(1)

În cauza C-249/10 P (2), Curtea Europeană de Justiție a hotărât că tehnica de eșantionare în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (3) nu poate fi aplicată pentru determinarea cererilor de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din respectivul regulament.

(2)

Hotărârea Curții Europene de Justiție presupune examinarea din partea Comisiei a tuturor cererilor de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață prezentate de producătorii care au cooperat și care nu fac parte din eșantion, indiferent dacă numărul de producători care au cooperat este mare. Cu toate acestea, o astfel de practică ar impune o sarcină administrativă disproporționată pentru autoritățile însărcinate cu ancheta ale Uniunii. Prin urmare, este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 1225/2009.

(3)

În plus, utilizarea tehnicii de eșantionare prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 pentru determinarea cererilor de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul respectiv este permisă, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului. De exemplu, grupul special al Organului de soluționare a litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului în litigiul DS405 (Uniunea Europeană – Măsuri antidumping privind anumite tipuri de încălțăminte din China, raport adoptat la 22 februarie 2012) a constatat că China nu a stabilit că Uniunea Europeană a acționat de o manieră incompatibilă cu articolele 2.4 și 6.10.2 din acordul antidumping, cu punctul 15 litera (a) punctul (ii) din Protocolul de aderare a Chinei și cu punctul 151 literele (e) și (f) din raportul grupului de lucru pentru aderarea Chinei, omițând să examineze cererile de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață ale producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat și care nu fac parte din eșantionul pentru ancheta inițială.

(4)

Prin urmare, ținând seama de acest context și din motive de securitate juridică, este necesar să se introducă o dispoziție care să clarifice că decizia de a limita ancheta la un număr rezonabil de părți utilizând eșantioane în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, se aplică, de asemenea, părților care fac obiectul unei examinării, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) literele (b) și (c). În consecință, este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că o examinare în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) nu ar trebui să fie efectuată pentru producătorii-exportatori care nu fac parte din eșantion, cu excepția cazului în care astfel de producători solicită și obțin o examinare individuală, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3).

(5)

Mai mult, este necesar să se clarifice că taxa antidumping care se aplică importurilor provenind de la exportatorii sau producătorii care s-au făcut cunoscuți în conformitate cu articolul 17, dar care nu au fost incluși în anchetă, nu depășește marja de dumping medie ponderată stabilită pentru părțile care constituie eșantionul, indiferent dacă valoarea normală stabilită pentru aceste părți a fost determinată în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) - (6) sau articolul 2 alineatul (7) litera (a).

(6)

În sfârșit, termenul limită de trei luni în care ar trebui să se efectueze determinarea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) s-a dovedit a fi impracticabil, în special în procedurile în care se aplică eșantionarea în conformitate cu articolul 17. Prin urmare, se consideră adecvat să se elimine acest termen limită.

(7)

În interesul securității juridice și al principiului bunei administrări, este necesar să se asigure că aceste modificări se aplică cât mai curând tuturor anchetelor noi și în curs.

(8)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 ar trebui modificat în consecință,

1.

La articolul 2, alineatul (7) se modifică după cum urmează:

2.

La articolul 9 alineatul (6), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care examinarea este limitată de către Comisie în conformitate cu articolul 17, orice taxă antidumping care se aplică importurilor provenind de la exportatorii sau producătorii care s-au făcut cunoscuți în conformitate cu articolul 17, dar care nu au fost incluși în examinare, nu depășesc marja de dumping medie ponderată stabilită pentru părțile care constituie eșantionul, indiferent dacă valoarea normală stabilită pentru aceste părți a fost determinată în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) - (6) sau articolul 2 alineatul (7) litera (a).”.