PROIECT DE BUGET RECTIFICATIV NR. 2 LA BUGETUL GENERAL 2012

SITUAȚIA CHELTUIELILOR PE SECȚIUNI Secțiunea III – Comisia

Având în vedere:

– Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 314, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

– Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[1], în special articolul 37,

– bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, adoptat la 1 decembrie 2011,

– proiectul de buget rectificativ nr. 1/2012[2], adoptat la 27 ianuarie 2012,

Comisia Europeană prezintă autorității bugetare proiectul de buget rectificativ nr. 2 la bugetul 2012.

MODIFICĂRI LA SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PE SECȚIUNI

Modificările la situația veniturilor și cheltuielilor pe secțiuni pot fi consultate pe site-ul EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/budget/www/index-ro.htm). Cu titlu informativ, se atașează ca anexă la buget o versiune în limba engleză a modificărilor la această situație.

CUPRINS

1.      INTRODUCERE. 3

2.      Mobilizarea fondului de solidaritate al UE. 3

3.      Finanțare. 3

4.      Tabel recapitulativ pe rubricile cadrului financiar.. 3

1.           INTRODUCERE

Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 2 pentru anul 2012 include mobilizarea sumei de 18 061 682 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, sub formă de credite de angajament și de plată, ca urmare a inundațiilor care au afectat Italia (Liguria și Toscana) în octombrie 2011.

2.           Mobilizarea fondului de solidaritate al UE

La 25 octombrie 2011, în urma unor fenomene meteorologice extreme apărute în partea de nord-vest a Italiei, timp de câteva ore au căzut cantități extrem de importante de precipitații. Cel mai grav afectate au fost provinciile La Spezia, din Liguria, și Massa Carrara, din Toscana. Ca urmare a ploilor torențiale, numeroase pâraie de munte au ieșit din matcă, ducând cu ele enorme cantități de apă, noroi și aluviuni de-a lungul văilor și provocând inundații în mai multe orașe situate pe malul a două râuri principale, Vara și Magra. În urma acestor ploi a fost afectată și zona Cinque Terre, aflată în apropiere, în provincia La Spezia. În urma acestui dezastru au fost grav afectate locuințe, întreprinderi și ferme agricole, au fost blocate principalele legături de transport și rețele de infrastructură publică. Printre zonele calamitate se numără și zona „Cinque Terre”, parte integrantă a Rivierei italiene și a patrimoniului mondial UNESCO.

În urma acestor evenimente, Italia a prezentat o cerere de asistență financiară din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

Serviciile Comisiei au efectuat o analiză detaliată a cererii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, în special cu articolele 2, 3 și 4. Cele mai importante elemente ale evaluării pot fi rezumate după cum urmează:

(1) Comisia a primit cererea la 22 decembrie 2011, în termenul de 10 săptămâni de la data la care s-au înregistrat primele daune, și anume 25 octombrie 2011.

(2)             Fiind de origine naturală, dezastrul se încadrează în domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate.

(3) Pentru zona calamitată, care cuprinde părți învecinate din Liguria și Toscana, autoritățile italiene au estimat daunele directe totale la 722 467 299 EUR. Această sumă reprezintă 20,43 % din plafonul normal de 3,536 miliarde de EUR care poate fi mobilizat din Fondul de solidaritate în cazul Italiei în 2011(adică 3 miliarde EUR la prețurile din 2002).

(4) Deoarece daunele totale se situează sub pragul normal de mobilizare a Fondului de solidaritate, cererea a fost examinată în conformitate cu criteriile corespunzătoare așa-numitelor „catastrofe regionale ieșite din comun”, prevăzute la articolul 2 alineatul (2) ultimul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, care stabilește condițiile ce permit mobilizarea Fondului de solidaritate „în circumstanțe excepționale”. În temeiul acestor criterii, o regiune care a fost atinsă de o catastrofă ieșită din comun, în principal naturală, care a afectat majoritatea populației și a avut repercusiuni grave și durabile asupra condițiilor de viață și a stabilității economice, ar putea beneficia în mod excepțional de o intervenție a fondului. Regulamentul prevede acordarea unei atenții speciale regiunilor îndepărtate sau izolate, precum regiunile insulare și ultraperiferice definite la articolul 349 din tratat. Zona afectată din Italia nu intră în această categorie. Regulamentul prevede că cererile prezentate în temeiul criteriului „catastrofă regională ieșită din comun” vor fi examinate „foarte riguros”.

(5) Astfel cum se prevede în Raportul anual privind Fondul de solidaritate (2002-2003), Comisia consideră că trebuie să se facă distincție între evenimente regionale grave și evenimente cu caracter strict local, astfel încât criteriile specifice corespunzătoare catastrofelor regionale să aibă sens în context național. În conformitate cu principiul subsidiarității, evenimentele cu caracter strict local sunt de responsabilitatea autorităților naționale, în timp ce evenimentele regionale grave pot fi analizate pentru a beneficia de ajutor din Fondul de solidaritate. Pentru a îndeplini criteriile Fondului de solidaritate, autoritățile italiene au depus o cerere pentru o zonă care cuprinde 20 de localități care au fost cel mai grav afectate de dezastru. Această zonă cuprinde fâșia de coastă din Cinque Terre, bazinul hidrografic al râului Vara, în provincia La Spezia, și zona Lunigiana din provincia Massa Carrara, numărul total al locuitorilor din zonă fiind de peste 52 000.

(6) Una dintre condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 pentru mobilizarea excepțională a Fondului de solidaritate este că trebuie să fie afectată majoritatea populației din regiunea la care se referă cererea. În cererea depusă de Italia se precizează că dintr-un total de 52 251 de persoane care locuiesc în 20 de localități, au fost direct afectate de dezastru 28 858. Dovezile furnizate par plauzibile. Prin urmare, se poate concluziona că a fost direct afectată majoritatea populației și că această condiție este îndeplinită.

(7) În ceea ce privește obligația de a demonstra repercusiunile grave și durabile asupra condițiilor de viață și a stabilității economice a regiunii, în cerere se subliniază distrugerile și întreruperile înregistrate la nivelul rețelelor de utilități și al altor infrastructuri (de exemplu, în sectoare precum transporturile, apa și electricitatea), impactul inundațiilor asupra mediului natural, efectele asupra întreprinderilor și a turismului, precum și distrugerea locuințelor. În zona afectată din Liguria au murit 13 persoane din cauza dezastrului, iar peste o mie de persoane au fost nevoite să își părăsească locuința. În Toscana, au murit două persoane și au trebuit evacuate 300. Locuințe au fost distruse, puternic deteriorate sau au devenit nelocuibile, persoanele care locuiau acolo neputând reveni la locuințele lor în viitorul apropiat. Au fost distruse drumuri, autostrada A15 a fost parțial închisă și transportul feroviar a fost întrerupt, s-au prăbușit diguri și poduri. Rețelele publice, cum ar fi rețelele de aprovizionare cu apă, gaz și electricitate, sistemele de canalizare și stațiile de epurare nu au mai funcționat. 846 de IMM­uri, majoritatea întreprinderi familiale, cu 1 209 de lucrători, au avut mult de suferit de pe urma inundațiilor. Peste două treimi dintre acestea sunt direct legate de turism, unul din principalele sectoare de activitate din regiune. În plus, această catastrofă naturală ieșită din comun a afectat puternic plajele și traseele de drumeție, ambele fiind elemente esențiale pentru industria turismului. Autoritățile italiene estimează că în 2012 PIB-ul va scădea cu aproximativ 20 %, iar veniturile cu aproximativ 25 %. Se preconizează că pentru revenirea situației la normal va fi nevoie de cel puțin un an.

(8) Costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 este estimat la 511,4 milioane EUR și este defalcat în 4 categorii: A) repunerea imediată în funcțiune a infrastructurii, B) măsuri provizorii de cazare și servicii de salvare, C) infrastructură de prevenire și protecție imediată a patrimoniului cultural și D) curățarea regiunilor/zonelor sinistrate. Se estimează că cel mai mult vor costa restaurarea infrastructurilor de transport și activitățile de curățare.

(9) Regiunea afectată este eligibilă ca „regiune de competitivitate și ocupare a forței de muncă” în cadrul fondurilor structurale (2007-2013). Autoritățile italiene au informat Comisia cu privire la intenția lor de a realoca fonduri provenite din programele de fonduri structurale pentru Liguria și Toscana în vederea luării unor măsuri de refacere a zonei.

(10) Autoritățile italiene au indicat că nu există nicio acoperire a costurilor eligibile de către asigurări.

În concluzie, din motivele prezentate anterior, inundațiile la care face referire cererea pot fi considerate ca ieșite din comun în înțelesul regulamentului și îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (2) ultimul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 pentru mobilizarea în mod excepțional a Fondului de solidaritate.

3.           Finanțare

Bugetul anual total de care dispune Fondul de solidaritate este de 1 000 de milioane EUR. Având în vedere că solidaritatea reprezintă principala justificare pentru crearea fondului, Comisia consideră că ajutorul acordat din acest fond ar trebui să fie progresiv. Conform practicii anterioare, acest lucru înseamnă că partea din daune care depășește pragul (0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2002, luându-se în considerare cea mai mică sumă) ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului față de daunele inferioare pragului. Rata aplicată în trecut pentru definirea alocării ajutoarelor pentru catastrofe majore este de 2,5 % din daunele directe totale care nu depășesc pragul de mobilizare a fondului și 6 % din cele care îl depășesc. Metodologia pentru calculul ajutorului din Fondul de solidaritate a fost stabilită în raportul anual 2002-2003 privind Fondul de solidaritate și aprobată de Consiliu și Parlamentul European.

Se propune aplicarea aceluiași procentaj în cazul de față și acordarea ajutoarelor după cum urmează:

|| || || || || (în EUR)

|| Daune directe acceptate || Prag || Sumă bazată pe 2,5 % || Sumă bazată pe 6 % || Valoarea totală a ajutorului propus

Liguria și Toscana inundații 2011 || 722,467 milioane || 3 536 de milioane || 18 061 682 || - || 18 061 682

Total || || || || || 18 061 682

În acest moment al anului și pe baza previziunilor de execuție, nu există nicio sursă de finanțare care să permită realocarea creditelor de plată solicitate. Dimpotrivă, toți indicatorii arată că, în cursul anului, este posibil să se înregistreze un deficit de credite de plată.

În consecință, Comisia propune o creștere corespunzătoare a nivelului creditelor de plată.

4.           Tabel recapitulativ pe rubricile cadrului financiar

Cadrul financiar Rubrică/subrubrică || Cadrul financiar 2012 || Bugetul 2012 (inclusiv PBR 1/2012) || PBR 2/2012 || Buget 2012 (inclusiv PBR 1-2/2012)

Credite de angajament || Credite de plată || Credite de angajament || Credite de plată || Credite de angajament || Credite de plată || Credite de angajament || Credite de plată

1. CREȘTERE ECONOMICĂ DURABILĂ || || || || || || || ||

1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || 14 853 000 000 || || 15 403 000 000 || 11 500 977 788 || || || 15 403 000 000 || 11 500 977 788

Marjă || || || -50 000 000 || || || || -50 000 000 ||

1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || 52 761 000 000 || || 52 752 576 141 || 43 835 746 321 || || || 52 752 576 141 || 43 835 746 321

Marjă || || || 8 423 859 || || || || 8 423 859 ||

Total || 67 614 000 000 || || 68 155 576 141 || 55 336 724 109 || || || 68 155 576 141 || 55 336 724 109

Marjă[3] || || || -41 576 141 || || || || -41 576 141 ||

2. CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE || || || || || || || ||

Din care cheltuieli legate de piață și plăți directe || 48 093 000 000 || || 43 969 637 305 || 43 875 978 049 || || || 43 969 637 305 || 43 875 978 049

Total || 60 810 000 000 || || 59 975 774 185 || 57 034 220 262 || || || 59 975 774 185 || 57 034 220 262

Marjă || || || 834 225 815 || || || || 834 225 815 ||

3. CETĂȚENIE, LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE || || || || || || || ||

3a. Libertate, securitate și justiție || 1 406 000 000 || || 1 367 806 560 || 835 577 878 || || || 1 367 806 560 || 835 577 878

Marjă || || || 38 193 440 || || || || 38 193 440 ||

3b. Cetățenie || 699 000 000 || || 697 436 780 || 648 700 180 || 18 061 682 || 18 061 682 || 715 498 462 || 666 761 862

Marjă || || || 1 563 220 || || || || 1 563 220 ||

Total || 2 105 000 000 || || 2 065 243 340 || 1 484 278 058 || 18 061 682 || 18 061 682 || 2 083 305 022 || 1 502 339 740

Marjă[4] || || || 39 756 660 || || || || 39 756 660 ||

4. UE CA ACTOR MONDIAL || 8 997 000 000 || || 9 405 937 000 || 6 955 083 523 || || || 9 405 937 000 || 6 955 083 523

Marjă[5] || || || -150 000 000 || || || || -150 000 000 ||

5. ADMINISTRAȚIE || 8523 000 000 || || 8 279 641 996 || 8 277 736 996 || || || 8 279 641 996 || 8 277 736 996

Marjă[6] || || || 327 358 004 || || || || 327 358 004 ||

TOTAL || 148 049 000 000 || 141 360 000 000 || 147 882 172 662 || 129 088 042 948 || 18 061 682 || 18 061 682 || 147 900 234 344 || 129 106 104 630

Marjă || || || 1 209 764 338 || 12 445 957 052 || || || 1 209 764 338 || 12 445 957 052

[1]               JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

[2]               COM(2012) 31 final.

[3]               Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) nu este inclus în calculul marjei de la rubrica 1a (500 de milioane EUR). Suma de 50 de milioane EUR peste plafon este finanțată prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate.

[4]               Suma corespunzătoare Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este înscrisă prin adăugare la rubricile relevante, astfel cum se prevede în AII din 17 mai 2006 (JO C 139, 14.6.2006).

[5]               Marja pentru 2012 prevăzută la rubrica 4 nu ia în considerare creditele aferente rezervei pentru ajutoare de urgență (258,9 milioane EUR). Suma de 150 de milioane EUR peste plafon este finanțată prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate.

[6]               Pentru calcularea marjei sub plafonul prevăzut pentru rubrica 5 se ține seama de nota de subsol (1) din cadrul financiar 2007-2013, cu o sumă de 84 de milioane EUR pentru contribuțiile personalului la sistemul de pensii.