30.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 218/12

—

după cum au demonstrat multe fenomene ale societății digitale, transformările importante se produc de jos în sus, iar o stare de spirit generalizată de „descoperire antreprenorială” este fundamentală;

—

comunitățile de inovare funcționează ca ecosisteme prin crearea de rețele de valori sistemice într-o lume fără frontiere;

—

regiunile au nevoie de noi forumuri capabile să stimuleze co-crearea de inovații. Acestea ar putea fi descrise drept „grădini ale inovării” și „platforme de provocări”, care, împreună, formează prototipuri ale laboratoarelor în care se inventează viitorul;

—

CoR este favorabil realizării de noi investiții în inovarea deschisă și în crowdsourcing. Acestea sunt concepte-cheie asociate cu orașul inteligent și cu participarea cetățenilor;

—

conceptul de „orașe inteligente conectate” trebuie dezvoltat în continuare și extins în întreaga Europă;

—

CoR încurajează Comisia să creeze programe de „descoperiri antreprenoriale” care să opereze la diferite niveluri și care să facă posibilă descoperirea soluțiilor celor mai eficiente pentru nevoile de la nivel local și pe scară europeană;

—

o economie circulară pentru cunoaștere: rezultatele programelor și proiectelor de cercetare și inovare finanțate de Comisia Europeană și la nivel național trebuie reutilizate;

—

cei mai buni pioneri în ceea ce privește dezvoltarea și gestionarea proiectelor pe scară europeană ar trebui să beneficieze de finanțare din inițiativa „Orizont 2020” și din fondurile de coeziune, obiectivul fiind inclusiv acela de a testa metodologii și instrumente eficiente printr-o colaborare reală și prin învățare transfrontalieră.

Raportor

dl Markku MARKKULA (FI-PPE), membru al Consiliului municipal al orașului Espoo

1.

La cererea Președinției irlandeze, Comitetul Regiunilor elaborează propuneri documentate și bine întemeiate cu privire la modalitățile de intensificare a inovării și de eliminare a decalajelor din domeniul inovării. Obiectivul urmărit în cadrul acestui mandat constă în prezentarea unor propuneri cu privire la (1) măsurile pe care trebuie să le ia regiunile și diferiții lor actori, precum și la (2) măsurile care trebuie luate în cadrul programelor, al instrumentelor de finanțare și al altor activități ale Comisiei Europene.

2.

Misiunea încredințată de Președinția irlandeză poate fi dusă la bun sfârșit numai prin enumerarea și descrierea unei serii de măsuri care ar trebui puse în aplicare concomitent și care au ca element comun necesitatea schimbării culturii muncii în sens mai larg. Acțiunile întreprinse în ultimii ani în UE și în majoritatea statelor membre, precum și în regiuni, se caracterizează prin elaborarea unui număr extrem de mare de rapoarte și planuri de înaltă calitate. Programele emblematice ale UE și planurile elaborate de diferite direcții generale sunt, indiscutabil, pozitive în sine, însă ele rămân doar planuri și nu garantează schimbarea abordării intelectuale necesare la nivel practic în regiunile din întreaga Europă. După cum au demonstrat multe fenomene ale societății digitale, transformările importante se produc de jos în sus, iar o stare de spirit generalizată de „descoperire antreprenorială” este fundamentală. Nu ar trebui utilizat aici termenul de „antreprenor”, întrucât acesta este adesea interpretat într-un sens foarte restrâns. Totodată, această descoperire înseamnă mai mult decât inovare. Ea este mai degrabă o activitate nouă – explorarea, experimentarea și învățarea a ceea ce ar trebui să se întreprindă în sectorul industrial sau subsistemul relevant în termeni de cercetare, dezvoltare și inovare pentru a-și îmbunătăți situația. Descoperire antreprenorială înseamnă experimentare, asumarea riscurilor, dar și eșec. De asemenea, ea poate însemna că oamenii cooperează deseori în cadrul unor rețele evaluând alternative, stabilind obiective și creând inovații cu o largă deschidere spirituală. O asemenea evoluție presupune de asemenea ca cetățenilor, comunităților și întreprinderilor să li se ofere prilejul de a se exprima, aceștia având în general impresia că opiniile lor nu contează.

3.

Deoarece prezentul aviz are ca obiect creșterea inovării și eliminarea decalajelor din domeniul inovării, în special cu ajutorul programelor UE, următoarele orientări și propuneri de politică arată că schimbările necesare sunt fezabile. În Europa, se impune:

Totuși, aceste abordări nu sunt suficiente: esența inovării trebuie explorată mai în profunzime.

4.

Unele măsuri de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020 nu au dat suficiente rezultate în sfera activității inovatoare. Multe materiale și propuneri utile au fost generate la nivelul UE, iar acum este esențial ca prioritățile finanțării și programelor UE să vizeze măsurile practice de la nivel local și regional.

5.

Trebuie să existe o strânsă cooperare între proiectele și programele de cercetare și dezvoltare privind crearea, performanțele și eficacitatea ecosistemelor locale de inovare. În acest scop, avem nevoie de noi tipuri de parteneriate europene în domeniul cercetării. Reînnoirea și transformarea au deseori la bază conceptul colaborării orchestrate și pe cel al utilizării inovatoare și eficace a tehnologiilor generice esențiale. Creșterea accesibilității acestora pentru proiectele europene va permite perfecționarea și dezvoltarea în continuare a capacității lor de a da rezultate convertibile în acțiuni și de a avea un impact real. Cu o finanțare UE pentru parteneriate regionale și printr-o colaborare bazată pe specializarea inteligentă, ele pot deveni componente esențiale ale inovării europene transfrontaliere și platforme regionale pentru inovarea societală.

6.

O schimbare de paradigmă: digitalizarea a atras deja după sine schimbări profunde în toate domeniile. Factorii de decizie locali și regionali ar trebui să profite de posibilitățile existente, acordând prioritate reformei proceselor de servicii. În același timp, trebuie să se stimuleze în continuare răspândirea largă a serviciilor digitale în sectorul public, dezvoltarea competențelor tuturor cetățenilor în utilizarea tehnologiei digitale, activitățile întreprinderilor nou-înființate și activitățile antreprenoriale cu rată mare de creștere care generează aplicații mobile.

7.

Digitalizarea este un motor al schimbării, iar convergența către serviciile digitale este în ascensiune rapidă. Noile ecosisteme economice și noile cercuri de creare a valorilor sunt deseori stimulate de noile comportamente ale consumatorilor, ca urmare a unei planificări și deschideri centrate pe utilizator. Acestea pun sub semnul întrebării abordările de construcție descendente moștenite din vechea societate, cea a tehnicii analoge. În timp ce, ca urmare a digitalizării, dezvoltarea serviciilor este pe cale de a deveni mai globală ca niciodată, poziția Europei nu este optimă: în această competiție mondială, nu noi suntem în frunte.

8.

Tehnologiile de tip „cloud” oferă acces la cele mai bune servicii disponibile, independent de timp și spațiu. Această metodă de producție și dezvoltare de servicii va înlocui în următorii ani un număr considerabil de servicii tradiționale, al căror factor definitoriu este „să te afli la fața locului”. Existența unui hardware „la fiecare colț de stradă” nu va mai fi indispensabilă. Acest lucru va atrage după sine gestionarea și dezvoltarea de servicii bazate pe TIC și cooperarea, în cadrul unei rețele mondiale, dintre întreprinderi, administrații publice și alte comunități. Comisia trebuie să încurajeze această evoluție, cunoscută sub numele de „e-leadership”, prin programe de parteneriat active.

9.

Nu putem aborda provocările societale prin ajustări minore și metode de gestionare convenționale. Pentru a reuși, stimularea capitalului de reînnoire este crucială: creativitatea, inovarea și încrederea necesare pentru inovare și reformă fac și ele parte din cheia succesului pentru factorii de decizie locali și regionali. În paralel, și administrațiile publice trebuie să prezinte mai multă deschidere și trebuie să lase mai mult loc factorilor de decizie să își valorifice creativitatea.

10.

Persoanele motivate sunt în centrul politicii regionale în materie de inovare. Oamenii creează inovații și, prin urmare, inovarea este mai presus de toate un proces uman și social. Factorii care afectează inovarea nu se limitează la organizații: cele mai importante motoare ale procesului de inovare în diferitele etape iau deseori naștere prin interacțiunea umană la nivelul diferitor interfețe.

11.

Cercetările ar trebui să satisfacă nevoile pe termen scurt și pe termen lung. Numai o mică parte dintre orașe, întreprinderi și alte comunități utilizează în mod optim rezultatele activităților de cercetare. De asemenea, ar trebui subliniat că doar puțini cercetători știu ce măsuri să ia astfel încât cunoștințele și rezultatele cercetărilor lor să fie interesante și utile pentru autoritățile publice, pentru industrie și pentru alte entități în abordarea provocărilor lor. Europa trebuie, prin urmare, să facă o serie de schimbări culturale majore și să își reorienteze finanțările pentru a asigura o aplicare activă a celor mai recente cunoștințe dobândite în urma cercetării la nivel local și regional. CoR consideră că IMM-urile sunt un catalizator important pentru introducerea pe piață a rezultatelor cercetării, prin convertirea acestora în aplicații concrete. Comitetul este de părere că trebuie facilitat accesul la finanțare al IMM-urilor, prin investiții în întreprinderi nou-înființate, capital de risc și reglementări mai puțin complexe.

12.

Transpunerea precis orientată a cercetării în practică presupune o bună înțelegere de ambele părți a cercetării existente, a subiectelor în discuție, precum și a modului în care cercetarea pertinentă poate influența chestiunile locale și regionale. Pentru aceasta este nevoie de un nou tip de triunghi al cunoașterii, care să pună în legătură mediul cercetării și științei cu cel al întreprinderilor și cu cel guvernamental, printr-un fel de sistem de mediere în două sensuri. Aceasta presupune evoluția suplimentară și aplicarea activă a conceptului triunghiului cunoașterii al UE, consolidând rolul societal al universităților.

13.

Grație cercetării științifice și tehnologice, precum și aplicării active a ideilor generate de această cercetare, este posibil pionieratul. În același timp, perspectiva asupra inovării ar trebui extinsă în așa fel încât să includă nu doar inovarea tehnologică, ci și inovarea în domeniul proceselor, al activității economice, al serviciilor și al concepției, precum și inovarea din sectorul public, inovarea socială (pentru a remodela culturile comunitare) și inovarea societală (pentru a moderniza activitățile și structurile mai ample). Este esențial ca o viziune mai largă asupra inovării să fie internalizată nu doar în cadrul activității economice, ci și în sectorul public.

14.

Având în vedere faptul că, în anumite regiuni, în special în cele rurale, sectorul public reprezintă motorul dezvoltării și are influențe puternice asupra formării opiniei publice locale, trebuie să se acorde o atenție deosebită inovării sectorului public în sine, precum și regândirii procedurilor administrative ale instituțiilor publice. Acest lucru va permite regiunilor să recupereze decalajul existent.

15.

O economie circulară pentru cunoaștere: rezultatele programelor și proiectelor de cercetare și inovare finanțate de Comisia Europeană și la nivel național trebuie reutilizate.

16.

O economie circulară este o economie în care lucrurile nu se aruncă și nu se pierd, ci pot să circule și să fie reutilizate în așa fel încât valoarea lor nu se pierde, ci se îmbunătățește. Termenul provine din noul mod de gândire cu privire la conceptele de nouă generație pentru dezvoltarea durabilă. Într-o economie circulară pentru cunoaștere, rezultatele programelor de cercetare și ale proiectelor finalizate – idei, cunoștințe, recomandări, materiale, metodologii, propuneri practice, prototipuri și invenții – pot fi redescoperite, accesate și aplicate în cadrul programelor și proiectelor aflate în curs de derulare în domenii conexe și pertinente. Comitetul reamintește oportunitățile economice și în materie de inovare pe care le oferă regiunilor și orașelor bioeconomia și TIC, acestea fiind elemente-cheie ale unei creșteri inteligente, sustenabile și ecologice (1).

17.

Trecând la o economie circulară pentru cunoaștere, organismele naționale de finanțare ar putea reexamina și explora rezultatele proiectelor finalizate în ultimii 5-10 ani, scoțând la lumină comorile acestora și reutilizându-le în noi contexte regionale și naționale. Direcțiile generale ale Comisiei ar putea proceda la fel, asigurând accesibilitatea rezultatelor la o scară mai largă în diferite domenii, pentru a aborda provocările societale. Cercetarea universitară ar putea să aibă o relevanță mai directă pentru factorii de decizie politică și echipele de proiect. Rezultatele obținute în toate aceste domenii ar putea fi revizuite pentru a reflecta nevoile existente la nivel regional și local și pentru ca noile idei, materiale și metode să fie gata de a fi aplicate în dezvoltarea ecosistemelor regionale de inovare în toată Europa.

18.

Un mediu activ și stimulativ este creat prin efectul combinat al multor factori diferiți. Persoanele inovatoare sunt în general dornice să participe la evenimente, proiecte și operațiuni când acestea au la bază concepte și metode de calitate și aplicații eficace și inedite rezultate în urma CDI.

19.

Factorii de incertitudine, îndoielile și tensiunile sunt prezente în toate activitățile interpersonale. Important este ca tensiunile să fie modificate în așa fel încât să servească drept sursă de creativitate și inovare și să fie duse la îndeplinire principiile unei organizații capabile de învățare. Însuși procesul creativ devine o tensiune creativă evidentă, care poate fi utilizată pentru a schimba activitățile din sisteme și pentru a schimba sistemele în ansamblul lor. Este important să dispunem de metode și concepte care sporesc volumul de învățare, îi îmbunătățesc calitatea și îmbunătățesc dezvoltarea socială sustenabilă. Exploatarea cunoștințelor și procesele de consolidare a capacităților, precum și exploatarea cunoștințelor în învățarea organizațională sunt concepte care căpătă importanță, la fel ca explorarea și co-crearea de cunoștințe.

20.

Regiunile au nevoie de noi forumuri capabile să stimuleze co-crearea de inovații. Acestea ar putea fi descrise drept „grădini ale inovării” și „platforme de provocări”, care, împreună, formează prototipuri ale laboratoarelor în care se inventează viitorul. Ele sunt necesare pentru abordarea provocărilor – de la cele locale, de mică însemnătate, la cele majore de la nivel mondial. Prin urmare, este necesar să se desfășoare activități de CDI care să piloteze și să creeze prototipuri (1) de configurații spațiale cu dimensiuni fizice, intelectuale și virtuale și (2) de instrumente de orchestrare și gestionare a cunoștințelor, necesare pentru abordarea provocărilor.

21.

Abordarea tripartită, odinioară aplaudată, nu este suficient de dinamică pentru a face față noilor provocări: este nevoie cel puțin nevoie de o abordare cvadripartită, în care comunitatea să reprezinte cea de-a patra componentă. Este necesară modernizarea acestei abordări, iar pentru actualizarea acestei noțiuni și culturi operaționale, este nevoie de un angajament ferm față de activitățile privind ecosistemele de inovare regionale.

22.

Din perspectiva Europei, este deosebit de important să se exploreze ecosistemele regionale de inovare, precum și rolul, importanța, activitatea, soluțiile spațiale și factorii de succes ai comunităților și instituțiilor care stimulează o activitate inovatoare nouă și dinamică în astfel de ecosisteme. Noile institute de inovare se concentrează asupra noii stării de spirit și noilor condiții necesare pentru o planificare centrată pe utilizator, pentru co-creare și pentru dezvoltare rapidă.

23.

Aceste noi institute, în cea mai mare parte create de-abia în ultimii ani, sunt entități flexibile cu o abordare colaborativă. Printre acestea se numără incubatoarele și acceleratoarele, laboratoarele vii, centrele antreprenoriale, laboratoarele de dezvoltare, laboratoarele de inovare socială, atelierele de fabricare digitală (fab labs), taberele de învățare pentru inovare societală (societal innovation learning camps) și centrele viitorului. De obicei, acestea funcționează sub forma unor entități asociate universităților, administrațiilor locale sau întreprinderilor. Ele combină metodologii noi, deschise, cu utilizarea rețelelor sociale, cu noile drepturi de proprietate intelectuală și noile practici de finanțare, cu o rețea extinsă a părților interesate și cu spiritul antreprenorial.

24.

Este esențial să se simplifice procedurile pentru achiziții publice inovatoare în vederea creșterii utilizării active a acestora. În toată Europa și în alte părți ale lumii există exemple relevante de simplificare reușită. Acestea ar trebui analizate, adaptate, transformate în prototipuri și aplicate.

25.

Dezbaterile pe tema marilor provocări societale par deseori prea abstracte și îndepărtate de preocupările practice ale principalelor părți interesate din întreaga Europă – autorități locale și regionale, IMM-uri și cetățeni de rând. Și totuși, aici se află puterea inovatoare a Europei. Marile provocări trebuie să fie asociate în mod explicit cu problemele de la nivel local și regional și soluționate la acest nivel. Această corelare va îmbunătăți inovarea locală și va activa un rezervor uriaș de inteligență colectivă și de potențial neexploatat. Cetățenii nu sunt doar beneficiarii inovării, ci și actori în centrul procesului de inovare. Trebuie să analizăm mai bine cauza acestei nevoi de schimbare și cum îi va motiva și stimula acest lucru pe cei angajați în acest proces de inovare. În regiuni trebuie create programe sociale ce exploatează dialogul și cooperarea care sunt posibile grație digitalizării și care au obiectivul de a realiza schimbările sociale necesare. Toată lumea trebuie încurajată să abordeze disfuncționalitățile sociale majore și să depună eforturi în vederea realizării unor schimbări inovatoare.

26.

CoR invită insistent Comisia să instituie programe care să pună în practică ceea ce Comitetul denumește „marile provocări societale” la nivel național, regional și local: cum se traduce o „mare provocarea societală” în nevoile naționale? În prioritățile regionale? În problematica locală? Aceste programe, în cadrul inițiativei „Orizont 2020” și al altor programe ale UE, ar trebui să le permită cetățenilor și micilor întreprinderi să aducă la cunoștința Comisiei cu ce provocări se confruntă și să ofere mijloace (metodologii, medii favorabile inovării, facilitatori) de traducere a acestor provocări locale în programe inovatoare la nivelul corespunzător. În acest context, crearea rapidă de prototipuri reprezintă o metodologie esențială.

27.

CoR recomandă experimente și inițiative speciale pentru realizarea rapidă de prototipuri pentru fiecare dintre „marile provocări societale”, inițiative care să se desfășoare în mai multe regiuni europene în cadrul unui program conex de co-învățare. De asemenea, ar trebui intensificată crearea de rețele de orașe inteligente conectate, pentru a încuraja inovarea și învățarea experimentală. Europa are nevoie de orașe care să își asume o misiune de pionierat, precum și de programe de parteneriat eficiente pentru a promova inovarea, ceea ce va garanta dezvoltarea tuturor regiunilor, indiferent de situația lor actuală. Acest lucru înseamnă că tematicile trebuie să capete relevanță la nivel local și regional, în așa fel încât să poată fi abordate ca procese de schimbare inovatoare la nivel local. Diferitele regiuni participante ar face schimb de învățăminte și experiență, care ar fi codificate printr-o comunicare rapidă, cu simboluri vizuale clare și într-un limbaj accesibil, și care ar putea fi utilizate activ de către alții. Soluțiile la care ajunge o regiune ar putea apoi fi testate și validate în alte regiuni participante, iar cele eficiente ar putea fi aplicate în alte regiuni din Europa. Aceste măsuri s-ar caracteriza prin flexibilitate și o aplicare locală serioasă, într-un mod care reduce la minimum sarcina administrativă pentru întreprinderi, instituții de învățământ, autorități publice și alte părți interesate.

28.

CoR atrage atenția factorilor de decizie de la nivel regional că această abordare, combinată cu utilizarea fondurilor de coeziune și a fondurilor locale în sinergie cu programele UE, va genera inovații practice, care vor putea fi folosite în întreaga Europă. De asemenea, ea va determina dezvoltarea spiritului inovator și va contribui la crearea unei culturi de inovare în întreaga Europă.

29.

Universitățile joacă un rol crucial în acest sens. Din nefericire, ca urmare a diminuării resurselor, acestea au fost obligate să „strângă cureaua” și să se întoarcă la modurile tradiționale de predare și cercetare. Angajamentul extern pare să fi trecut pe locul doi. Comitetul Regiunilor ar dori să existe activități care să încurajeze universitățile să joace un puternic rol societal și să pregătească abordări formative și de învățare pentru procesele necesare de schimbare la nivel social și societal.

30.

Rolul inerent al specializării inteligente în cadrul politic Europa 2020 a fost subliniat de Consiliul UE, mai ales în concluziile sale privind o Uniune a inovării. Ghidul UE pentru Strategii de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) definește aceste strategii drept programe teritoriale de transformare economică.

31.

CoR subliniază că specializarea inteligentă reprezintă un cadru de politică pentru o creștere bazată pe inovare. Elementul care distinge specializarea inteligentă de politica industrială tradițională și de politica tradițională a inovației este în primul rând procesul definit drept „descoperirea antreprenorială” – un proces interactiv în care forțele pieței și sectorul privat descoperă și furnizează informații cu privire la noile activități, iar administrația evaluează rezultatele și oferă instrumentele necesare acelor actori care sunt cei mai în măsură să realizeze potențialul corespunzător. Strategiile de specializare inteligentă au un caracter mult mai ascendent decât politicile industriale tradiționale.

32.

Este necesar ca platforma de specializare inteligentă (Platforma S3) să ofere mai mult sprijin activităților de la nivel local și regional, punându-se un accent deosebit pe regiunile mai puțin dezvoltate. Acest lucru înseamnă, mai presus de toate, sprijinirea proceselor de identificare a activităților cu valoare adăugată ridicată în fiecare regiune. De asemenea, înseamnă crearea celor mai bune condiții de consolidare a competitivității regiunii respective și a portofoliului de politici care trebuie aplicate pentru definirea strategiilor de specializare inteligentă din regiune.

33.

CoR subliniază că abordarea RIS3 corespunde obiectivelor și instrumentelor politicii de coeziune a UE, promovând creșterea și crearea de locuri de muncă în toate țările și regiunile UE. Această abordare propune o strategie și un rol global pentru fiecare economie națională și regională, atât pentru regiunile-lider, cât și pentru cele mai puțin avansate. Ea cuprinde o accepțiune mai largă a conceptului de inovare, în așa fel încât nu sunt incluse doar investițiile în cercetare sau sectorul fabricației, ci și consolidarea competitivității prin concepție și sectoare creative, printr-o mai bună capacitate de inovare a sectorului public, prin inovare socială și în domeniul serviciilor, prin modele antreprenoriale noi și prin inovația bazată pe practică.

34.

CoR sprijină cu fermitate propunerea următoare făcută de Comisia ITRE din cadrul Parlamentului European în vederea includerii în regulile referitoare la Orizont 2020: „Instrumentele de conexiune între cercetare, inovare și strategiile de specializare inteligentă sunt puse în practică atât în Orizont 2020, cât și în fondurile structurale pentru a crea indicatori obiectivi pentru scările de excelență și crearea ERA”.

35.

Regiunile și orașele ar trebui să includă cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) în agenda lor politică principală. Programul Orizont 2020 și fondurile de coeziune ar trebui utilizate pentru a crea conceptele, instrumentele și condițiile prin care administrația locală și regională să poată promova activ inovarea, să își poată asuma riscuri și să poată investi în punerea în practică a CDI, așa încât să se asigure soluții adaptate la nivel regional.

36.

Pentru a se îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, este important ca politica de coeziune a UE să contribuie la mărirea bazei de competențe și intensificarea activităților de inovare de la nivel local, precum și la dezvoltarea unor instrumente și a unei colaborări care să promoveze cooperarea intraeuropeană dintre regiuni. Astfel de instrumente și o astfel de cooperare sunt necesare în scopul punerii în aplicare a rezultatelor programului Orizont 2020 la nivel local și regional. Pentru realizarea acestui obiectiv, CoR recomandă ca potențialul inițiativei Interreg a UE să fie exploatat pe deplin și să fie dotată cu suficiente resurse prin instituirea unor platforme de învățare reciprocă și prin promovarea schimburilor internaționale de strategii de inovare.

37.

În ultima vreme, conceptul de „oraș inteligent” se numără printre temele centrale ale politicilor UE menite să stimuleze creșterea durabilă și să îmbunătățească calitatea vieții. Factorul catalizator îl reprezintă investițiile în infrastructura TIC și în serviciile electronice, precum și în capitalul uman și social. Motoarele schimbării sunt, mai presus de toate, capitalul regional de reformă și eficacitatea ecosistemelor de inovare – care vizează mai ales modernizarea culturii de colaborare tripartită și creșterea capacității de reacție regională prin participarea cetățenilor. CoR constată importanța crucială a aplicațiilor inteligente care operează prin interfețe de servicii digitale deschise și interoperabile ca mijloc de conectare a cetățenilor în propria regiune și la nivel global, precum și de conectare a orașelor pentru parteneriate europene. Conceptul de „orașe inteligente conectate” trebuie dezvoltat în continuare și extins în întreaga Europă.

38.

Dezvoltarea și producția de servicii inteligente adaptate atât la culturile locale, cât și la întreprinderile și serviciile publice locale ar trebui inițiate în regiunile UE ca un aspect legat de punerea în aplicare a strategiei de specializare inteligentă. Comitetul Regiunilor propune ca activitățile de dezvoltare de la nivel local și regional să fie ferm susținute de proiecte de cercetare finanțate de UE, menite să asigure cele mai bune rezultate ale cercetării în vederea utilizării la nivel regional, să le proceseze și să sprijine aplicarea lor în diferite regiuni.

39.

În regiuni ar trebui lansate programe pentru a se crea poli ai inovării cu forță internațională. Programele ar trebui utilizate pentru a încuraja zonele urbane să ia decizii prioritare strategice pe baza propriei identități, a propriei cereri și a propriilor cunoștințe multidisciplinare și să inițieze activități antreprenoriale bazate pe cunoaștere. Comitetul Regiunilor recomandă ca programele să fie finanțate atât din resursele regiunilor, cât și din fondurile regionale ale UE; activităților lor ar trebui să fie sprijinite de o întreagă gamă de măsuri, programe și instrumente de finanțare ale UE.

40.

CoR subliniază că principalul factor de succes al strategiilor regionale de inovare îl reprezintă eficiența în reducerea decalajului dintre cunoștințele actuale din cercetarea globală și practicile regionale efective. Structurile și procesele din orașe și regiuni trebuie dezvoltate, chiar schimbate radical, în conformitate cu cele mai recente rezultate ale cercetării; Pentru abordarea acestor aspecte, CoR este de părere că:

41.

CoR este conștient că inovarea societală poate crește considerabil prin mobilizarea participării cetățenilor. Acest lucru înseamnă, în special, o exploatare a tehnologiei digitale într-un mod centrat pe ființa umană: crowdsensing și crowdsourcing. În orașele inteligente, dezvoltarea se bazează într-o mare măsură pe procesele participative ascendente, care captează dinamica tuturor formelor de activități societale, precum și pe responsabilitatea individuală și colectivă – într-o măsură mult mai mare decât în cazul serviciilor municipale tradiționale, bazate pe o abordare descendentă. Schimbarea esențială este aceea că cetățenii sunt direct implicați în procesele societale prin intermediul platformelor de generare de date și de partajare de conținut. Se poate spune că cetățenii joacă rolul de agenți ai schimbării, colectând date, difuzându-le și îngrijindu-se de diferite activități.

42.

CoR este favorabil realizării de noi investiții în inovarea deschisă și în crowdsourcing. Acestea sunt concepte-cheie asociate cu orașul inteligent și cu participarea cetățenilor. Crowdsourcing este acea metodă de implicare prin care întreprinderile, orașele și alte organizații încearcă să atragă contribuția diferitelor comunități, iar în acest context ea joacă un rol esențial. Un alt factor îl reprezintă insuficiența cunoașterii – și înțelegerii – reciproce a bunelor practici (cum și de ce funcționează).

43.

CoR recunoaște că este necesară o cooperare strânsă între diferitele niveluri ale administrației publice și societatea civilă și constată că aceasta se manifestă deja în diferite orașe și regiuni din întreaga Europă. Însă orașele și regiunile nu excelează în utilizarea de bune practici: proiecte-pilot promițătoare tind să îți păstreze caracterul pur local, fără a le oferi utilizatorilor avantajele lor depline și fără a le oferi întreprinderilor furnizoare oportunități de afaceri. Această redimensionare insuficientă se datorează naturii complexe a multor inovații urbane și contextului în care sunt adoptate.

44.

CoR recomandă Comisiei să publice anunțuri de licitații pentru inovațiile urbane. Accentul ar trebui pus pe crearea de noi modele de colaborare menite să asigure găsirea de noi soluții pentru a face față dezvoltării urbane și nevoilor de servicii, precum și comunicarea și aplicarea acestor soluții inovatoare pe o scară mai largă și în alte orașe și regiuni. Aceste modele ar trebui să includă tipuri noi de colaborare între cetățeni, întreprinderi, instituții de învățământ, institute de cercetare și administrații publice. Un astfel de demers presupune atât provocări, cât și posibilități. Cetățenii din întreaga Europă au lansat deja inițiative pentru a schimba propriul mediu și pentru a experimenta noi forme de colaborare. Printre oportunitățile astfel oferite se numără stimularea bogăției și dinamismului vieții locale, mobilizarea unui număr ridicat de voluntari și gama largă de inițiative rezultate în urma acestui proces. Aceste activități ar trebui să urmărească descoperirea de noi forme de colaborare și ar trebui să întărească legătura dintre parteneriatele existente, în așa fel încât acestea să devină mai deschise descoperirii inovatoare și să se bazeze mai clar pe utilizarea resurselor globale de cunoaștere și pe învățarea reciprocă. Trebuie ca exemplele de reușită să fie puse în evidență, pentru ca regiunile similare din întreaga Europă să ia cunoștință de acestea.

45.

Unul dintre principalele obstacole în eliminarea decalajelor din domeniul inovării îl reprezintă compartimentarea structurală în abordarea problemelor și provocărilor. Problemele societale depășesc simplul aspect administrativ și nu pot fi abordate prin proiecte individuale sau prin intermediul ministerelor naționale și regionale. Proiectele tradiționale – chiar și cele de amploare – nu sunt o soluție. Europa trebuie să renunțe la gândirea compartimentată și la operațiunile compartimentate: creșterea și crearea de noi locuri de muncă vin din inovarea deschisă și din rețelele de valori. Europa trebuie să-și dezvolte o stare de spirit interdisciplinară, orientată spre descoperirea antreprenorială și menită să permită o gestionare sistemică a provocărilor. Problemele interconectate necesită soluții sistemice.

46.

CoR constată că, în laboratoarele universitare din Europa și, chiar la nivel global, au loc evoluții interesante, care abordează o serie de provocări societale și industriale majore. Totuși, laboratoarele optime pentru inovațiile revoluționare din ziua de astăzi nu mai sunt instalațiile universitare tradiționale, ci ecosistemele regionale de inovare, care servesc drept bancuri de testare pentru crearea rapidă de prototipuri pentru multe tipuri de inovații orientate spre utilizator, pe baza unor sisteme transformative și modulabile. Pentru transformarea rezultatelor cercetării științifice și tehnologice în fluxuri puternice de produse, servicii și procese noi, Europa trebuie să stimuleze inovarea în sisteme de producție diferite de sistemele de fabricare de modă veche. Acest lucru necesită totodată o înțelegere reciprocă a cerințelor, întrebărilor și posibilităților din domeniile afacerilor, științei și guvernării.

47.

CoR solicită să se desfășoare mai multe activități de cercetare și dezvoltare cu privire la modalitățile de stimulare a inovării și a dezvoltării întreprinderilor, dincolo de structurile demodate bazate pe sectoare și compartimente, și să se gândească în termeni de ecosisteme, care pot fi orchestrate de așa manieră încât să consolideze potențialul inovator al regiunilor și să stimuleze spiritul antreprenorial al acestora.

48.

CoR subliniază importanța finanțării la nivel european și regional a ecosistemelor de inovare și producție cu caracteristici locale, regionale sau transregionale pronunțate. O politică de inovare cu o deschidere largă creează condițiile indispensabile pentru modelele de funcționare sistemice care combină în cadrul unui dialog de co-creare nevoile utilizatorilor, consumatorilor și cetățenilor, precum și cunoașterea, creativitatea și competența.

49.

Există numeroase priorități în materie de cercetare și inovare care susțin motoarele schimbării imperios necesare în perioada de programare 2014-2020. CoR subliniază următoarele priorități, considerate factori de succes pentru inventarea viitorului:

50.

Trebuie ca experiențele UE în materie de programare comună și de parteneriat transnațional să se dezvolte în continuare, în vederea consolidării proceselor regionale care combină o abordare ascendentă a priorităților strategice Europa 2020 cu competențe de cercetare la nivel înalt în Europa. Comitetul Regiunilor subliniază importanța creșterii fondurilor pentru organizarea mai multor parteneriate europene și activități de învățare comparativă (bench-learning) prin intermediul programului Interreg și al altor programe similare.

51.

CoR încurajează Comisia să creeze programe de „descoperiri antreprenoriale” care să opereze la diferite niveluri și care să facă posibilă descoperirea soluțiilor celor mai eficiente pentru nevoile de la nivel local și pe scară europeană. Finanțarea acestora ar trebui să provină din surse diferite: Orizont 2020, COSME, fondurile de coeziune și alte surse. Proiectele-pilot la care participă mai multe regiuni pot crește potențialul de învățare transregională. Regiunile care împărtășesc o rezonanță culturală – de exemplu, regiunea Mării Baltice, regiunea Dunării sau regiunile ultraperiferice – ar trebui să conlucreze pentru abordarea provocărilor societale specifice cu care se confruntă împreună. Inovațiile de succes dintr-o regiune pot fi testate și validate în alte orașe; inovațiile urbane pot fi puse în aplicare pe o scară mai largă, la nivel regional, iar ulterior în alte regiuni din întreaga Europă. În aceste proiecte ar trebui să se implice principalele părți interesate de la toate nivelurile, inclusiv autorități locale și regionale, IMM-uri, ONG-uri și, mai ales, instituțiile de învățământ.

52.

Proiectarea, în diversele sale forme, este asociată de multă vreme cu spiritul antreprenorial. Proiectarea strategică înseamnă aplicarea unor principii familiare atunci când se elaborează reacții la marile provocări societale precum îmbătrânirea populației și schimbările climatice. Proiectarea înseamnă mai mult decât o simplă modelare. Ea poate fi utilizată pentru găsirea de noi perspective pentru rezolvarea problemelor, pentru identificarea posibilelor măsuri și pentru crearea unor răspunsuri larg cuprinzătoare eficiente, fără compartimentarea specifică sectorului public.

53.

Proiectarea inovatoare oferă șanse importante de a aduce beneficii economice și culturale în societate. Ecosistemele concentrate pe proiectare ar trebui promovate în regiuni. Cercetătorii cu experiență, reprezentanții întreprinderilor și diferiți profesioniști din domeniul proiectării, precum și întreprinderile lor, universitățile și alte comunități cooperează în mod eficient în aceste ecosisteme, creând noi inițiative. În felul acesta, ei se implică cu toții proactiv în creșterea nivelului de activitate și în promovarea politicii în materie de inovare în ansamblul său.

54.

CoR invită insistent regiunile și orașele să recurgă la achiziții publice pentru crearea de inovații noi. Ar trebui să se încurajeze colaborarea dintre sectorul public și cel privat în materie de experimentare și creare de prototipuri, iar cutezanța de a asuma riscuri și a eșua ar trebui privită drept o opțiune antreprenorială, și nu o umilință socială. Reprezentanții publici de la nivel local și regional ar trebui să elaboreze proceduri de gestionare a riscurilor inerente unor astfel de proiecte și să facă schimb de experiență pe această temă. Promovând un spirit antreprenorial bazat pe experimentare, proiecte-pilot și prototipuri, aceste proiecte vor conduce și la creșterea competenței de autoorganizare a cetățenilor europeni.

55.

Reformele-cheie ale următoarei perioade de programare includ concentrarea proiectelor asupra priorităților strategice ale specializării inteligente, simplificarea gestionării proiectelor și trecerea la inițiative de o anvergură mult mai mare prin coordonarea îndeaproape a mai multor proiecte. Un alt principiu important îl constituie strânsa coordonare dintre programul „Orizont 2020” și politica de coeziune, precum și reunirea sinergică a fondurilor din cadrul acestor politici și fonduri locale/regionale.

56.

CoR ia act de faptul că aplicarea consecventă a acestor principii pentru a se da curs propunerilor cuprinse în prezentul aviz va însemna, în mod inevitabil, orientarea fondurilor din cadrul inițiativei „Orizont 2020” spre nevoile de cercetare stabilite în strategiile RIS3 ale regiunilor din UE, în așa fel încât „Orizont 2020” să opereze ca un catalizator, să genereze cunoștințe provenite din activitățile de cercetare și să dezvolte concepte metodologice pentru activitățile regionale de cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, principalele domenii de cercetare care ar urma să fie finanțate în cadrul inițiativei „Orizont 2020” ar trebui identificate pe baza strategiilor RIS3.

57.

Comitetul Regiunilor subliniază că este important să se dea ascultare nivelului regional atunci când se planifică coordonarea diferitelor programe. Pentru activarea și încurajarea activităților inovatoare la nivel regional, este de o importanță crucială ca direcțiile generale ale Comisiei, când adoptă decizii privind domeniile de cercetare, să-i asculte pe cei care se exprimă în numele regiunilor, ca, de exemplu, CoR. În plus, regulile de implementare a proiectelor Orizont 2020 și modul în care sunt utilizate fondurile ar trebui stabilite în funcție de sprijinul material și metodologic pentru proiectele derulate în regiunile care beneficiază de finanțare din fondurile de coeziune, pe lângă obligația uzuală de a comunica rezultatele cercetărilor. Această cooperare ar avea loc după cum urmează:

58.

CoR constată că, la nivel mondial, comunitățile științifice și cele de afaceri au intrat într-o eră a inovării deschise și a co-creării, în care colaborarea transfrontalieră reprezintă noul avantaj concurențial. Pentru abordarea cu succes a problemelor dificile și complexe, CoR recomandă instituirea de către Comisie a unor platforme de provocare pentru găsirea de soluții la nivel european prin rețele transdisciplinare. Aceste platforme ar aborda provocări specifice care afectează toate regiunile participante și ar utiliza metodologii structurate pentru a duce ideile bune din etapa de prototip în cea a punerii în practică în cadrul proiectelor-pilot. Acest lucru ar mobiliza puterea transformațională a regiunilor.

59.

CoR subliniază că aceste platforme ar trebui să se bazeze atât pe învățarea comparativă (bench-learning, adică validarea ideilor care funcționează într-o regiune prin testarea lor în alte regiuni) și prin acțiunea comparativă (bench-doing, adică transformarea ideilor noi în inovații practice în mai multe regiuni în același timp, conferindu-li-se astfel valoare adăugată). La etapa-pilot ar lua parte mai multe regiuni, pentru a aborda provocările reale cu care se confruntă ca, de exemplu, îngrijirile de sănătate, posibilitățile existente într-o societate în curs de îmbătrânire, energie, amprenta zero de carbon, agricultura și alimentația etc.

60.

CoR subliniază importanța dezvoltării metodologice la nivel înalt și a difuzării eficiente a rezultatelor. Provocările și rezultatele ar trebui publicate pe platforme de tip „cloud” și abordate atât la nivel local, cât și regional. Cei mai buni pioneri în ceea ce privește dezvoltarea și gestionarea proiectelor pe scară europeană ar trebui să beneficieze de finanțare din inițiativa „Orizont 2020” și din fondurile de coeziune, obiectivul fiind inclusiv acela de a testa metodologii și instrumente eficiente printr-o colaborare reală și prin învățare transfrontalieră.

61.

CoR recunoaște necesitatea îndrumării personalizate active pentru a promova un spirit de angajament multigenerațional, care poate fi un factor-cheie pentru depășirea decalajelor din domeniul inovării. Toate grupurile-țintă din diferite regiuni și medii culturale – oameni de știință, funcționari publici, IMM-uri și studenți – trebuie să beneficieze de îndrumare personalizată pentru a-și înțelege și completa reciproc perspectivele și pentru a ști cum să pună în practică ideile pertinente. Școlile și toate organismele educaționale joacă aici un rol crucial.

62.

Creativitatea și capacitatea de a absorbi tot ce este nou sunt foarte naturale pentru copiii mici, în primii ani de viață. Ar trebui să ne punem întrebarea de ce mediul social și sistemele de școlarizare sunt deseori incapabile să cristalizeze aceste calități într-un mod de viață bazat pe curiozitate, deschidere și inventivitate. Toți actorii ar trebui să își unească forțele pentru a se asigura că școlile din întreaga UE plasează creativitatea și capacitatea de învățare în centrul unei game largi de obiective și cerințe. Aceasta este o perioadă în care se dezvoltă fundamentul inovării europene.

63.

În sfârșit, CoR înțelege importanța reducerii decalajului dintre știință și societate. CoR încurajează toate părțile interesate să se implice activ în dialogurile dintre lumea științifică și societate care explorează și subliniază modul în care se traduc rezultatele cercetării în practica din viața reală. Toate provocările societale au o puternică dimensiune locală, care poate fi benefică atunci când oamenii de știință conștientizează problemele, iar părțile interesate din societate înțeleg ce poate oferi știința. În acest dialog, accentul ar trebui pus în mod explicit pe corelarea nevoilor locale cu rezultatele cercetării din pilonii inițiativei „Orizont 2020”: provocări societale, o poziție de lider industrial și excelență științifică. Ulterior, vor putea fi create pepiniere de idei și incubatoare sociale, care să transforme contribuțiile desprinse din tărâmul dezbaterilor în prototipuri efective ce pot fi testate în viața reală.

64.

Aceste propuneri vor contribui cu adevărat la eliminarea decalajelor din domeniul inovării dacă se vor aplica tuturor regiunilor din Europa. CoR recunoaște necesitatea abordării cerințelor regiunilor deschizătoare de drumuri, a regiunilor care funcționează bine și a regiunilor mai vulnerabile, mai puțin performante și defavorizate. Bineînțeles, la fiecare nivel sunt necesare acțiuni și programe punctuale specifice. Dincolo de aceasta, subliniem importanța sprijinirii cooperării transregionale și a cooperării de toate tipurile: crearea activă de parteneriate pentru schimbul de cunoștințe și co-crearea de procese și practici care vor funcționa în fiecare caz în parte, îndrumare și consiliere transregională, inițiative de învățare comparativă (bench-learning) și de acțiune comparativă (bench-doing) care permit regiunilor defavorizate să beneficieze de experiențele din alte regiuni și totodată să contribuie cu propriile puncte forte și expertiză specializată pentru a alimenta și a sprijini inovarea din alte regiuni. Această puternică diversitate regională ar trebui să dețină un rol central în noul avantaj colaborator al Europei.

65.

CoR nutrește convingerea fermă că procesul de definire a modalităților în care se poate da curs în practică multiplelor sugestii și recomandări din acest aviz și de explorare în colaborare a abordărilor promițătoare pentru punerea lor în aplicare în interiorul regiunilor și peste granițele acestora reprezintă modul cel mai eficient de a transforma intenții excelente în rezultate reale, cu impact puternic asupra realităților europene. Aceasta este cheia pentru eliminarea decalajelor din domeniul inovării.

66.

Responsabilitatea pentru schimbările necesare revine tuturor nivelurilor și tuturor actorilor. Responsabilitatea punerii în aplicare a propunerilor formulate în prezentul aviz va reveni, desigur, în primul rând Comisiei Europene, dar și factorilor de decizie și altor actori de la nivel regional. Totodată, responsabilitatea va reveni și Președinției irlandeze și viitoarelor președinții, care pot pune în practică toate propunerile prezentate aici sau o parte dintre ele, în cel mai scurt timp și în cea mai mare măsură posibilă.

67.

Comitetul Regiunilor recomandă ca autoritățile locale și regionale, Comisia și alți actori să asigure monitorizarea corespunzătoare prin colectarea exemplelor de bune practici. Obiectivul este acela de a accelera schimbarea dorită, atât la modul general, cât și printr-o serie de măsuri desemnate proiecte prioritare. Unele dintre acestea ar trebui să fie introduse și pe agenda viitoarelor președinții.