18.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 391/120

—

salută inițiativa Comisiei de a revizui Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (ISP) și comunicarea aferentă privind datele deschise, întrucât au potențialul de a deveni instrumente valoroase pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice și ar putea contribui la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea serviciilor publice;

—

a subliniat importanța existenței unor norme și practici comune care să guverneze reutilizarea și exploatarea informațiilor din sectorul public pentru a asigura aplicarea acelorași condiții de bază tuturor actorilor de pe piața europeană a informației, o mai mare transparență a condițiilor de reutilizare a acestor informații și eliminarea denaturărilor pieței interne;

—

observă că autoritățile locale și regionale fac parte din grupurile-țintă principale ale măsurilor din cadrul Agendei digitale, care includ revizuirea Directivei ISP și Comunicarea pe tema „Datele deschise”, și că ele joacă un rol deosebit de important în asigurarea punerii în aplicare a acesteia;

—

consideră important ca reutilizarea datelor din sectorul public să respecte pe deplin legislația națională și cea a UE privind protecția vieții private. Utilizarea datelor deschise trebuie, de asemenea, să respecte drepturile de proprietate intelectuală ale părților terțe și să garanteze că în cazul conectării datelor deschise în procesul de reutilizare comercială se aplică același standard de protecție a datelor și a sferei private ca și în sectorul public.

Raportor

dna Anne KARJALAINEN (FI-PSE), membră a Consiliului local al orașului Kerava

Documente de referință

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public

COM(2011) 877 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor „Datele deschise – Un motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente”

COM(2011) 882 final

1.

salută inițiativa Comisiei de a revizui Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (ISP) și comunicarea aferentă privind datele deschise, întrucât au potențialul de a deveni instrumente valoroase pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice și ar putea contribui la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea serviciilor publice (1);

2.

observă că obiectivul Directivei ISP actuale, care a fost adoptată în 2003, este de a facilita reutilizarea comercială a informațiilor din sectorul public în întreaga Uniune, prin armonizarea condițiilor de bază pentru facilitarea reutilizării. Directiva ISP conține, de asemenea, dispoziții privind nediscriminarea, taxarea, acordurile exclusive, transparența, acordarea de licențe și instrumentele practice menite să faciliteze descoperirea și reutilizarea documentelor publice. Orașele și regiunile sunt simultan actori și furnizori în raport cu aceste documente;

3.

subliniază faptul că în comunicarea sa din 2011 privind datele deschise, Comisia observă că, în ciuda progreselor realizate, rămân încă o serie de bariere în calea utilizării informațiilor din sectorul public, cum ar fi incapacitatea de a sesiza potențialul economic al acestora, lipsa de informații privind ISP disponibile, aspectele tehnice și practice care împiedică reutilizarea;

4.

observă că revizuirea directivei face parte din Agenda digitală pentru Europa, care la rândul său este parte a Strategiei Europa 2020, al cărei scop este de a transforma Europa „într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială” (2);

5.

subliniază că, în viitorul apropiat, cea mai mare provocare cu care se va confrunta Europa va fi de a genera creștere economică promovând totodată dezvoltarea durabilă. Între aceste obiective există o opoziție pe care Strategia Europa 2020 o abordează prin definirea dezvoltării durabile ca prioritate de vârf. Dezvoltarea durabilă înseamnă dezvoltarea care satisface nevoile societății moderne fără a face compromisuri ale căror costuri vor fi suportate de generațiile viitoare. Economia digitală are cel mai mare potențial de a genera creștere durabilă (3);

6.

a subliniat importanța reutilizării informațiilor din sectorul public, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale, și a investițiilor în cercetare în vederea sprijinirii unor activități specifice și a dezvoltării unor viitoare aplicații care să sporească valoarea domeniului TIC (4);

7.

a subliniat importanța existenței unor norme și practici comune care să guverneze reutilizarea și exploatarea informațiilor din sectorul public pentru a asigura aplicarea acelorași condiții de bază tuturor actorilor de pe piața europeană a informației, o mai mare transparență a condițiilor de reutilizare a acestor informații și eliminarea denaturărilor pieței interne (5);

8.

observă că autoritățile locale și regionale fac parte din grupurile-țintă principale ale măsurilor din cadrul Agendei digitale, care includ revizuirea Directivei ISP și Comunicarea pe tema „Datele deschise”, și că ele joacă un rol deosebit de important în asigurarea punerii în aplicare a acesteia (6);

9.

observă că organismele publice produc, colectează și păstrează o cantitate mare de informații și conținuturi. Informațiile din sectorul public constituie o materie primă importantă pentru produsele și serviciile cu conținut digital, iar potențialul lor semnificativ nu fost încă complet exploatat în Uniunea Europeană;

10.

subliniază faptul că, pentru a dezvolta o piață pentru reutilizarea ISP, este necesar să se revizuiască acordurile exclusive dintre organismele din sectorul public și societățile private și să se pună în aplicare politici care să implementeze modele de acordare de licențe și de taxare în vederea facilitării și optimizării reutilizării ISP, garantând finanțarea conservării și actualizării documentelor. De asemenea, este important să se examineze și să se clarifice în ce fel ar putea fi organizate mecanismele utilizate deja frecvent în gestionarea datelor cu caracter public, astfel încât să existe cât mai multe puncte în comun pentru a beneficia de un nivel înalt de sinergie (7);

11.

consideră că este important să se determine o modalitate de măsurare obiectivă a valorii economice a informației, dată fiind natura sa publică și legătura cu autoritățile publice (8);

12.

subliniază că întregul potențial al reutilizării informațiilor din sectorul public (ISP) poate fi exploatat prin implicarea într-o mai mare măsură a autorităților locale și regionale, ceea ce ar putea contribui în mod semnificativ la promovarea reutilizării ISP, îmbunătățindu-se astfel condițiile pentru întreprinderi și creându-se locuri de muncă (9);

13.

încurajează factorii de decizie politică de la nivel local și regional să analizeze modalitățile prin care autoritățile locale și regionale pot promova datele publice deschise și reutilizarea informației;

14.

consideră important ca reutilizarea datelor din sectorul public să respecte pe deplin legislația națională și cea a UE privind protecția vieții private. Utilizarea datelor deschise trebuie, de asemenea, să respecte drepturile de proprietate intelectuală ale părților terțe și să garanteze că în cazul conectării datelor deschise în procesul de reutilizare comercială se aplică același standard de protecție a datelor și a sferei private ca și în sectorul public;

15.

a subliniat necesitatea implicării autorităților locale și regionale într-o amplă colaborare în vederea îmbunătățirii interoperabilității sistemelor de administrație publică și a eficacității serviciilor publice (10);

16.

observă că strategia revizuită a Comisiei pentru datele publice deschise se bazează pe trei axe politice care se întăresc reciproc:

17.

observă că revizuirile directivei introduc principiul conform căruia toate informațiile publice care nu fac în mod explicit obiectul uneia din excepții sunt reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale;

18.

subliniază că propunerea, care extinde sfera de aplicare a directivei pentru a include biblioteci (inclusiv biblioteci universitare), arhive și muzee, ar trebui să țină seama de rolul special al acestor instituții, al căror fond este destinat utilizării de către publicul larg; subliniază că extinderea domeniului de aplicare a directivei ar trebui să reducă la minimum eventualele efecte financiare și să nu impună unor astfel de instituții o sarcină administrativă considerabilă și costuri suplimentare ridicate; subliniază că, deși instituțiile culturale nu ar trebui forțate să digitalizeze, metoda propusă de stabilire a taxelor care depășesc costurile marginale nu ar trebui să submineze eforturile de digitalizare și de arhivare pe termen lung ale organismelor menționate mai sus prin costuri ridicate de digitalizare și stocare de date, precum și prin reducerea posibilităților de câștig;

19.

subliniază că propunerea limitează, de asemenea, taxa care poate fi percepută pentru informațiile din sectorul public, valoarea sa neputând depăși valoarea costurilor marginale ale producerii și diseminării acestora, cu excepția cazurilor speciale în care organismul din sectorul public acoperă o parte semnificativă a fondurilor referitoare la îndeplinirea îndatoririlor sale publice din exploatarea drepturilor sale de proprietate intelectuală; propune ca și la stabilirea taxei să se poată ține seama în general de costurile impuse de respectarea cerințelor Directivei privind ISP;

20.

observă că propunerea prevede ca statele membre să organizeze supravegherea de către autorități independente a chestiunilor privitoare la reutilizarea informațiilor din sectorul public; consideră însă că acest lucru nu este necesar în cazul în care în statele membre există deja mecanisme suficiente care asigură supravegherea sectorului public. Statele membre trebuie să prezinte un raport anual Comisiei cu privire la situația reutilizării informațiilor din sectorul public și la procedurile și măsurile de garantare a acesteia;

21.

ia notă de intenția Comisiei de a colabora cu statele membre, cu organismele din sectorul public și cu organismele regionale de agregare a datelor, pentru a crea un portal paneuropean de date, care să ofere acces direct la o serie de seturi de date din întreaga UE, inclusiv la datele disponibile prin portalul Comisiei;

22.

solicită Comisiei să sprijine măsurile de promovare a datelor publice deschise în programele sale de finanțare, ținând seama de autoritățile locale și regionale;

23.

îndeamnă organismele publice să publice datele într-un format prelucrabil automat, însă observă că directiva nu va impune convertirea tuturor datelor într-un astfel de format; acest lucru ar trebui stabilit clar și în considerentele directivei;

24.

consideră că reutilizarea informațiilor din sectorul public este benefică pentru societate în ansamblul său. Dezvoltarea de noi practici care să utilizeze datele deschise conectate reprezintă un pas înainte către procese de servicii centrate pe utilizator. Alte beneficii pot apărea sub forma unor servicii inovatoare, a unor noi modele de afaceri și a îmbunătățirii eficienței sectorului public (11);

25.

observă că, potrivit studiilor Comisiei, accesul direct la datele din sectorul public stimulează creșterea economică și creează noi oportunități de afaceri, inclusiv pentru întreprinderile mici, indiferent de locul în care se situează acestea. În acest sens, trebuie susținute în special IMM-urile în participarea lor la reutilizare și trebuie asigurată refinanțarea necesară pentru producerea, stocarea și actualizarea documentelor din sectorul public;

26.

observă că reutilizarea informațiilor publice și importanța datelor deschise pentru întreprinderi pot avea un impact pozitiv asupra dezvoltării unor întregi regiuni;

27.

observă că studiile realizate de Comisie și alte studii internaționale sprijină ideea că beneficiile sociale și macroeconomice ale punerii la dispoziție a resurselor de date publice în scopul reutilizării sunt, conform unor estimări conservatoare, considerabil mai mari decât pierderea unor venituri viitoare din vânzări. Totuși, s-ar putea să fie nevoie de măsuri (de sprijin) specifice din partea Uniunii Europene pentru a face față costurilor suplimentare cauzate de respectarea cerințelor ISP, combinate cu venituri reduse, în contextul obiectivelor bugetare rigide din prezent și din viitorul apropiat;

28.

subliniază faptul că valoarea economică a informațiilor depinde de conținutul acestora. Beneficiile economice și noile inovații sunt generate în special prin combinarea informațiilor, de exemplu a informațiilor geografice și a informațiilor privind serviciile;

29.

observă faptul că deschiderea ISP pentru reutilizare va avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra transparenței, eficienței și responsabilității autorităților publice și va contribui la consolidarea autonomiei cetățenilor și la promovarea democrației. În plus, informațiile vor fi verificabile și transparente;

30.

subliniază faptul că datele publice deschise îmbunătățesc cunoștințele pe care se bazează procesul decizional și calitatea acestuia, de exemplu procesul decizional bazat pe informații în domeniul transportului, al amenajării teritoriului și al schimbărilor climatice;

31.

observă că resursele de date publice deschise și externalizarea în masă (crowd-sourcing) oferă o oportunitate semnificativă pentru mass-media locală de a prezenta procesul decizional local într-un mod inteligibil și interesant;

32.

subliniază că datele publice deschise permit furnizarea de servicii electronice publice mai ieftine și implică stocarea unui număr mai mic de informații duplicate;

33.

subliniază că deschiderea amplă a datelor publice în vederea reutilizării nu doar generează o nouă activitate de afaceri, ci și oferă autorităților publice ocazia de a-și dezvolta propriile sisteme și procese, precum și de a dezvolta interfețe între aceste sisteme;

34.

observă că multe produse și servicii bazate pe informațiile din sectorul public au un caracter transfrontalier și consideră că ar trebui să se faciliteze furnizarea de către întreprinderi a acestor servicii în întreaga UE;

35.

subliniază faptul că datele publice deschise contribuie la îmbunătățirea condițiilor pentru o piață internă digitală eficientă, în care consumatorii să poată beneficia de un acces flexibil, sigur și ușor la conținut și servicii digitale legale (12);

36.

observă că cetățenii europeni – atât în calitate de consumatori și întreprinzători, cât și de lucrători în sectoarele creative și în sectorul informației – beneficiază de dezvoltarea pieței interne digitale și de serviciile și produsele informatice pe care le facilitează datele publice deschise (13);

37.

subliniază că operatorii locali din sectorul public nu au adesea suficiente resurse, cunoștințe sau fonduri pentru a dezvolta inovații orientate către utilizatori în domeniul serviciilor. Prin urmare, operatorii locali și regionali ar trebui sprijiniți și încurajați să optimizeze resursele de date din sectorul public deschise pentru reutilizare pentru dezvoltatori și întreprinderi, în special pentru IMM-uri, oferind astfel noi oportunități de afaceri și creând locuri de muncă și eventual producând totodată servicii digitale complet noi, de care ar putea eventual profita și sectorul public local și regional;

38.

observă că asigurarea furnizării de resurse naturale și reducerea amprentei de carbon sunt aspecte esențiale ale dezvoltării durabile, însă limitează creșterea bazată pe producție. Prin urmare, creșterea economică a Europei ar trebui să aibă o altă bază decât creșterea producției de bunuri de consum. Produsele și serviciile care pot fi realizate și vândute digital pot fi utilizate pentru a genera creștere, cu o exploatare redusă a resurselor naturale; Comitetul subliniază însă că extinderea proceselor digitale cauzează – nu în ultimul rând și din cauza cererii de produse și servicii care anterior nu erau solicitate – creșterea consumului de energie și de resurse necesare pentru producția de suporturi digitale;

39.

observă că datele publice deschise creează noi modalități de dezvoltare a activității antreprenoriale inovatoare în domeniul digital. În măsura în care informațiile autorităților publice sunt puse la dispoziție pe scară din ce în ce mai largă pentru a fi reutilizate în format prelucrabil automat, întreprinderile pot dezvolta și oferi noi tipuri de servicii care utilizează acele informații. Interfețele de servicii informaționale și verificarea automată a datelor reduc munca de stocare manuală a datelor și de corectare;

40.

subliniază faptul că datele publice deschise pot genera inovare nu doar din partea întreprinderilor, ci și a autorităților publice și a institutelor de cercetare, a sectorului terțiar și a persoanelor individuale;

41.

subliniază că utilizarea informației pe scară mai largă produce sinergii și efecte multiplicatoare economice și sociale, de exemplu prin creșterea numărului de surse de date disponibile în cercetare și educație;

42.

observă că datele publice deschise pentru reutilizare sunt avantajoase pentru turism, facilitând furnizarea unor servicii și informații specifice fiecărei destinații, în limba maternă a turiștilor;

43.

observă că refolosirea informațiilor disponibile ajută la îmbunătățirea capacității TIC de a spori eficiența energetică, deci competitivitatea Uniunii Europene, și de a mări numărul oportunităților de afaceri la nivel local și regional (14);

44.

evidențiază faptul că oportunitățile de inovare oferite de datele publice deschise ar trebui de asemenea luate în considerare la implementarea programului-cadru al UE Orizont 2020;

45.

salută faptul că, în perioada 2014-2020, finanțarea infrastructurii serviciului electronic european pentru date publice va proveni din mecanismul Conectarea Europei. La alocarea fondurilor este important să se țină seama de nevoile autorităților locale și regionale și de provocările care apar odată cu deschiderea resurselor de date în vederea reutilizării lor;

46.

consideră că, în cazul în care organismele din sectorul public acoperă o proporție substanțială a costurilor de operare aferente executării sarcinilor lor de serviciu public cu sume provenite din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală, este important să li se permită perceperea unei taxe pe reutilizarea documentelor în valoare mai mare decât costurile marginale;

47.

observă că autoritățile locale și regionale încă se confruntă cu probleme legate de accesarea, colectarea, procesarea și reutilizarea datelor produse de autoritățile naționale. Autoritățile locale, regionale și naționale ar trebui să coopereze mai strâns, astfel încât resursele de date publice deschise să poată fi folosite eficient;

48.

consideră că o atenție deosebită ar trebui acordată tipurilor de obstacole și probleme întâlnite de autoritățile locale și regionale și de dezvoltatori în utilizarea informațiilor din sectorul public, precum și măsurilor întreprinse pentru rezolvarea acestora. De asemenea, este important ca documentele să fie puse la dispoziție într-un format prelucrabil automat și împreună cu metadatele aferente doar în măsura în care acest lucru este posibil și util;

49.

subliniază că tehnologia necesară pentru deschiderea datelor publice este deja într-un stadiu avansat de dezvoltare, dar că la nivel local și regional s-ar putea dovedi că nu este suficient de bine stăpânită și că nu există instrumentele necesare pentru a găsi informațiile disponibile pentru reutilizare. De asemenea, lipsesc competențele necesare, ceea ce înseamnă că datele publice deschise nu sunt utilizate destul de eficient în serviciile furnizate publicului larg;

50.

observă că autoritățile locale și regionale, în special primăriile mici, nu au neapărat resursele sau capacitatea de a implementa măsuri pe scară largă pentru a asigura accesul la date și necesită ajutor cu privire la această sarcină (orientări și recomandări, infrastructură tehnică de reproducere, cataloage comune de date, finanțare etc.);

51.

observă că dacă datele publice deschise sunt complet descentralizate, fără nici o gestiune centrală, este mai dificil pentru dezvoltatori și întreprinderi să creeze aplicații pe baza lor;

52.

observă că, dată fiind diversitatea actorilor locali și regionali în Europa, s-ar putea dovedi dificil pentru dezvoltatori să creeze platforme tehnice și aplicații reproductibile și recomandă organizarea unor proiecte la scară europeană, în care aplicațiile să fie create și conduse în mod coordonat. Un astfel de exemplu este proiectul CitySDK, în care mai multe orașe europene cooperează în vederea creării de aplicații și își împărtășesc experiențele;

53.

subliniază că, odată stabilite și asimilate fundațiile datelor publice deschise, întreținerea lor nu va necesita la fel de multe resurse ca în timpul etapei de studiu. Ar trebui organizate cursuri de formare pe tema datelor publice deschise pentru angajații autorităților locale și regionale, consolidând astfel înțelegerea importanței acestor date în organismele respective;

54.

observă că nu este suficient să se ofere acces la date pentru factorii de decizie și cetățeni, deoarece sunt necesare competențe specifice pentru utilizarea informațiilor. Gestiunea datelor și competențele analitice sunt subiecte care ar trebui predate la cursuri și în sistemele de formare continuă la diferite niveluri;

55.

atrage în mod deosebit atenția asupra faptului că propunerea de directivă ar trebui să nu afecteze activitatea principală a bibliotecilor, arhivelor și muzeelor în mediul digital. Propunerea nu ar trebui să conducă la situații în care capacitatea unui organism public de a-și gestiona activitatea de bază să fie subminată din cauză că directiva reduce semnificativ opțiunile de dezvoltare a unor activități viabile din punct de vedere financiar prin utilizarea colecțiilor de date în cooperare cu operatori din sectorul public și cel privat. Mai ales în ceea ce privește acordurile contractuale, de exemplu pentru un proiect de digitalizare pe scară mare, ar trebui avută în vedere posibilitatea de a se acorda drepturi de exclusivitate pentru o perioadă tranzitorie, dacă acest lucru se dovedește necesar pentru prestarea unui serviciu de interes public;

56.

consideră că ar trebui să se acorde o atenție specială logisticii necesare pentru a manipula cantitățile mari de date care vor fi utilizate de aplicațiile dezvoltate și utilizate de administrațiile publice;

57.

observă că există diferite niveluri de disponibilitate a informațiilor publice, iar datele a căror accesibilitate promovează transparența socială (de exemplu informațiile personale cu caracter fiscal) pot crea, dacă pot fi accesate la cerere, o problemă de protecție a vieții private, în cazul în care ar fi publicate în urma reutilizării ca date publice deschise;

58.

consideră că respectarea cerințelor privind securitatea la fiecare nivel este de o importanță crucială în vederea asigurării nivelurilor optime de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal și a prevenirii oricărui tip de urmărire neautorizată a informațiilor personale și a creării de profiluri, incluzând preferințele în materie de cumpărături, starea sănătății, fișele medicale etc. Protecția confidențialității ar trebui privită de asemenea din perspectiva modului în care date din fișiere diferite pot fi automat reunite pentru a crea profiluri individuale amănunțite;

59.

observă că accesul la datele care conțin informații personale, inclusiv pentru utilizarea în cercetare și dezvoltare (de exemplu în cercetarea medicală) este condiționat de eliminarea datelor care permit identificarea personală și de stabilirea unor măsuri care să împiedice realizarea unor astfel de conexiuni. Autoritățile care gestionează baze de date ar trebui încurajate să anonimizeze datele. Datele anonimizate pot fi folosite și în dezvoltarea serviciilor, atât în sectorul public, cât și în cel privat, în măsura în care se exclude posibilitatea de a crea o referință suficientă privitoare la persoane prin conectarea acestor date anonimizate cu alte date, caz în care trebuie asigurată protecția. Costurile anonimizării pot fi luate în considerare la stabilirea tarifelor de utilizare;

60.

observă că metadatele constituie un aspect important al reutilizării informațiilor și că publicarea metadatelor într-un format standardizat ar îmbunătăți considerabil schimbul transfrontalier de informații. Comisia ar trebui să elaboreze o recomandare pentru un model standardizat de metadate și să se orienteze după standardele existente (printre altele, standardele privind metadatele din Directiva INSPIRE);

61.

atrage atenția asupra faptului că propunerea de directivă nu trebuie să influențeze modul în care sunt percepute sarcinile centrale ale autorităților locale, regionale și naționale;

62.

consideră necesar să se protejeze la toate nivelurile interesele publice care necesită protecție. Trebuie împiedicată orice utilizare care periclitează interesele publice;

63.

consideră că acțiunile propuse în propunerea de directivă nu par, ca atare, să ridice nici un fel de probleme de respectare a principiilor subsidiarității și proporționalității. Pentru a evita eventualul risc de încălcare a acestor principii, autoritățile locale și regionale ar trebui consultate în mod sistematic cu privire la conceperea, aplicarea și gestionarea măsurilor menite să stimuleze reutilizarea informațiilor din sectorul public în vederea promovării creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

64.

crede că este deosebit de important ca în coordonarea acțiunilor Uniunii Europene, statelor membre și autorităților locale și regionale să se aplice principiul subsidiarității, ceea ce ar conduce la partajarea responsabilității între diferitele niveluri de guvernanță implicate, susținută de toate sursele de legitimitate democratică și de natura reprezentativă a diferiților actori implicați, astfel cum se afirmă în Cartea albă a CoR privind guvernanța pe mai multe niveluri (15);

65.

observă că scopul propunerii de modificare a directivei nu este de a decide ce documente din statele membre ar trebui să fie publice. Legislația care organizează accesul publicului la informații rămâne în competența exclusivă a statelor membre. Dispozițiile revizuite se aplică reutilizării documentelor în cazul în care acestea sunt în general accesibile, inclusiv în temeiul normelor naționale în materie de acces. În acest context trebuie totuși să se solicite definirea noțiunii de „documente publice în general accesibile”, aceasta trebuind să includă doar acele documente în legătură cu care sistemul juridic al unui stat membru prevede un drept de acces;

66.

consideră că este important ca publicul și întreprinderile să dispună de proceduri clare în ceea ce privește plângerile și căile de atac privitoare la neregulile apărute în refolosirea informațiilor;

67.

observă că îmbunătățirile și deschiderea accesului la informațiile publice în vederea reutilizării ar trebui bine planificate, întemeiate pe rezultatele studiilor, pe experiența acumulată și pe bunele practici;

68.

recunoaște că până în prezent serviciile publice online au constat, într-o măsură prea mare, doar în transpunerea formalităților administrative de pe suport de hârtie pe unul digital. UE și statele membre trebuie să se comporte ca deschizători de drumuri, conducând, în strânsă colaborare cu autoritățile locale și regionale, eforturile de la nivel european și național de realizare a unor schimbări mai importante în procedurile și structurile guvernamentale, utilizând TIC, inclusiv datele deschise, pentru a îmbunătăți conținutul, calitatea și productivitatea muncii și eficiența autorităților publice și a reduce birocrația în favoarea publicului larg și a întreprinderilor;

69.

Comisia ar trebui să promoveze datele publice deschise prin intermediul orientărilor tehnice și al recomandărilor, publicând un catalog de date comun și introducând o licență comună de date deschise.