RAPORT AL COMISIEI privind funcționarea globală a controalelor oficiale ale siguranței alimentare, sănătății animale, bunăstării animalelor și sănătății plantelor în statele membre /* COM/2012/0122 final */
CUPRINS 1..... Context 1 2..... Lanțul
alimentar în UE. 2 3..... Prezentare
generală a controalelor privind siguranța alimentară în UE. 3 3.1. Revizuire a
rapoartelor anuale ale statelor membre. 3 3.2. Rezultatele
activităților de control ale Comisiei în statele membre. 12 3.3. Alte surse de
informare cu privire la controalele din statele membre. 23 3.4. Monitorizarea și
măsurile coercitive ale Comisiei 25 4..... Concluzii 27
1.
Context
Articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul
(CE) nr. 882/2004[1]
(regulamentul privind controalele în domeniul hranei pentru animale și al
produselor alimentare) impune statelor membre să prezinte Comisiei un raport
anual privind punerea în aplicare a planurilor naționale multianuale de control
stabilite în conformitate cu articolul 41 din respectivul regulament. Rapoartele
ar trebui să cuprindă: (a)
detalii privind modificările aduse planurilor
naționale multianuale de control, pentru a lua în considerare, printre alți
factori, modificările legislației, noile tipuri de boli sau de factori de risc,
noile descoperiri științifice, rezultatele controalelor anterioare și
modificările organizaționale semnificative; (b)
rezultatele controalelor și auditurilor desfășurate
în anul precedent în cadrul planului național de control; (c)
tipul și numărul cazurilor de neconformitate
identificate cu ajutorul controalelor; (d)
acțiuni care să asigure punerea în aplicare eficace
a planului național de control, inclusiv măsuri de executare și rezultatele
acestora. Articolul 44 alineatele (4) și (6) din regulament
solicită Comisiei să elaboreze și să prezinte Parlamentului European și
Consiliului un raport anual cu privire la funcționarea globală a controalelor
în statele membre, ținând seama de: (a)
rapoartele anuale prezentate de autoritățile
naționale, (b)
auditurile[2]
și inspecțiile UE desfășurate în statele membre; (c)
și de orice alte informații relevante. Comisia a prezentat primul său raport către
Parlamentul European și Consiliu în august 2010[3].
Scopul principal al raportului a fost de a furniza o primă examinare a datelor
și a informațiilor privind controalele oficiale cuprinse în primele rapoarte
anuale din partea statelor membre. De asemenea, acesta a oferit un rezumat al
rezultatelor inspecțiilor și a auditurilor UE. El a fost discutat cu statele
membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea
animală în septembrie 2010. Comitetele privind mediul și privind agricultura și
problemele rurale ale Parlamentului European, l-au discutat în octombrie 2010. Comisia a inițiat discuții cu statele membre
pe marginea problemelor ridicate în primul raport și, mai ales, în ceea ce
privește modalitatea de raționalizare și de standardizare a colectării și
tratării informațiilor privind controalele oficiale. Acest al doilea raport are o abordare oarecum
diferită de primul. El urmărește să ofere o privire de ansamblu asupra
controalelor UE privind siguranța alimentară care nu este limitată la ultimul
an pentru care sunt disponibile rapoarte anuale din partea tuturor statelor
membre, dar se bazează pe cele mai recente informații de la toate cele trei
surse principale de informații privind controalele pentru a oferi o descriere
cât mai actuală a modului în care funcționează sistemul de control al UE. Principalele surse pe care se bazează
prezentul raport sunt: (a) rapoartele anuale din partea statelor membre pentru
2008 și 2009, (b) rezultatele activităților de control ale Comisiei în perioada
2008-2010 și (c) alte informații relevante privind controalele inclusiv: · rapoartele recente din partea statelor membre privind controalele din
anumite sectoare; · rezultatele sistemelor de alertă rapidă ale UE (sistemul de alertă
rapidă pentru alimente și furaje - RASFF, sistemul de notificare a bolilor
animalelor - ADNS, sistemul de alertă pentru amenințările la adresa sănătății
plantelor – Europhyt); · discuțiile și deciziile privind controalele în cadrul Comitetului
permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și al Comitetului
fitosanitar permanent; · o revizuire a cazurilor de încălcare a dreptului comunitar
referitoare la deficiențele sistemelor de control din statele membre.
2.
Lanțul
alimentar în UE
Pentru a înțelege modul în care funcționează
sistemul UE de controale oficiale ale lanțului alimentar (inclusiv cele
necesare pentru a garanta sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea
animalelor), este util să se obțină mai întâi o idee cu privire la amploarea și
complexitatea lanțului alimentar în UE. În conformitate cu ultimele date puse
la dispoziție de Eurostat, valoarea producției totale din lanțul alimentar al
UE este de aproximativ 750 de miliarde EUR. Ocuparea totală a forței de muncă
în acest sector, de la producția primară până la vânzarea cu amănuntul și
activitățile de catering depășește 48 de milioane. Există aproximativ 14
milioane de producători de produse agricole primare și 3 milioane de operatori
din sectorul alimentar care operează în cadrul lanțului alimentar din UE, de la
fabricarea alimentelor până la vânzarea cu amănuntul și activitățile de
catering. Aceste cifre globale oferă o idee cu privire la amploarea industriei
alimentare. Ea este uriașă, însă este, de asemenea, foarte variată și complexă.
În producția primară, de exemplu, dimensiunea
medie a fermelor variază de la aproximativ 90 ha în țări precum Republica Cehă,
până la aproximativ 50 ha în țări cum ar fi Regatul Unit, Franța și Germania,
și mai puțin de 8 ha în alte țări precum Polonia, Bulgaria și România. Există, de asemenea, o mare varietate de
tipuri de agricultură practicate în UE; într-o mare măsură, aceasta se explică
prin condițiile agroclimatice dar și prin tradițiile agricole îndelungate. În UE, există aproximativ 300 000 de
întreprinderi producătoare de produse alimentare. Cu toate acestea, pentru
multe produse - precum vinul, uleiul de măsline, ouăle și brânza - prelucrarea
poate fi efectuată de exploatațiile agricole mai degrabă decât de sectorul
industrial. Concentrarea în exclusivitate asupra sectorului de producție ar
însemna subestimarea dimensiunii totale și a complexității sistemului alimentar
al UE. În sectorul de producție în mod specific, un mic număr de întreprinderi
care operează la scară mondială reprezintă o parte foarte importantă a
producției. În sectorul produselor lactate de exemplu, 1% din întreprinderi
produc peste 60% din producția totală din UE. În unele dintre noile state
membre, producția este mai puțin concentrată. În afara producției primare, cel
mai mare număr de operatori din sectorul alimentar se găsesc spre sfârșitul
lanțul alimentar, în comerțul cu amănuntul și sectorul de catering. Există
peste un milion de vânzători cu amănuntul de produse alimentare în UE, mulți
din aceștia reprezintă mici întreprinderi familiale, deși un număr redus de
mari lanțuri de supermarketuri domină sectorul în privința volumului total al
vânzărilor. Există aproape 1,4 milioane de restaurante și unități de catering.
3.
Prezentare
generală a controalelor privind siguranța alimentară în UE
3.1.
Revizuire a rapoartelor anuale ale statelor membre
UE a elaborat o legislație cuprinzătoare și
detaliată menită să garanteze că produsele alimentare furnizate consumatorilor
prin intermediul acestui sistem vast și complex de producție a alimentelor sunt
sigure și sănătoase. Principiile fundamentale ale legislației UE privind
produsele alimentare și hrana pentru animale sunt stabilite în cadrul
Regulamentului (CE) nr. 178/2002[4].
În temeiul acestui regulament, responsabilitatea principală pentru garantarea
faptului că alimentele sunt sigure revine întreprinderilor alimentare de-a
lungul lanțului alimentar, de la producția primară până la punctul de vânzare
către consumatorul final. Statele membre sunt obligate să monitorizeze și să
verifice că operatorii economici îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația
UE privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale (inclusiv sănătatea
animalelor, bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor). Acestea au obligația
de a acționa un sistem de controale în acest scop. Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește
modul în care aceste controale ar trebui să fie organizate și efectuate. În
esență, acesta stabilește normele generale pentru efectuarea controalelor
oficiale în vederea verificării conformității cu normele UE privind siguranța
lanțului alimentar. În special, regulamentul impune obligații statelor membre:
atunci când verifică: ·
respectarea de către operatori a dispozițiilor
juridice sectoriale sau ·
faptul că mărfurile care urmează să fie introduse
pe piața UE (fie produse în UE sau importate din țări terțe) sunt în
conformitate cu standardele și cerințele din legislația sectorială. În plus, autoritățile statelor membre
îndeplinesc alte sarcini oficiale în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cum ar fi cele realizate pentru a combate sau eradica agenții
răspunzători de anumite boli animale (de exemplu, testarea animalelor pentru
depistarea unor boli anumite în contextul unui program, o anchetă
epidemiologică în urma apariției unui focar, vaccinarea împotriva bolilor
animalelor sau sacrificarea animalelor infectate cu agenți patogeni). Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede, de asemenea,
norme detaliate privind controalele efectuate de serviciile Comisiei în statele
membre, pentru a verifica conformitatea acestora cu obligațiile stabilite în
legislația sectorială și în Regulamentul (CE) nr. 882/2004. Statele membre
trebuie să stabilească și să pună în aplicare planuri de control naționale
multianuale pentru a respecta cerințele regulamentului. De obicei, aceste
planuri acoperă o perioadă de trei până la cinci ani și au fost aplicate pentru
prima dată de la începutul anului 2007. Statele membre sunt obligate să
prezinte Comisiei un raport anual cu privire la punerea în aplicare a
planurilor lor de control naționale multianuale. S-au primit rapoarte anuale
pentru anii 2007, 2008 și 2009. Rezultatele primei analize efectuate de
Comisie a rapoartelor naționale au fost sintetizate în raportul său global de
anul trecut, COM (2010) 441. În respectivul raport, a fost foarte dificil să se
tragă concluzii pentru ansamblul UE datorită marilor diferențe între rapoartele
naționale, atât în structură, cât și în conținut și absenței unor date
armonizate privind controalele. Aceasta caracterizează și rapoartele pentru anii
2008 și 2009 și reflectă, în parte, diferențele considerabile între statele
membre în ceea ce privește structurile agricole, culturile administrative și
dimensiunea. Cu toate acestea, comparabilitatea rapoartelor s-a îmbunătățit în
mod semnificativ ca urmare a: a) experienței acumulate de statele membre în
producția acestora și b) dialogului activ în curs între Comisie și statele membre
pentru a îmbunătăți în continuare conținutul, și, în special, pentru a spori
comparabilitatea acestora. Întrucât, de trei ani consecutivi, majoritatea
statelor membre au furnizat informații, pot fi identificate anumite tendințe și
evoluții în timp interesante. Aceste aspecte sunt rezumate mai jos: Culegerea și
analizarea datelor O trăsătură comună majorității rapoartelor
este un efort sporit de a îmbunătăți adunarea și colectarea datelor privind
numărul și tipul de controale realizate și rezultatele acestora. În căutarea
eficienței și a eficacității, datele fiabile și actualizate sunt esențiale
pentru evaluarea performanțelor și identificarea domeniilor prioritare pentru
viitoarele activități de control. În timp ce rapoartele anuale menționează
multe inițiative noi și în curs de desfășurare în acest sens, schimbul de
expertiză și experiență pare a fi limitat între diferitele autorități de
control din interiorul statelor membre sau între acestea din urmă. În raportul
său anual de anul trecut, Comisia a precizat intenția sa de a examina, în
cooperare cu statele membre, modul în care potențialul de transmitere
electronică și de analiză a datelor poate fi exploatat pentru a realiza
simplificarea și standardizarea la nivelul UE. S-au demarat lucrări pe această
temă, care ar putea, la rândul lor, să ofere asistență statelor membre pentru
dezvoltarea propriilor lor sisteme de gestionare a informațiilor. Declarații generale
privind performanța Orientările Comisiei cu privire la structura
și conținutul rapoartelor solicită fiecărei administrații naționale să dea, în
fiecare an, o declarație privind performanța generală a sistemului său de
control. Aceste declarații diferă din punct de vedere calitativ. În majoritatea
rapoartelor ele se limitează la o declarație generală care menționează că
controalele au fost efectuate în conformitate cu dispozițiile planificate, că
standardele globale de siguranță alimentară, sănătate și bunăstare animală și
sănătatea plantelor sunt satisfăcătoare, și, în cazul în care au fost identificate
cazuri de neconformitate, acestea sunt, în mod normal, de natură minoră. Cu
toate acestea, unele rapoarte oferă o evaluare mai cuprinzătoare și mai
argumentată, bazată pe o serie de indicatori de performanță. În unele cazuri,
acești indicatori se limitează la numărul și tipul controalelor efectuate și
dacă acestea sunt în conformitate cu planurile inițiale. În altele (Franța,
Finlanda, Suedia și Republica Slovacă) indicatorii merg mai departe și vizează
măsurarea performanței în raport cu incidența anumitor boli animale sau boli de
origine alimentară. În Franța există, de asemenea, o încercare de a urmări
costul controalelor într-o serie de domenii specifice. Progrese privind punerea în aplicare a
planurilor de control naționale multianuale Obligația impusă statelor membre de a
introduce planuri de control naționale multianuale integrate care să acopere
toate activitățile de control din întregul lanț alimentar de la fermă la
consumator a constituit o provocare majoră. În majoritatea țărilor, sistemele
naționale de control sunt foarte complexe, incluzând adesea un număr mare de
organizații diferite implicate în diverse aspecte ale activității de control în
domeniul alimentelor și al hranei pentru animale, al sănătății animale,
bunăstării animalelor și sănătății plantelor. În majoritatea statelor membre,
aceste organizații diferite ar fi avut puțină experiență de colaborare în
trecut pentru a elabora planuri de control integrate. Mai mult,
responsabilitatea operațională privind efectuarea controalelor revine
autorităților regionale și locale în majoritatea statelor membre. Pentru a se
asigura că activitățile lor sunt integrate pe deplin în planurile naționale,
într-o manieră consecventă și coerentă, autoritățile naționale au fost obligate
să consolideze mecanismele de consultare și de comunicare cu autoritățile lor
regionale și locale. Rapoartele anuale privind punerea în aplicare a planurilor
indică faptul că s-au înregistrat progrese considerabile în crearea de
structuri și proceduri pentru integrarea planurilor de control ale tuturor
actorilor implicați la nivel național, regional și local. Principala provocare
pentru majoritatea autorităților este, în prezent, să elaboreze sisteme
informatice și de comunicație care să poată furniza date exacte privind
controalele efectuate și privind rezultatele acestora, astfel încât
performanțele obținute în cadrul planurilor de control naționale multianuale să
poată fi evaluate cu precizie în timp și ca scopurile și obiectivele de control
să poată fi ajustate în conformitate cu prioritățile bazate pe riscuri. Înregistrarea
operatorilor economici din sectorul alimentar Trasabilitatea eficientă a produselor
alimentare de la sursa de origine până la destinația finală este un principiu
esențial al sistemului de control al UE în materie de siguranța alimentelor.
Elementele fundamentale ale sistemului sunt o înregistrare completă a tuturor
operatorilor, un sistem eficace de identificare a animalelor și trasabilitatea
produselor alimentare și a hranei pentru animale. Au fost obținute progrese
semnificative în înregistrarea societăților comerciale din sectorul alimentar.
Cu toate acestea, în domeniul hranei pentru animale, înregistrarea unităților
mai mici de producție a hranei pentru animale este încă incompletă. În ceea ce privește
trasabilitatea animalelor, unele deficiențe sunt vizibile în identificarea
bovinelor și a porcinelor și, îndeosebi, în sistemele pentru ovine, caprine și
cabaline. Evaluarea și
ierarhizarea riscurilor Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cere în mod
specific autorităților naționale să dețină un sistem explicit de evaluare a
riscurilor și de ierarhizarea a controalelor. Datorită presiunii crescute care
se va exercita asupra resurselor în anii următori, acest aspect al planurilor
de control naționale multianuale și de rapoarte anuale conexe trebuie să
beneficieze de o prioritare sporită. Unele rapoarte ale statelor membre
furnizează o bună descriere a sistemelor de clasificare a riscurilor
întreprinderilor din sectorul alimentar și a modului în care sunt organizate
controalele lor, în conformitate cu această clasificare a riscurilor. Țările de
Jos, Finlanda și Slovenia sunt deosebit de avansate în acest domeniu. Cu toate
acestea, într-un număr de state membre, o mai bună clasificare a riscurilor
operatorilor din sectoarele produselor alimentare și hranei pentru animale este
identificată de autoritățile naționale ca fiind un domeniu important, care
necesită îmbunătățiri. În ultimii ani, Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV) al
Direcției Generale Sănătate și Consumatori, prin intermediul auditurilor sale,
a pus un accent sporit pe necesitatea ca statele membre să se asigure că, în
toate sectoarele, controalele oficiale sunt efectuate cu regularitate, în
funcție de riscuri și cu o frecvență adecvată. Intensitatea și domeniul de aplicare a
controalelor În general, rapoartele indică faptul că
există un nivel ridicat al intensității controalelor pe întreg teritoriul UE.
Cu toate acestea, frecvența controalelor variază în mare măsură, în funcție de
natura activităților. De exemplu, în sectoarele considerate ca prezentând un
risc ridicat, cum ar fi producția de lapte și carne, controalele sunt mult mai
frecvente. Controalele în sectorul
hranei pentru animale și al subproduselor de origine animală sunt mai puțin
intense decât în sectorul produselor alimentare. Schimbări majore ale
legislației UE în ultimul deceniu în ceea ce privește hrana pentru animale și
subprodusele de origine animală, în special obligația de înregistrare a tuturor
întreprinderilor producătoare de hrană pentru animale și de subproduse de
origine animală, a impus un volum mare de muncă întreprinderilor și
autorităților de control. În majoritatea rapoartelor se recunoaște faptul că
există loc pentru îmbunătățiri și pentru intensificarea în continuare a controalelor
pe baza unei ierarhizări a riscurilor în aceste sectoare. Controalele în domeniul
sănătății animale se concentrează pe verificarea conformității cu obligațiile
privind identificarea animalelor și testarea pentru depistarea bolilor animale,
precum bruceloza, tuberculoza, pesta porcină clasică și ESB. În plus, statelor
membre li se cere să dispună de planuri de urgență pentru a face față unor
crize importante în sectorul siguranței alimentelor și al hranei pentru animale
și al sănătății animale. Coordonarea între
autoritățile naționale, regionale și locale În multe state membre, responsabilitatea
operațională pentru efectuarea de controale oficiale revine, în primul rând,
autorităților regionale și locale. Aceasta este de remarcat în statele membre
cu competențe descentralizate, cum ar fi Germania, Spania, Italia, Grecia,
Regatul Unit, Suedia și Finlanda, unde autoritățile locale și regionale pot
avea un grad ridicat de autonomie. Provocarea cu care se confruntă statele
membre în cauză este modul în care se asigură un sistem de responsabilitate
suficient de solid prin care autoritățile regionale și locale să poată oferi o
justificare adecvată și regulată a activităților lor de control autorităților
lor naționale și, prin acestea, autorităților de la nivelul UE. Există și o problemă conexă a suprapunerii
responsabilităților și activităților de control între diferitele autorități.
Aceasta este o problemă de lungă durată într-o serie de state membre. În
Grecia, Portugalia și România, de exemplu, propriile autorități de audit intern
invocă suprapunerea responsabilităților și a activităților operaționale ca o
problemă serioasă. Aceste state membre figurează, de asemenea, printre cele
care semnalează insuficiența resurselor ca unul din motivele pentru care obiectivele
legate de numărul de controale nu pot fi atinse. În general, statele membre
care dețin responsabilitățile și structurile de gestionare cele mai bine
definite, care dispun de proceduri de contabilizare la toate nivelurile, sunt
cele care par să funcționeze cu cea mai mare eficacitate. Sistemele naționale
de audit Regulamentul (CE) nr. 882/2004 impune
statelor membre să efectueze audituri interne sau să comande efectuarea unor
audituri externe, pentru a se asigura că sistemele lor de control ating
obiectivele regulamentului. El specifică, de asemenea, că aceste audituri
trebuie să fie supuse unei examinări independente și să fie realizate într-un
mod transparent. Aproape toate statele membre au în funcțiune
un sistem de audituri, cu toate că, în majoritatea cazurilor, acestea acoperă
doar un număr limitat de domenii de control specifice în cadrul ansamblului
sistemului. Rezultatele acestor audituri sunt prezentate în rapoartele anuale,
dar deseori sub o formă deosebit de sintetizată. În general, principalele
deficiențe constatate cu ocazia acestor audituri interne și a acțiunilor de
remediere întreprinse nu sunt descrise în detaliu. Există, totuși, câteva
excepții notabile. De exemplu, Finlanda și Republica Cehă comunică rezultatele
auditurilor lor și punctele slabe identificate. În plus, rapoartele anuale oferă informații
limitate privind dispozițiile în vigoare pentru aplicarea cerințelor conform
cărora rapoartele de audit trebuie să facă obiectul unei examinări
independente. Fiabilitatea sau lipsa de fiabilitate a
sistemelor de audit intern ale statelor membre în ceea ce privește
îmbunătățirile necesare controalelor va deveni, din ce în ce mai mult, un
criteriu de risc luat în considerare în planificarea viitoarelor audituri ale
OAV. Resursele Conform datelor furnizate de autoritățile
naționale, se estimează că peste 100 000 de persoane sunt angajate direct sau
indirect la nivel național, regional și local în efectuarea controalelor în
sectoarele siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, sănătății
animale, bunăstării animalelor și sănătății plantelor. Aceasta este o resursă
deosebit de importantă dar, dacă comparăm obiectivele controalelor cu
realizarea concretă, anumite autorități naționale semnalează penuriile de
personal ca fiind unul din motivele principale ale neîndeplinirii obiectivelor
în materie de control. Unele state membre, precum Țările de Jos, sunt foarte
explicite atunci când afirmă că sistemele și operațiunile lor de control fac
obiectul unei ajustări pentru a ține seama de realitatea reducerilor de
personal și raționalizării din ultimii ani. Evaluarea riscului și ierarhizarea
controalelor constituie elementele esențiale ale acestei ajustări. Formarea Rapoartele
naționale oferă o evidență detaliată a programelor de formare profesională
organizate în fiecare an pentru personalul de control și pentru operatorii din
sectorul alimentar. În general, efortul de formare este foarte important. El
vizează trei priorități principale. Mai întâi, regulamentele din pachetul
legislativ privind igiena, introduse în 2006, au necesitat un accent sporit pe
bunele practici de igienă și pe aplicarea principiilor HACCP[5] de către toți operatorii din
sectorul alimentar. S-au depus eforturi semnificative în ultimii ani pentru a
familiariza operatorii din sectorul alimentar și personalul de control de la
toate nivelurile cu cerințele noilor regulamente. În al doilea rând, evoluțiile
înregistrate în știință și tehnologie, în special în sectoare relativ noi ale
producției de alimente și de hrană pentru animale (de exemplu, produsele
alimentare noi, OMG-urile, materialele care intră în contact cu alimentele,
aditivii pentru produse alimentare și pentru hrana animalelor) necesită
actualizarea constantă a know-how-ului personalului. În al treilea rând,
atenția sporită acordată controalelor hranei pentru animale și a subproduselor
de origine animală face apel la un efort special pentru a familiariza
întreprinderile și autoritățile de control cu noile cerințe ale legislației UE
în aceste sectoare. Formarea
la nivel național este sprijinită și completată prin sesiunile de formare
organizate de Comisie în cadrul programului „O formare mai bună pentru o hrană
mai sigură”, care a fost lansat în 2006 și este prevăzut la articolul 51 din
Regulamentul (CE) nr. 882/2004. Acest program, care acoperă o gamă largă de
teme, are drept obiectiv să facă mai eficace controalele oficiale,
asigurându-se că operatorii de la toate nivelurile respectă legislația UE în
materie de protejare a sănătății publice, a animalelor și a plantelor, precum
și a bunăstării animalelor. Ceea ce, la rândul său, contribuie la furnizarea de
alimente și de hrană pentru animale mai sigure, ameliorând standardele de
sănătate animală și sănătate a plantelor și sporind nivelurile de protecție a
consumatorilor și animalelor. Rezultatele activităților de control ale Comisiei, de exemplu, în
domeniul igienei generale, astfel cum sunt descrise în partea 3.2 din prezentul
raport, confirmă că în anumite domenii este necesară o formare suplimentară. Laboratoarele Toate statele
membre trebuie să desemneze laboratoare pentru efectuarea analizei
eșantioanelor prelevate în cursul controalelor oficiale. Aceste laboratoare
sunt obligate să funcționeze și să fie evaluate și acreditate în conformitate
cu standardele UE sau internaționale pentru a garanta standarde uniforme și de
nivel înalt. Există o vastă rețea de laboratoare oficiale în întreaga UE. Multe
dintre acestea funcționează la nivel național, dar autoritățile regionale și
locale pot desemna, de asemenea, propriile lor laboratoare oficiale, în special
în statele membre cu autorități regionale sau locale autonome. Aceasta poate
duce la o proliferare considerabilă a laboratoarelor oficiale. Procesul de
acreditare este complex și, de cele mai multe ori, relativ costisitor, în
special pentru laboratoarele regionale sau locale mai mici. Ca rezultat, unele
state membre continuă să semnaleze întârzieri în atingerea acreditării depline
a tuturor laboratoarelor lor oficiale care participă la controale oficiale. În
2010, Comisia a inițiat discuții cu statele membre cu privire la cerințele în
materie de acreditare. Auditurile OAV au
confirmat faptul că nivelul de conformitate a laboratoarelor cu legislația UE
variază în funcție de sectoare. De exemplu, cu privire la pește și produse
pescărești, în general, laboratoarele care efectuează analize în contextul
controalelor oficiale, par a fi bine echipate și capabile de a efectua
analizele necesare; majoritatea acestora sunt acreditate. Situația este
diferită, de exemplu, în ceea ce privește laboratoarele care operează în cadrul
planurilor naționale de control al salmonelei. Auditurile OAV semnalează, de
asemenea, deficiențe privind laboratoarele în domeniul controalelor
pesticidelor în unele state membre. Rezultatele
controalelor oficiale și ale monitorizării a) Principalele domenii de neconformitate În rapoartele
statelor membre, există două mari teme recurente privind cazurile de
neconformitate în producția alimentară: controalele privind igiena în unități
și etichetarea. Cerințele regulamentelor din pachetul legislativ privind igiena
au intrat în vigoare din 2006. Rapoartele naționale pentru 2007 privind
controalele au semnalat deficiențe foarte răspândite în aplicarea acestor
regulamente, probabil, în parte, ca urmare a faptului că acestea intraseră în
vigoare doar din anul precedent. Progrese constante în acest domeniu au fost
înregistrate în 2008 și 2009, dar majoritatea rapoartelor atrag atenția asupra
continuității problemelor pentru operatorii mici din sectorul comerțului în detaliu
și al serviciilor de catering situate la sfârșitul lanțului alimentar.
Principalele deficiențe cuprind: clădiri și echipamente învechite, absența sau
caracterul slab al sistemelor de control intern ale întreprinderilor, aplicarea
deficientă a HACCP și evidența contabilă inadecvată. Unele autorități
semnalează probleme în sectoarele comerțului cu amănuntul și al cateringului,
cauzate de rata ridicată de rotație a personalului, în special în ceea ce
privește lucrătorii sezonieri, fiind dificil, astfel, de a dispune de personal
bine instruit cu privire la bunele practici de igienă. În ceea ce privește
etichetarea, dificultatea principală pare să fie creată de complexitatea
cerințelor care decurg din diferitele domenii ale legislației (de exemplu,
aditivi, nutriție, loc de origine, etc.). Cu privire la hrana pentru animale,
principalele cazuri de neconformitate se referă la: întârzieri în înregistrarea
operatorilor economici, aplicarea necorespunzătoare a principiilor HACCP,
igiena la nivelul producătorilor de hrană pentru animale și la încălcări ale
normelor privind aditivii din hrana pentru animale. Privind sănătatea animală, principalele
deficiențe raportate se referă la identificarea animalelor și la controalele
circulației acestora. În ceea ce privește
bunăstarea animalelor în ferme, multe dintre deficiențele constatate erau
atribuite lipsei de informare a fermierilor, în special a micilor fermieri.
Unele state membre au înregistrat o reducere a nivelului de neconformitate în
ferme în urma formării și informării agricultorilor. Rezultatele
controalelor oficiale și ale monitorizării b) Tendințe generale ale bolilor cu
origine alimentară Salmonella și Campylobacter sunt cele
două cauze principale de boală cu origine alimentară în UE. Analiza efectuată
de EFSA a rapoartelor fiecărui stat membru privind zoonozele confirmă o
tendință descrescătoare în Uniunea Europeană de cazuri de salmoneloză la
oameni. În total, 108 614 cazuri confirmate la oameni au fost înregistrate în
2009 (date publicate în 2011) și, în special, cazurile de boli umane provocate
de S. Enteritidis au scăzut în mod semnificativ. Raportul EFSA indică
aplicarea programelor de control al salmonelei în statele membre drept o cauză
a acestei reduceri. Rapoartele anuale ale statelor membre
privind controalele indică faptul că eșantionarea și examinarea probelor pentru
aceste două riscuri microbiologice reprezintă o mare parte din eșantionările și
examinările aferente producției alimentare în statele membre. Măsurile coercitive
naționale Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că
autoritățile competente se asigură că operatorii economici iau măsuri de
remediere, în cazul în care sunt constatate neconformități. El impune, de
asemenea, ca statele membre să aibă reguli clar definite privind sancțiunile
aplicabile în cazul încălcării legislației UE. Aceste sancțiuni trebuie să fie
eficiente, proporționale și disuasive. Aproape toate rapoartele prezintă un
scurt rezumat al măsurilor adoptate pentru eliminarea neconformităților. Cele
mai comune măsuri sunt etichetele de avertisment, amenzile, temporare sau, în
cazurile grave, închiderile permanente ale întreprinderilor, și, în cazuri
rare, procedurile penale în caz de fraude și de încălcări grave ale cerințelor
legale. În general, informațiile privind sistemele de sancțiuni și modul în
care acestea sunt aplicate sunt limitate și nivelul detaliilor variază de la un
stat membru la altul. În absența unor date mai specifice și mai armonizate în
rapoartele anuale, nu este posibil să se evalueze cât de coerent este sistemul
global de control al aplicării în statele membre. În anumite state membre, cum
ar fi Republica Cehă, există o tendință de trecere de la proceduri judiciare la
proceduri administrative mai puțin costisitoare și mai eficiente pentru anumite
cazuri mai puțin grave de neconformitate. Controalele
oficiale la apariția amenințărilor specifice pentru sănătate - ale produselor
alimentare, animalelor și plantelor În ultimii ani, principalele situații de
urgență în materie de sănătate în cadrul UE în sectorul siguranței produselor
alimentare și al hranei pentru animale aveau ca origine producția hranei pentru
animale. În 2008, au fost detectate niveluri ridicate de contaminare cu dioxină
în carnea de porc din Irlanda. Situația se datorează problemelor în procesul de
producție a hranei pentru animale, care decurg din utilizarea unor uleiuri
uzate extrem de contaminate în cadrul procesului de uscare. În 2010, o
contaminare cu dioxină a fost descoperită în produse originare din Germania.
Aceasta se datorează faptului că anumite grăsimi, în special cele destinate
numai pentru utilizare industrială, au fost adăugate în hrana animalelor.
Comisia se află în curs de adoptare a unor măsuri specifice de tratare a
acestui risc deosebit. În domeniul sănătății animale, statele membre
au trebuit să-și concentreze eforturile suplimentare de control asupra febrei
catarale ovine și a gripei aviare. Recenta apariție a unui focar de febră
aftoasă în Bulgaria subliniază importanța menținerii vigilenței, dar
demonstrează, de asemenea, că măsurile de control ale UE, atunci când sunt
aplicate corect, sunt eficace pentru împiedicarea răspândirii bolii. În domeniul sănătății plantelor, s-a atribuit
o prioritate importantă luptei împotriva amenințării nematodului pinului în
Portugalia și aplicării măsurilor care vizează eradicarea focarului în Spania. De
asemenea, răspândirea rapidă a gărgăriței roșii, în țările mediteraneene și
aparițiile repetate ale gândacului asiatic Longhorn (Anoplophora
glabripennis) și a scarabeului asiatic (Anoplophora chinensis) au
necesitat măsuri sporite de control și de izolare de către statele membre. Măsurile
la nivelul UE și eforturile de control realizate de către statele membre în
cauză sunt descrise în secțiunea 3.2 din prezentul raport. Evoluții interesante ca posibile exemple
de bună practică Clasificarea
unităților și publicarea rezultatelor (Danemarca, Republica Cehă, Regatul Unit
și Belgia): Cerința ca toți operatorii din
sectorul alimentar să fie înregistrați, împreună cu publicarea rezultatelor inspecției
acestor întreprinderi de către autoritățile publice, facilitează capacitatea de
a oferi consumatorilor informații utile privind standardele de conformitate în restaurante
și în magazine. O serie de exemple sunt deja disponibile, cel mai vechi dintre
acestea fiind proiectul danez „smiley” (http://www.findsmiley.dk/en-US/Forside.htm). Idei similare sunt urmărite în Regatul Unit și în Belgia. Declarații voluntare ale măsurilor de
remediere de către operatorii economici (Țările de Jos): Ca parte din
efortul de a ameliora eficiența serviciilor de control și de a reduce sarcina
activităților de control ale operatorilor din sectorul alimentar, Țările de Jos
au introdus un sistem electronic de declarație voluntară de către operatorii
din sectorul alimentar. Prin utilizarea acestui sistem, un operator din
sectorul alimentar poate să raporteze autorității de control, prin intermediul
unui instrument de raportare online, cu privire la măsurile pe care le ia ca
răspuns la recomandările rezultate din controalele precedente. În cazul unor
neconformități mai obișnuite, aceste rapoarte sunt în general acceptate fără
necesitatea unei vizite de monitorizare, deși controalele ocazionale la fața
locului sunt efectuate pe bază aleatorie. Sisteme de management al calității (Belgia, Republica
Cehă, Germania, Lituania și Slovenia): Un număr de
state membre au introdus sisteme de management al calității (SMC) în cadrul
serviciilor lor de control și le-au acreditat în conformitate cu standardele
internaționale. De exemplu, în Republica Cehă, sistemele de management al
calității ale majorității organismelor de control sunt auditate de organisme
externe conform standardului ISO 9001. Ele consideră aceste sisteme ca fiind
instrumente importante pentru îmbunătățirea eficacității și eficienței generale
a controalelor, iar examinarea constantă și independentă a performanțelor
încurajează îmbunătățirea continuă. În Germania, un grup de lucru special
privind managementul calității la nivelul landurilor a elaborat un cadru
armonizat pentru pregătirea unui SMC în fiecare dintre cele 16 landuri.
3.2.
Rezultatele activităților de control ale Comisiei
în statele membre
Regulamentul (CE)
nr. 882/2004 solicită Comisiei să efectueze controale în statele membre pentru
a verifica faptul că, în general, controalele oficiale sunt efectuate în
conformitate cu planurile de control naționale multianuale respective și în
conformitate cu legislația UE. Pentru a respecta
obligațiile Comisiei, OAV realizează, în fiecare an, audituri și inspecții
pentru a verifica respectarea legislației privind hrana pentru animale și
produsele alimentare, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor
și pentru a verifica măsura în care controalele oficiale naționale din aceste
domenii se desfășoară conform legislației UE. Acest program este publicat pe
site-ul internet al Comisiei la începutul fiecărui an. Concluziile
fiecărui audit sunt prezentate într-un raport adresat autorității naționale
competente, împreună cu concluzii și recomandări privind remedierea
deficiențelor identificate. Modul în care sunt tratate recomandările este
prevăzut în secțiunea 3.4 din prezentul raport. Informațiile
cuprinse în auditurile OAV pot determina adoptarea măsurilor de urgență sau de
salvgardare de către Comisie (sub formă de decizii ale Comisiei) în caz de
amenințare gravă la adresa siguranței alimentelor, sănătății animale și
sănătății plantelor, sau în cazul în care riscurile nu pot fi evitate prin
măsuri luate doar de către statele membre afectate. Aceste instrumente juridice
pot impune controale suplimentare, dar și măsuri pentru a preveni comerțul sau
importurile de hrană pentru animale, de produse alimentare, de animale și
plante sau oricare dintre produsele acestora, în funcție de situație. Informațiile
conținute de auditurile OAV pot fi utilizate, de asemenea, dacă este cazul, ca
dovezi de încălcare a dreptului UE, în contextul procedurilor de infracțiune (a
se vedea secțiunea 3.4). Prin publicarea
rapoartelor de inspecție și a planurilor de acțiune ale statelor membre, precum
și a profilurilor de țară actualizate periodic, Comisia furnizează părților
interesate și cetățenilor un raport factual privind modul în care autoritățile
de control din fiecare stat membru își îndeplinesc obligația de a asigura
aplicarea corectă a legislației UE. În ultimii ani, OAV
a efectuat aproximativ 250 de audituri în fiecare an, acoperind întregul lanț
alimentar, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor.
Auditurile în
domeniul siguranței alimentare constituie partea principală a programului. În
cursul perioadei examinate, cel puțin 70% din ansamblul auditurilor au vizat
siguranța alimentelor, unele dintre acestea acoperind, de asemenea, aspectele
referitoare la sănătatea animală. Aproximativ 12 % din audituri au fost legate
în mod specific doar de sănătatea animală. Restul auditurilor vizează
bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor, aproape 8 % din audituri fiind
consacrate, în fiecare an, fiecăruia din aceste domenii. Rapoartele OAV furnizează informații
semnificative privind modul în care sistemele de control ale statelor membre
s-au comportat în domeniile acoperite de auditurile acestuia în cursul
perioadei de raportare. Secțiunea următoare stabilește aspecte de interes
acoperite de program în ultimii trei ani în statele membre privind siguranța
alimentară, sănătatea animală, bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor.
Aceasta oferă, de asemenea, o scurtă descriere a principalelor constatări și concluzii
care rezultă din diferitele serii de audituri. Rapoartele
auditurilor OAV, precum și răspunsurile autorităților competente la
recomandările formulate în rapoartele OAV sunt disponibile pe site-ul: http://ec.europa.eu/food/fvo/index_en.cfm Siguranța produselor alimentare Controalele
oficiale privind producția de lapte și carne În cursul perioadei supuse reexaminării, OAV
a efectuat o serie de audituri în domeniul controalelor de igienă legate de producția
de carne roșie și de lapte în aproape toate statele membre. Acestea au
confirmat că toate statele membre au introdus sisteme de control solide, în
mare parte în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 882/2004 și
că modernizarea necesară a unităților producătoare și prelucrătoare de
carne/lapte conform standardelor UE în contextul aderării, a fost în mare parte
finalizată cu succes în cele zece state membre care au aderat la UE în 2004.
Operatorii economici din sectorul alimentar au făcut tranziția la cerințele
regulamentelor din pachetul legislativ privind igiena. În cazul în care au fost
observate nereguli, acestea ar putea fi atribuite deficiențelor individuale ale
personalului serviciilor de control, care, în general, indică o carență a
sistemului de supraveghere. Celălalt motiv principal al neregulilor persistente
este legat de aplicarea deficientă a legislației de către autoritățile de
control. Mai mult, seria de audituri a identificat o
tendință, în special în unele dintre „vechile” state membre, de a nu respecta
cu strictețe cerințele existente privind inspecția cărnii, de exemplu, în ceea
ce privește: (a) utilizarea personalului tehnic în locul medicilor veterinari
oficiali pentru efectuarea inspecțiilor ante-mortem și (b) absența medicilor
veterinari oficiali de la sacrificările efectuate în special în abatoarele mai
mici, inspecția veterinară post-mortem fiind efectuată într-o etapă ulterioară.
Controalele
oficiale privind alimentele pentru copii mici În vederea evaluării controalelor privind
producția de alimente pentru copii mici au fost efectuate audituri în 11 state
membre și în Elveția. Nu s-a constatat nicio neregulă majoră cu privire la
sistemele de control al igienei și de trasabilitate la întreprinderile
producătoare de alimente care operează în acest sector. Cu toate acestea,
programele HACCP din aceste întreprinderi nu au fost, în general, concepute
pentru a ține seama de riscurile specifice asociate alimentelor pentru copii
mici. S-au observat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește cerințele în
materie de compoziție și de etichetare, precum și de control intern al
reziduurilor de pesticide si contaminanți. Controalele oficiale privind preparatele
pentru sugari și alimentele pentru copii mici nu au fost întotdeauna
satisfăcătoare în privința ingredientelor, a criteriilor de compoziție și a
substanțelor nutritive, a etichetării precum și a reziduurilor de pesticide.
Aceste deficiențe ale controalelor oficiale au fost adesea legate de formarea
limitată a personalului oficial cu privire la anumite cerințe ale legislației,
de programele necorespunzătoare de eșantionare și testare și de capacitățile
limitate de analizare a reziduurilor de pesticide. Astfel cum este cazul în
alte sectoare, deficiențele identificate sunt abordate în mod sistematic prin
intermediul mai multor activități de monitorizare. Dispoziții
tranzitorii pentru punerea în conformitate cu regulamentele din „pachetul
legislativ privind igiena” În cadrul regulamentelor din pachetul
legislativ privind igiena, care se aplică din 2006, întreprinderilor din
sectorul alimentar, ale căror aprobări au fost limitate atunci la
aprovizionarea piețelor lor interne, li s-a acordat o perioadă de tranziție
până la sfârșitul anului 2009 pentru a îndeplini ansamblul cerințelor de
reglementare. Întreprinderile erau, de regulă, unități de capacitate mică care
prelucrau volume limitate de alimente de origine animală. Înainte de sfârșitul
perioadei tranzitorii, aceste întreprinderi au trebuit fie să ajusteze domeniul
lor de activități, fie să se conformeze cerințelor de igienă, cu toate că
regulamentele permit o anumită flexibilitate în ceea ce privește anumite
dispoziții. Șase state membre au fost vizitate recent
pentru examinarea progreselor realizate în acest domeniu. S-a constatat că,
atunci când autoritățile naționale au introdus dispoziții de flexibilitate în
conformitate cu regulamentele UE, acest lucru a oferit soluții pentru multe
dintre întreprinderile mici din sectorul alimentar, în special în sectorul
cărnii roșii și în cel al laptelui. În statele membre care dispun de regimuri
mai puțin suple, cazurile de neconformitate au fost mai frecvente. Cu toate
acestea, întrucât statele membre nu respectă pe deplin cerința de a notifica
Comisiei dispozițiile de flexibilitate la nivel național, verificarea completă
la nivelul UE a conformității cu aceste dispoziții nu este posibilă. Trasabilitatea
cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de vită și mânzat O serie de audituri privind trasabilitatea
cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat este
prevăzută a fi realizată până la sfârșitul anului 2011. În comparație cu
situația din 2002, când s-a realizat ultima reexaminare, verificarea
trasabilității cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și
mânzat și a etichetării obligatorii s-a îmbunătățit în statele membre vizitate.
În ceea ce privește trasabilitatea animalelor vii, au existat anumite
deficiențe, legate în principal de gestionarea bazelor de date, de controalele în
exploatații și de notificarea deplasărilor de către piețele de animale sau
distribuitorii autorizați. Controalele
oficiale privind peștele și produsele pescărești Pentru evaluarea conformității cu cerințele
UE privind peștele au fost efectuate audituri în nouă state membre. În
ansamblu, s-a constatat că în toate țările vizitate au fost create sisteme
oficiale de control cuprinzătoare pentru produsele pescărești, inclusiv
înregistrarea și aprobarea unităților și a navelor de pescuit. În unele țări au
fost constatate variații semnificative în punerea în aplicare a controalelor
oficiale între regiuni diferite. În general, laboratoarele care efectuează
analize oficiale erau bine echipate și capabile să efectueze analizele
necesare. Majoritatea laboratoarelor erau acreditate. În timp ce sistemele globale au fost bine
concepute și gestionate, în trei zone specifice au fost identificate deficiențe
legate de controalele privind: (a) unitățile de producție primare, precum
vasele de pescuit și fermele piscicole; (b) unele nave fabrică sau nave
frigorifice; și (c) parametrii specifici produselor pescărești, cum ar fi
controalele organoleptice, indicatorii de prospețime, controalele privind histamina,
paraziții și cele microbiologice. Controalele
oficiale privind păsările de curte Au fost efectuate 12 audituri ale sistemelor
de control ale statelor membre pentru carnea de pasăre și produsele din carne
de pasăre. În general nivelul de conformitate global a fost bun. Întregul lanț
de producție de păsări de curte a fost acoperit, deși, în unele cazuri, numărul
de controale efectuate la nivelul fermelor, a fost limitat. Principalele
domenii de îmbunătățire identificate au fost legate de: aplicarea unor cerințe
de igienă specifice, cum ar fi frecvența de eșantionare a carcaselor și punerea
în aplicare a planurilor HACCP în cadrul unităților; și lipsa de notificare a
Comisiei cu privire la legislația națională care acordă o anumită flexibilitate
abatoarelor de capacitate mică. Acest ultim aspect reflectă situația privind
acordurile de flexibilitate în sectorul cărnii roșii și în cel al laptelui
descrise anterior în prezentul raport. Planurile de
control al infecțiilor cu Salmonella Au fost realizate șapte audituri ale
planurilor de control naționale ale infecțiilor cu Salmonella în
sectorul avicol. În toate statele membre vizitate, au fost introduse planuri de
control, dar, în anumite cazuri, punerea în aplicare a acestora a fost
întârziată pentru anumite categorii. În toate statele membre, planurile pentru
monitorizare și eșantionarea oficială privind Salmonella pentru diferite
categorii de păsări de curte nu respectă pe deplin legislația UE, în principal
din cauza unor deficiențe în eșantionare, a acțiunilor întreprinse în urma
rezultatelor pozitive la teste și a laboratoarelor. Controalele importurilor de alimente de origine
neanimală În ceea ce privește
punerea în aplicare a deciziilor Comisiei referitoare la microtoxine și
falsificarea coloranților Sudan, controalele oficiale s-au îmbunătățit
semnificativ, în special pentru eșantionare, prepararea eșantioanelor și cu
privire la loturile neconforme. Cu toate acestea, au fost constatate deficiențe
la: produsele la care frecvența controalelor este condiționată de evaluarea
riscului de către statele membre, notificările sistemului de alertă rapidă,
laboratoare și transmiterea rezultatelor analitice. Mai recent,
auditurile OAV în statele membre au acordat o atenție deosebită punerii în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 al Comisiei în ceea ce privește
controalele oficiale consolidate efectuate asupra importurilor de anumite
produse de hrană pentru animale și alimentare de origine neanimală[6]. Primele rezultate indică
faptul că, în ansamblu, statele membre au pus în aplicare principalele
obligații din regulament, în special prin crearea de puncte de intrare
desemnate (PID) pentru controale ale documentelor, ale identității și controale
fizice. Domeniile în care trebuie continuată dezvoltarea cuprind: ameliorarea
activității în rețea între autoritățile competente; și facilitarea
transportului ulterior de loturi între diferitele state membre, în timp ce se
așteaptă rezultatele controalelor fizice. Reziduurile de
pesticide OAV a realizat zece
audituri ale controalelor privind reziduurile de pesticide în statele membre.
Rezultatele arată că responsabilitățile sunt clar identificate pentru
autoritățile competente și că, în general, programele de control al
reziduurilor de pesticide au fost puse în aplicare în mod satisfăcător pe baza
unei analize a riscurilor. Cu toate acestea,
controalele oficiale în mai multe state membre se confruntă cu o lipsă de
echipamente de laborator capabile să execute analize eficiente în cadrul
vastului domeniu de aplicare solicitat de legislația UE. Recomandări pentru
acțiuni corective au fost adresate statelor membre în cauză și fac obiectul
unei monitorizări active. Auditurile OAV au
relevat că, deși autocontrolul este o cerință generală în cadrul legislației UE
în domeniul alimentar, operatorii din sectorul alimentar (în special marile
lanțuri de comerț cu amănuntul) au pus în aplicare sisteme de autocontrol
deosebit de cuprinzătoare referitoare la reziduurile de pesticide. Acestea au
notat, de asemenea, că astfel de sisteme, care funcționează în paralel cu
controalele oficiale, nu au făcut obiectul unei evaluări de către autoritățile
competente. Prin urmare, și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
OAV a recomandat ca statele membre să evalueze fiabilitatea acestor sisteme de
autocontrol și să țină cont de rezultatele obținute la stabilirea frecvenței
controalelor oficiale (regulamentul solicită în mod expres ca „controalele
oficiale ale statelor membre să țină seama de fiabilitatea autocontroalelor
efectuate de operatorii din sectorul alimentar). Controalele oficiale
privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 852/2004 (privind „igiena generală”) În statele membre au fost
realizate douăzeci și două de audituri pentru evaluarea sistemelor oficiale de
control existente pentru verificarea conformității cu: normele de igienă
alimentară instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004; dispozițiile
privind trasabilitatea și etichetarea; și normele aplicabile introducerii pe
piață a apei îmbuteliate. În toate statele membre vizitate sunt instituite
controale oficiale iar inspecțiile efectuate de echipele de audit ale OAV au
confirmat faptul că inspectorii naționali efectuau cu ușurință evaluarea
cerințelor de igienă. Cu toate acestea, în privința evaluării HACCP de către
autoritățile competente, au fost descoperite puncte slabe în majoritatea
statelor membre, corespunzătoare unui nivel scăzut de aplicare a principiilor
HACCP de către operatorii din sectorul alimentar înșiși. S-a observat, de
asemenea, o lipsă de pregătire. Controalele oficiale
privind aditivii alimentari În anumite state membre
au fost efectuate șaisprezece audituri de evaluare a sistemelor de control
oficiale pentru aditivii alimentari. Rezultatele au arătat că, în toate statele
membre vizitate, au fost instituite cadre juridice și structuri organizaționale
bine stabilite pentru controalele oficiale, inclusiv rețele de laboratoare. În
general, există un număr suficient de membri ai personalului de control, deși
nivelul de calificare și formare ar putea fi îmbunătățit. Procedurile de
control sunt, în general, bine documentate, abordarea bazată pe riscuri este în
general respectată în controalele efectuate, iar în caz de neconformitate sunt
adoptate măsuri. Cu toate acestea, au fost identificate unele deficiențe în
controalele privind puritatea și etichetarea aditivilor alimentari. În general,
nu există niciun control la punctul de import, cu excepția coloranților
neautorizați menționați în mod explicit în legislația UE. Legislația UE privind
monitorizarea consumului și utilizarea de aditivi alimentari nu a fost pusă în
aplicare într-un anumit număr de state membre. Acest aspect este abordat în mod
activ prin procesul de monitorizare. Controalele oficiale
privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare Pentru evaluarea
controalelor oficiale cu privire la materialele care intră în contact cu
alimentele (MCA) a fost efectuată o serie de șaisprezece audituri. Deși sunt
stabilite cadre juridice pentru controalele oficiale privind MCA, punerea lor
în aplicare a început abia recent într-o serie de state membre și sunt necesare
eforturi suplimentare în vederea dezvoltării sistemelor de control, inclusiv a
orientărilor specifice privind controlul, a modernizării laboratoarelor și a
formării specifice sectorului. Desemnarea autorităților competente pentru
controalele oficiale este adesea neclară, având drept rezultat absența sau
suprapunerea controalelor. Întrucât înregistrarea operatorilor MCA nu este
obligatorie în temeiul legislației UE, nu există nicio garanție că aceștia fac
obiectul unor controale oficiale. În general, la nivelul fabricării MCA existau
controale bine stabilite bazate pe riscuri, dar sunt necesare eforturi
suplimentare privind controalele la nivelul utilizatorilor de MCA, precum
întreprinderile de prelucrare a alimentelor. Personalul autorității competente
a fost adesea insuficient instruit cu privire la aspecte specifice referitoare
la MCA, cum ar fi sistemele de trasabilitate, bunele practici de fabricație și
evaluarea declarației de conformitate. Controalele
oficiale privind organismele modificate genetic (OMG) Auditurile OAV s-au
concentrat asupra controalelor oficiale întreprinse pentru verificarea
conformității cu cerințele de trasabilitate și etichetare legate de introducerea
pe piață a OMG-urilor în alimente, hrană pentru animale și semințe, precum și
cu privire la realizarea controalelor specifice necesare în conformitate cu
decizii de urgență care vizează împiedicarea importului de OMG-uri
neautorizate. În timp ce controalele sunt, în general, efectuate în
conformitate cu cerințele UE, s-au observat câteva deficiențe cu privire la:
controalele la importul de orez originar din China; acreditarea laboratorului;
precum și eșantionarea insuficientă pentru analize de laborator. Sănătatea animală Programele de
eradicare a bolilor animale: activitățile grupului operativ Pe lângă activitățile efectuate de OAV privind eradicarea bolilor,
astfel cum sunt descrise mai jos, în 2000 a fost creat un grup operativ pentru
monitorizarea programelor de eradicare a bolilor cofinanțate de UE, având ca
obiectiv sporirea eficacității acestor programe. Pentru anumite boli, precum
tuberculoza bovină, bruceloza, rabia și pesta porcină clasică, au fost create
subgrupe specifice pentru a furniza asistență tehnică statelor membre și pentru
a monitoriza implementarea acesteia. Eradicarea
tuberculozei și a brucelozei bovine Eradicarea tuberculozei bovine și brucelozei
la bovine, ovine și caprine constituie o prioritate importantă în statele
membre care nu sunt oficial indemne de aceste boli. OAV a efectuat zece
audituri ale programelor de eradicare a tuberculozei și/sau brucelozei. În
general, programele, aprobate și cofinanțate de UE, au fost puse în aplicare în
mod corect. Cu toate acestea, în unele dintre statele membre vizitate, au fost
detectate deficiențe (în anumite cazuri grave) în ceea ce privește restricțiile
de circulație, testarea și frecvențele de eșantionare și/sau efectuarea de
investigații epidemiologice. Ca rezultat al activităților OAV și ale
grupului operativ, Comisia veghează în mod deosebit ca deficiențele în aceste
state membre să fie abordate printr-un nivel mai bun de concepție, de punere în
aplicare și de monitorizare a programelor de eradicare. Rabia Ca urmare a punerii în aplicare a programelor
de eradicare a rabiei finanțate de UE, au fost semnalate progrese semnificative
în eradicarea rabiei în cursul auditurilor efectuate de OAV în statele membre
din regiunea Mării Baltice. Cu toate acestea, în unele state membre, punerea în
aplicare a programelor de vaccinare a fost deficientă. Rezultatele auditurilor
efectuate de OAV indică faptul că incidența rabiei la animalele domestice și
sălbatice constituie în continuare un motiv de preocupare. Pesta porcină
clasică Datorită aplicării sporite a măsurilor de
biosiguranță și a îmbunătățirii campaniilor de vaccinare a mistreților în
cadrul unui program de eradicare finanțat de UE, au izbucnit numai focare
sporadice de pestă porcină clasică (PPC) la porcii domestici în ultimii ani în
UE. Acestea au fost bine controlate de către statele membre prin aplicarea
legislației UE relevante și a planurilor de urgență (a se vedea mai jos). În
ciuda acestor progrese, PPC persistă la populația de mistreți din unele regiuni
din câteva state membre din centrul și estul Europei, prezentând astfel un risc
de reintroducere a virusului în efectivele de porcine domestice. OAV
monitorizează situația bolii și autoritățile sunt asistate, printre altele,
prin intermediul activităților grupului operativ, în special în Bulgaria și
România, în combaterea bolii în condițiile speciale care predomină în fiecare
dintre statele membre respective. Planurile de urgență Statele membre au
obligația legală de a elabora planuri de urgență pentru a fi pregătite pentru
apariția, pe teritoriul lor, a unor eventuale focare majore de epizootii, cum
ar fi febra aftoasă și pesta porcină clasică. OAV a realizat audituri ale
acestor planuri de urgență în opt state membre. Aceste audituri au concluzionat
că autoritățile competente au demonstrat, în general, capacitatea lor de a
răspunde cu promptitudine la notificările de boli epizootice suspecte și de a
lua măsurile necesare. S-au formulat recomandări pentru ameliorarea în
continuare a anumitor aspecte, cum ar fi gradul de pregătire a laboratoarelor,
acordurile locale și examinările și actualizările regulate ale planurilor. Controalele
oficiale privind laboratoarele pentru febră aftoasă (FA) Comisia are
obligația legală de a inspecta laboratoarele din UE care manipulează virusul
viu al febrei aftoase, din cauza riscurilor pentru sănătatea animală în cazul
în care virusul ar scăpa dintr-un mediu controlat. Există 16 laboratoare de
diagnostic naționale și trei laboratoare autorizate să manipuleze virusul
pentru producția de vaccinuri. În ultimii ani au fost inspectate opt
laboratoare, cu rezultate diferite. Au fost identificate probleme grave în trei
laboratoare, care ar fi putut să prezinte un risc de răspândire a virusului. În
două dintre acestea, problemele, legate de sistemele de eliminare a deșeurilor,
au fost soluționate rapid, dar în al treilea, nivelul de biosecuritate era
insuficient și autorizația de manipulare a virusului viu de FA i-a fost
retrasă. Având în vedere riscurile implicate și resursele semnificative
necesare pentru a supraveghea funcționarea acestor laboratoare, atât la nivelul
statelor membre, cât și la nivelul UE, aceste concluzii confirmă faptul că
laboratoarele pentru febră aftoasă ar trebui să fie aprobate numai în acele
state membre care sunt în măsură să garanteze conformitatea cu articolul 65 din
Directiva 2003/85/CE, în special pentru a asigura resursele necesare în acest
scop. ESB Cu privire la ESB, s-a constatat o scădere
dramatică a incidenței acestei boli, iar acest lucru a permis o creștere
substanțială a limitelor de vârstă pentru testare. Frecvența auditurilor
efectuate de OAV în acest domeniu a fost redusă în mod corespunzător. Boala limbii albastre Ca urmare a
disponibilității vaccinurilor împotriva bolii limbii albastre cu serotipul 8, au
fost realizate audituri ale OAV în patru state membre, pentru a evalua punerea
în aplicare a campaniei cofinanțate de vaccinare de urgență împotriva bolii
limbii albastre. Deși au fost observate unele lacune, în special în ceea ce
privește excluderea de la vaccinare a unor subpopulații specifice, cum ar fi
vitele pentru îngrășare și mieii pentru înlocuire, campaniile de vaccinare au
fost, în general, efectuate în conformitate cu programele aprobate. Bunăstarea
animalelor OAV a efectuat 39 de audituri ale
controalelor privind bunăstarea animalelor în ferme, în timpul transportului și
în momentul sacrificării. Acest program intensiv, care a acoperit toate statele
membre, a obținut rezultate importante în trei domenii principale. Auditurile OAV au monitorizat progresele înregistrate
de statele membre în eliminarea treptată a cuștilor neamenajate pentru găini
ouătoare până la termenul limită de 1 ianuarie 2012. Există preocupări legate
de faptul că un număr important de producători din mai multe state membre nu
vor respecta termenul limită. Comisia colaborează cu experți din statele membre
în vederea accelerării procesului de eliminare treptată și de obținere a
conformității în cursul anului 2011. În ceea ce privește bunăstarea porcinelor,
statele membre se află în diverse stadii de pregătire pentru adăpostirea în
grup a scroafelor gestante, obligație a cărei termen limită este data de 1
ianuarie 2013. Monitorizarea de către OAV a progreselor realizate în acest
domeniu indică faptul că, în majoritatea statelor membre, vor fi necesare
eforturi semnificative pentru respectarea termenului limită. Nu au fost
realizate suficiente progrese în privința cerințelor pe termen mai îndelungat,
cum ar fi necesitatea de a utiliza alte practici de protecție a mediului sau de
gestionare în locul scurtării cozii purceilor, cu excepția Suediei și
Finlandei, unde există deja o interdicție a acestei practici. În ceea ce privește transporturile, deși doar
un număr mic de state membre erau organizate în 2007 pentru a îndeplini
cerințele privind aprobarea mijloacelor de transport, s-au înregistrat progrese
constante în îmbunătățirea nivelului de conformitate în ultimii ani. În
special, noua cerință pentru instalarea unor echipamente de monitorizare a
temperaturii și a unui dispozitiv de avertizare a fost pusă în aplicare cu
succes. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, procesul de aprobare
a vehiculului nu a abordat în mod adecvat anumite cerințe cu privire la
dispozitivele de adăpare și la sistemele de navigație prin satelit. Sănătatea plantelor Controlul
importurilor de produse reglementate Au fost efectuate unsprezece audituri ale
sistemelor statelor membre de control al importurilor pentru sănătatea
plantelor, în cadrul unei serii de audituri privind regimul modificat de import
al UE în domeniul sănătății plantelor aplicat din anul 2005. S-au constatat
îmbunătățiri semnificative ale sistemelor de control. Cu toate acestea, există
puncte care trebuie încă abordate, în special cu privire la controalele
efectuate în alte locuri decât la punctele de intrare. S-au observat probleme
cu privire la tranzitul mărfurilor reglementate, având în vedere că nu a fost
posibil să se identifice toate mărfurile respective la primul punct de intrare.
Ca urmare, anumite mărfuri nu au fost supuse controalelor fitosanitare
necesare. Alocarea resurselor și deficiențele de infrastructură sunt cauzele
fundamentale ale acestor abateri în unele state membre. Focarele
de organisme dăunătoare Douăzeci și trei de audituri au acoperit o
gamă largă de organisme dăunătoare. În ceea ce privește cei mai importanți
dăunători, nematodul lemnului de pin (Bursaphelenchus xylophilus) este
prezent în Portugalia și un focar a apărut în Spania. O serie de adaptări
legislative și de inițiative ale Comisiei pentru aplicarea legislației care
vizează întărirea controalelor, inclusiv mai multe audituri ale OAV, au
contribuit la împiedicarea răspândirii organismelor dăunătoare în restul UE. În
cazul gândacului roșu de palmier (Rhynchophorus ferrugineus), auditurile
OAV au arătat că statele membre au făcut eforturi pentru combaterea acestui
dăunător. Biologia acestuia face ca detectarea timpurie și controlul său să fie
dificile și au existat probleme substanțiale privind aplicarea măsurilor de
eradicare necesare în grădinile private și în orașele în care sunt de obicei
situate plantele gazdă (palmierii). Gândacul roșu de palmier este deja extrem
de răspândit în multe regiuni din UE unde sunt cultivați palmierii. Gândacul chinezesc cu coarne lungi și
gândacii asiatici cu coarne lungi (Anoplophora spp.) sunt paraziți
prezenți într-o gamă largă de plante lemnoase. Auditurile OAV au arătat că, în
practică, statele membre nu aplică în mod sistematic măsurile necesare pentru
eradicarea la timp a acestora. Cu toate acestea, cu excepția izbucnirii unui
focar important în nordul Italiei, focarele au fost, în general, cel puțin
limitate la zone mici și unele dintre ele au fost eradicate. Controalele
fitosanitare interne Au fost efectuate șaisprezece audituri
privind controalele fitosanitare interne, cuprinzând întreținerea zonelor
protejate, punerea în aplicare a unui sistem de pașaport fitosanitar și
controalele din sectorul cartofilor. Majoritatea auditurilor au confirmat
realizarea unor controale corespunzătoare în zonele protejate, dar au existat cazuri
în care statele membre au fost solicitate să amelioreze în mod substanțial
activitățile de control pentru a evita retragerea statutului de zonă protejată.
Auditurile referitoare la pașaportul fitosanitar au arătat rezultate diferite.
Acestea au indicat că numeroase cazuri de neconformitate identificate în timpul
seriilor de audituri anterioare nu fuseseră remediate. Rezultatele au arătat,
de asemenea, că prin ierarhizarea adecvată a sarcinilor și alocarea
corespunzătoare a resurselor, se poate stabili un sistem de control. Au fost
înregistrate progrese în cele mai multe audituri din sectorul cartofilor. Hrana animalelor și
subprodusele de origine animală (SOA) În acest domeniu au fost efectuate treizeci
și nouă de audituri de către OAV. Principalele concluzii care rezultă din
aceste audituri sunt prezentate mai jos. În timp ce procesul de aprobare a fost
finalizat în toate statele membre pentru cele mai mari unități furajere care
necesită autorizare, înregistrarea unităților mai mici este încă foarte incompletă.
Legislația UE prevede înregistrarea tuturor operatorilor activi în orice etapă
a producției, transformării, stocării, transportului sau distribuției hranei
pentru animale. Au existat deficiențe frecvente în conceperea
și punerea în aplicare a procedurilor bazate pe HACCP, la care se adaugă o
lipsă de expertiză a autorităților competente cu privire la modul de a le
evalua. În ceea ce privește controalele la import, o
abordare bazată pe riscuri a lipsit în multe cazuri, iar frecvența controalelor
fizice pentru anumite mărfuri a fost redusă. Există un risc potențial ca proteinele de
origine animală prelucrate, conținute în îngrășămintele organice și
amelioratorii de sol să contamineze hrana pentru animale. Auditurile OAV
au identificat necesitatea de consolidare a controalelor oficiale privind
îngrășămintele organice și amelioratorii de sol, care au fost în mare parte
satisfăcătoare la uzinele de producție, însă deficiente în restul lanțului de
comercializare și utilizare. Următoarea rundă de audituri a OAV pune accentul,
în special, pe controalele referitoare la această parte din lanțul furajer. Au fost înregistrate îmbunătățiri
semnificative în utilizarea documentelor comerciale referitoare la SOA, precum
și privind exactitatea și fiabilitatea acestora. Același lucru este valabil
pentru colectarea, transportul, identificarea și eliminarea SOA care, în afara
sectorului comerțului cu amănuntul, sunt în mare măsură în conformitate cu
cerințele relevante. Controalele la
importul de alimente de origine animală și de animale Au fost înregistrate 30 de audituri ale OAV
privind importurile și controalele în cursul tranzitului. Toate statele
membre au sisteme oficiale cuprinzătoare pentru controlul importurilor și, în
cea mai mare parte, acestea funcționează corespunzător. În special, elaborarea și
punerea în aplicare a unui sistem informatizat comun aplicabil importurilor în
sistemul TRACES au facilitat și simplificat multe proceduri privind posturile
de control la frontieră și au ameliorat comunicarea între statele membre cu
privire la import și la tranzit. El a facilitat, de asemenea, o imagine de
ansamblu a configurației importurilor în UE. Cu toate acestea, faptul că unele
dintre principalele statele membre importatoare nu utilizează încă pe deplin
sistemul TRACES rămâne un punct slab. Auditurile au identificat
o serie de aspecte care trebuie să fie abordate: Dispozițiile în vigoare
privind controalele transbordărilor loturilor, originare dintr-o țară terță și
destinate unei alte țări terțe, sunt complexe și dificil de pus în aplicare, în
special în ceea ce privește notificarea la punctele de control la frontieră
corespunzătoare, precum și urmărirea și verificarea ieșirii în cadrul
termenelor cerute. Deși aceste dificultăți se observă în toate porturile, acestea
sunt mai frecvente în porturile mai mari unde au loc astfel de transbordări. În
așteptarea unei reexaminări a regulilor actuale, au fost introduse anumite
amendamente la termenele aplicabile și au fost emise orientări pentru ca
regulile să devină mai eficace și mai ușor de aplicat. Există o mare
variabilitate în planurile de monitorizare a loturilor importate în statele
membre. Strategia de monitorizare, nivelurile de eșantionare și gama de produse
și origini testate diferă foarte mult. Autoritățile competente
nu recurg în mod sistematic la măsuri coercitive și la sancțiuni pentru
îmbunătățirea conformității în domenii cum ar fi notificarea înainte de sosirea
fizică a loturilor și completarea corectă a documentației oficiale. Reziduurile de
medicamente veterinare și de contaminanți OAV a efectuat 20 de
audituri privind reziduurile de medicamente veterinare și de contaminanți din
statele membre. Principalele concluzii ale acestora sunt prezentate mai jos. Laboratoarele de analiză
din majoritatea statelor membre sunt acum acreditate conform standardului ISO
17025: 2005, dar numărul de metode de determinare a reziduurilor inclus în
domeniul de aplicare al acreditării este foarte variabil. Condițiile și
procedurile de acreditare ale metodelor depind de politica organismelor
naționale de acreditare. În cazul în care acestea acceptă un „domeniu de
aplicare flexibil”, după îndeplinirea criteriilor de acreditare inițiale,
laboratorul poate adăuga combinații de substanță/matrice/specii la o metodă
deja acreditată, fără a solicita aprobarea organismului de acreditare de
fiecare dată. Dacă organismele naționale de acreditare dispun ca fiecare astfel
de metodă suplimentară să fie supusă omologării, care are loc, de obicei, în
legătură cu auditurile anuale, procedura este mult mai lentă și adesea mai
costisitoare pentru laboratoare. Decizia 2002/657/CE a
Comisiei oferă laboratoarelor oficiale însărcinate cu reziduurile instrucțiuni
obligatorii privind validarea metodelor de detectare a reziduurilor. Deși de
durată și oarecum complicate, acestea au armonizat metoda de validare în
statele membre, au permis creșterea fiabilității rezultatelor și au oferit
orientări laboratoarelor din țările terțe. Caii tratați cu anumite
medicamente trebuie să fie excluși în mod sigur din lanțul alimentar pentru
șase luni (în cazul anumitor medicamente) sau pe viață. Acest lucru este
menționat în secțiunea IX a pașaportului cabalin, pe care fiecare cal din UE ar
trebui să-l dețină, începând de la vârsta de aproximativ șase luni. Deși termenul
limită pentru înregistrarea tuturor cailor a trecut, punerea în aplicare este
încă în curs de derulare în mai multe state membre. În majoritatea statelor
membre, pașapoartele cabaline sunt solicitate și verificate la sacrificare,
însă foarte puține state membre, în cazul în care există, au efectuat controale
privind legătura dintre anumite tratamente și mențiunile din secțiunea IX a
pașaportului. În momentul sacrificării,
în majoritatea statelor membre se furnizează informații privind lanțul
alimentar (ILA) pentru toate speciile. Cu toate acestea, interpretarea
legislației variază considerabil. Anumite state membre impun
proprietarilor/deținătorilor să declare în ILA toate tratamentele acordate unui
animal în timpul duratei sale de viață. Altele solicită doar o declarație că
animalele nu sunt sacrificate înainte de expirarea perioadei de așteptare
prevăzute după administrarea unui medicament.
3.3.
Alte surse de informare cu privire la controalele
din statele membre
Rapoarte sectoriale Anumite dispoziții
din legislația UE privind diferite aspecte legate de siguranța alimentelor,
sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor, impun statelor
membre să prezinte rapoarte periodice cu privire la anumite cerințe. Pe baza
acestor rapoarte naționale, Comisia realizează, la rândul ei, un număr de
rapoarte sectoriale, care prezintă stadiul de punere în aplicare a anumitor
aspecte ale legislației europene aplicabile lanțului alimentar și care includ,
în unele cazuri, date specifice cu privire la controalele oficiale și la
rezultatele acestora în domeniile vizate. Printre rapoartele
cele mai relevante, se află cele privind: monitorizarea și testarea
rumegătoarelor pentru prezența encefalopatiei spongiforme transmisibile (EST);
tendințele și sursele de zoonoze; agenții zoonotici și focarele de toxiinfecție
alimentară în Uniunea Europeană (încredințat către EFSA); bolile cu notificare
obligatorie ale animalelor din speciile bovine și porcine (în contextul
schimburilor comerciale din interiorul UE); raportul anual privind
monitorizarea reziduurilor de pesticide în ansamblul UE; și rapoartele grupului
operativ însărcinat cu eradicarea bolilor la animale. Un tabel care
conține o listă a principalelor rapoarte ale Comisiei publicate în cursul
anului trecut și site-urile lor internet, este inclus în anexa la prezentul
raport. Sistemele de
alertă rapidă și alte instrumente de informare Sistemele de alertă rapidă pentru alimente și furaje (SARAF) existente,
pentru focarele de boli animale (ADNS) și focarele de boli la plante (Europhyt)
reprezintă instrumente importante pentru gestionarea reacției rapide în caz de
urgențe sau riscuri emergente și o sursă de informare privind tipurile de
pericole și boli, pe măsură ce acestea se dezvoltă de-a lungul lanțului
alimentar. Datele furnizate de acestea pot fi un indicator important al
deficiențelor de conformitate cu standardele de siguranță stabilite.
Rezultatele detaliate obținute de la aceste sisteme de alertă pentru alimente
și boli animale sunt rezumate în fiecare an în cadrul rapoartelor anuale
privind SARAF și ADNS, publicate pe site-ul internet al Comisiei: http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/index_en.htm
http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/adns/index_en.htm
. În ceea ce privește
Europhyt, instrumentul de notificare pentru interceptarea loturilor din motive
fitosanitare, Comisia este în curs de lansare a unui site internet pentru
publicarea rapoartelor lunare de interceptare. TRACES, sistemul care permite schimbul de
informații între Comisie și statele membre privind controalele desfășurate
asupra animalelor și a produselor animale (cu privire la produsele interne și
la importurile din țări terțe) constituie o altă sursă importantă de date, nu
numai pentru volumul circulației de mărfuri, dar și pentru controalele
veterinare oficiale desfășurate: http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/traces/index_en.htm Întocmirea
rapoartelor Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală Periodic, statele
membre prezintă, de asemenea, rapoarte privind funcționarea controalelor în
cadrul reuniunilor Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea
animală. Acestea pot fi ori rapoarte de rutină privind incidența și controlul
bolilor de origine alimentară, bolile animalelor sau bolile plantelor; ori pot
fi aferente unor epidemii recente și măsurilor de urgență adoptate ca răspuns.
Rapoartele reprezintă o altă sursă importantă de informare care ajută Comisia
să evalueze modul în care funcționează controalele în statele membre. În
ultimii ani, Comisia a adoptat practica de a publica aceste prezentări pe
site-ul Comisiei, alături de procesele-verbale ale respectivelor reuniuni. De asemenea, în unele domenii, Comisia pregătește o compilație a unor
astfel de rapoarte, astfel cum au fost primite de la statele membre și le pune
la dispoziție prin intermediul procedurilor Comitetului permanent (disponibilă
pe următorul site internet: http://ec.europa.eu/food/committees/regulatory/index_en.htm).
3.4.
Monitorizarea și măsurile coercitive ale Comisiei
O atenție susținută și
coordonarea măsurilor coercitive rămân o prioritate în toate domeniile la care
se referă prezentul raport. Recomandările conținute în rapoartele de audit ale
OAV constituie un aport important la acesta. Ele sunt monitorizate în mod
sistematic, printr-o serie de activități. Autoritățile competente
din statele membre sunt invitate să prezinte un „plan de acțiune” care să
descrie modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările.
La rândul său, Comisia evaluează planul de acțiune și monitorizează în mod
sistematic punerea în aplicare a tuturor acestor măsuri prin intermediul unor
activități de monitorizare care includ: (a) misiuni generale de monitorizare pe
parcursul cărora OAV și autoritățile statului membru se întâlnesc pentru a
evalua progresele realizate cu privire la toate recomandările făcute
respectivului stat membru; (b) audituri de monitorizare la fața locului privind
chestiunile specifice sau cererile de rapoarte scrise cu privire la chestiunile
specifice; și (c) întâlniri bilaterale la nivel înalt în cazul unor probleme
globale sau de durată. O altă sursă de
informații care ar putea indica neconformitatea sau problemele privind punerea
în aplicare întâmpinate sunt plângerile din partea membrilor publicului sau a
ONG-urilor iar Comisia veghează la garantarea faptului că acestea sunt
continuate și cu statele membre în cauză, cu scopul de a obține un rezultat
pozitiv. În ceea ce privește alte instrumente, și în cursul perioada 2009-2010,
Comisia a considerat că proiectul pilot al UE, care funcționează în 15 state
membre voluntare din aprilie 2008 cu scopul de a oferi răspunsuri mai rapide și
mai complete la întrebările care decurg din punerea în aplicare a legislației
UE, este un instrument util, întrucât a sporit comunicarea între Comisie și
statele membre și a contribuit la soluționarea problemelor de aplicare a legii,
fără a fi necesar recursul la proceduri oficiale privind încălcarea dreptului
comunitar.. . Cu toate acestea, în cazul în care autoritățile competente nu iau
măsuri corective satisfăcătoare pentru a soluționa unele probleme persistente
și atunci când mecanismele descrise mai sus nu conduc la o soluționare
satisfăcătoare sau atunci când progresele sunt insuficiente, Comisia poate
lansa proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, pentru a obține
conformitatea statului membru. Acest lucru a fost constatat în trei cauze împotriva Greciei deoarece,
în mod sistematic, aceasta nu a respectat o serie de componente importante din
legislația UE privind siguranța alimentelor. Curtea a emis trei hotărâri care
au condamnat Grecia pentru deficiențe în aplicarea legislației UE. În mod
concret: - audituri ale OAV au constatat deficiențe sistemice, fundamentale și
de lungă durată în cadrul controalelor oficiale efectuate de către Grecia, care
au fost în principal atribuite unei penurii de resurse umane în cadrul
serviciilor veterinare din Grecia. Ca urmare, nici administrația centrală și
nici autoritățile descentralizate nu au reușit să efectueze controale oficiale
într-un mod eficient și substanțial. Curtea a concluzionat că rezultatele
eforturilor depuse de autoritățile elene pentru a soluționa aceste probleme au
fost nesatisfăcătoare[7].
- Curtea a concluzionat, de asemenea, că Grecia nu a aplicat în mod
corect dispozițiile cheie prevăzute de legislația UE privind subprodusele de
origine animală care nu sunt destinate consumului uman[8] și privind protecția animalelor
în timpul transportului și în abatoare[9]. În plus, Comisia a emis avize motivate în 2010 împotriva Italiei și
Spaniei. - În cazul Italiei, auditurile OAV au constatat că lipsa de personal a
împiedicat autoritățile italiene să-și îndeplinească obligațiile care le revin
în temeiul legislației UE privind protecția plantelor. Drept rezultat, în
numeroase situații, Italia nu a reușit să respecte cerințele în materie de
notificare. În plus, problema identificată de OAV a dus la un eșec cronic al
autorităților italiene de a asigura o cooperare strânsă, rapidă, imediată și eficientă
cu Comisia. - În cazul Spaniei, auditurile OAV au constatat că Spania nu aplica în
mod corect cerințele UE privind bunăstarea animalelor în ceea ce privește:
autorizarea transportatorilor; aprobarea mijloacelor de transport; verificarea
jurnalelor de călătorie; verificarea aptitudinii animalelor de a fi
transportate; inspecțiile și sancțiunile. Mai multe informații cu privire la încălcări
sunt disponibile în rapoartele anuale privind monitorizarea aplicării dreptului
Uniunii Europene publicate pe site-ul internet al Comisiei: http://ec.europa.eu/eu_law/infringements/infringements_annual_report_en.htm
4.
Concluzii
În ansamblu, statele membre asigură un nivel corespunzător de punere în
aplicare a controalelor oficiale de-a lungul lanțului alimentar și în ceea ce
privește respectul pentru aspectele legate de siguranța alimentară, sănătatea
plantelor și a animalelor și bunăstarea animalelor. Deși există posibilități de
îmbunătățire, s-au înregistrat progrese în privința utilizării eficiente a
instrumentelor și resurselor de control și în planificarea, punerea în aplicare
și coordonarea controalelor în toate sectoarele. Controalele oficiale și instrumentele legislative destinate optimizării
eficacității lor sunt elemente cheie ale lanțul alimentar în UE. Acestea permit
autorităților competente să efectueze controale pe baza riscurilor și să
identifice și să remedieze deficiențele în timp util. De asemenea, ele
furnizează autorităților competente o imagine de ansamblu pertinentă asupra
situației siguranței alimentare și a sănătății. Rapoartele statelor membre oferă siguranța că autoritățile naționale
competente își iau în serios rolul și aceasta cu un nivel crescut de competență,
astfel cum confirmă rapoartele de audit efectuate de experții Comisiei. Auditurile specifice efectuate de Comisie la fața locului, precum și
auditurile de monitorizare generală care acoperă toate sectoarele, sunt
deosebit de importante pentru identificarea punctelor slabe care trebuie
remediate și pentru garantarea faptului că sunt adoptate măsuri corective. Aceste rapoarte de audit ale Comisiei, care completează activitățile de
control ale statelor membre, oferă un sistem solid de evaluare a eficienței
sistemelor de control ale statelor membre. Pentru a oferi
garanții rezonabile privind respectarea legislației UE, Comisia, ori de câte
ori este necesar, adoptă măsuri adecvate pentru a realiza îmbunătățiri ale
sistemelor oficiale de control și de audit din statele membre. _______________________ ANEXĂ Lista rapoartelor sectoriale publicate de Comisie privind punerea în
aplicare a legislației UE în domeniul siguranței alimentare, sănătății animale, bunăstării animalelor și sănătății
plantelor Raport || Temei legal || Publicare Raportul anual privind monitorizarea și testarea rumegătoarelor în scopul depistării formelor transmisibile de encefalopatie spongiformă (EST) în UE || Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă || http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/tse_bse/monitoring_annual_reports_en.htm Raportul de sinteză al UE privind tendințele și cauzele zoonozelor, agenților zoonotici și focarelor de toxiinfecție alimentară din Uniunea Europeană || Articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (mandatat EFSA, elaborat de EFSA în cooperare cu ECDC – Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) || http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2090.pdf Raportul anual privind Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (SARAF) || Articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare || http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/rasff_publications_en.htm Raport || Temei legal || Publicare Raportul anual privind monitorizarea reziduurilor de pesticide în ansamblul UE || Articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (mandatat EFSA) || http://ec.europa.eu/food/fvo/specialreports/pesticides_index_en.htm http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1646.htm Raportul anual privind iradierea produselor alimentare || Articolul 7 alineatul (3) din Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante || http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/irradiation/index_en.htm Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare a planurilor naționale de monitorizare a reziduurilor în statele membre || Articolul 8 din Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE || http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/residues/control_en.htm Raport || Temei legal || Publicare Rapoartele anuale ale Comisiei privind supravegherea gripei aviare la păsările de curte și la păsările sălbatice de către statele membre || Articolul 19 alineatul (1) din Decizia 2006/875/CE a Comisiei și articolul 9 alineatul (1) din Decizia 2006/876/CE a Comisiei de aprobare a programelor de eradicare și de monitorizare a anumitor boli ale animalelor și a anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile, precum și a programelor de prevenire a zoonozelor prezentate de statele membre și de Bulgaria și România pentru anul 2007. || http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/controlmeasures/avian/eu_resp_surveillance_en.htm Rapoartele reuniunilor subgrupurilor de experți (bruceloză bovină, bruceloză ovină și caprină, tuberculoză și rabie bovină) ale Grupului operativ (GO) însărcinat cu monitorizarea eradicării bolilor în statele membre || Grupul operativ a fost creat în anul 2000 ca o măsură prevăzută în Cartea Albă a Comisiei privind Siguranța Alimentelor. || http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/eradication/taskforce_en.htm Raport || Temei legal || Publicare Rezumatul anual al prezentărilor statelor membre cu privire la importurile de produse de origine animală pentru consumul personal, care sintetizează informațiile relevante cu privire la măsurile luate pentru promovarea și aplicarea normelor stabilite în regulament și rezultatele acestora || Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 206/2009/CE [care abrogă articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 745/2004 al Comisiei] privind introducerea în Comunitate a transporturilor personale cu produse de origine animală || http://ec.europa.eu/food/animal/animalproducts/personal_imports/sum_personal_imports_2005_2007_final.pdf Bunăstarea animalelor: regulament privind transportul || Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 || http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/transpor t/inspections_reports_reg_1_2005_en.htm [1] Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind
controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu
legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele
de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1). [2] Începând din 2010, termenul „inspecție”
a fost înlocuit cu cuvântul „audit”, pentru a reflecta domeniul mai larg de
aplicare a activităților efectuate de OAV. În acest raport se folosește, în general, termenul „audit” pentru a
facilita consultarea. [3] COM(2010) 441 final din 25.8.2010. [4] Regulamentul (CE)
nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002
de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației
alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și
de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. [5] HAACP (Hazard Analysis and Critical
Control Points) = analiza de risc și punctele de control critice. [6] Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al
Comisiei din 24 iulie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele
oficiale consolidate efectuate asupra importurilor de anumite produse de hrană
pentru animale și alimentare de origine neanimală și de modificare a Deciziei
2006/504/CE. [7] Hotărârea Curții de Justiție din
23.4.2009 în cauza C-331/07. [8] Hotărârea Curții de Justiție din
17.12.2009 în cauza C-248/08. [9] Hotărârea Curții de Justiție din
10.09.2009 în cauza C-416/07.