică problema politică de a ști dacă răspunsurile necesare la nivel comunitar în caz de criză trebuie să fie oferite de viitoarea politică de promovare, sau ar putea să fie furnizate de măsurile orizontale prevăzute deja în propunerile referitoare la PAC în perspectiva anului 2020.

4.5.4.5.  O gestionare simplificată și optimizată

În opinia generală, selectarea, monitorizarea și gestionarea programelor trebuie să devină mai simple, mai flexibile și mai operaționale. În consecință, trebuie analizate modalitățile de gestionare în ansamblul lor, pentru a le selecta pe cele mai relevante, spre exemplu gestionarea directă de către Comisie, externalizată către o agenție executivă, sau gestionarea partajată cu sau fără pachete naționale.

După caz, ar trebui să fie elaborate modalități de gestionare diferite pentru piața internă și cea externă, precum și pentru programele multinaționale sau pentru programele de criză.

În plus, vor fi revizuite cerințele care se aplică la prezentarea programelor și poate fi luată în considerare adoptarea unui program pe baza unui program-cadru multianual, care stabilește detaliile pentru primul an de execuție, oferind posibilitatea prezentării ulterioare a conținutului detaliat pentru anii următori.

4.6.4.6.  O mai mare coerență între acțiunile de informare și de promovare desfășurate în temeiul schemei de promovare și alte măsuri de promovare din cadrul PAC

Pe lângă necesitatea de a consolida acțiunile de informare și de promovare prin intermediul mesajelor-cheie privind caracteristicile produselor agricole și alimentare europene, există un deficit de coerență între acțiunile de promovare care se desfășoară în cadrul PAC în conformitate cu reguli diferite. Consolidarea coerenței ar trebui să se situeze undeva între o simplă aliniere a acțiunilor și o schemă de promovare unică și să conducă, în special, la o mai bună evaluare a tuturor măsurilor de promovare.

În plus, pentru a asigura o revenire optimă la desfășurarea de campanii generice în Europa, pentru a îmbunătăți vizibilitatea europeană și a contribui la construirea imaginii europene, ar putea fi avută în vedere o identificare europeană pentru toate programele de informare și de promovare, care să includă elemente vizuale și de conținut. Acest lucru ar însemna dezvoltarea acțiunilor sub o „umbrelă” unică, spre exemplu utilizarea unui slogan precum „Savorile Europei: calitate garantată”. Pentru a fi eficace, acest sistem al „umbrelei” unice ar putea fi utilizat și adaptat la piața internă și la cea externă, pentru toate măsurile de informare și de promovare.

4.7.4.7.  Ce buget european ar fi necesar pentru atingerea obiectivelor?

În urma ridicării acestei probleme în Cartea verde, s-au primit multe contribuții referitoare la sumă. Întrucât Europa investește în măsuri de promovare, trebuie să încerce să obțină cel mai bun randament al investițiilor.

Tabelul 1: Măsuri de promovare în cadrul primului pilon al PAC (sume principale)

Schemă || Sume || Sursă

OCP vin || 112 MEUR (execuție 2011) || Declarațiile statelor membre

228 MEUR (cheltuieli preconizate 2013)[14] || Programări ale statelor membre

OCP fructe și legume || 34 MEUR (execuție medie 2008-2009) || Raport de evaluare[15]

Schemă orizontală || 47 MEUR (execuție 2011); 55,2 MEUR (buget 2012) || Declarațiile statelor membre

Având în vedere obiectivele urmărite și în scopul de a consolida eficacitatea noii politici de promovare, ar trebui să se analizeze posibilitatea unei alinieri a acestor bugete diferite, precum și aspectele financiare, în conformitate cu propunerile Comisiei privind noul cadrul financiar.

5.5.        Concluzii

Prezenta comunicare furnizează câteva orientări preliminare privind reforma politicii de promovare, bazate pe elemente care au rezultat din consultarea publică. Această comunicare va fi completată printr-o analiză de impact aprofundată în scopul de a sprijini o reformă a politicii și de a dezvolta în acest fel, la nivel european, o schemă de promovare la fel de ambițioasă, mai ales în ceea ce privește componenta sa externă, precum cele instituite de alți mari exportatori mondiali.

Reforma politicii agricole comune este orientată spre îmbunătățirea organizării producției, a sustenabilității și a calității produselor agricole. Aceasta trebuie să fie însoțită de o politică de promovare care să permită valorificarea întregului potențial al sectorului alimentar, pentru a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă în cadrul economiei europene.

[1]               COM(2011)436

[2]               http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/promotion/index_en.htm

[3]               Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulament.

[4]               Acest procent este de 60 % pentru acțiunile de promovare a fructelor și legumelor destinate copiilor din instituțiile de învățământ europene și pentru acțiunile de informare desfășurate în UE pe tema consumului responsabil de alcool și a efectelor dăunătoare ale consumului periculos de alcool.

[5]               Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului

[6]               Regulamentul (CE) nr. 1698/2005

[7]               Sursă: Raportul anual pentru anul 2010 al CIAA

[8]               Numărul total al utilizatorilor de internet la nivel mondial era de 2,1 miliarde la 31.3.2011, respectiv cu 480 % mai mare în comparație cu anul 2000. Sursă: internet world stats

[9]               http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/policy/consultation/summary-report_fr.pdf

[10]             A se vedea nota de subsol 2.

[11]             Raportul special nr. 11/2011

[12]             A se vedea baza de date privind normele sanitare și fitosanitare: http://madb.europa.eu/madb_barriers/indexPubli_sps.htm

[13]             Regulamentul (CE) nr. 698/2009 și Regulamentul (CE) nr. 688/2011.

[14]             În cadrul programelor lor naționale, statele membre au posibilitatea de a realoca aceste sume altor măsuri. Modificările programelor naționale de sprijin pentru sectorul vitivinicol pot avea loc de două ori pe an.

[15]             http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/promotion/index_en.htm (pagina 23 din raport)