27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/114

—

constată că o concentrare tematică excesivă limitează alegerile strategice și se pronunță în favoarea unei flexibilități sporite pentru consolidarea în continuare a competitivității regiunilor;

—

solicită Comisiei Europene o fixare mai puțin rigidă a conținutului și domeniului de aplicare a diferitelor priorități de investiție, în consultare cu statele membre și regiunile, într-o examinare caz cu caz;

—

salută propunerea unor indicatori comuni, dar consideră că aceștia mai necesită îmbunătățiri

—

consideră că fondurile FEDER trebuie să fie utilizabile în principiu în mod flexibil și fără privilegierea sau discriminarea anumitor tipuri de regiuni, luând în considerare toate tipurile de regiuni urbane, rurale și funcționale;

—

propune să fie garantată o mai bună legătură între Horizon 2020 și fondurile structurale, prin crearea unor interfețe și puncte de contact în cadrul ambelor programe;

—

subliniază importanța elaborării unei liste a orașelor în care trebuie puse în aplicare acțiuni în favoarea dezvoltării urbane durabile, listă care ar putea avea un caracter indicativ și care să fie rezultatul unei discuții în parteneriat cu autoritățile locale și regionale competente, elaborată în baza unei invitații de depunere a candidaturii. Regiunile trebuie să poată acorda sprijin în mod flexibil, pentru a răspunde necesităților regionale și locale;

—

atrage atenția asupra faptului că orice cotă a fondurilor FEDER prevăzută într-un stat membru pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale în general trebuie să fie rezultatul planificării programelor operaționale;

—

scoate în evidență rolul programului URBACT și solicită Comisiei Europene să justifice valoarea adăugată a platformei de dezvoltare urbană propuse;

—

propune Comisiei Europene o cooperare strânsă pentru a consolida astfel dialogul politic cu privire la conceptele de dezvoltare urbană și cooperarea între teritoriile urbane și rurale în Europa;

—

solicită ca programele operaționale să țină seama într-o mai mare măsură de provocările cu care se confruntă regiunile cu handicap natural sau demografic, în conformitate cu articolul 111 din propunerea de regulament general.

Raportor

Michael SCHNEIDER (DE-PPE), secretar de stat, reprezentantul landului Saxonia-Anhalt pe lângă guvernul federal

Document de referință

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

COM(2011) 614 final

1.

salută propunerea Comisiei, pe care o consideră o bază solidă pentru continuarea negocierilor privind viitoarea configurare a finanțării prin intermediul FEDER în Europa;

2.

estimează că mai sunt necesare modificări, în special pentru a răspunde preocupărilor autorităților locale și regionale din Uniunea Europeană;

3.

reamintește în acest context de avizul Comitetului Regiunilor cu privire la regulamentul privind cadrul strategic comun (1) și de alte avize anterioare privind viitoarea configurare a politicii de coeziune după 2013 (2);

4.

subliniază misiunea încredințată FEDER, așa cum este ea definită la articolul 2, care constă în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin corectarea dezechilibrelor între regiuni; constată că viitoarea configurare a finanțării prin FEDER trebuie să continue să se orienteze în funcție de acest obiectiv. În același timp, Comitetul atrage însă atenția asupra faptului că, în conformitate cu articolul 174 din TFUE, coroborat cu articolul 176 din TFUE, FEDER are sarcina de a contribui la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor celor mai defavorizate. Printre aceste regiuni ar trebui să se acorde o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase;

5.

subliniază de asemenea că sprijinul financiar al FEDER ar trebui să vizeze cu prioritate misiunea acestuia de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, acordând atenția cuvenită situației specifice și unice a regiunilor ultraperiferice, menționată la articolul 349 din TFUE;

6.

consideră că domeniile de aplicare ale FEDER, definite la , sunt, în principiu, potrivite pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială, a corecta dezechilibrele regionale și a urmări în același timp obiectivele Strategiei Europa 2020. În același timp dorește să semnaleze faptul că și în regiunile mai bine dezvoltate pot fi necesare investiții în infrastructuri care pun la dispoziția cetățenilor servicii de bază în domeniile protecției mediului, transporturilor și tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), pentru a compensa dezvoltarea eterogenă în interiorul acestor regiuni;

7.

solicită, prin urmare, fără a aduce atingere mecanismului „Conectarea Europei”, o concretizare și flexibilizare a principiului excluderii de la finanțarea FEDER a infrastructurilor, în dialog cu statele membre și regiunile. În acest sens, este important să se țină seama de structura de producție a fiecărei regiuni;

8.

salută menționarea competitivității IMM-urilor pe lista instrumentelor prioritare (articolul 5 din proiectul de regulament privind FEDER) și subliniază că aceasta reprezintă o miză importantă în perioade de criză, când IMM-urile se confruntă cu dificultăți deosebite în ceea ce privește accesul la finanțare și investițiile, în timp ce rolul lor sub aspectul ocupării forței de muncă și al inovării este absolut esențial pentru coeziune și redresarea economică. Pe de altă parte, subliniază faptul că și în viitor trebuie să rămână posibilă acordarea de ajutoare pentru investiții marilor întreprinderi. Aceste întreprinderi au un rol important în ceea ce privește politica structurală, de exemplu ca parteneri la dezvoltarea clusterelor industriale, pentru îndeplinirea obiectivelor inițiativei emblematice „O politică industrială adaptată erei globalizării” și, nu în ultimul rând, în calitate de contractanți pentru IMM-uri;

9.

consideră că în principiu este necesară clarificarea relației dintre domeniile de intervenție de la articolul (3) și prioritățile de investiție enumerate la articolul (5) și solicită o clarificare în acest sens;

10.

este convins că, în condițiile restricțiilor cu care se confruntă bugetele publice, inițiativelor private le-ar putea reveni un rol mai important în viitor. Prin urmare, consideră că domeniul de aplicare al FEDER ar trebui să permită finanțarea instituțiilor publice și private de cercetare și inovare; subliniază importanța încurajării în continuare a activităților comune de cercetare la nivel european ale întreprinderilor private, universităților și centrelor de cercetare;

11.

consideră că constituirea de rețele, cooperarea și schimbul de experiență între regiuni, orașe și principalii actori sociali, economici și de mediu, prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (d) punctul (iv), presupune și implicarea actorilor din știință și cercetare și solicită o clarificare în acest sens;

12.

sprijină în principiu concentrarea finanțării pe obiective tematice clare. Consideră însă că programele operaționale regionale reprezintă nivelul adecvat la care trebuie să aibă loc această concentrare. De aceea respinge alocarea centrală a unor cote și procentaje pentru anumite fonduri sau priorități de investiție. Concentrarea tematică, prevăzută la , trebuie să aibă loc în parteneriat, conform principiului subsidiarității. Contractul de parteneriat între statul membru și Comisia Europeană trebuie să se bazeze pe acordurile încheiate între statul membru și autoritățile locale și regionale. În cadrul procesului de programare, statele membre, regiunile și autoritățile locale trebuie să dispună de posibilitatea de a-și formula în mod autonom, în cadrul domeniilor lor de competență, strategiile teritoriale de dezvoltare și de a-și stabili și justifica prioritățile individuale atât în funcție de obiectivele Strategiei Europa 2020, cât și de propriile lor necesități de politică regională;

13.

prin urmare, se opune concentrării restrictive a fondurilor FEDER pe obiectivele tematice „consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării”, „îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” și „sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele”, mai ales în cazul regiunilor al căror PIB pe cap de locuitor pentru perioada 2007-2013 reprezenta mai puțin de 75 % din PIB-ul mediu din UE-25 pentru perioada de referință;

14.

atrage atenția că o concentrare doar pe aceste trei obiective limitează nu numai posibilitățile FEDER de a sprijini în mod cuprinzător creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ci și capacitatea sa de a contribui la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană. Trebuie reamintit că, așa cum prevede articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, obiectivul FEDER este de a contribui la corectarea principalelor dezechilibre regionale din interiorul Uniunii. Prin urmare, deși utilizarea FEDER pentru a impulsiona Strategia Europa 2020 este adecvată, aceasta nu trebuie să implice diminuarea obiectivului principal de reducere a disparităților regionale. De asemenea, concentrarea pe aceste trei obiective reduce capacitatea statelor membre și a regiunilor de a se conforma pe deplin dispozițiilor articolului 7 (Promovarea egalității) și ale articolului 8 (Dezvoltarea durabilă și schimbările climatice), dat fiind că obiectivele tematice limitate nu permit acest lucru. Totodată, concentrarea excesivă limitează alegerile strategice, care sunt supuse unei evaluări ex-ante, și devalorizează această evaluare. Punerea în practică a unor programe complexe de sprijinire a dezvoltării durabile și integrate a economiei regionale presupune mai multă flexibilitate la fața locului și este indispensabilă pentru consolidarea în continuare a competitivității regiunilor;

15.

își reiterează dezaprobarea față de fixarea rigidă a cheltuielilor pentru anumite obiective tematice individuale sau grupate. Diferențele considerabile între regiuni în ceea ce privește potențialul și necesitățile, existente inclusiv în interiorul acelorași categorii de regiuni, sunt greu de conciliat cu ponderarea nediferențiată a obiectivelor tematice. Valoarea adăugată a politicii de coeziune, care constă în configurarea pe măsură a strategiilor de dezvoltare regională și teritorială, este anihilată prin definirea unor cote de cheltuieli fixate la nivel central;

16.

constată că prioritățile de investiții , propuse la , pe care FEDER urmează să le sprijine în cadrul diferitelor obiective tematice, acoperă domenii importante ale posibilităților de finanțare ale fondului. Este însă de neînțeles de ce anumite investiții, de exemplu cele destinate transferului fluxurilor de transport, care vin în mod clar în sprijinul Strategiei Europa 2020, nu sunt considerate investiții prioritare de către Comisia Europeană;

17.

salută acordarea de prioritate investițiilor menite să sprijine „tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon” și dorește să sublinieze importanța acesteia pentru viitorul Europei. CoR dorește însă ca valoarea procentuală din fondul FEDER care va fi dedicată acestui obiectiv, așa cum propune Comisia, să fie stabilită în acordurile de parteneriat încheiate între Comisie, statul membru respectiv, nivelul regional și local. În acest mod, o cotă adaptată corespunzător din fondurile FEDER poate fi folosită pentru statul membru și regiunea respectivă;

18.

consideră că, în acest domeniu, este nevoie de măsuri mai ales cu privire la investițiile prioritare din cadrul obiectivului tematic „Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor”. Având în vedere importanța acestui obiectiv pentru creștere și ocuparea forței de muncă în Europa și existența unui spectru deosebit de larg de posibilități de susținere cu un mare potențial de succes, se recomandă o extindere considerabilă a investițiilor prioritare tocmai în acest domeniu. În opinia Comitetului Regiunilor, se impune în special o sprijinire a investițiilor productive care, prin crearea, extinderea sau diversificarea întreprinderilor sau prin modificarea fundamentală a procedeelor de fabricație pentru produse și servicii, contribuie la crearea și păstrarea pe termen lung a locurilor de muncă. Asemenea investiții în beneficiul întreprinderilor reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru succesul schimbărilor structurale necesare în Europa și pentru realizarea obiectivelor de creștere și ocupare a forței de muncă. Limitarea finanțării prin FEDER a investițiilor dedicate întreprinderilor la acele investiții legate de crearea de noi întreprinderi, așa cum se pare că intenționează Comisia Europeană, nu răspunde necesităților regiunilor și Europei în materie de dezvoltare;

19.

solicită, de asemenea, ca sprijinirea investițiilor în infrastructurile relevante pentru activitatea economică, în dezvoltarea infrastructuri turistice, în dezvoltarea infrastructurii de formare și perfecționare profesională și în incubatoarele de afaceri din toate regiunile să intre în categoria acelor investiții prioritare ale FEDER care să beneficieze de atenție specială în cadrul concentrării tematice care va trebui realizată cu prilejul elaborării programelor operaționale;

20.

prin urmare, solicită Comisiei Europene să flexibilizeze conținutul și volumul diferitelor investiții prioritare, în dialog cu statele membre și regiunile, de la caz la caz. În schimb, prioritățile FEDER nu ar trebui stabilite pentru fiecare stat membru în parte, ci fiecare program operațional ar trebui să poată stabili prioritățile relevante.

21.

salută indicatorii comuni pentru măsurarea rezultatelor sprijinului FEDER în cadrul obiectivului „Investițiile pentru creștere economică și ocupare a forței de muncă”, propuși la . În anumite cazuri mai există însă o nevoie de optimizare. De exemplu, numărul de produse noi care ajung pe piață în urma unor proiecte de cercetare și dezvoltare nu se lasă măsurat decât cu greu și cu un decalaj de timp considerabil. Acest indicator este la fel de inadecvat pentru evaluarea performanțelor la nivel european ca și indicatorul „reducerea estimată a scurgerilor din rețeaua de distribuție a apei”;

22.

invită Comisia Europeană să reexamineze, în parteneriat cu statele membre și regiunile, cei 43 de indicatori comuni cu privire la semnificația, claritatea și în special aplicabilitatea lor și să simplifice acești indicatori, acolo unde este cazul. Ar trebui să se poată alege numai acei indicatori care corespund priorităților fiecărui program operațional. În schimb, autoritățile de gestionare și beneficiarii nu pot fi trași la răspundere pentru rezultate nesatisfăcătoare în măsura în care nu sunt direct responsabili pentru aceste rezultate.

23.

salută faptul că FEDER va putea sprijini, între altele, și măsuri cuprinzătoare de dezvoltare urbană durabilă pentru a aborda provocări economice, sociale, climatice și de mediu care afectează zonele urbane și, în consecință, este de acord cu intenția Comisiei Europene de a consolida dimensiunea urbană în următoarea perioadă de programare;

24.

consideră însă că fondurile FEDER trebuie să fie utilizabile în principiu în mod flexibil și fără privilegierea sau discriminarea anumitor tipuri de regiuni, pentru a evita în special riscul excluderii de la beneficiile FEDER a zonelor periurbane sau a celor funcționale. Deciziile cu privire la concentrarea teritorială a fondurilor FEDER pe diferite tipuri de zone ar trebui luate în cadrul procesului de programare, prevăzut a fi pus în practică în parteneriat cu autoritățile locale și regionale;

25.

propune să se asigure o legătură mai bună între programul Orizont 2010 și fondurile structurale prin asigurarea unor interfețe și a unor puncte de conexiune în ambele programe. Până în prezent nu a fost posibilă susținerea unor proiecte integrate prin programul european de cercetare și fondurile structurale. O legătură mai strânsă între cele două programe ar spori sinergiile și ar contribui la consolidarea bazei de cunoaștere în toate regiunile și, în consecință, caracterul complementar al programului Orizont 2020 și al fondurilor structurale ar trebui de asemenea reflectat în mod corespunzător în programele operaționale și în strategiile în materie de cercetare, inovare și specializare inteligentă;

26.

în legătură cu obligația statelor membre, prevăzută la articolul 7, de a stabili în prealabil o listă a orașelor în care trebuie puse în aplicare acțiuni în favoarea dezvoltării urbane durabile atrage atenția asupra faptului că această listă ar trebui să aibă un caracter strict indicativ. Ea ar putea fi rezultatul unei discuții în parteneriat cu autoritățile locale și regionale competente realizate pe baza unei cereri de candidaturi, deschisă tuturor orașelor din fiecare stat membru. Această dezvoltare ar trebui să fie a priori deschisă tuturor orașelor din regiunea acoperită de respectivul program, inclusiv celor de mărime mică și medie. Regiunile trebuie să poată acorda sprijin în mod flexibil, în baza programelor operaționale și a cadrului financiar disponibil, pentru a răspunde necesităților regionale și locale;

27.

menționează că orice cotă a fondurilor FEDER prevăzută într-un stat membru pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale în general ar trebui să fie rezultatul planificării programelor operaționale. Subliniază că fiecare stat membru va putea mări această cotă, pentru a păstra astfel posibilitatea de a recurge la o gamă amplă de măsuri de sprijin pentru dezvoltarea urbană și locală durabilă în cadrul programelor operaționale, respectivele măsuri fiind condiționate, în cazurile de necesitate impusă de specificul geografic local, de instituirea unui parteneriat cu teritoriile periurbane, rurale și funcționale învecinate și eventual de o planificare strategică integrată la un nivel superior celui al localităților. Statele membre și regiunile au nevoie de flexibilitate pentru a pune în aplicare aceste măsuri în perioada de programare, în funcție de necesitățile politicilor regionale și structurale și pentru a selecționa proiectele în conformitate cu anumite criterii de calitate;

28.

subliniază că ar trebui să se propună posibilitatea delegării sarcinilor către orașe în virtutea „investițiilor teritoriale integrate” menționate la articolul 99 din Regulamentul general. Autoritățile locale și regionale, care rămân responsabile din punct de vedere financiar pentru activitățile desfășurate de organe intermediare, vor putea decide în deplină autonomie, în urma consultării cu autoritățile locale și ținând seama de capacitățile instituționale și tehnice, dacă și în ce măsură vor își vor asuma anumite sarcini;

29.

cu privire la platforma de dezvoltare urbană , propusă la articolul 8, dorește să scoată în evidență activitățile efectuate până în prezent în cadrul programului URBACT, axat în special pe schimbul de experiență în materie de concepte de dezvoltare urbană în Uniunea Europeană, și solicită, în consecință, Comisiei Europene să justifice valoarea adăugată a unei noi platforme în forma propusă de Comisia Europeană, pentru a evita orice suprapunere între platformă și URBACT, și să fie mai clară în ceea ce privește viitorul programului URBACT în perioada de programare care urmează;

30.

propune Comisiei Europene o cooperare strânsă și luarea de măsuri comune (organizarea unor conferințe anuale comune), pentru a consolida astfel dialogul politic cu privire la conceptele de dezvoltare urbană și cooperarea între teritoriile urbane și rurale în Europa, ca o misiune de prim rang pentru Comitetul Regiunilor însuși;

31.

salută propunerea menționată la articolul 9 din propunerea de regulament de a sprijini acțiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile ca o posibilitate de a sprijini proiecte inovatoare fără ca sarcina administrativă care derivă din finanțarea generală a regiunilor respective să fie sporită prin această finanțare specială. De asemenea, salută faptul că acest concept de „inovare” nu este limitat numai la tehnologie, ci include și inovarea socială. În plus, Comitetul Regiunilor se pronunță în favoarea opțiunii ca regiunile să dispună de posibilitatea de a testa ele însele abordări inovatoare în materie de sprijin în cadrul programelor operaționale, inclusiv în ceea ce privește specializarea inteligentă;

32.

în contextul considerațiilor privind zonele afectate de un handicap natural sau demografic , menționate la din propunerea de regulament, solicită ca programele operaționale să țină seama de provocările reprezentate de transformările demografice într-o măsură mai mare decât prevede articolul 111 din proiectul de regulament general în legătură cu adaptarea ratelor de cofinanțare. În condițiile unei diminuări clare a populației, ale emigrării, în special a tinerilor și a persoanelor cu înaltă calificare, și ale unei tendințe sporite de îmbătrânire, evoluția demografică reprezintă un handicap grav și permanent, căruia trebuie să i se acorde o atenție deosebită în cadrul politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ar trebui să se țină seama de acest aspect în ceea ce privește posibilitățile de intervenție ale FEDER. Concentrarea tematică și investițiile prioritare ar trebui să lase o marjă de manevră suficientă pentru a permite dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare;

33.

sprijină propunerile prezentate la articolul 11 cu privire la regiunile ultraperiferice și consideră că ele reprezintă o bază solidă pentru sprijinirea în continuare a acestor regiuni; consideră că ar trebui să se asigure un nivel corespunzător al acestei alocații destinate regiunilor ultraperiferice și ar trebui să se prevadă o flexibilitate sporită în materie de concentrare tematică.

34.

în legătură cu exercitarea delegării de competențe menționată la din propunerea de regulament, atrage atenția asupra obiecțiilor de principiu cu privire la utilizarea actelor delegate. În conformitate cu articolul 290 din TFUE, delegarea de competențe este admisibilă numai pentru anumite elemente neesențiale ale regulamentului, iar obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și durata delegării de competențe trebuie definite în mod expres.

35.

consideră că propunerea de regulament, așa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, restrânge în mod excesiv domeniul de aplicare al FEDER și nu lasă statelor membre și regiunilor spațiul de manevră necesar în cadrul politicilor regionale și structurale pentru a fi în conformitate cu obiectivele Tratatului și cu Strategia Europa 2020, prin luarea unor măsuri adaptate realităților teritoriale. Propunerea limitează posibilitățile de lansare, cu sprijinul FEDER, a unor strategii de dezvoltare teritorială integrate care să corespundă punctelor forte și necesităților teritoriale și care ar putea contribui substanțial la creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

36.

consideră că, în cadrul negocierilor în curs, principiile subsidiarității și proporționalității trebuie să beneficieze de și mai multă atenție, pentru a evita ca sprijinul FEDER să devină centralist, excesiv de reglementat și mult mai birocratic, ceea ce ar aduce prejudicii gradului de acceptare și prestigiului politicii europene de coeziune în rândul cetățenilor și întreprinderilor din diferitele regiuni;

37.

consideră, prin urmare, că sunt necesare îmbunătățiri considerabile și solicită Comisiei Europene să reformuleze în mod adecvat propunerea de regulament, pe baza dialogului cu Consiliul și Parlamentul European;

38.

reamintește Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului European că este dispus să pună la dispoziție expertiza autorităților locale și regionale în cadrul procesului de negociere.