17.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 139/27

—

evidențiază că procesul de extindere urmărește depășirea divizării continentului și furnizarea unei contribuții la unificarea pașnică a acestuia. Din punct de vedere politic, extinderea UE a ajutat la găsirea de răspunsuri la o serie de provocări majore precum desființarea regimurilor dictatoriale și căderea comunismului. Ea a consolidat democrația, drepturile omului și stabilitatea pe continent. Din punct de vedere economic, extinderea a contribuit la creșterea prosperității și competitivității, permițând Uniunii lărgite să răspundă mai bine provocărilor globalizării;

—

dorește să fie reținut faptul că una dintre prioritățile politice majore ale CoR este de a asigura succesul procesului de extindere. Pentru Comitetul Regiunilor, rolul reprezentanților locali și regionali în procesul de extindere este fundamental;

—

se străduiește să faciliteze sarcina autorităților locale și regionale în țările candidate pentru a le pregăti să facă față responsabilităților ce le vor reveni în viitor în cadrul Uniunii Europene, pentru a obține recunoașterea rolului pe care îl joacă și pentru a stabili și dezvolta contacte și relații de cooperare cu omologii lor din UE;

—

UE ar trebui să încurajeze țările candidate să se asigure că competențele delegate reflectă nivelul de responsabilitate care trebuie asumat atunci când se pune în aplicare acquis-ul comunitar la nivel local și regional; în același timp, aceste responsabilități ar trebui sprijinite prin mijloace financiare adecvate. În lipsa acestora, ALR rămân incapabile să implementeze reformele în mod corespunzător;

—

prin urmare, subliniază faptul că țările candidate trebuie să-și dezvolte în continuare modelele de guvernanță;

—

evidențiază experiența extrem de pozitivă a programului privind Instrumentul pentru administrație locală (Local Administration Facility - LAF), coordonat în colaborare cu DG Extindere, Biroul TAIEX din cadrul Comisiei Europene, care contribuie la o cunoaștere mai bună a impactului concret al Uniunii Europene la nivel local și regional;

Raportor

Luc VAN DEN BRANDE (PPE-BE), președintele Biroului de legătură Flandra-Europa

Document de referință

Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European: Strategia de extindere și principalele provocări în perioada 2012-2013

COM(2012) 600 final

1.

subliniază că prezentul aviz trebuie privit în contextul angajamentului istoric al Comisiei în procesul de extindere. Avizul va dezvolta mesajul politic al CoR privind strategia de extindere a UE către țările din Balcanii de Vest (Croația, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (1)), Turcia și Islanda;

2.

evidențiază că procesul de extindere urmărește depășirea divizării continentului și furnizarea unei contribuții la unificarea pașnică a acestuia. Din punct de vedere politic, extinderea UE a ajutat la găsirea de răspunsuri la o serie de provocări majore precum desființarea regimurilor dictatoriale și căderea comunismului. Ea a consolidat democrația, drepturile omului și stabilitatea pe continent. Din punct de vedere economic, extinderea a contribuit la creșterea prosperității și competitivității, permițând Uniunii lărgite să răspundă mai bine provocărilor globalizării;

3.

subliniază importanța unei politici reale de informare și de comunicare descentralizate cu privire la acesta, în special în vederea întăririi dialogului civic și politic între Uniunea Europeană și țările candidate;

4.

dorește să fie reținut faptul că una dintre prioritățile politice majore ale CoR este de a asigura succesul procesului de extindere. Pentru Comitetul Regiunilor, rolul reprezentanților locali și regionali în procesul de extindere este fundamental;

5.

subliniază că perspectiva aderării la Uniune facilitează realizarea unor reforme politice și sociale în țările candidate și le oferă cetățenilor acestora noi oportunități, cu atât mai necesare în actuala perioadă de criză;

6.

atrage atenția asupra faptului că procesul de extindere trebuie să rămână în continuare credibil și să beneficieze de sprijinul opiniei publice atât în Uniunea Europeană, cât și în țările (potențial) candidate. Pentru crearea de legături durabile între cetățeni și UE, este fundamental ca în acest proces să fie implicați atât cetățenii țărilor candidate, cât și cei ai actualelor state membre. Sprijinul pentru integrarea europeană în țările candidate constituie o resursă esențială. Instituțiile europene nu trebuie să considere acest sprijin ca pe ceva de la sine înțeles, ci să încerce să exploateze această resursă pentru a îmbunătăți legitimitatea publică a UE în ansamblul ei;

7.

este conștient de faptul că reformele politice și sociale aflate în desfășurare în țările candidate nu pot fi aplicate forțat, ci doar cu respectarea diversității și a descentralizării autentice;

8.

se străduiește să faciliteze sarcina autorităților locale și regionale în țările candidate pentru a le pregăti să facă față responsabilităților ce le vor reveni în viitor în cadrul Uniunii Europene, pentru a obține recunoașterea rolului pe care îl joacă și pentru a stabili și dezvolta contacte și relații de cooperare cu omologii lor din UE;

9.

dorește ca, prin strategia sa în materie de relații externe să promoveze dialogul politic și cooperarea economică și/sau culturală între autoritățile regionale și locale din țările candidate și potențial candidate, pe de o parte, și statele membre din UE, pe de altă parte. Comitetul Regiunilor reprezintă un important loc de întâlnire și un forum util pentru acești actori în cadrul UE;

10.

constată că, în rapoartele sale intermediare, Comisia Europeană acordă o atenție insuficientă reformelor care furnizează un nou cadru legal autorităților locale și regionale din țările candidate. UE ar trebui să încurajeze țările candidate să se asigure că competențele delegate reflectă nivelul de responsabilitate care trebuie asumat atunci când se pune în aplicare acquis-ul comunitar la nivel local și regional; în același timp, aceste responsabilități ar trebui sprijinite prin mijloace financiare adecvate. În lipsa acestora, ALR rămân incapabile să implementeze reformele în mod corespunzător;

11.

consideră că succesul integrării unor noi state membre în UE depinde în mare parte de măsura în care acestea vor reuși să pună în aplicare, la toate nivelurile de organizare politică și administrativă, acquis-ul comunitar existent – precum și de modul în care sunt puse în aplicare aceste dispoziții – fără a uita că autoritățile locale și regionale au de jucat un rol esențial în administrarea programelor și fondurilor europene. Prin urmare, rolul autorităților locale și regionale nu ar trebui limitat la punerea în aplicare a unor măsuri și decizii adoptate la nivel național sau la difuzarea în rândul cetățenilor a informațiilor privind procesul de extindere;

12.

subliniază că guvernanța pe mai multe niveluri, o întemeiată pe principiul subsidiarității și care constă în parteneriatul dintre toate nivelurile de guvernanță și implicarea acestora, reprezintă un element esențial al integrării europene și, de aceea, orice evaluare a procesului de extindere trebuie să analizeze dacă acesta promovează guvernanța pe mai multe niveluri. Aceste elemente trebuie să se regăsească nu numai în viitoarea politică regională și de coeziune, ci și în realizarea pieței unice, în viitoarele politici în materie de mediu, schimbări climatice și energie, în viitoarea politică agricolă comună și viitoarea politică maritimă, în programul de la Stockholm, politica de vecinătate și, nu în cele din urmă, în realizarea Strategiei Europa 2020 și a celor șapte inițiative emblematice în parteneriat, prin intermediul pactelor teritoriale;

13.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că strategia de extindere a Comisiei Europene pentru perioada 2012-2013 pune un accent important pe criteriile bunei guvernanțe, respectiv respectarea statului de drept, independența sistemului judiciar, eficiența administrației publice, combaterea corupției și a crimei organizate, dezvoltarea societății civile și libertatea presei;

14.

salută analiza aprofundată și evaluarea generală efectuate de Comisie, dar ar aprecia ca aceasta să formuleze sugestii mai clare cu privire la modalitățile de rezolvare a disfuncționalităților în aplicarea acquis-ului;

15.

subliniază încă o dată că rolul reprezentanților locali și regionali în procesul de extindere este extrem de important, prin urmare încurajează țările candidate să continue eforturile de descentralizare și regionalizare, care să faciliteze, totodată, atât politica în materie de informare descentralizată și comunicare, cât și dialogul civil și politic între Uniunea Europeană și cetățenii din țările candidate;

16.

prin urmare, subliniază faptul că țările candidate trebuie să-și dezvolte în continuare modelele de guvernanță, mai ales prin consolidarea responsabilităților autorităților locale și regionale și prin promovarea unor relații efective de cooperare între diversele niveluri de guvernare și între diversele țări și regiuni;

17.

consideră că este necesară consolidarea capacității organismelor regionale și locale din domeniile legislativ, financiar și administrativ, astfel încât să poată fructifica la maximum asistența existentă pentru preaderare și să fie pregătite să aplice acquis-ul comunitar în mod sustenabil;

18.

regretă faptul că, în ciuda repetatelor recomandări ale Comitetului, Comisia încă nu a furnizat o evaluare exhaustivă a stadiului punerii în aplicare a principiilor guvernanței pe mai multe niveluri în raportul privind extinderea; este conștient de faptul că în acquis nu există niciun capitol referitor la descentralizare în țările care doresc să adere la UE, dar sugerează să se stabilească o serie de parametri în acest sens, care să poată ghida țările care întreprind reforme;

19.

totodată deplânge faptul că dimensiunea socială a procesului de extindere nu este tratată într-o măsură suficientă și solicită Comisiei ca, pe lângă reformele economice, să acorde importanță și reformelor sociale necesare în țările candidate;

20.

recomandă încă o dată Comisiei ca, în cadrul viitoarelor sale rapoarte privind strategia de extindere, să abordeze mai în detaliu situația autonomiei regionale și locale, atrăgând astfel atenția țărilor candidate asupra necesității reformelor în materie de regionalizare și descentralizare, încurajând crearea unor niveluri de guvernanță subnaționale autonome;

21.

evidențiază experiența extrem de pozitivă a programului privind Instrumentul pentru administrație locală (Local Administration Facility - LAF), coordonat în colaborare cu DG Extindere, Biroul TAIEX din cadrul Comisiei Europene, care contribuie la o cunoaștere mai bună a impactului concret al Uniunii Europene la nivel local și regional;

22.

crede cu fermitate în necesitatea respectării principiului relațiilor de bună vecinătate între statele membre UE, statele candidate și alte state, precum și rolul și importanța dezvoltării cooperării transfrontaliere și interregionale dintre aceste țări;

23.

consideră că protecția minorităților și respectarea drepturilor omului, care se numără printre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, trebuie să rămână elemente esențiale ale procesului de aderare la UE;

24.

în acest context, subliniază importanța cooperării cu Consiliul Europei, și în special cu Congresul Autorităților Locale și Regionale din cadrul său, pe baza tuturor textelor relevante, precum Carta europeană a autonomiei locale;

25.

salută aderarea Croației la UE la 1 iulie 2013, după cum prevede Tratatul de aderare;

26.

salută faptul că alegerile parlamentare din decembrie 2011 s-au desfășurat într-un mediu pluralist și au fost gestionate eficient și transparent, dar subliniază că se impun îmbunătățiri în ceea ce privește actualizarea listei persoanelor cu drept de vot în vederea alegerilor locale și a alegerii deputaților croați în Parlamentul European, prevăzute pentru primăvara anului 2013;

27.

reamintește Croației angajamentul asumat de a trata problemele bilaterale și regionale nesoluționate în spiritul relațiilor de bună vecinătate și prin aplicarea acordurilor internaționale obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv a celui privind aspectele de succesiune;

28.

subliniază că trebuie acordată mai multă atenție capacităților administrative, în special la nivel local, pentru punerea în aplicare și monitorizarea reformei publice administrative. Trebuie depuse mai multe eforturi în ceea ce privește rolul administraților locale și regionale în gestionarea viitoare a fondurilor structurale;

29.

salută progresele înregistrate în ceea ce privește procesul de descentralizare, dar constată că acest proces este controlat în mod excesiv de autoritățile centrale;

30.

solicită Comisiei ca, și după aderarea Croației la UE, să monitorizeze, să evalueze și să sprijine evoluțiile de la nivel subnațional și progresele în materie de descentralizare;

31.

subliniază că atenția trebuie să se concentreze asupra unor măsuri preventive de combatere a corupției de la nivel local, în special în ceea ce privește achizițiile publice;

32.

subliniază că mai sunt multe probleme de rezolvat în vederea reducerii inegalităților dintre regiuni și în materie de sănătate și în ceea ce privește dezvoltarea rurală favorabilă incluziunii.

33.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că instituțiile politice sunt stabile și cu privire la calitatea deosebită a autonomiei locale, care face parte integrantă din bogata tradiție democratică a țării. Această situație a fost consolidată recent printr-o nouă legedin ianuarie 2012, care prevede o consultare și mai aprofundată între guvern și autoritățile locale și regionale;

34.

salută adoptarea câtorva măsuri importante în vederea consolidării finanțelor publice locale, ca urmare a crizei economice din 2008, dar subliniază că, în ciuda acestei evoluții pozitive, capacitatea de elaborare și coordonare a politicii economice încă necesită îmbunătățiri la nivel local și central. De asemenea, repartizarea fondurilor de la nivel central către nivelul local necesită mai multă coordonare;

35.

salută faptul că noua Constituție a făcut obiectul unui referendum consultativ la 20 octombrie 2012 și a întrunit două treimi din voturi. Constituția include, pentru prima oară, o secțiune privind guvernanța locală (2);

36.

salută cu căldură înființarea unui comitet consultativ comun cu CoR, ca urmare a bunei colaborări cu Asociația autorităților locale din Islanda și, în plus, subliniază că va continua să sprijine consolidarea capacităților de la nivel local, de exemplu, în cadrul programului privind Instrumentul pentru administrație locală;

37.

ar saluta încheierea în timp util a negocierilor de aderare ale Islandei, iar rezultatul să fie supus atenției poporului islandez pentru adoptarea unei decizii întemeiate pe o informare exactă privind acordul de aderare final convenit de Islanda și UE;

38.

salută continuarea procesului de descentralizare guvernamentală, un element esențial al Acordului-cadru de la Ohrid, și adoptarea programului pentru punerea în aplicare a descentralizării și a autonomiei pentru perioada 2011-2014 și a planului de acțiune aferent;

39.

subliniază că trebuie accelerată realizarea obiectivelor descentralizării și că sustenabilitatea financiară a autorităților locale rămâne principala provocare. Deși cota de TVA transferată la administrațiile locale a crescut la 4%, aceasta nu este încă suficientă pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care le revin;

40.

evidențiază faptul că mecanismele de soluționare a decalajelor semnificative din domeniul serviciilor publice sunt limitate, autoritățile din mediul rural și cele de mici dimensiuni fiind cele mai dezavantajate;

41.

își exprimă preocuparea cu privire la insuficiența capacității administrative și de gestionare pentru punerea în aplicare a acquis-ului UE. Acest lucru este vizibil în punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației în materie de protecția mediului la nivel central și local. În domeniul calității apei, s-au înregistrat foarte puține progrese;

42.

evidențiază că pot fi raportate unele progrese în domeniul politicii regionale și al coordonării instrumentelor structurale. Gestionarea programelor IPA trebuie îmbunătățită pentru asigurarea absorbției la timp a fondurilor UE;

43.

subliniază că este esențial să se mențină relații de bună vecinătate și să se găsească o soluție acceptabilă pentru ambele părți în ceea ce privește denumirea țării;

44.

recomandă autorităților publice de la diferite niveluri de guvernanță locală să coopereze cu organizațiile societății civile, care au nevoie să fie consolidate și să beneficieze de un grad mai mare de independență față de orice influență politică;

45.

dorește să-și exprime îngrijorarea în legătură cu polarizarea politică și etnică din FYROM, care riscă să pună în pericol stabilitatea țării, precum și elanul necesar pentru realizare reformelor politice;

46.

evidențiază faptul că perioada de consultări pentru noua Constituție a încurajat un anumit grad de interacțiune cu societatea civilă locală și cu cetățenii – ceea ce constituie un fapt îmbucurător –, însă este îngrijorat de lipsa de transparență în ceea ce privește modul în care aceste dezbateri au fost preluate în cadrul procesului de redactare și modul de selectare a părților publicate pe internet, care a făcut ca atât cetățenii Turciei, cât și actorii de pe plan internațional (inclusiv CoR) să urmărească cu dificultate evoluția situației;

47.

regretă faptul că procesul de delegare a competențelor la nivel regional și local stagnează și este îngrijorat de faptul că, potrivit anumitor informații, există autorități locale alese și primari supuși intimidării sau urmăririi penale cu motivație politică. Consiliile municipale (menite să încurajeze participarea cetățenilor la guvernanța locală) nu au fost utilizate eficient în majoritatea orașelor. În plus, faptul că, în 2011, o serie de decrete-lege au recentralizat competențele din domenii precum amenajarea teritoriului și renovarea urbană este un semn că procesul de descentralizare nu a fost încă lansat cu fermitate. Deși guvernul turc a consacrat mult timp reformării administrației publice, acest lucru nu s-a făcut într-un mod care să avantajeze autoritățile locale și regionale, în special în sud-estul țării;

48.

își manifestă nemulțumirea cu privire la nerespectarea în totalitate a angajamentelor care decurg din protocolul adițional din cadrul acordului de asociere UE-Turcia și invită insistent Turcia să înceapă punerea în aplicare integrală și nediscriminatorie a angajamentelor respective, subliniind că orice întârziere suplimentară poate avea noi consecințe asupra procesului de extindere;

49.

salută schimbarea de atitudine manifestată de Consiliul UE în ceea ce privește posibila deschidere a capitolului 22 al negocierilor privind politica regională și coordonarea instrumentelor structurale și speră ca acest semnal pozitiv să se traducă printr-o normalizare a procesului de negociere dintre Turcia și Uniunea Europeană;

50.

regretă faptul că, la toate nivelurile statului există încă serioase deficiențe în ceea ce privește libertatea religioasă, drepturile femeilor, drepturile minorităților – în special cea kurdă - egalitatea de gen, precum și drepturile fundamentale privind libertatea de expresie și libertatea presei, ceea ce pune într-un con de umbră legislația orientată către reformă;

51.

încurajează dialogul demarat între guvernul turc și reprezentanți ai kurzilor din Turcia;

52.

ia act cu satisfacție de punerea în aplicare a „agendei pozitive” în conformitate cu cadrul de negociere și cu concluziile relevante ale Consiliului și ale Consiliului European;

53.

regretă lipsa unui angajament din partea Turciei și a celorlalte părți aflate în conflict de a găsi, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și al principiilor și valorilor întemeietoare ale UE, o soluție acceptabilă cu privire la chestiunea ocupării ilegale a părții de nord a Ciprului. De asemenea, cere guvernului turc să sprijine concret negocierile desfășurate sub auspiciile Secretarului General al ONU și să întreprindă acțiuni în favoarea unei soluții cuprinzătoare a problemei cipriote, în acest sens fiind necesar să-și retragă imediat forțele armate din Cipru, să regleze problemele rămase în ceea ce privește chestiunea coloniștilor și să permită restituirea zonei interzise Famagusta locuitorilor săi legitimi, în temeiul Rezoluției 505 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU;

54.

observă că, pe de o parte, a fost introdusă o legislație orientată către reformă, dar că, pe de altă parte, aceasta este umbrită de încălcarea libertății presei și a libertății de expresie;

55.

salută înființarea unui serviciu Ombudsman independent în Turcia, care trebuie implementat în mod corespunzător;

56.

subliniază că transparența, responsabilitatea și mecanismele de participare trebuie consolidate la nivel local și încurajează combaterea perseverentă a corupției, în special la nivelul autorităților locale;

57.

dorește să sublinieze că o cooperare continuă la nivel subnațional va fi avantajoasă atât pentru Turcia, cât și pentru UE. Prin urmare, își subliniază angajamentul de a acorda Grupului de lucru pentru relațiile cu Turcia al Comitetului Regiunilor să statutul de Comitet consultativ mixt;

58.

salută promulgarea legii privind organizarea teritorială a Muntenegrului și modificarea legii privind autonomia, în scopul îmbunătățirii transparenței, eficienței și responsabilității administrației de la nivel local;

59.

subliniază că Muntenegru are nevoie de consolidarea capacității administrative în cadrul structurilor IPA existente și de pregătirea acestora în vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor de preaderare;

60.

constată că una dintre principalele probleme de la nivel local este lipsa personalului calificat, prin urmare este posibil ca responsabilitățile asumate în virtutea procesului de descentralizare să nu poată fi duse la îndeplinire;

61.

regretă că nu s-au înregistrat progrese în domeniul protecției sociale și că absorbția în mediul urban a refugiaților, a persoanelor strămutate în interiorul țării (PSI) și a minorităților etnice rămâne problematică; în domeniul descentralizării administrative și fiscale a serviciilor sociale progresele sunt nesemnificative;

62.

recomandă intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a corupției în domeniile identificate ca vulnerabile: autonomia locală, amenajarea teritoriului, achizițiile publice, privatizarea, educația și cultura;

63.

salută inaugurarea, în 2012, a Comitetului consultativ mixt CoR-Muntenegru și speră într-o colaborare reciproc avantajoasă cu autoritățile locale și regionale din Muntenegru în următorii ani;

64.

observă cu satisfacție că Constituția Serbiei garantează cetățenilor dreptul la autonomie regională și locală, dar, pe de altă parte, regretă discrepanța substanțială dintre principiile consfințite prin lege și punerea lor în practică;

65.

regretă faptul că anumite măsuri adoptate de guvernul central, și anume reducerea contribuțiilor acordate autorităților locale, îngreunează încă și mai mult îndeplinirea de către acestea a sarcinilor care le revin;

66.

subliniază că, în ceea ce privește autonomia locală, legislația privind finanțarea locală trebuie clarificată și pusă în aplicare în mod corespunzător pentru a asigura predictibilitatea acestei finanțări;

67.

regretă faptul că Consiliul național pentru descentralizare este în continuare inactiv și că nu se recurge într-o măsură suficientă la consultarea autorităților locale în cadrul procesului decizional privind dezvoltarea unei noi legislații sau modificarea legislației existente cu impact la nivel local;

68.

subliniază că capacitatea de administrare și de gestionare de la nivel local este slabă și că există în continuare disparități semnificative între administrațiile locale. Regretă faptul că Legea funcționarilor publici nu se aplică funcționarilor din domeniul administrației locale;

69.

salută progresele înregistrate în domeniul politicii regionale și al coordonării instrumentelor structurale. Observă că Serbia a parcurs etapele pregătitoare pentru gestionarea descentralizată a IPA în ceea ce privește patru componente și subliniază că trebuie îmbunătățită capacitatea adecvată de implementare, în special în elaborarea unui set de proiecte solide pe baza unor strategii relevante;

70.

constată cu satisfacție că societatea civilă joacă un rol considerabil în viața socială, economică și politică a acestei țări, dar și în promovarea valorilor democratice, subliniind totodată importanța societății civile pe plan local, precum și în cadrul procesului decizional;

71.

salută progresele înregistrate de Albania în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice de aderare la UE. Constată cu satisfacție îmbunătățirea dialogului politic dintre guvern și opoziție și subliniază că desfășurarea cu succes a alegerilor legislative din 2013 are o importanță esențială pentru funcționarea normală a instituțiilor democratice fundamentale. Încurajează guvernul și opoziția din Albania să restabilească și să întrețină un dialog politic constructiv pentru consolidarea bunei funcționări și a independenței instituțiilor democratice fundamentale. Îndeamnă autoritățile publice albaneze să-și intensifice eforturile pentru promovarea și implementarea reformelor necesare pentru procesul de preaderare, în special în ceea ce privește drepturile omului, egalitatea între bărbați și femei, protecția minorităților și a drepturilor de proprietate, combaterea corupției și a crimei organizate și urmărirea unei politici constructive în domeniul migrației;

72.

este de acord cu analizele Comisiei Europene conform cărora nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reforma administrației teritoriale. Legea privind amenajarea teritoriului din 2009 a fost implementată extrem de lent. Se pare că există un decalaj din ce în ce mai mare între regiuni în ceea ce privește potențialul de dezvoltare economică și socială. Acest aspect trebuie abordat cât mai urgent;

73.

constată că, în numeroase cazuri, micile administrații locale nu sunt viabile din punct de vedere economic. Procesul decizional de la nivel local nu este transparent, iar organizațiile societății civile și celelalte părți interesate nu sunt consultate;

74.

subliniază că, în ceea ce privește finanțarea, în special prin încasarea veniturilor la buget, autoritățile locale nu au înregistrat progrese din 2011. De asemenea, subliniază necesitatea consolidării capacității autorităților locale și regionale în ceea ce privește gestionarea veniturilor bugetare, controlul sistemelor operaționale și controlul fondurilor aparținând Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA);

75.

salută crearea unui serviciu Ombudsman și recomandă autorităților albaneze să pună la dispoziția acestei instituții mijloacele de funcționare necesare;

76.

evidențiază faptul că există semnale încurajatoare potrivit cărora disensiunile politice profunde, care au obstrucționat reformele politice de-a lungul timpului, par să se atenueze; prin urmare, încurajează cele două asociații care reprezintă autoritățile locale și regionale (Asociația orașelor din Albania și Asociația comunelor din Albania) să-și intensifice cooperarea pe toate temele relevante și să împiedice subminarea reprezentării;

77.

subliniază că, deși s-au înregistrat unele progrese îmbucurătoare în domeniul politicii regionale și al coordonării instrumentelor structurale, sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens;

78.

recunoaște faptul că Bosnia și Herțegovina încă este o țară cu „un sistem internațional de guvernare și securitate”, ceea ce înseamnă că, pentru moment, nici chiar instituțiile naționale centrale nu poartă responsabilitatea deplină a procesului politic și legislativ, cu atât mai puțin autoritățile locale și regionale;

79.

subliniază că actuala situație politică din Bosnia și Herțegovina are un impact negativ asupra capacității țării de a avea un unic punct de vedere asupra chestiunilor europene. De asemenea, constată că, din cauza impasului politic și instituțional, Bosnia și Herțegovina nu-și poate îndeplini obligațiile în ceea ce privește autonomia locală și regională. Unul dintre rezultatele acestei situații este faptul că „funcționarea autonomiei locale a fost grav afectată”, ceea ce „face imposibilă orice formă de descentralizare în această țară”. Fragmentarea din ce în ce mai mare a țării și a populației pe motive etnice amplifică neîncrederea în autoritățile locale;

80.

regretă că sistemul complex de guvernanță și blocajul instituțional au drept consecință o legislație nestandardizată în mod corespunzător la nivelul entităților bosniace, ceea ce împiedică în special soluționarea chestiunilor presante, cum ar fi combaterea traficului de persoane;

81.

recomandă crearea unui mecanism de coordonare între diversele niveluri de guvernare pentru transpunerea, aplicarea și respectarea legislației UE, astfel încât țara să se poată exprima unitar în legătură cu chestiunile europene și să poată utiliza eficient fondurile de preaderare;

82.

aprobă faptul că raportul Comisiei Europene salută alinierea în mare măsură la Carta europeană a autonomiei locale a legislației de la nivelul entităților, aspect care trebuie considerat pozitiv. Cu toate acestea, trebuie semnalat faptul că Bosnia și Herțegovina nu a semnat Protocolul adițional la Carta europeană a autonomiei locale cu privire la dreptul de a participa la activitățile autorităților locale (3);

83.

sprijină descentralizarea sistemului judiciar. Pe de altă parte, regretă că nu s-a progresat suficient în domeniul administrației publice, unde, în prezent, problema pare a fi slaba coordonare dintre diferitele niveluri de administrare și lipsa de sprijin public în aplicarea reformelor;

84.

salută toate inițiativele ce vizează îmbunătățirea protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special adoptarea modificării Constituției Cantonului Sarajevo, în conformitate cu hotărârea Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sejdić-Finci, acordând astfel minorităților etnice și persoanelor cu etnie nedeclarată posibilitatea de a-și forma propriul grup independent în cadrul Adunării și face apel la toate nivelurile de autoritate din Bosnia și Herțegovina să adopte modificări similare;

85.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în octombrie 2012, alegerile locale au fost bine pregătite și s-au desfășurat în ordine și în conformitate cu standardele pentru alegeri democratice ale Consiliului Europei și ale comunității internaționale, chiar dacă administrația electorală de la nivel local este extrem de politizată;

86.

observă cu satisfacție că dezvoltarea societății civile este sprijinită în continuare de Facilitatea pentru societatea civilă – o organizație UE înființată în 2008 pentru a sprijini organizațiile societății civile – printr-un proiect intitulat „Consolidarea democrației locale”;

87.

salută progresele semnificative realizate în ultimii ani în domeniul descentralizării și eforturile întreprinse de Ministerul Administrației Publice Locale în vederea asigurării unei monitorizări mai eficiente a structurilor de guvernanță locală, dar consideră că trebuie continuate eforturile de punere în aplicare a descentralizării, cum ar fi consolidarea administrației de la nivel local;

88.

observă cu satisfacție că Kosovo dispune de un sistem avansat de administrație locală, care le oferă cetățenilor posibilitatea de a participa la procesul decizional de la nivel local; acest lucru este reflectat de faptul că cetățenii din Kosovo sunt, în general, mulțumiți de autoritățile lor locale și de modul în care acestea își exercită funcțiile;

89.

solicită ca Kosovo să demonstreze cu claritate că depune eforturi în vederea combaterii corupției și a crimei organizate;

90.

recomandă utilizarea la nivel local a unor proceduri de planificare bazate pe realități concrete în chestiunile administrative și procesele de alocare bugetară; Autoritățile locale au nevoie de orientări adaptate pentru a-și consolida propria capacitate administrativă;

91.

recunoaște faptul că proaspăt înființatele comune cu majoritate sârbă se confruntă cu provocări specifice din cauza dimensiunilor reduse și necesită asistență suplimentară de la nivel central pentru a-și asigura sustenabilitatea;

92.

solicită tuturor părților implicate să găsească soluții constructive la provocările specifice cu care se confruntă procesul de descentralizare în partea de nord a Kosovo, pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate;

93.

subliniază că, în cadrul unui acord de stabilizare și asociere ASA), Kosovo ar trebui să respecte și să pună în aplicare principiile democratice de guvernanță printr-un aparat executiv adecvat și mai eficace la toate nivelurile de administrație.