15.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/88

1.1

Aceasta este cea de-a doua Comunicare a Comisiei pe tema TGE. CESE a elaborat un aviz (1) privind comunicarea anterioară (2) în septembrie 2010. În acesta, CESE saluta accentul pus de UE asupra TGE, însă exprima rezerve grave cu privire la eficacitatea propunerilor, din cauza insuficiențelor constatate în industria de înaltă tehnologie din UE.

1.2

Punctul 1.10 din avizul menționat conținea următoarele recomandări ale CESE:

CESE reiterează aceste recomandări.

1.3

În cea mai recentă comunicare pe această temă, Comisia propune ca eforturile UE în domeniul C&D să fie transpuse într-o strategie bazată pe trei piloni, sprijinul acordându-se nu numai C&D, ci și liniilor-pilot destinate dezvoltării de prototipuri și sistemelor avansate de fabricare destinate convertirii tehnologiilor în produse. În acest context, CESE are două recomandări. Mai întâi, că accentul pus pe cei doi noi piloni ai strategiei nu ar trebui să distragă atenția de la cercetarea și dezvoltarea europeană sau să reducă dimensiunile acesteia, având în vedere că cercetarea, mai ales cercetarea fundamentală, reprezintă sămânța necesară din care se nasc viitoarele TGE. În al doilea rând, că acest sistem care pare a se baza pe împingerea noilor tehnologii către piață, ar trebui completat de o tracțiune a pieței, având ca motor fabricanții de marcă. În consecință, CESE ar dori ca accentul să se pună în mai mare măsură pe consolidarea capacităților sectorului industrial al UE.

1.4

În general, CESE susține planul de acțiune, prezentat mai jos în capitolul 3. Cu toate acestea, având în vedere disparitățile dintre statele membre, CESE ar dori să fie martorul conceperii unor programe de acțiune în funcție de competențele și capacitățile fiecărei regiuni.

1.5

Unele componente ale Planului de acțiune ar putea necesita un impuls mai mare, în special modernizarea normelor în materie de ajutoare de stat, capitalul de risc, negocierile cu privire la DPI în context global, negocierile comerciale în industriile de înaltă tehnologie și îmbunătățirile ale educației și formării la toate nivelurile, cu un accent special pe ingineri și cercetători.

1.6

Deși se abordează în Planul de acțiune chestiunea guvernanței proiectului TGE, modalitățile nu sunt clare, așa încât programului i-ar putea lipsi impulsul inițial.

2.1

Comisia a însărcinat un Grup la nivel înalt (GNI) să analizeze răspunsurile la prima sa comunicare pe tema TGE și să elaboreze un raport (3), care a fost publicat în iunie 2011. În consecință, această a doua comunicare prezintă „o strategie europeană pentru TGE”.

2.2

În raportul său, GNI a identificat principalele dificultăți cu care se confruntă Europa în transformarea ideilor sale în produse prezentabile pe piață - în traversarea deci a „văii morții”, concept recunoscut la nivel internațional. Pentru a traversa această vale, el recomandă o strategie care cuprinde trei piloni:

2.3

Propunerea constă în dezvoltarea unei industrii pentru fabricația avansată care să genereze venituri din export și să susțină producătorii de echipamente din aval, capabili să producă cele mai avansate tehnologii de fabricație din Europa (echipamente, software, servicii etc.), precum și în dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de fabricație (tehnologie și procese) pentru a construi fabrici eficiente, moderne și de înaltă tehnologie în Europa.

2.4

Cele 11 recomandări sunt următoarele:

3.1

„Pe baza cercetărilor actuale, a analizelor economice ale tendințelor pieței, precum și a contribuției acestora la rezolvarea provocărilor societale, micro/nanoelectronica, nanotehnologia, fotonica, materialele avansate, biotehnologia industrială și tehnologiile de fabricare avansate au fost identificate ca fiind TGE ale UE.”

3.2

În analiza pe care o face situației, comunicarea prezintă și următoarele puncte:

3.3

Comunicarea sugerează următoarele motive pentru aceste carențe:

3.4

Strategia descrisă în această comunicare are ca obiectiv:

3.5

În cele ce urmează rezumăm planul de acțiune al Comisiei:

3.5.1

Adaptarea instrumentelor UE

3.5.2

Coordonare

3.5.3

Guvernanță

3.5.4

Competențe - Comisia intenționează:

3.5.5

Comerț

4.1

Strategia TGE este menită să promoveze fabricarea în UE a unor produse de înaltă tehnologie esențiale pentru viața cotidiană a cetățenilor și a întreprinderilor europene până în 2020 și după această dată. Industria europeană de produse de înaltă tehnologie nu este în prezent suficient de competitivă pe piețele globale, deși cercetarea și dezvoltarea europeană sunt considerate a fi de nivel mondial. Problema nu este considerată a fi o deficiență a capacității și competențelor industriei de înalt nivel din Europa; ea este văzută ca o eroare de transmisie între C&D și industria producătoare. Astfel, strategia Comisiei este de a împinge tehnologia către producători. În realitate, CESE consideră că o transmitere de succes necesită o industrie capabilă să preia tehnologia or, în opinia sa, Europa nu dispune de suficiente întreprinderi care să concureze la nivel global în sectoarele industriei de înaltă tehnologie.

4.2

Tabelele de mai jos au fost extrase din ediția pe 2012 a analizei efectuate de Financial Times privind topul primelor 500 de întreprinderi de la nivel global și topul primelor 500 de întreprinderi din fiecare mare regiune. Am analizat numai datele privind sectoarele industriale de înaltă tehnologie.

4.3

Lista întreprinderilor nu oferă o perspectivă cu adevărat de ansamblu, însă CESE este de părere că lista reprezintă un indicator corect cu privire la ponderea industrială relativă a diverselor regiuni ale lumii.

Tabelul de mai jos, vizând primele 500 la nivel global, arată numărul de întreprinderi care operează în fiecare dintre sectoarele industriale de înaltă tehnologie. Titlul Piețe emergente (EM) cuprinde, printre altele, cele patru țări BRIC. La acest nivel, Europa este lider numai în domeniul ingineriei industriale, însă tabelul regional oferă o imagine mai detaliată a situației.

4.4

În tabelul regional ce urmează, se prezintă numărul de întreprinderi, alături de valoarea lor totală de piață. Se indică astfel forța pe care o deține fiecare regiune în profunzime, în timp ce valoarea de piață măsoară dimensiunea și succesul relativ al fiecărui sector industrial la nivelul regiunii respective.

4.5

Europa are o poziție de lider mondial în sectorul produselor chimice și al ingineriei industriale. De asemenea, are o poziție puternică în sectorul farmaceutic și al biotehnologiei, ca și în sectorul auto. SUA domină piața echipamentelor de asistență medicală, precum și a tehnologiilor hardware și a software-ului, în timp ce atât Japonia, cât și piețele emergente au o poziție mai solidă decât UE în materie de hardware.

4.6

Pornind de la această analiză, este clar că programul TGE ar trebui să vină cu o strategie pentru consolidarea sectoarelor în care Europa are o poziție slabă și pentru exploatarea sectoarelor în care Europa beneficiază de o poziție comparativ solidă. Ar trebui făcute eforturi specifice în ceea ce privește tehnologia medicală și echipamentele pentru asistență medicală.

5.1

Din 1957, UE nu a generat decât trei societăți de înaltă tehnologie la nivel mondial, ASML, Nokia și SAP, rămânând tot mai în urmă. Acest fenomen pare să reprezinte un eșec combinat al capitalismului și al spiritului întreprinzător în raport cu succesele societăților din SUA în aceeași perioadă și cu progresele succesive din Japonia, Taiwan, Corea și, în prezent, China.

5.2

În timp ce America practică capitalismul bazat pe libertatea pieței în numeroase domenii, complexul său militar-industrial conectat cu universitățile sale de vârf la nivel mondial a creat un cadru extrem de fertil pentru invenții și o largă gamă de idei care pot fi exploatate într-un mediu dominat de cultura întreprinderii și pe o piață amplă.

5.3

Țările asiatice oferă un sprijin activ și protecție din partea statului industriilor în curs de dezvoltare până la momentul consolidării acestora. Aceste țări au fost, pe de o parte, deschise și atractive pentru investițiile în înaltă tehnologie venite din afară. Ele au absorbit tehnologiile transferate prin investiții din afară și le exploatează.

5.4

Situația este foarte diferită în Europa, lipsa de omogenitate reprezentând un factor major. Aproape sub orice aspect, fie că ne uităm la PIB pe cap de locuitor, rata șomajului, infrastructura întreprinderilor, infrastructura universitară, performanțele școlare, piețele de capital, flexibilitatea pieței de muncă, pătrunderea internetului etc., par să existe diferențe profunde între cele șase subregiuni ale UE identificate de Banca Mondială. Acestea sunt: UE 15 regiunea nordică (insulele britanice, țările nordice), UE 15 regiunea centrală (cele șase țări inițiale fără Italia, dar împreună cu Austria), UE 15 regiunea sudică (cele 4 țări mediteraneene), UE 12 regiunea nordică (Balticele), UE 12 regiunea centrală (PL, CZ, HU, SI, SK), UE 12 regiunea sudică (RO și BG).

5.5

În efortul de a genera o capacitate TGE de clasă mondială, ar fi logic să se adapteze politicile și programele pentru fiecare dintre aceste grupuri în așa fel încât să se țină seama de nivelul universităților și al institutelor lor de cercetare, de competențele științifice și tehnologice ale forței de muncă, de capacitățile și de piețele existente ale întreprinderilor lor producătoare etc. Dacă se întreprind aceste acțiuni, s-ar putea ierarhiza eforturile în funcție de regiune, aducându-se în prima linie regiunile cele mai bine plasate. În acest context ar trebui avute în vedere politicile în materie de coeziune propuse în comunicare.

5.6

Comisia guvernează UE prin intermediul legislației și al alocărilor financiare sprijinite de observatoare și agenții. Acest lucru poate fi eficace în domeniile în care un comisar poate să-și asume întru totul răspunderea pentru o inițiativă. În proiectul TGE sunt implicați cel puțin șase comisari, iar CESE nu crede că proiectul poate fi încununat de succes fără o concentrare a autorității și o metodă mai directă de guvernanță.

5.7

Multe dintre axiomele convenționale trebuie puse sub semnul întrebării. Unul dintre exemple îl constituie abordarea regională. Atât GNI, cât și comunicarea au recunoscut că mecanismele ajutoarelor de stat trebuie regândite pentru proiectele TGE. Comunicarea nu tratează propunerile în materie de drepturi de proprietate intelectuală cu vigoarea prevăzută de raportul GNI (5). CESE salută observațiile din comunicare cu privire la comerț, însă nu are impresia că politicile existente în domeniul comerțului au protejat într-o măsură suficientă interesele UE. Acesta este alt domeniu care ar avea de câștigat dintr-o nouă structură de guvernanță și dintr-o urmărire fără remușcări a intereselor UE.

5.8

CESE salută modificarea de direcție generată de GNI, prin care atenția se mută dinspre sprijinirea C&D către o abordare echilibrată pe trei piloni. Din acest punct de vedere, PC7 pare în momentul de față relativ deficitar. Însă chiar și așa, CESE este preocupat de faptul că s-ar putea să nu existe suficiente societăți în UE cu capacitățile, produsele și ieșirea pe piața globală pentru a constitui motorul pilonului de C&D și a comercializa rezultatele obținute de acesta. Întreaga propunere pornește de la premisa că pilonii doi și trei pot împinge TGE până la comercializarea pe piață. În realitate, TGE sunt cel mai frecvent valorificate de întreprinderi de înaltă tehnologie precum Apple, BMW, Bayer, Rolls Royce sau Airbus. Împreună cu statele membre, UE trebuie să elaboreze o strategie pentru sprijinirea și dezvoltarea mai multor societăți de talie mondială generatoare de produse finite. Întreprinderile existente ar trebui stimulate să-și extindă gamele de produse adăugând noi produse care să utilizeze intens TGE, destinate piețelor globale. Comunicarea afirmă în repetate rânduri că TGE pot genera creștere și locuri de muncă. CESE are un punct de vedere diferit; întreprinderile utilizatoare de TGE sunt cele care pot genera creștere și locuri de muncă. UE are nevoie de mai multe întreprinderi care să dispună de produse și de piețe care exploatează TGE.

5.9

Atunci când TGE nu sunt aduse pe piață de către societăți cunoscute producătoare de produse finite, ele sunt conduse către piață de către întreprinzători. Majoritatea întreprinzătorilor, la rândul lor, sunt fie susținuți de investitorii de capital de risc, fie sprijiniți de companii cunoscute care sunt atrase de micii întreprinzători. IBM a sponsorizat Microsoft și a salvat Intel, Apple a sponsorizat ARM Holdings, care este acum o rivală a Intel, atât Google cât și Facebook au beneficiat de investiții din partea unor investitori bogați interesați de industria tehnologică; ulterior, investitorii de capital de risc au sprijinit Google iar Microsoft a sprijinit Facebook. În Europa, întreprinzătorii nordici din spatele Skype și al Angry Birds au primit sprijin constând în capital de risc din Londra și din California.

5.10

Proiectul TGE reprezintă o versiune redusă la scară a provocării mai ample a creării de bogăție în UE. SUA are o formulă condusă de piață, iar Asia are politici impulsionate de stat. Unele state membre UE precum Germania și statele nordice dispun de politici de succes, însă multe altele nu au această șansă. La nivelul general al UE, comunicarea pune resursele limitate ale Uniunii în slujba TGE, însă CESE se teme că acest model de creare a bogăției nu se va dovedi suficient de eficient în confruntarea cu concurența globală.

6.1

CESE este preocupat de posibilitatea ca „reechilibrarea” către cel de-al doilea și cel de-al treilea „pilon” să presupună o reducere a dimensiunii C&D pentru UE. CESE nu ar fi de acord cu o asemenea abordare. Pentru asigurarea generației viitoare de inovații, este nevoie de o cercetare fundamentală puternică. Tehnologia modernă este în cea mai mare parte bazată pe rezultatele neașteptate ale cercetării fundamentale.

6.2

Dat fiind că UE nu deține un complex militar-industrial de anvergura celui al SUA (sau al Chinei), știința trebuie stimulată și provocată în alte moduri. Valoarea proiectelor Galileo sau ITER constă tocmai în aceasta.

6.3

CESE salută concentrarea asupra educației și a competențelor. Cu toate acestea, observă faptul că se evidențiază în comunicare scăderea numărului absolvenților de profiluri științifice în Europa. Deficitul UE în știință și inginerie la toate nivelurile de educație reprezintă călcâiul lui Ahile, atât în ceea ce privește competitivitatea UE în general, cât și proiectul TGE în special. Planurile schițate în comunicare nu sunt deloc suficiente, având în vedere dimensiunile și urgența problemei.

6.4

CESE și-a exprimat recent avizul în ceea ce privește Comunicarea privind modernizarea ajutoarelor de stat (6). În contextul TGE, sunt relevante preocupările exprimate la punctele 1.5.1 (definiția „disfuncționalității pieței”), 1.6.3 și 1.6.4 (condițiile de concurență echitabile). În efortul său de a menține concurența pe piața internă, UE și-a pus în primejdie competitivitatea sa internațională.

6.5

Comunicarea observă că activitatea în domeniul capitalului de risc (CR) a scăzut în UE în ultimul deceniu și își propune înlocuirea capitalului de risc cu fonduri UE. Acest lucru, deși binevenit, nu este suficient. CESE recomandă ca UE să colaboreze cu statele membre pentru a crea condițiile prealabile pentru atragerea capitalului de risc în Europa.

6.6

Comisia a informat CESE cu privire la intențiile sale privind Grupul extern dedicat problemelor TGE, organul care ia locul GNI. „Pe lângă reprezentanți pentru fiecare dintre cele șase TGE (nanotehnologii, microelectronică, biotehnologie, fotonică, materiale avansate, sisteme avansate de fabricație) se propune includerea unor reprezentanți multi-TGE (majoritatea produselor inovatoare reprezintă o combinație de diferite TGE) și a mai multor utilizatori industriali din avalul industrial (de ex. industria aeronautică, industria automotoare, aerospațială, de construcții, energetică, alimentară, a aparaturii medicale, a echipamentelor, a design-ului) decât în primul Grup la nivel înalt (având în vedere că obiectivul Strategiei TGE este acela de a stimula producția industrială de produse bazate pe TGE)”.

6.7

Multe lucruri vor depinde de întreprinderile reprezentate, de influența lor în cadrul Grupul extern extins (mult extins), de succesul Grupului în a ajuta mai multe dintre cele 118 de întreprinderi regionale active în sectorul industriei de înaltă tehnologie să atingă un statut de concurent la nivel global și, în primul rând, de succesul lui în a promova apariția următoarelor 118 întreprinderi la nivel regional.