|
14.3.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 76/24 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere
COM(2012) 573 final
2013/C 76/05
Raportor: dl Martin SIECKER
Coraportori: dna Benedicte FEDERSPIEL, dl Ivan VOLEŠ
La 19 decembrie 2012, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor privind Actul privind piața unică II - Împreună pentru o nouă creștere
COM(2012) 573 final.
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 ianuarie 2013.
În cea de-a 486-a sesiune plenară, care a avut loc la 16 și 17 ianuarie 2013 (ședința din 16 ianuarie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 162 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 18 abțineri.
1. Concluzii și recomandări
|
1.1 |
Comitetul reamintește (1) că piața unică este un element central al integrării europene, cu capacitatea de a asigura beneficii pe care părțile interesate europene le înregistrează direct și de a genera creștere durabilă pentru economiile europene. În actualul context de criză economică, o piață unică funcțională și orientată către viitor nu este numai dezirabilă, dar și esențială pentru viitorul politic și economic al Uniunii Europene. |
|
1.2 |
Pe fundalul crizei economice actuale și, printre altele, pe cel al impactului pe care l-a avut dereglementarea piețelor financiare asupra bugetelor naționale ale statelor membre, asupra economiei reale, a sărăciei și a ocupării forței de muncă în UE (2), tonul optimist al Comisiei în comunicarea sa cu privire la realizarea pieței unice este inoportun. CESE crede că Comisia a acordat prea puțină atenție efectelor secundare negative neprevăzute ale pieței unice. Anunțurile prea decisive și sigure pe ele referitoare la succes, dar premature, nu fac decât să-i irite pe cetățenii UE. O posibilă consecință ar putea fi mai degrabă subminarea pieței unice decât dinamizarea acesteia. Comisia ar trebui să dea dovadă de o abordare mai realistă, adoptând un ton mai echilibrat. |
|
1.3 |
O mai bună funcționare a pieței unice pe baza orientărilor vechi și a celor noi este puternic amenințată de creșterea masivă a numărului de șomeri la 28 de milioane, în special în rândul tinerilor din UE. Sute de mii de IMM-uri au dat faliment, 120 de milioane de cetățeni – ceea ce reprezintă aproximativ 25% din populația UE – fiind amenințați de sărăcie și excluziune socială. Din aceste motive, cererea și consumul în UE sunt afectate în foarte mare măsură. Pe lângă acțiunile-cheie, UE și statele membre trebuie să-și consolideze eforturile de depășire a crizei financiare, economice și bugetare și să valorifice întregul potențial al pieței unice. |
|
1.4 |
CESE solicită Parlamentului, Comisiei și Consiliului să acționeze rapid, însă fără a afecta calitatea, astfel încât aceste propuneri legislative să fie adoptate înainte de sfârșitul mandatelor actuale ale Parlamentului și Comisiei, în primăvara anului 2014. CESE ar saluta cu satisfacție aplicarea rapidă a măsurilor propuse în Comunicarea privind guvernanța pieței unice, de îmbunătățire în ansamblu a punerii în aplicare a normelor UE. |
2. Observații generale privind „o economie socială de piață cu grad înalt de competitivitate”
|
2.1 |
Comisia a definit cea de-a doua fază a Actului privind piața unică (denumit în continuare APU) pe baza a 12 acțiuni-cheie de îmbunătățire a funcționării pieței unice. CESE salută faptul că a fost consultat înainte de publicarea comunicării și că unele recomandări au fost preluate de Comisie în APU II. Cu toate acestea, regretă faptul că de data aceasta nu a avut loc o consultare publică oficială, consultarea informală neasigurând un echilibru între părțile interesate relevante. |
|
2.2 |
În ciuda contribuției pozitive pe care piața unică a adus-o, de la înființare, la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă, nu toate părțile interesate au profitat pe deplin de aceasta, fie că este vorba de întreprinderi, lucrători, consumatori, cetățeni sau alte categorii. Comisia menționează o creștere suplimentară de 2,77 milioane de locuri de muncă, dar nu face referire la calitatea precară a unora dintre acestea (3). Este știut faptul că, începând cu primăvara anului 2008, când consecințele crizei economice au început să se facă simțite în toată Europa, s-au pierdut aproximativ 10 milioane de locuri de muncă, în condițiile în care nu am ajuns, se pare, la capătul recesiunii economice (4). |
|
2.3 |
Chiar dacă Comisia precizează care au fost principiile directoare de la baza acestor opțiuni (programul pentru o mai bună legiferare, costul non-Europei etc.), caracterul urgent al unor alegeri nu este întotdeauna evident în toate instituțiile europene. De exemplu, Comisia anunță o inițiativă în domeniul mobilității lucrătorilor, în relație cu portalul EURES, în timp ce alte activități fundamentale în acest domeniu sunt încă în așteptarea unei decizii la Consiliu. |
|
2.4 |
CESE consideră că Comisia a acordat prea puțină atenție efectelor secundare negative neprevăzute ale pieței unice. Reglementarea a piețelor financiare în UE a fost prea slabă pentru a pune capăt supravegherii defectuoase și a preveni tipul de antreprenoriat orientat spre interesul pe termen scurt al unui grup privilegiat de acționari. Trebuie acordată mai multă atenție îmbunătățirii guvernanței corporatiste. Cea mai mare prioritate ar trebui s-o aibă sporirea transparenței și a responsabilității, pentru a garanta că piața unică contribuie la crearea unui cadru juridic care respectă interesele legitime ale tuturor părților interesate. |
|
2.5 |
De remarcat este fermitatea afirmației Comisiei privind faptul că cele 12 noi pârghii vor contribui la creștere, la crearea de mai multe locuri de muncă și la întărirea încrederii în piața unică. CESE consideră că istoria introducerii pieței unice a arătat că unele măsuri luate în trecut au efecte considerabile pe termen scurt. Anunțurile prea decisive și sigure pe ele referitoare la succes, nu fac decât să-i irite pe cetățenii UE, mai ales dacă evaluările de impact nu oferă dovezi solide ale succesului. O posibilă consecință ar putea fi mai degrabă subminarea pieței unice decât dinamizarea acesteia (5). Comisia ar trebui să dea dovadă de o abordare mai realistă, adoptând un ton mai echilibrat. |
|
2.6 |
Din păcate, APU I și II nu subliniază importanța asigurării încrederii în respectarea drepturilor. CESE este nerăbdător să vadă în sfârșit un instrument eficient de recurs colectiv pus la dispoziția consumatorilor europeni. Deși liberalizarea piețelor și sporirea concurenței sunt obiective-cheie ale politicii în domeniul pieței unice și joacă un rol important în a permite consumatorilor să aleagă liber, aceștia au nevoie și de un cadru robust de protecție a drepturilor lor cu privire la achiziționarea de bunuri și servicii, precum și de o punere reală în aplicare a acestor drepturi. Câteva studii au concluzionat că implementarea diferitelor instrumente ale UE este lentă, iar nivelul de punere în aplicare este încă relativ scăzut, în special în situațiile transfrontaliere; prin urmare, Comisia ar trebui să propună în regim de urgență măsuri obligatorii cu privire la noile instrumente de punere în aplicare. |
|
2.7 |
Din nefericire, doar una din cele 12 inițiative intră în categoria măsurilor în beneficiul consumatorilor, în ciuda faptului că există mai multe pârghii care au un impact important asupra vieții zilnice a consumatorilor europeni (6). Sperăm că această situație nu reflectă opinia generală a Comisiei privind politica de protecție a consumatorilor. Este important să existe o viziune largă, iar consumatorii să nu fie considerați doar o anexă a politicii în domeniul întreprinderilor, ci actori independenți, în vederea creării unei piețe unice în beneficiul tuturor, conform rapoartelor Monti și Grech. CESE este de acord cu Comisia în privința faptului că piața unică ascunde încă un potențial neexploatat, chiar și după conceperea celor 50 de propuneri și primelor 12 pârghii. Cu toate acestea, din punctul de vedere al consumatorilor, Comisia ar fi putut și ar fi trebuit să pună accentul pe inițiative favorabile consumatorilor, așa cum s-a subliniat anterior într-un aviz al CESE (7). |
|
2.8 |
De asemenea, CESE este surprins de faptul că, în comunicarea vizată, parteneriatului social nu i se acordă atenția cuvenită. Încrederea nu poate fi recâștigată dacă implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor UE se limitează la domeniul de politică al DG Ocuparea Forței de Muncă. Consultarea partenerilor sociali este necesară și în cazul diferitelor activități din cadrul DG Piața Internă. |
|
2.9 |
După cum CESE a subliniat în avizele sale anterioare, orice propunere privind tranzacțiile transfrontaliere efectuate de consumatori ar trebui realizată treptat, începând cu contractele transnaționale de vânzare de bunuri (business to business - B2B), văzute ca acțiuni-pilot. Până la adoptarea unei propuneri privind tranzacțiile dintre întreprinderi și consumatori (business to consumer - B2C) nu ar trebui să se ia inițiative de natură opțională cu privire la contractele transnaționale de vânzare de bunuri. |
3. Primele 12 pârghii și elementele lipsă – situația actuală
|
3.1 |
Comisia a prezentat deja 11 din cele 12 propuneri legislative privind acțiunile-cheie, iar Comitetul a adoptat avize privind aceste propuneri (8). CESE solicită Parlamentului, Comisiei și Consiliului să acționeze rapid, însă fără a afecta calitatea, astfel încât aceste propuneri legislative să fie adoptate înainte de sfârșitul mandatelor actuale ale Parlamentului și Comisiei, în primăvara anului 2014. Statele membre ar trebui să aplice în mod corect legislația adoptată și să asigure respectarea acesteia, pentru a garanta condiții de concurență echitabile, iar obstacolele bazate pe motive nejustificate și discriminatorii trebuie înlăturate, pentru ca piața unică să poată funcționa în mod corespunzător. |
|
3.2 |
Retragerea Regulamentului Monti II nu este o soluție pentru problemele create prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) privind detașarea lucrătorilor. Trebuie găsită o soluție pentru situația actuală, întrucât lucrătorii nu-și pot exercita pe deplin drepturile. Comisia ar trebui să garanteze că drepturile sociale fundamentale nu pot fi îngrădite de libertățile economice. Comisia ar trebui să aibă în vedere o propunere privind un protocol privind progresul social, care să fie anexat la tratatele europene. Un astfel de protocol ar trebui să clarifice relația dintre drepturile sociale fundamentale și libertățile economice, confirmând faptul că piața unică nu este un scop în sine, ci că a fost instituită cu scopul de a oferi avantaje sociale pentru toți cetățenii UE [ca urmare a punerii în aplicare a articolului 3 alineatul (3) din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană]. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că libertățile economice și normele în materie de concurență nu pot avea prioritate față de drepturile sociale fundamentale și de progresul social, și că nu pot fi interpretate în niciun caz ca un drept al întreprinderilor de a se sustrage sau de a ocoli legile sau practicile naționale în domeniul social și al ocupării forței de muncă, ori în scopul practicării unei concurențe neloiale sub aspectul salariilor și condițiilor de muncă. |
|
3.3 |
CESE a identificat o serie de măsuri care lipseau din APU I, considerând că acestea ar contribui la sporirea încrederii cetățenilor. Măsurile care lipsesc includ revizuirea Directivei privind dreptul de autor, taxele pentru drepturile de autor, neutralitatea rețelei, protocolul privind progresul social, microîntreprinderile și întreprinderile familiale, măsurile destinate susținerii lansării de noi întreprinderi și extinderii celor existente, îndatorarea excesivă și transferurile interbancare, precum și măsurile de consolidare a funcționării zonei unice de plăți în euro (SEPA). |
4. Cele 12 noi pârghii
4.1 Transportul
CESE salută măsurile de îmbunătățire a interconectării pieței unice în domeniul transportului feroviar, maritim și aerian, însă consideră că lipsește abordarea holistică, deoarece propunerea Comisiei nu are în vedere acțiuni privind serviciile de transport feroviar al bunurilor, transportul rutier, care reprezintă cel mai mare segment de transport de bunuri și persoane, și transportul multimodal ca mijloc de optimizare a eficienței transportului.
4.1.1
Modalitatea de definire și de protejare a privatizării transportului feroviar nu reflectă faptul că, în regiuni importante din Europa, trebuie luate în considerare și alte rațiuni decât cele pur economice, în vederea menținerii transportului public pe linia de plutire. Dacă se ia în considerare doar rentabilitatea, se poate ajunge la erodarea funcției publice pe care o au sistemele de transport feroviar. Pentru a ști dacă o privatizare este încununată sau nu de succes, nu este suficient să se facă o evaluare doar din perspectiva economiilor realizate. Cele mai importante considerente ar trebui să fie calitatea și securitatea personalului și a publicului.
4.1.2
O reală piață unică în domeniul transportului maritim poate fi realizată doar asigurând condiții de concurență echitabile cu celelalte moduri de transport. Acest lucru înseamnă că este necesară o orientare decisivă spre simplificarea administrativă – de exemplu în materie de reglementare vamală - în domeniul transportului maritim exclusiv intern în UE. Bunurile din UE ar trebui tratate în mod diferit față de cele din țări terțe (utilizând în special documente electronice) pentru a reduce birocrația și a responsabiliza transportatorii. În esență, bunurile inspectate la intrarea în UE nu trebuie inspectate din nou într-un alt port de destinație din interiorul UE.
Pe de o parte, acest lucru ar contribui la dezvoltarea unui transport maritim fără obstacole în UE, iar pe de altă parte, la crearea autostrăzilor maritime atât de necesare – rute maritime-cheie între porturile din UE, în combinație cu alte moduri de transport. În prezent, CESE pregătește un aviz privind „creșterea albastră” și va prezenta propuneri practice la începutul anului 2013.
4.1.3
Deși recunoaște importanța măsurilor luate împotriva fragmentării actuale a spațiului aerian european, CESE regretă că nu a fost încă prezentată o propunere de revizuire a Regulamentului privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul, care tratează subiecte precum compensațiile și asistența acordată pasagerilor în eventualitatea refuzului îmbarcării, anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Legislația UE din domeniu trebuie clarificată și actualizată în ceea ce privește domeniul de aplicare și interpretarea anumitor dispoziții generale. CESE solicită de asemenea Comisiei să prezinte o propunere legislativă care să solicite companiilor aeriene să garanteze protecția tuturor pasagerilor în cazul insolvabilității companiilor aeriene și să acționeze împotriva proliferării clauzelor contractuale incorecte, a lipsei transparenței în ce privește prețul biletelor și a dificultăților întâmpinate de pasageri în obținerea de despăgubiri, obligând companiile aeriene să adopte sistemele SAL și să respecte deciziile luate de autoritățile naționale de transport aerian.
4.2 Energie
În numeroase state membre nu există încă posibilitatea de a alege între diverși furnizori de energie, din cauza lipsei concurenței. Accesul la servicii, calitatea tratării plângerilor, comparabilitatea ofertelor și prețurilor, trecerea cu ușurință de la un furnizor la altul și transparența tarifelor și a clauzelor contractuale sunt aspecte care rămân încă de rezolvat în Europa. CESE solicită Comisiei și Consiliului să supravegheze îndeaproape piețele naționale de energie cu amănuntul și, dacă este cazul, să acționeze cu promptitudine, pentru a asigura implementarea eficientă a celui de-al treilea pachet privind energia, în beneficiul cetățenilor. Este important ca statele membre să transpună prevederile relevante din cel de-al treilea pachet în așa fel încât să-i ajute pe cetățenii vulnerabili și să prevină penuria energetică. Participarea consumatorilor este o condiție prealabilă necesară pentru succesul extinderii contorizării inteligente, care poate avea un potențial privind eficiența energetică. Cu toate acestea, sunt multe chestiuni nesoluționate încă, cum ar fi întrebarea dacă potențialele beneficii nu depășesc costurile pentru consumatori, precum și chestiuni legate de protecția datelor cu caracter personal. Acestea ar trebui soluționate cât mai curând posibil în interesul tuturor utilizatorilor.
4.3 Mobilitatea cetățenilor
Comisia este un susținător puternic al mobilității. Cu toate acestea, mobilitatea nu constituie un obiectiv în sine. Părăsirea țării de origine de către o persoană nu este o decizie ușor de luat, comparațiile cu SUA nefiind întotdeauna relevante. Angajații și lucrătorii independenți care merg în alte țări se confruntă deseori cu lipsa recunoașterii calificărilor lor, programe lungi de lucru, condiții de muncă precare, discriminare, tratament inegal și obstacole de ordin lingvistic. Îmbunătățirea condițiilor de muncă și promovarea tratamentului egal ar trebui să facă parte dintr-o politică europeană activă privind piața forței de muncă. Comitetul regretă îndeosebi faptul că, după mai mult de 20 de ani, nu s-au înregistrat progrese privind aspecte importante, cum ar fi recunoașterea calificărilor profesionale (9). În Europa ar trebui promovată mobilitatea stagiarilor, a ucenicilor și a tinerilor antreprenori.
4.4 Accesul la finanțare
Măsurile propuse în privința facilitării accesului la fondurile de investiții pe termen lung reprezintă un demers pozitiv. Totuși, acestea nu vor soluționa problemele cu care se confruntă IMM-urile din cauza lipsei capitalului operațional. IMM-urile, în calitate de coloană vertebrală a economiei UE, nu ar trebui să fie discriminate în ce privește accesul la finanțare ca urmare a regulilor stricte privind rezervele bancare (10). Comitetul trimite la avizele sale anterioare privind accesul IMM-urilor la finanțare (11). Recomandăm crearea unor instrumente de tip revolving care să ofere credite, permițând IMM-urilor să aibă acces cu ușurință la finanțare, fără garanții reale excesive (12). Aceste credite ar trebui garantate prin resurse naționale sau europene. Statele membre ar trebui să ia în considerare și alte posibilități, cum ar fi scutirile de impozite pentru investitorii privați și din familie, care investesc în IMM-uri aflate la început de drum, prelungirea acestor scutiri timp de câțiva ani, precum și alte stimulente. Aceste măsuri ar trebui să completeze propunerea. care figurează în APU I, privind libera circulație transfrontalieră a capitalului de risc european, destinat companiilor inovatoare, însă acest lucru nu soluționează problema lipsei de finanțare în cazul altor IMM-uri.
4.5 Mediul de afaceri
Propunerea de modernizare a legislației în materie de insolvabilitate este un prim pas în direcția cea bună în ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri, în special atunci când este vorba de o a doua șansă pentru antreprenori. IMM-urile și în special microîntreprinderile nu pot face față birocrației încă excesive. Solicităm Comisiei să depună în continuare eforturi pentru reducerea sarcinii administrative și identificarea de obiective cantitative și calitative. În acest sens, evaluarea impactului trebuie îmbunătățită în mod constant. Până în prezent, evaluarea sarcinii administrative s-a concentrat prea îndeaproape pe regulamentele în sine, ceea ce a făcut, cel puțin în parte, ca din această cauză acestea să fie prea „tehnocratice”. Reglementarea dintr-un stat membru poate fi justificată foarte bine prin dorința de a menține calitatea serviciului furnizat, fiind astfel în interesul bunăstării publicului, neputând fi deci considerată inutilă (13).
4.6 Servicii
CESE salută faptul că APU II include revizuirea Directivei privind serviciile de plată și subliniază că dezvoltarea unei piețe europene de plăți competitive și funcționale în beneficiul tuturor consumatorilor și întreprinderilor ar trebui să fie obiectivul primordial al acestei revizuiri. Este deosebit de important ca serviciile de plată să fie accesibile consumatorilor, dar și să se garanteze faptul că aceste servicii sunt sigure, eficiente și ieftine. Revizuirea ar trebui să interzică impunerea de suprataxe consumatorilor pentru utilizarea mijloacelor de plată în UE. Utilizatorii debitării directe ar trebui să beneficieze de drepturi de rambursare necondiționată pentru tranzacțiile autorizate și neautorizate. Consumatorii ar trebui să beneficieze de o protecție solidă, indiferent de metoda de plată folosită, ținându-se seama de normele solide de protecție a consumatorilor, în vigoare în unele state membre. În acest context, trebuie avute în vedere multiplele beneficii pentru toate părțile interesate implicate, precum și necesitatea ca IMM-urile care oferă astfel de metode de plată clienților lor să aibă costuri rezonabile. CESE își exprimă satisfacția față de intenția Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind comisioanele interbancare multilaterale pentru plățile cu cardul.
4.7 O piață unică digitală
CESE salută intenția Comisiei Europene de a reduce costurile și de a crește eficiența dezvoltării infrastructurii de comunicații de mare viteză, prin adoptarea de norme comune. CESE sprijină propunerea de îmbunătățire a conexiunii la internet în bandă largă de mare viteză, ca o condiție tehnică pentru extinderea comerțului electronic. Este important să se adopte un model coerent pentru metodele de calcul al costurilor utilizate de autoritățile naționale de reglementare din UE, pentru a garanta un nivel echitabil al costurilor, precum și că acestea sunt calculate conform acelorași standarde. Piețele de telecomunicații reglementate în mod corespunzător trebuie să asigure consumatorilor posibilitatea de a alege. Dacă nu se oferă noilor operatori un acces în condiții echitabile la rețelele de generație următoare, calitatea opțiunilor în materie de servicii cu amănuntul ale consumatorilor se va deteriora sau va fi limitată. Toții concurenții ar trebui să aibă acces la infrastructură în condiții egale, iar accesul la rețele al celor intrați de curând pe piață și al noilor operatorilor ar trebui să se poată realiza la un preț rezonabil (adică bazat pe costuri).
4.8 Facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice
Întreprinderile solicită de mult timp ca facturarea electronică să fie utilizată într-o măsură mai răspândită, inclusiv în activitățile transfrontaliere. De aceea sprijinim cu tărie propunerea ca aceasta să fie regula generală pentru contractele de achiziții publice. Totuși, formularul electronic ar trebui să fie utilizat și în cadrul prezentării ofertelor, întrucât neutilizarea acestuia este unul din motivele pentru care numărul IMM-urilor participante la achiziții publice din alte state membre este redus (a se vedea și programul de lucru al Comisiei pe 2013).
4.9 Consumatorii
|
4.9.1 |
Pe piața UE se găsesc încă produse nesigure sub aspectul consumului, inclusiv produse care poartă marca CE, care prezintă riscuri pentru sănătate și siguranță ce ar putea fi evitate. De aceea, CESE își exprimă satisfacția față de propunerea legislativă a Comisiei Europene referitoare la „pachetul de măsuri privind siguranța produselor”, care constă într-un instrument de supraveghere pe piața unică a tuturor produselor nealimentare, propunerea pentru o nouă directivă privind siguranța generală a produselor și planul-cadru multianual de supraveghere a pieței. Revizuirea ar trebui să asigure mai multă claritate privind interacțiunea dintre diferitele dispoziții ale UE legate de siguranța produselor. În special, trebuie consolidată și clarificată responsabilitatea producătorilor. Trebuie ca în întreaga UE să se asigure același grad de aplicare a prevederilor, precum și eficiența activităților de supraveghere a pieței. |
|
4.9.2 |
Trebuie abordată în mod explicit chestiunea produselor atractive pentru copii și trebuie menținută interdicția pentru produsele care imită alimentele. Politica UE trebuie să înregistreze evoluții importante în materie de siguranță și sănătate. Ar trebui să se acorde atenție concurenței neloiale cu care se pot confrunta întreprinderile din Uniune, obligate să respecte normele UE. Revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor ar trebui să împiedice în mod eficient introducerea pe piață a produselor periculoase, acest lucru impunând un sistem european de supraveghere a pieței, inclusiv controale eficiente la granițele externe ale UE. |
4.10 Coeziunea socială și antreprenoriatul social
|
4.10.1 |
Propunerile prezentate la acest subpunct sunt încadrate aici oarecum forțat. CESE recunoaște că, într-o perioadă de criză, este important să se pună accentul asupra combaterii exacerbării excluziunii sociale și a sărăciei. În acest sens, întreprinderea socială a fost evidențiată ca fiind un factor-cheie al strategiei de depășire a crizei. Este dezamăgitor faptul că nu există o acțiune-cheie destinată dezvoltării și creșterii economiei sociale și întreprinderii sociale. Cea de-a 12-a acțiune-cheie nu abordează excluziunea socială și sărăcia, tot mai extinse în Europa. Prin urmare, CESE recomandă definirea unei acțiuni-cheie clare și orientate spre întreprinderea socială, plecând de la recomandările proactive ale CESE, despre care acesta crede că abordează într-un mod mai adecvat necesitatea de a aprofunda coeziunea socială (14). |
|
4.10.2 |
CESE salută propunerea ca toți cetățenii UE să aibă acces la un cont de plăți de bază, ca taxele pentru conturile de plăți să fie transparente și comparabile și ca schimbarea contului de plăți să se facă mai ușor. CESE speră ca de data aceasta Comisia să propună o legislație obligatorie și nu doar o recomandare, ca în iulie anul trecut, care a fost foarte criticată din cauza caracterului său voluntar. CESE observă că transparența și comparabilitatea taxelor pentru conturile de plăți în cazul consumatorilor prezintă deficiențe semnificative sau sunt de-a dreptul inexistente. Legislația UE propusă ar trebui să asigure faptul că fiecare consumator are drept de acces la un cont de plăți de bază și să înlăture orice obstacol în calea schimbării acestui cont. |
Bruxelles, 16 ianuarie 2013
Președintele Comitetului Economic și Social European
Staffan NILSSON
(1) JO C 24, 28.1.2012, p. 99.
(2) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-03122012-AP/EN/3-03122012-AP-EN.PDF
(3) FLASH-IT, Policy Research Alert 5 – Ocuparea forței de muncă, octombrie 2012.
(4) Comunicat de presă al Eurostat, 31 octombrie 2012.
(5) Monti, 2010: „Acest lucru ar eroda baza integrării și creșterii economice, precum și a ocupării forței de muncă în întreaga UE, într-o perioadă în care emergența unor noi puteri globale și provocările grave în materie de mediu reclamă mai mult decât oricând o UE coezivă, în interesul cetățenilor europeni, precum și al unei guvernanțe globale eficiente.”
(6) Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2012 privind Actul privind piața unică II - Împreună pentru o nouă creștere.
(7) JO C 299, 4.10.2012, p. 165.
(8) JO C 24, 28.1.2012, p. 99.
(9) JO C 191, 29.6.2012, p. 103.
(10) A se vedea CRD IV.
(11) JO C 351, 15.11.2012, p. 45.
(12) A se vedea „cardul Seczenyi” din Ungaria: http://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CC8QFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.iapmei.pt%2Fconferencia%2F1_Laslo_Krisan.ppt&ei=DM29UKvHJNGRhQehsoGwDA&usg=AFQjCNHWIFTTA7fbjHyT1ShycR1qL7tKRQ
(13) A se vedea Avizul CESE, JO C 318, 29.10.2011, p. 109, punctul 3.2.
(14) Acest aspect a fost abordat și în Avizul CESE din JO C 299, 4.10.2012, p. 165.
ANEXĂ
la Avizul Comitetului Economic și Social European
Următorul amendament, care a obținut mai mult de o pătrime din voturile exprimate, a fost respins în cursul dezbaterilor [conform articolului 39 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:
a. Punctul 3.2 (amendamentul 5)
Retragerea Regulamentului Monti II nu este o soluție pentru problemele create prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) privind detașarea lucrătorilor. Trebuie găsită o soluție pentru situația actuală, întrucât lucrătorii nu-și pot exercita pe deplin drepturile. Comisia ar trebui să garanteze că drepturile sociale fundamentale nu pot fi îngrădite de libertățile economice. Comisia ar trebui să aibă în vedere o propunere privind un protocol privind progresul social, care să fie anexat la tratatele europene. Un astfel de protocol ar trebui să clarifice relația dintre drepturile sociale fundamentale și libertățile economice, confirmând faptul că piața unică nu este un scop în sine, ci că a fost instituită cu scopul de a oferi avantaje sociale pentru toți cetățenii UE [ca urmare a punerii în aplicare a articolului 3 alineatul (3) din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană]. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că libertățile economice și normele în materie de concurență nu pot avea prioritate față de drepturile sociale fundamentale și de progresul social, și că nu pot fi interpretate în niciun caz ca un drept al întreprinderilor de a se sustrage sau de a ocoli legile sau practicile naționale în domeniul social și al ocupării forței de muncă, ori în scopul practicării unei concurențe neloiale sub aspectul salariilor și condițiilor de muncă . Comisia a prezentat două propuneri legislative care urmăresc îmbunătățirea și consolidarea transpunerii, aplicării și respectării Directivei privind detașarea lucrătorilor. Prima propunere privind respectarea Directivei 96/71/CE urmărește consolidarea protecției lucrătorilor detașați temporar în străinătate, prin îmbunătățirea procesului de informare, cooperării administrative și a controalelor; aceasta este în curs de dezbatere. Cea de-a doua propunere privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în contextul libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii (Monti II) a fost retrasă.
În ceea ce privește principiul valorii egale a drepturilor sociale fundamentale și a libertăților economice, CESE este de părere că această abordare trebuie garantată îndeosebi de legislația primară. CESE observă că cel de-al treilea considerent din preambul și, în special, articolul 151 din TFUE urmăresc promovarea îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă, „permițând armonizarea acestora în condiții de progres”, și solicită în mod expres includerea în Tratate a unui protocol privind progresul social, pentru a consfinți principiul valorii egale a drepturilor fundamentale și a libertăților economice, pentru a clarifica astfel faptul că nici libertățile economice, nici regulile concurenței nu pot avea prioritate față de drepturile sociale fundamentale și pentru a defini clar impactul obiectivului Uniunii ce constă în realizarea progresului social (1).
Expunere de motive
Va fi prezentată oral.
Rezultatul votului privind amendamentul:
|
Voturi pentru |
: |
77 |
|
Voturi împotrivă |
: |
114 |
|
Abțineri |
: |
11 |