Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale

La 9 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale”

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 mai 2012.

În cea de-a 481-a sesiune plenară, care a avut loc la 23 și 24 mai 2012 (ședința din 23 mai 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 195 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 7 abțineri.

1.1 Utilizarea potențialului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) europene pentru a pătrunde pe piețele țărilor terțe, în special a celor care cunosc o creștere rapidă, poate constitui un factor important de favorizare a creșterii și a ocupării forței de muncă. Prin urmare, internaționalizarea IMM-urilor trebuie integrată în toate politicile UE privind acest tip de întreprinderi.

1.2 Internaționalizarea acoperă o gamă largă de activități, precum exportul, importul, investițiile străine directe, subcontractarea, cooperarea tehnică etc. Comitetul regretă faptul că comunicarea Comisiei se limitează în esență la sprijinirea exportatorilor și a investitorilor.

1.3 Având în vederea legătura strânsă dintre internaționalizare și inovare, Comitetul recomandă să se ia măsuri pentru ca noile programe Horizon 2020 și COSME să devină mai accesibile și mai ușor de utilizat pentru IMM-uri. Pentru a sprijini internaționalizarea, trebuie mobilizat și Fondul social european.

1.4 Sprijinul european pentru internaționalizare ar trebui să ia în considerare ajutoarele oferite la nivel național, peste care nu ar trebui să se suprapună, ci să le completeze în domenii care țin de competențele UE, și anume deschiderea piețelor, încheierea unor acorduri bilaterale și multilaterale, eliminarea barierelor, furnizarea de informații din domeniul vamal, protecția proprietății intelectuale, protecția investițiilor, standarde, norme, achiziții publice, combaterea corupției etc.

1.5 CESE solicită o mai bună coordonare și unificarea politicii de internaționalizare la nivelul direcțiilor generale ale Comisiei, Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Parlamentului European și rețelei reprezentanților naționali ai IMM-urilor.

1.6 Portalul online care a fost propus își poate îndeplini rolul numai cu condiția să acopere toate sursele de informare disponibile, să fie legat de portalurile naționale și să furnizeze în viitor informațiile esențiale în toate limbile oficiale ale UE.

1.7 CESE atrage atenția asupra utilizării insuficiente a potențialului oferit de Rețeaua întreprinderilor europene și salută propunerea de modificare a structurii administrative a acesteia. El solicită ca organizațiile de întreprinderi să fie asociate la gestionarea acestei rețele.

1.8 Politica europeană de sprijinire a intrării IMM-urilor pe piețele terțe ar trebui strâns legată de activitățile transfrontaliere ale IMM-urilor pe piața unică, dat fiind că majoritatea acestora dobândesc prima lor experiență internațională tocmai pe acest teren, iar această politică ar trebui să includă și sprijinirea pătrunderii IMM-urilor pe piața unică și înlăturarea obstacolelor care le stau în cale.

1.9 Unul dintre principalele neajunsuri ale actualelor sisteme de sprijin europene și naționale este faptul că IMM-urile sunt prea puțin informate cu privire la existența lor, informațiile necesare fiind greu de găsit, în limbi pe care nu le cunosc, iar instrucțiunile necesare privind procedurile sunt greu accesibile. Comitetul recomandă ca în primul rând organizațiile de reprezentare a IMM-urilor să fie asociate în activitățile de publicitate și sensibilizare.

1.10 Accesul la finanțare este o importantă condiție prealabilă a internaționalizării IMM-urilor, în special într-o perioadă de criză. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să creeze noi instrumente financiare de sprijinire a internaționalizării IMM-urilor, precum garanțiile pentru credite la export, asigurarea activităților internaționale și facilitarea acordării de împrumuturi prin cărți de credit garantate.

1.11 Comitetul solicită unificarea condițiilor impuse de diferitele programe regionale precum East Invest, AL Invest și Medinvest, ceea ce ar facilita utilizarea acestora de către IMM-uri. De asemenea, el solicită revizuirea reglementărilor actuale, care prevăd ca numai IMM-urile din țările partenere să poată beneficia de sprijin pentru a participa la acțiunile programului.

1.12 CESE propune o serie de măsuri concrete la nivel european, care ar putea completa în mod util ajutoarele existente, cum ar fi instituirea unor prețuri europene pentru exporturile IMM-urilor, utilizarea unor inițiative la nivel european, precum Premiul european pentru spiritul antreprenorial, acțiuni de publicitate privind internaționalizarea IMM-urilor în cadrul „Săptămânii europene a IMM-urilor”, crearea și actualizarea sistematică a unei baze de date de bune practici a furnizorilor de sprijin și revigorarea inițiativelor care-și propun stabilirea de contacte între întreprinderi precum Europartenariat sau Interprise.

1.13 CESE este de acord cu ideea organizării anuale a unui forum care să evalueze rezultatele procesului de internaționalizare și solicită ca acesta să devină o platformă permanentă, în care să fie implicați în mod eficient partenerii sociali și celelalte părți interesate, cu includerea CESE.

1.14 CESE recomandă ca și alte piețe precum cele din Golful Persic, Asia de Sud-Est și altele să fie incluse în categoria zonelor geografice prioritare (țările BRIC).

2.1 Uniunea Europeană are nevoie de noi surse de creștere economică și ocupare a forței de muncă. Marile piețe din țările terțe, precum China India, Rusia și Brazilia se află într-un proces de puternică dezvoltare și constituie oportunități ce merită valorificate de către întreprinderile din UE. Prin urmare, sprijinirea activităților desfășurate de IMM-uri în afara UE ajută la consolidarea competitivității Uniunii, prevăzută în Strategia Europa 2020 și alte documente (1).

2.2 În luna noiembrie, Comisia a publicat Comunicarea pe tema „Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale” (2), în care propune revizuirea completă a sistemului de sprijinire, la nivelul UE, a IMM-urilor, în vederea internaționalizării, revizuire care ar trebui să contribuie la acordarea unui sprijin mai larg, mai eficient și mai transparent.

2.3 În timp ce, în ultimii trei ani, 25 % din întreprinderile din UE au realizat exporturi pe piața internă, numai 13 % dintre acestea sunt active în afara UE, ceea ce dovedește un substanțial potențial neexploatat de extindere în țările terțe, în special în sectorul producției inovatoare și în industriile creative.

2.4 Comisia definește obiectivele pe care dorește să le atingă: punerea la dispoziția IMM-urilor a unor informații accesibile, o coerență sporită a activităților de sprijin, îmbunătățirea raportului cost-eficacitate, acoperirea lacunelor din domeniul serviciilor oferite la nivel național de sectoarele public și privat și asigurarea unui acces egal al IMM-urilor din toate statele membre.

2.5 Instrumentele esențiale pe care Comisia are intenția să le utilizeze pentru a îndeplini aceste obiective sunt: informarea directă a IMM-urilor, atribuirea unei dimensiuni europene furnizării de servicii pentru IMM-uri pe piețele prioritare, sprijinirea grupărilor (clustere) și rețelelor și raționalizarea noilor activități pe piețele prioritare, respectându-se următoarele trei principii; complementaritatea, durabilitatea și eficiența utilizării fondurilor publice prin utilizarea unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și oportune(SMART). Comisia va determina zonele geografice prioritare pe baza criteriilor stabilite. Internaționalizarea IMM-urilor ar trebui să se integreze în alte politici ale UE.

3.1 CESE salută comunicarea Comisiei și subscrie la majoritatea analizelor și concluziilor. El constată că această comunicare se concentrează mai mult pe mecanismele de acordare a ajutoarelor decât pe conținutul și obiectivele acestora. Comitetul amintește recentele sale avize în care și-a exprimat poziția cu privire la problematica internaționalizării IMM-urilor, care privesc: revizuirea Small Business Act (3), modalitățile de sprijinire a IMM-urilor în vederea adaptării la mutațiile de pe piețele globale (4) și dimensiunea externă a politicii industriale europene (5).

3.2 CESE este de acord cu faptul că politica de sprijinire a accesului întreprinderilor mici și mijlocii pe piețele țărilor terțe ar trebui să se înscrie în strategia UE privind competitivitatea, Europa 2020 și în celelalte politici ale UE și subliniază necesitatea coordonării acestor politici din perspectiva utilizării lor în scopul internaționalizării IMM-urilor.

3.3 Comitetul consideră regretabil faptul că comunicarea Comisiei se limitează în esență la sprijinul acordat exportatorilor și investitorilor. Internaționalizarea acoperă activitățile de export, import, investițiile străine directe, cooperarea tehnică, subcontractarea și alte activități prin care IMM-urile se înscriu în lanțul de creare a valorii adăugate.

3.4 Trebuie extins sprijinul acordat acțiunilor de informare și de formare în aceste alte domenii ale internaționalizării, astfel încât să beneficieze de avantajele oferite de acestea cât mai mulți utilizatori și astfel să se identifice în mod clar nevoile diferitelor categorii de întreprinderi, în funcție de dimensiune și de experiența acestora peste hotare.

3.5 Statisticile publicate privind numărul IMM-urilor care pot fi implicate în procesul de internaționalizare trebuie privite cu realism (6), dat fiind că o bună parte dintre acestea nu urmăresc decât să satisfacă cererile unei piețe locale, de exemplu în materie de mici servicii, producție artizanală pentru nevoile locale ș.a.m.d.

3.6 CESE subliniază necesitatea creării continue și consecvente a unui mediu antreprenorial favorabil IMM-urilor, în special a reducerii sarcinii administrative și a reglementării excesive care amenință competitivitatea întreprinderilor UE pe piețele țărilor terțe și a eliminării sistematice a tuturor obstacolelor care împiedică IMM-urile să participe la procesul de internaționalizare.

3.7 Inovarea stimulează internaționalizarea întreprinderilor, iar internaționalizarea poate îmbunătăți performanțele întreprinderilor (7). În cadrul financiar multianual al UE în vigoare, IMM-urile nu utilizează, în cel de-al 7-lea program-cadru, decât 15 % din mijloacele financiare disponibile prin programul „Cooperare” (8). Noile programe Horizon 2020, COSME și al patrulea pilon al Fondului social european oferă posibilități importante de îmbunătățire a competitivității prin intermediul inovării, deci de creare a unui mediu mai propice pentru internaționalizarea IMM-urilor europene și, prin urmare, pentru o creștere sporită și crearea de locuri de muncă. Însă IMM-urile trebuie informate cu privire la aceste programe, să poată avea acces la ele, iar complexitatea administrativă a utilizării acestora trebuie simplificată.

3.8 Sprijinul acordat internaționalizării IMM-urilor poate fi eficace numai printr-o schimbare de abordare a furnizorilor de la nivel european și național și prin trecerea de la servicii forfetare și standardizate la servicii orientate, proactive și adaptate, luându-se în considerare sectorul de activitate, ciclul de viață, disponibilitatea resurselor, poziția concurențială și condițiile interne ale întreprinderii, cum ar fi competențele lingvistice și cunoașterea culturii și a mediului de afaceri local (9).

3.9 O întreprindere înseamnă profit, creștere și cotă de piață. Aceste obiective pot fi atinse prin pătrunderea pe piețele străine, ceea ce nu este însă o garanție a succesului. Dacă 50 % dintre IMM-urile active în străinătate înregistrează o creștere a cifrei lor de afaceri, acest lucru nu se produce în cazul celorlalte 50 %. Scopul ajutorului acordat este de a reduce la minimum riscurile de eșec legate de lipsa de informare și de experiență.

3.10 Sprijinul în scopul internaționalizării IMM-urilor este de competența statelor membre, care oferă un mare număr de programe de sprijin – peste 300 de programe în total – finanțate atât din surse publice, cât și private (10). De aceea, este necesar să se examineze cu atenție valoarea adăugată pe care ar putea să o aducă noile ajutoare la nivel european, pentru evitarea duplicării și suprapunerii cu ajutoarele existente. Prin urmare, ar fi util ca organismele naționale care sprijină internaționalizarea IMM-urilor să facă în mod regulat schimb de informații și să-și coordoneze activitățile cu direcțiile competente ale Comisiei.

3.11 Contribuția Europei ar trebui să vizeze în primul rând deschiderea piețelor, facilitarea accesului, încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale, ridicarea barierelor tarifare și netarifare și furnizarea de informații [prin baza de date privind accesul la piețe (MADB)], în special privind domenii specializate și comune, precum drepturile de proprietate industrială, standardele, tarifele vamale, documentele de import/export, reglementările, normele sanitare, fitosanitare și veterinare, combaterea corupției și achizițiile publice. UE ar trebui să solicite în mod sistematic țărilor partenere să recunoască certificatele naționale ale statelor membre care sunt recunoscute în cadrul pieței unice și să prevină astfel discriminarea anumitor state membre.

3.12 Sprijinul UE ar trebui utilizat în vederea garantării unor condiții echitabile pentru activitățile IMM-urilor din statele membre mici și din cele nou intrate, care nu au posibilitatea de a-și asigura reprezentarea pe piețele terțe.

3.13 Ar trebui respectat cu strictețe principiul parteneriatului între instituțiile publice și instituțiile reprezentative ale întreprinderilor (camerele de comerț, asociațiile de reprezentare a intereselor IMM-urilor, asociațiile de întreprinderi și sectoare). Asociațiile partenerilor sociali, în special de la nivel regional și local, ar trebui să pună în evidență politicile și resursele necesare sprijinirii internaționalizării IMM-urilor și să vegheze la utilizarea eficientă a acestora. Acest principiu ar trebui să respecte interesele naționale și diferitele forme de sprijin și libera concurență între întreprinderi și furnizorii de sprijin. Trebuie evitat ca instituțiile de stat din statele membre, atunci când prestează servicii de promovare a internaționalizării, să nu concureze cu întreprinderi sau organizații reprezentative ale acestora.

3.14 CESE regretă absența din comunicare a unor propuneri vizând îmbunătățirea coordonării și administrarea comună a strategiei de internaționalizare la nivel european. În ceea ce privește internaționalizarea IMM-urilor, nu există o delimitare clară a competențelor direcțiilor generale ale Comisiei (întreprinderi și industrie, comerț, piața unică, ajutor pentru dezvoltare, fiscalitate și uniune vamală). De asemenea, ar trebui îmbunătățită colaborarea între, pe de o parte, aceste DG-uri ale Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă și, pe de altă parte, Consiliu, rețeaua de reprezentanți ai IMM-urilor, Parlamentul European, ambasadele statelor membre în țările terțe și alte organisme care contribuie la elaborarea și punerea în aplicare a politicii de internaționalizare.

4.1 Analiza propusă a situației actuale ar trebui să se concentreze în primul rând pe evaluarea eficacității măsurilor și instrumentelor europene actuale de sprijin, să pună în evidență lacunele existente în sistemele naționale de sprijin și să le completeze printr-o contribuție europeană.

4.2 Este necesară să se examineze amănunțit, sub aspectul costurilor, crearea unui nou portal european de informare. Este necesar să se respecte următoarele principii:

4.3 CESE regretă absența unor măsuri de sprijinire a comerțului electronic, care ar putea deveni un domeniu important pentru internaționalizarea IMM-urilor. În acest sens, este necesară realizarea obiectivelor UE în materie de internet în bandă largă, în special în ceea ce privește acoperirea zonelor rurale și periferice, care ar facilita accesul IMM-urilor la informațiile indispensabile internaționalizării lor;

4.4 CESE apreciază contribuția Rețelei întreprinderilor europene în vederea stabilirii de contacte și relații comerciale între întreprinderile UE din câteva țări. Consideră însă că potențialul rețelei ar putea fi mai bine exploatat, după cum o dovedește cunoașterea redusă a existenței acesteia în rândul majorității IMM-urilor europene. Serviciile oferite de această rețea ar trebui să rezulte într-o măsură cât mai mare din solicitările și nevoile reale ale IMM-urilor. În numeroase regiuni, organizațiile reprezentative ale IMM-urilor nu fac parte din această rețea. Prin urmare, CESE subliniază necesitatea restructurării administrative a Rețelei întreprinderilor europene și solicită ca organizațiile de întreprinderi care se implică cel mai mult în viața IMM-urilor să participe la administrarea sa.

4.5 Sprijinul european acordat IMM-urilor pentru a pătrunde pe piețele terțe ar trebui să includă diferite forme de sprijinire a IMM-urile pe piața unică și să elimine obstacolele care le împiedică să valorifice la maximum oportunitățile oferite în conformitate cu Actul privind piața unică. De regulă, IMM-urile își încep activitatea comercială internațională în cadrul pieței unice înainte de a se extinde pe piețele țărilor terțe.

4.6 Toate studiile și cercetările dovedesc că IMM-urile nu sunt suficient informate cu privire la formele de sprijin și programele existente. Limbajul utilizat de instituțiile europene și naționale ar trebui să fie simplu, ușor de înțeles și adaptat particularităților IMM-urilor. CESE recomandă elaborarea unui ghid succint și clar, care să orienteze utilizatorii prin labirintul opțiunilor de sprijin, și îmbunătățirea comunicării cu privire la ajutoarelor acordate de instituțiile europene. La difuzarea informațiilor și a cunoștințelor privind aceste ajutoare ar trebui implicate în special organizațiile care reprezintă interesele IMM-urilor, precum camerele de comerț, asociațiile sectoriale, asociațiile de IMM-uri. Acestora ar trebui să li se asigure sprijinul financiar necesar pentru a putea furniza de servicii de consiliere.

4.7 În lumina planului de acțiune al Comisiei (12), CESE dorește îmbunătățirea accesului IMMurilor la fonduri, ceea ce este vital pentru o posibilă internaționalizare a lor, în special în contextul actualei crize economice și financiare. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să creeze noi instrumente financiare de sprijinire a internaționalizării IMM-urilor, precum garanțiile pentru credite la export, asigurarea activităților internaționale și facilitarea acordării de împrumuturi prin cărți de credit garantate (13).

4.8 Spre deosebire de programele existente, de exemplu East Invest, Al Invest și altele, noile programe focalizate pe o regiune a lumii ar trebui create prin metode financiare și administrative identice. Comitetul solicită Comisiei să revizuiască reglementările actuale, conform cărora numai IMM-urile care provin din țări partenere pot beneficia de sprijin în vederea participării la acțiunile programelor. Totodată, acestea ar trebui să faciliteze asocierea IMM-urilor din statele membre la punerea lor în aplicare, extinzând sprijinul pentru rambursarea cheltuielilor inițiale legate de participarea la activitățile programelor.

4.9 CESE salută efortul Comisiei de a permite accesul IMM-urilor din statele membre care nu au puncte de contact în țările terțe cele mai importante la sprijinul și informațiile furnizate de alte state membre ale UE. Totuși, atrage atenția asupra dificultății pe care o reprezintă stabilirea modalității unei astfel de cooperări. Trebuie precizat dacă serviciile finanțate din fondurile publice ale unui anumit stat vor putea fi utilizate de IMM-urile din alte state membre.

4.10 Acest obstacol poate fi depășit prin instituirea progresivă de centre europene de sprijinire a IMM-urilor europene pentru schimburile comerciale în țările partenere cele mai importante. Organizațiile reprezentative ale IMM-urilor ar trebui implicate în mod direct în deciziile privind natura și forma activităților lor. CESE recomandă ca organizațiile care reprezintă IMM-urile atât la nivel local, cât și la nivelul UE să primească fonduri suficiente pentru a se face cunoscute.

4.11 CESE propune ca societatea civilă organizată (angajatori, sindicate, consumatori, asociații ale IMM-urilor etc.), cu includerea CESE și unor organizații precum EUROCHAMBRES, Asociația europeană a întreprinderilor meșteșugărești mici și mijlocii (UEAPME), Confederația Europeană a Sindicatelor Europene și eventual asociațiile sectoriale europene în domeniile cele mai importante pentru internaționalizare, să participe la un forum anual, în vederea evaluării internaționalizării IMM-urilor. Acesta ar trebui să ia forma unei platforme permanente de coordonare, care va urmări, între altele, modul în care sunt alocate sume considerabile diferitelor programe și forme de sprijin va monitoriza eficiența acestora pe baza unor criterii clare.

4.12 CESE propune instituirea unui premiu european pentru cel mai bun exportator din rândul IMM-urilor, care să fie decernat anual, de exemplu cu ocazia reuniunii forumului.

4.13 Pentru popularizarea mai largă a activităților de succes din domeniul internaționalizării ale organismelor publice, ar trebui ca Premiul european pentru spiritul antreprenorial și premiul „Regiunea Europeană Întreprinzătoare”, acordate de Comitetul Regiunilor, să beneficieze de o vizibilitate sporită.

Inițiativa anuală Săptămâna IMM-urilor ar trebui să cuprindă inițiative care să sprijine internaționalizarea și schimbul de bune practici din acest domeniu între statele membre.

CESE solicită crearea și actualizarea sistematică a unei baze de date online cuprinzând experiențele cele mai reușite din domeniul internaționalizării ale camerelor de comerț europene, asociațiilor reprezentative ale IMM-urilor și ale organizațiilor sectoriale, precum și difuzarea acestor experiențe prin intermediul organizațiilor reprezentative ale IMM-urilor.

4.14 CESE recomandă să se revină la măsurile de punere în legătură a întreprinderilor la scară europeană, care s-au dovedit eficace și care, în trecut, au adus avantaje unui mare număr de IMM-urilor din țările candidate sub aspectul internaționalizării acestora, și care luau forma așa-numitelor europartenariate sau Interprise.

4.15 În ceea ce privește orientarea geografică a internaționalizării IMM-urilor, CESE este de acord cu concentrarea acesteia asupra țărilor BRIC, care înregistrează o puternică dezvoltare economică, dar atrage atenția asupra necesității de a viza și alte piețe, precum țările din Golful Persic, Asia de Sud-Est și altele. Totodată, CESE recomandă definirea priorităților sectoriale care ar urma să orienteze internaționalizarea IMM-urilor.

4.16 CESE recomandă participarea sporită a reprezentanților IMM-urilor, în statele membre în care activează, la procesul de internaționalizare, care ar trebui să devină una dintre prioritățile principale ale politicilor naționale de sprijinire a IMM-urilor.

Bruxelles, 23 mai 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(1) Comunicarea privind o politică industrială integrată, COM(2010) 614; revizuirea Small Business Act, COM(2011) 78; comunicarea privind politica comercială COM(2010) 612 și cea privind Actul privind piața unică COM(2010) 608.

(6) A se vedea studiul EIM, p. 5. IMM-urile reprezintă 25 % din exporturile UE27, dintre care în jur de 50 % sunt destinate piețelor din afara pieței unice (13 %); IMM-urile reprezintă 29 % din importurile UE27 care, la rândul provin, în proporție de 50 %, de pe piețele terțe (14 %); 7 % din IMM-urile UE27 sunt implicate în relații de cooperare tehnologică cu un partener străin, 7 % sunt subcontractanți ai unui partener străin; 7 % au subcontractanți străini, iar 2 % din IMM-uri sunt active în domeniul investițiilor străine directe.

(7) Analiza performanței IMM-urilor „IMM-urile pot crea locuri de muncă mai multe și mai bune?” EIM, noiembrie 2011, p. 77.

(9) Fabio Antoldi, „Can European SMEs really intercept the international paths of fast growth?” (Pot IMM-urile să adopte cu adevărat modalitățile de creștere de la nivel internațional?), prezentare în cadrul PE la 24 ianuarie, 2012 p. 31.

(12) A se vedea „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor”, COM(2011) 870 final

(13) După exemplul cardului Széchenyi din Ungaria, garantat de stat și care le permite IMM-urilor să obțină împrumuturi fără garanții colaterale: www.iapmei.pt/conferencia/1_Laslo_Krisan.ppt.