Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006

La 25 octombrie 2011 și, respectiv 27 octombrie 2011, în conformitate cu articolele 177 și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Parlamentul European și Consiliul au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 3 aprilie 2012.

În cea de-a 480-a sesiune plenară, care a avut loc la 25 și 26 aprilie 2012 (ședința din 25 aprilie 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 162 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 9 abțineri.

1.1 CESE consideră că politicile economice actuale din UE (austeritate, restricții bugetare la nivel național, limitarea bugetului UE, pachetul fiscal, restricțiile referitoare la BCE etc.) duc la apariția unui proces de recesiune cu efecte imprevizibile, într-un moment în care este nevoie de exact contrariul acestor politici, cu alte cuvinte de o propunere mai curajoasă și mai eficientă care să conțină măsuri simultane, sau chiar prealabile, în favoarea creșterii economice și creării de locuri de muncă. O contribuție substanțială în acest sens ar putea-o avea fondurile structurale (la care s-ar putea adăuga parțial și temporar și fondurile din cadrul PAC), așa cum de altfel s-a și propus, deși într-o formă mai limitată, cu ocazia summitului din 30 ianuarie 2012.

1.2 Ar trebui lansat un plan european în favoarea creșterii economice – un New Deal – cu proiecte de amploare centrate pe obiective precise, implicând câteva sectoare cheie capabile să pună din nou în mișcare economia UE. Finanțarea unui astfel de plan s-ar putea face prin utilizarea cu efect imediat a fondurilor rămase din 2007-2013, la care s-ar putea adăuga, de îndată ce va fi posibil și pentru o perioadă de timp limitată, și o parte din fondurile prevăzute pentru 2014-2020. Un astfel de fond ar trebui să fie sprijinit și dezvoltat de BEI prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni (1) (articolul 87 din noul regulament). Aceasta ar avea un efect multiplicator asupra investițiilor, dat fiind că ar atrage capital extern, precum și un efect favorabil asupra datoriei suverane și asupra monedei euro, care ar deveni astfel mai puternică.

1.3 CESE este ferm convins că parteneriatul care implică toți partenerii, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, în pregătirea și executarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune a UE și în evaluarea lor ex-post contribuie direct la succesul acestei politici. Comitetul salută ca pe un progres faptul că articolul 5 al propunerii Comisiei Europene (CE) face ca parteneriatul orizontal să devină un element obligatoriu și reamintește că participarea trebuie să fie autentică, în toate etapele de punere în aplicare a fondurilor, iar acești parteneri trebuie să participe la comitetele de monitorizare și să beneficieze de drept de vot. În acest context, CESE consideră că articolul 5 al Regulamentului privind dispozițiile comune ar trebui să fie reexaminat și reformulat în așa fel încât prevederile referitoare la parteneriat pe care le conține, în special alineatul (2), să poată fi aplicate în mod efectiv la toate nivelurile administrative: național, regional și local.

1.3.1 CESE este dornic să contribuie la elaborarea codului de conduită menționat la articolul 5 și se declară profund îngrijorat de semnalele venite dinspre Consiliu care indică intenția statelor membre de a limita punerea în aplicare a principiului parteneriatului; Comitetul îndeamnă CE și Parlamentul European să contracareze aceste planuri. Codul de conduită ar trebui să cuprindă o definiție clară a organizațiilor neguvernamentale, inclusiv a organizațiilor reprezentative ale grupurilor vulnerabile, în conformitate cu articolele 10 și 19 din TFUE, precum cele care reprezintă femeile, persoanele în vârstă, tinerii, persoanele cu o anumită orientare sexuală, persoanele cu handicap, persoanele de o anumită religie și minoritățile etnice. De asemenea, acesta ar trebui să identifice reguli clare pentru implementarea proiectelor și programelor, să insiste asupra prelucrării în timp util a documentelor și să prevadă o procedură de soluționare a plângerilor, permițând astfel o punere în aplicare și utilizare efectivă și cât mai puțin birocratică a programelor din cadrul politicii de coeziune. CESE consideră că eventualele criterii suplimentare utilizate de statele membre în vederea selectării proiectelor ar trebui să fie mai întâi supuse unui control public, pentru a se evita proceduri birocratice suplimentare (precum și suprareglementarea la nivel național).

1.4 CESE se declară în favoarea unei utilizări crescute a condiționalității ex-ante și ex-post în cadrul fondurilor structurale ale UE în vederea obținerii unor rezultate mai bine țintite, mai concrete și mai durabile; CESE respinge însă condiționalitatea macroeconomică, pentru că penalizează regiuni și cetățeni care nu sunt răspunzători pentru deciziile macroeconomice luate la nivel național sau european.

1.5 CESE recunoaște eforturile întreprinse de CE în vederea simplificării procedurilor, însă le consideră insuficiente. Nivelul de complexitate este încă mult prea mare. Prin accentul exagerat pus asupra auditului și a procedurilor, atât autoritățile naționale, cât și cele europene continuă să împiedice IMM-urile și organizațiile neguvernamentale să aibă acces cu ușurință la finanțarea UE. Trebuie redusă birocrația, mai ales în țările în care sistemele federale de organizare teritorială creează diferite niveluri de birocrație.

1.6 CESE supune atenției ideea de a instaura o abordare de tipul „biroului unic” pentru beneficiari, pentru a face ca politica de coeziune să devină mai orientată către beneficiar (o abordare bazată pe client). CESE consideră, de asemenea, că este necesară creșterea limitei actuale sub care proiectele, în temeiul articolului 140, sunt auditate o singură dată, de la 100 000 EUR la 250 000 EUR. Această sumă ar trebui să se aplice părții din finanțarea acestor proiecte care provine de la UE, în vederea simplificării normelor.

1.7 CESE salută propunerile CE referitoare la concentrarea tematică ca mijloc de a reduce fragmentarea eforturilor; în acest sens, CESE încurajează o strânsă coordonare a eforturilor între diferitele fonduri structurale, în vederea creării unei politici de coeziune unice și unitare, care să poată contribui pe deplin la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În opinia sa, 1) creșterea accesibilității și 2) consolidarea capacităților părților interesate din cadrul politicii de coeziune (parteneri, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune) ar trebui să devină domenii tematice specifice.

1.8 CESE reafirmă importanța modificării articolului 7 din Regulamentul privind dispozițiile comune, pentru a introduce în text accesul la finanțare și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

1.9 CESE subliniază importanța consolidării capacităților pentru partenerii menționați la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, și solicită includerea la articolul 2 a unei definiții a consolidării capacităților. Definiția consolidării capacităților ar trebui înțeleasă ca fiind îmbunătățirea participării partenerilor (astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune) la toate etapele referitoare la pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea fondurilor structurale.

1.10 CESE solicită ca CE să prezinte cadrul strategic comun (CSC) permițând instituțiilor și organelor politice ale UE să participe la negocierea și adoptarea acestuia.

1.11 CESE recomandă clarificarea participării actorilor din cadrul economiei sociale la atingerea diferitelor obiective ale fondurilor.

1.12 În opinia CESE, condiționalitatea nu ar trebui să submineze capacitatea de flexibilitate în cadrul acțiunilor structurale, dat fiind că nu există o soluție valabilă pentru toate regiunile, în condițiile menținerii obiectivului comun de a crește coeziunea prin intermediul unor norme comune.

1.13 Comitetul sprijină ferm propunerea ca cel puțin 20 % din creditele FSE la nivel național să fie alocate incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

1.14 CESE salută efortul de a face ca Regulamentul privind dispozițiile comune să fie mai orientat către rezultate și consideră că este evident că indicatorii bazați exclusiv pe indicatori macroeconomici, precum PIB-ul, nu reușesc să identifice în mod eficient nivelul de coeziune.

1.15 CESE solicită consolidarea capacităților partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, în articolul 51 din regulament. Includerea acestor parteneri în procesul care presupune asistență, studii, evaluări, asistență din partea experților, alături de alte activități sprijinite prin asistența tehnică, va duce la o participare mai autentică și la creșterea capacității de a participa a tuturor partenerilor din cadrul fondurilor structurale, iar în cele din urmă va contribui la punerea în aplicare cu succes a politicii de coeziune. CESE regretă faptul că în cadrul programelor operaționale se propune excluderea asistenței tehnice pentru acțiunile în domeniul mediului, a egalității de șanse și a egalității dintre femei și bărbați. Această exceptare ar trebui eliminată din textul articolului 87.

1.16 CESE este ferm convins că prin intermediul ingineriei financiare inteligente trebuie să se utilizeze cât mai eficient fondurile limitate disponibile și că trebuie să se urmărească maximizarea impactului pentru fiecare euro destinat finanțării coeziunii. CESE subliniază importanța unei coordonări atente a activităților acoperite de diferitele fonduri structurale și nevoia de a revizui ratele de cofinanțare, pentru a reflecta mai bine nevoile beneficiarilor în contextul crizei actuale.

1.17 În conformitate cu articolul 174 din TFUE, politica de coeziune reprezintă un element central al UE, contribuind la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a acesteia. Pentru statele membre a căror creștere medie a PIB în perioada 2007-2009 este negativă și care au dovedit o rată de absorbție bună în această perioadă, plafonul va fi stabilit la un nivel cel puțin egal cu nivelul din perioada curentă. Plafonul pentru politica de coeziune nu se va aplica fondurilor din domeniul pescuitului și al dezvoltării rurale.

2. Provocările crizei la adresa UE - Noi fonduri structurale pentru o epocă dificilă

2.1 Rata șomajului în Uniunea Europeană a crescut până la 10,3 % ca urmare a crizei economice (peste 5 milioane din șomeri fiind tineri - „generația pierdută”), iar procentul persoanelor expuse riscului de excluziune socială a crescut cu peste 4 % în unele țări ale UE și cu 3 % în ceea ce-i privește pe cei aflați într-o stare materială extrem de precară.

2.2 În ciuda eforturilor de până în prezent ale politicilor UE în materie de coeziune, dezvoltare rurală și pescuit, inegalitățile dintre regiuni se adâncesc din nou. Potrivit celui de-al cincilea raport privind coeziunea, se constată o agravare generală a disparităților, în special a celor internaționale (capitalele prosperă, în timp ce regiunile mai puțin dezvoltate sărăcesc), decalajele fiind destul de impresionante în unele cazuri. Raportul arată de asemenea decalajele semnificative în materie de dezvoltare existente între orașe și zonele rurale. (2)

2.3 Pe baza celor convenite la summitul din 30 ianuarie 2012, CESE solicită Comisiei și Consiliului să adopte o „procedură specială” pentru suspendarea regulamentului actual pe o perioadă de 5 ani, pentru a permite utilizarea imediată și accelerată a fondurilor și eliminarea obstacolelor inutile și a puterii discreționare a autorităților administrative. Aceasta ar prezenta beneficii importante pentru IMM-urile implicate în inovare și în îmbunătățirea producției, și pentru proiectele care îi implică pe tineri.

2.4 Politica de coeziune este un element central al UE, iar Uniunea, conform articolului 174 TFUE, trebuie să dezvolte și să-și continue acțiunile care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea trebuie să urmărească, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate.

2.5 Ținând seama de acest aspect, Comitetul subliniază că pentru statele membre a căror creștere medie a PIB în perioada 2007-2009 este negativă și care au dovedit o rată de absorbție bună în această perioadă, plafonul va fi stabilit la un nivel cel puțin egal cu nivelul din perioada curentă. Plafonul pentru politica de coeziune nu se va aplica fondurilor din domeniul pescuitului și al dezvoltării rurale.

2.6 CESE a subliniat în mod deosebit importanța integrării fondurilor structurale și a Strategiei Europa 2020, motiv pentru care obiectivele și țintele acesteia ar trebui să fie aliniate în mod riguros la cele ale politicii de coeziune (3) și să evoce în mod mai vizibil și mai clar modul în care viitoarele fonduri structurale vor contribui la atingerea obiectivelor stabilite de inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020. Acestea vor trebui să fie revizuite în viitorul apropiat, dacă UE intenționează să le atingă în actualul context de criză profundă.

2.7 Mai multe avize CESE (4) au subliniat faptul că obiectivele fondurilor structurale sunt mai cuprinzătoare decât Strategia Europa 2020. De aceea fondurile structurale ar trebui să reprezinte un mecanism prin care să se garanteze că economia UE își consolidează politicile privind ocuparea forței de muncă și educația, astfel încât să-și mențină și să-și sporească capitalul uman și investițiile necesare pentru a asigura creșterea economică, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Ele ar trebui să contribuie și la concretizarea altor strategii și politici ale UE, cum ar fi, printre altele, Strategia pentru egalitatea dintre femei și bărbați 2010-2015, Small Business Act, Strategia energetică pentru Europa, Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, cadrul UE referitor la strategiile naționale privind romii și strategia de dezvoltare durabilă.

2.8 CESE este profund îngrijorat de impactul crizei și consideră că fondurile structurale pot contribui la ieșirea din criză, cu condiția să se întreprindă o revizuire a guvernanței economice a UE care, la ora actuală, nu reușește să asigure creșterea economică, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. CESE subliniază că măsurile de austeritate care urmăresc stabilizarea macroeconomică nu ar trebui să submineze eforturile care vizează o coeziune sporită în UE; este de dorit ca intervențiile structurale să aibă rezultate pozitive în materie de creștere, incluziune socială și niveluri crescute de ocupare a forței de muncă.

2.9 Amploarea crizei economice scoate în evidență faptul că cifra de 376 miliarde EUR pentru fondurile structurale pe perioada de programare 2014-2020, conform propunerii actuale a Comisiei, nu este suficientă pentru a duce la o mai mare coeziune economică, socială și teritorială în UE. În aceste condiții, CESE solicită Comisiei și Parlamentului European să reconsidere actuala propunere privind fondurile structurale în contextul cadrului financiar multianual (CFM) și invită instituțiile să concentreze fondurile UE pe regiunile mai puțin dezvoltate, în loc să îngreuneze formalitățile administrative și să crească gradul de fragmentare.

2.10 Criza nu trebuie să împiedice UE să respecte angajamentele și convențiile internaționale la care a subscris, precum Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

3.1.1 În opinia CESE, cadrul strategic comun (CSC) reprezintă o etapă esențială, care va garanta o mai bună coordonare a punerii în aplicare a politicii de coeziune prin intermediul diferitelor fonduri structurale.

3.1.2 CESE salută CSC, însă solicită o abordare orientată către beneficiari. La ora actuală, beneficiarii potențiali se confruntă cu proceduri diferite în materie de subvenții (de exemplu, există diferențe între FEDER și FEADR), ceea ce duce la poveri administrative pentru beneficiarii potențiali. CSC, conform propunerii actuale, nu este decât un ansamblu administrativ de criterii, lipsind însă ideea unui ghișeu unic pentru beneficiari. De asemenea, CSC ar trebui să asigure o referință clară și o interpretare uniformă a normelor care urmează a se aplica în toate statele membre. Astfel s-ar garanta transformarea CSC într-un instrument în serviciul unei utilizări mai eficiente a fondurilor, care să nu creeze un nivel suplimentar de obligații administrative.

3.1.3 CESE consideră că CSC ar trebui să prezinte în detaliu prioritățile de investiții care decurg din obiectivele Strategiei Europa 2020 și că ar trebui să menționeze în mod deosebit modalitățile prin care s-ar putea obține incluziunea socială a persoanelor celor mai îndepărtate de piața forței de muncă, inclusiv a femeilor, tinerilor, imigranților, persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap.

3.1.4 De asemenea, CESE consideră că aprobarea CSC-ului ar trebui să se facă cu participarea tuturor instituțiilor și organelor consultative ale UE, pentru ca acest cadru să fie asumat într-o cât mai mare măsură de către toți cei implicați.

3.1.5 Includerea contractelor de parteneriat este un element pozitiv, ca mijloc de a asigura atingerea unor ținte europene, naționale și regionale comune.

3.1.6 CESE solicită ca fiecare contract de parteneriat, împreună cu programul corespunzător, să fie corelat cu programele naționale de reformă (PNR). PNR ar trebui să reflecte toate obiectivele stabilite de Strategia Europa 2020, precum și celelalte obligații care decurg din alte angajamente și convenții internaționale, precum Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

3.1.7 Includerea partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, în pregătirea și adoptarea contractelor de parteneriat va fi un element cheie al succesului fondurilor structurale, inclusiv al eventualelor propuneri de modificare a contractelor de parteneriat (articolul 15), iar propunerea de regulament privind dispozițiile comune ar trebui modificată în consecință.

3.1.8 CESE solicită ca articolul 14 al propunerii de regulament privind dispozițiile comune să fie modificat în lumina articolelor 10 și 19 ale TFUE pentru a se include la litera (c) referințe adecvate la grupurile vulnerabile precum femeile, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, tinerii, persoanele cu o anumită orientare sexuală, persoanele cu handicap, persoanele de o anumită religie și minoritățile etnice.

3.2.1 CESE salută propunerea de regulament privind dispozițiile comune, care prezintă o serie de norme comune aplicabile fondurilor structurale; aceasta va face ca politica de coeziune a UE să beneficieze de o perspectivă europeană comună și să devină mai coerentă și mai eficientă.

3.2.2 CESE salută cele 11 domenii tematice. CESE consideră totuși că ar trebui să fie adăugate și alte domenii cum ar fi (1) creșterea accesibilității și (2) consolidarea capacităților partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune. CESE solicită includerea acestora în articolul 9 al propunerii de regulament.

3.2.3 CESE subliniază că toate statele ar trebui să se concentreze asupra domeniilor definite în regulamentul privind dispozițiile comune, pentru a asigura crearea de sinergii, precum și o creștere economică favorabilă coeziunii și incluziunii.

3.2.4 CESE reamintește că a pledat în favoarea simplificării procedurilor administrative, de contabilitate și de audit, afirmând că „simplificarea trebuie să devină obiectivul principal al politicii de coeziune” (5). În consecință, CESE salută eforturile actualei propuneri de a introduce acest principiu. Trebuie evitat excesul de birocrație și sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca beneficiarii finali să beneficieze de pe urma acestor acțiuni. Simplificarea ar trebui să ducă la mai multă claritate în ceea ce privește eligibilitatea, auditul, plățile și utilizarea TIC Aceasta presupune simplificarea textului regulamentului și reducerea numărului de articole pe care le conține.

3.2.5 Limita de 100 000 EUR de care depinde aplicarea unor reguli simplificate ar trebui ridicată la 250 000 EUR pentru partea de finanțare provenită de la UE, pentru proiectele care sunt auditate o singură dată, în temeiul articolului 140 din propunerea de regulament privind dispozițiile comune. Majoritatea proiectelor au bugete care depășesc nivelul de finanțare propus în regulament, din cauza poverilor administrative excesive. Simplificarea introdusă prin această nouă limită minimă ar putea avea un impact pozitiv asupra aplicării acestei reguli la mecanismele privind subvențiile globale.

3.2.6 CESE supune atenției ideea de a instaura o abordare de tipul „biroului unic” pentru beneficiari, pentru a face ca politica de coeziune să devină mai orientată către beneficiar (o abordare bazată pe client).

3.2.7 Merită salutată, de asemenea, utilizarea unei game largi de rambursări și recurgerea la e-guvernanță. CESE subliniază că este important să se garanteze că în cadrul e-guvernanței se prevede accesibilitatea pentru toți, inclusiv pentru persoanele în vârstă, minoritățile etnice și persoanele cu handicap.

3.3.1 CESE salută condiționalitatea ex-ante, așa cum a afirmat și în avizele anterioare (6), această abordare fiind văzută ca o modalitate de a îmbunătăți calitatea cheltuielilor politicii de coeziune a UE. Acest tip de condiționalitate nu va trebui însă să genereze poveri administrative suplimentare, ci va asigura o utilizare mai coerentă și mai eficientă a fondurilor structurale.

3.3.2 Cu toate acestea, CESE nu este de acord cu utilizarea condiționalității macroeconomice (7) ca metodologie, deoarece „pedepsește” pe cine nu trebuie. CESE este împotriva introducerii măsurilor coercitive de orice tip (inclusiv a suspendării plăților) în viitorul pachet de șase măsuri legislative privind guvernanța economică. Măsurile din domeniul condiționalității macroeconomice nu ar trebui să aibă consecințe asupra beneficiarilor fondurilor structurale.

3.3.3 CESE salută eliberarea de fonduri suplimentare în funcție de performanță, prin intermediul rezervei de 5 %, în scopul asigurării unor rezultate mai bune la punerea în aplicare a fondurilor structurale.

3.3.4 Este esențial ca evaluarea performanței să implice participarea și recunoașterea partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, ca actori autentici ai punerii în aplicare a politicii de coeziune.

3.4.1 CESE consideră că principiile condiționalității nu ar trebui să submineze marja de flexibilitate din cadrul acțiunilor structurale, dat fiind că nu există o soluție valabilă pentru toate regiunile.

3.4.2 La rândul ei, flexibilitatea nu ar trebui să submineze obiectivele comune privind atingerea coeziunii prin intermediul unor norme comune, aplicabile tuturor beneficiarilor.

3.5.1 CESE salută abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri ca pe o modalitate de a asigura aproprierea fondurilor și a obiectivelor de coeziune socială. Conform articolului 5, partenerii, astfel cum sunt definiți aceștia alineatul (1) al aceluiași articol, ar trebui să participe pe deplin la toate etapele de punere în aplicare a fondurilor, inclusiv la nivel local și regional. CESE reamintește importanța pe care au avut-o pactele teritoriale din punct de vedere al participării societății civile.

3.5.2 CESE subliniază că este important să se asigure sinergia tuturor instrumentelor stabilite prin fondurile structurale.

4. Principiile politicii de coeziune a UE necesită instrumente corespunzătoare pentru a crește coeziunea

4.1.1 CESE a sprijinit aplicarea principiului parteneriatului în cadrul politicii de coeziune (8). Toate părțile interesate relevante ar trebui să fie reprezentate în etapele pregătitoare ale contractelor de parteneriat și ale asistenței tehnice.

4.1.2 Din acest motiv, CESE salută călduros articolul 5 al actualei propuneri de regulament privind dispozițiile comune, precum și propunerea de a elabora un cod de conduită la nivel european privind parteneriatul, care să cuprindă diferitele responsabilități și drepturi în materie de participare pentru diferiții parteneri, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune. Pregătirea codului de conduită ar trebui să garanteze participarea deplină a acestor parteneri.

4.1.3 CESE subliniază că participarea societății civile ar trebui să fie garantată și prin accesul la finanțare în condiții egale, precum și prin definiții clare și favorabile incluziunii. Adesea, societatea civilă nu are acces la aceste fonduri, din cauza barierelor create de normele referitoare la cofinanțare, a poverii administrative, a obiectivelor inadecvate ale programelor operaționale naționale și a unui proces de monitorizare a fondurilor insuficient de participativ.

4.1.4 Codul de conduită ar trebui să stabilească reguli clare pentru depunerea proiectelor, să insiste asupra prelucrării în timp util a candidaturilor și să prevadă o procedură de soluționare a plângerilor, permițând astfel o punere în aplicare și utilizare efectivă și cât mai puțin birocratică a programelor din cadrul politicii de coeziune. CESE consideră că eventualele criterii suplimentare utilizate de statele membre în vederea selectării proiectelor ar trebui să fie mai întâi supuse unui control public, pentru a se evita proceduri birocratice suplimentare (precum și suprareglementarea la nivel național).

4.1.5 Codul de conduită ar trebui să stabilească clar diferitele responsabilități și drepturi în materie de participare pentru diverșii parteneri, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune.

4.1.6 În acest sens, CESE a pledat și pentru încheierea unui contract de parteneriat între fiecare stat membru și regiunile și societatea sa civilă (9).

4.1.7 CESE subliniază necesitatea de a crea un parteneriat cuprinzător, care să reprezinte o gamă largă de interese diverse. Ar trebui să se instituie modalități clare de stabilire a responsabilităților și funcțiilor diferiților parteneri.

4.1.8 CESE regretă că Regulamentul privind dispozițiile comune nu prevede un mecanism european de parteneriat cu partenerii europeni, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din regulament, motiv pentru care CESE solicită includerea unui astfel de mecanism în propunerea de regulament.

4.1.9 CESE salută propunerea CESE de a consolida inițiativele plasate sub responsabilitatea comunității, pe baza experienței acumulate prin abordarea adoptată în cadrul programului Leader. CESE solicită ca părțile interesate relevante aparținând societății civile să fie reprezentate în cadrul grupurilor de acțiune locală LEADER.

4.2.1 CESE susține cu fermitate acordarea dreptului de vot fiecăruia dintre partenerii (astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune) care sunt membri ai comitetelor de monitorizare, în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul privind dispozițiile comune, și subliniază încă o dată că este important să se garanteze că toți partenerii se bucură de drepturi egale în cadrul acestor comitete. CESE insistă asupra necesității ca toate părțile mecanismului de monitorizare să beneficieze de urgență de drepturi egale și solicită introducerea în CSC a unor orientări concrete în acest sens.

4.2.2 CESE reafirmă că este important să se întreprindă evaluări și analize solide cu privire la utilizarea fondurilor și subliniază că este vorba de un element cheie pentru a înțelege care este impactul fondurilor în diferitele contexte ale regiunilor europene.

4.3.1 CESE solicită menționarea consolidării capacității partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, la articolul 51 al regulamentului. Includerea acestor parteneri în acest proces – care cuprinde sprijin, studii, evaluări, sprijin din partea experților, alături de alte acțiuni sprijinite în cadrul asistenței tehnice – va duce la o participare mai autentică și la o capacitate de a participa mai substanțială din partea tuturor partenerilor din cadrul fondurilor structurale. În opinia CESE, aceasta ar trebui să fie o condiție preliminară a participării.

4.3.2 CESE regretă că se propune excluderea programelor operaționale pentru asistență tehnică din cadrul acțiunilor care vizează mediul, egalitatea de șanse și egalitatea dintre femei și bărbați. Această excepție ar trebui eliminată din textul articolului 87.

4.3.3 CESE reamintește că Fondul Social European este mai avansat în ceea ce privește utilizarea asistenței tehnice în vederea participării partenerilor definiți la articolul 5 alineatul (1). CESE afirmă necesitatea de aplica principiul parteneriatului în mod egal în cadrul tuturor fondurilor structurale.

4.4.1 CESE solicită introducerea la articolul 2 a unei definiții a consolidării capacităților. Această definiție ar trebui să fie înțeleasă ca îmbunătățirea participării partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, la pregătirea, punerea în aplicare și la monitorizarea fondurilor structurale, în toate etapele, cuprinzând, printre altele, formarea, participarea la asistența tehnică, includerea organizațiilor reprezentative ale grupurilor vulnerabile, sprijinul acordat la punerea în aplicare a fondurilor. Definiția ar trebui inclusă, de asemenea, în CSC.

4.4.2 Consolidarea capacităților partenerilor definiți la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune ar trebui să includă și accesul la finanțare, așa cum se prevede în articolul 87 al Regulamentului privind dispozițiile comune. CESE regretă că nediscriminarea în materie de acces la finanțare nu este inclusă în articolul 7 al acestuia.

4.5.1 CESE salută includerea nediscriminării în actuala propunere de regulament privind dispozițiile comune. Cu toate acestea, este regretabil că principiul garantării accesibilității pentru persoanele cu handicap, menționat la articolul 16 al actualului regulament general, nu a fost reținut în propunerea pentru viitorul Regulament privind dispozițiile comune.

4.5.2 Candidații, beneficiarii și partenerii ar trebui să dispună de drepturi obligatorii în raport cu autoritățile din statele membre, precum și de dreptul de a beneficia de un mecanism de soluționare a plângerilor, prin intermediul căruia să poată ridica obiecții.

4.5.3 CESE reamintește că accesul la finanțare va necesita eforturi de consolidare a capacităților partenerilor, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, precum și utilizarea pe scară largă a mecanismelor privind subvențiile globale. CESE reamintește că activitățile de formare, coordonate de CE, pot facilita într-o măsură considerabilă acest acces.

4.6.1 CESE salută dispozițiile propuse privind actorii din economia socială și recomandă să se clarifice participarea acestora la obiectivele fondurilor structurale, fără a o limita la programele de incluziune socială, ci permițând, dimpotrivă, participarea lor și la alte priorități importante ale fondurilor, precum promovarea ocupării forței de muncă, combaterea sărăciei, îmbunătățirea nivelurilor de educație, crearea de întreprinderi, spiritul antreprenorial, competitivitatea întreprinderilor și sprijinirea acestora, dezvoltarea locală, cercetare, dezvoltare și inovare, educație și formare.

4.7.1 CESE salută posibilitatea combinării fondurilor în vederea obținerii unor rezultate mai bune în momentul punerii în aplicare.

4.7.2 În opinia CESE, fondurile structurale ar trebui să aibă un efect de pârghie; pentru a încuraja acest tip de efect la nivel local, CESE recomandă ca o proporție adecvată a fondurilor să fie rezervată pentru fonduri mixte, capabile să mobilizeze resurse endogene de pe plan local pentru a crea pe termen lung o întreagă serie de mecanisme locale de finanțare, garantându-se astfel și sustenabilitatea intervenției UE.

4.7.3 CESE este ferm convins că prin intermediul ingineriei financiare ar trebui să se utilizeze cât mai eficient fondurile limitate aflate la dispoziție și că trebuie să se urmărească maximizarea impactului pentru fiecare euro disponibil în scopul finanțării coeziunii. Ar trebui să se utilizeze în mai mare măsură obligațiunile Europa 2020 pentru finanțarea de proiecte; CESE propune să se examineze cu atenție posibilitatea de a utiliza fondurile structurale angajate, precum și creditele neutilizate din perioada de programare 2007-2013 ca o garanție-tampon pentru a contracta împrumuturi rambursabile de la BEI care să fie puse la dispoziția IMM-urilor și a întreprinderilor, în vederea relansării imediate a economiei europene. În acest scop, ar trebui studiată și posibilitatea utilizării fondurilor revolving și microcreditelor.

4.8.1 CESE sprijină propunerea ca cel puțin 20 % din creditele FSE la nivel național să fie alocate incluziunii sociale și combaterii sărăciei. CESE este împotriva reducerii acestei ținte. Dată fiind actuala criză economică, o anumită Europă socială trebuie să rămână vizibilă în ochii cetățenilor. În special întreprinderile sociale pot juca un rol în atingerea acestor obiective și pot aduce o contribuție semnificativă la incluziunea în cadrul societății și a pieței forței de muncă a grupurilor deosebit de afectate de criză.

4.8.2 Comitetul propune menținerea practicii actuale în care proiectele în domeniul transporturilor sunt finanțate din rubrici bugetare separate. Propunerea CE de a rezerva resurse în cadrul Fondului de coeziune ar implica reducerea fondurilor disponibile pentru coeziune.

4.9.1 Regulile de cofinanțare ar trebui ajustate în funcție de circumstanțe (10). Ar trebui luată în considerare capacitatea de absorbție a diferiților beneficiari.

4.9.2 CESE este în favoarea creșterii ratelor de cofinanțare, conform propunerii Comisiei din 2011, până la maxim 95 % pentru statele membre confruntate cu dificultăți de ordin financiar (11), precum și a păstrării acestei dispoziții în Regulamentul privind dispozițiile comune. CESE consideră că ar trebui să se ofere posibilitatea cofinanțării și organelor locale care nu au acces la credite, întrucât nu dispun de propriul buget autonom, și care nu pot prezenta, din acest motiv, o contribuție proprie.

4.9.3 CESE susține ideea ca proiectele care vizează necesitățile grupurilor vulnerabile și ale grupurilor expuse riscului de excluziune să beneficieze de rate mai mari de cofinanțare. Având în vedere riscul tot mai mare de reduceri bugetare în materie de politici sociale naționale, ca urmare a măsurilor de austeritate, această rată ar putea atinge 100 % pentru statele membre cele mai afectate de criza economică.

4.10.1 CESE subliniază necesitatea de a include strategii de sensibilizare a publicului referitoare la cerințele Regulamentului privind dispozițiile comune și la semnificația principalelor principii și mecanisme stabilite de acesta.

4.10.2 Ar trebui utilizată asistența tehnică, precum și alte instrumente, pentru a se garanta că toți actorii care participă la proces (în special partenerii, astfel cum sunt definiți aceștia la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune), de la autoritățile de management și până la cei care execută proiectele, cunosc suficient de bine principalele obiective ale acestui regulament.

4.11.1 CESE reamintește importanța includerii locuințelor sociale în Regulamentul privind dispozițiile comune, precum și faptul că ar fi de dorit ca acest sector să beneficieze de o definiție mai clară în CSC-ul anexat la regulament.

4.12.1 CESE este în favoarea abordării care acordă un rol tot mai important strategiilor de cooperare macroregională în cadrul politicii de coeziune. Cooperarea dintre macroregiuni are un potențial ridicat de a garanta o eficiență crescută a fondurilor investite în aceste regiuni.

4.12.2 CESE sprijină pe deplin creșterea capacității de reacție în raport cu necesitățile zonelor urbane: se constată într-adevăr că 5 % din finanțarea FEDER este rezervată dezvoltării urbane și creării unei platforme de dezvoltare urbană (12).

4.12.3 Politicile urbane ar trebui să se concentreze asupra unui creării unui cadru mai vast și mai durabil, care să fie mai bine adaptat nevoilor cetățenilor și să le permită o mai bună mobilitate, precum și asupra unor politici urbane mai ecologice, în special pentru persoanele în vârstă, persoane cu mobilitate redusă și persoanele cu handicap.

4.12.4 CESE subliniază importanța cercetării și dezvoltării desfășurate de ESPON (Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale) în domeniul dezvoltării teritoriale europene.

4.13.1 CESE salută eforturile de a elabora un regulament orientat în mai mare măsură către rezultate. Un regulament orientat către rezultate presupune indicatori solizi.

4.13.2 CESE este ferm convins că, în mod evident, indicatorii bazați doar pe indicatori macroeconomici precum PIB sunt inadecvați pentru identificarea nivelului de coeziune. În cadrul politicii de coeziune ar trebui utilizați alți indicatori (13). Orice utilizare a acestui tip de indicatori ar trebui să facă obiectul unei revizii la jumătatea perioadei de programare.

4.13.3 CESE recomandă Comisiei să țină seama în mod corespunzător de indicatorii de performanță definiți la nivel local și comunitar și să îmbunătățească utilizarea indicatorilor calitativi alături de cei cantitativi, îmbunătățind în special măsurarea valorii sociale adăugate pe plan local prin programe și operațiuni.

4.13.4 Indicatorii ar trebui să măsoare impactul pe termen lung. Ei nu ar trebui să aibă la bază numai abordarea costuri-beneficii, ci să țină seama și de alte considerații sociale. Este important ca toți actorii implicați în politica de coeziune să fie formați corespunzător în vederea aplicării noilor indicatori.

4.14.1 CESE solicită insistent ca acțiunile privind incluziunea socială, educația și ocuparea forței de muncă desfășurate prin intermediul fondurilor structurale să cuprindă toate grupurile vulnerabile precum femeile, imigranții și persoanele cu handicap și să fie organizate și puse în aplicare independent de acoperirea geografică.

4.15.1 CESE reamintește că rapoartele privind progresele înregistrate ar trebui să includă o evaluare a progreselor în materie de acțiuni privind incluziunea grupurilor vulnerabile în regiunile în care există un impact al acestor acțiuni.

4.15.2 În opinia CESE, articolele 49 și 101 din propunerea de regulament privind dispozițiile comune ar trebui să cuprindă și o evaluare a priorităților orizontale odată cu prioritățile tematice.

4.15.3 Funcțiile autorității de management prevăzute la articolul 114 ar trebui să includă furnizarea de informații diferențiate pe grupuri expuse riscului de excluziune.

4.16.1 CESE consideră că planurile de acțiune comune ar trebui să prevadă în mod clar participarea tuturor partenerilor menționați la articolul 5 alineatul (1).

4.16.2 De asemenea, aceste planuri ar trebui să includă partenerii definiți la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune printre beneficiarii potențiali ai acestor tipuri de acțiuni.

5.1 CESE subliniază necesitatea de a sprijini în continuare programele operaționale care promovează cooperarea transnațională în cadrul tuturor fondurilor, ca mijloc de a consolida rolul CE privind facilitarea schimburilor de experiență și coordonarea punerii în aplicare a inițiativelor relevante.

Bruxelles, 25 aprilie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(1) Pentru mai multe detalii, a se vedea Avizul CESE privind relansarea creșterii economice, JO C 143 din 22.05.2012, p. 10) și Avizul privind Fondul de coeziune, (A se vedea pagina 38din prezentul Jurnal Oficial).

(2) A se vedea Avizul CESE privind zonele metropolitane și regiunile urbane în Strategia Europa 2020, JO C 376 din 22.12.2011, p. 7, și Avizul CESE pe tema „Agricultură și artizanat – o combinație câștigătoare pentru zonele rurale”, JO C 143 din 22.05.2012, p. 35.

(9) A se vedea Avizul CESE privind cel de-al cincilea raport privind coeziunea, JO C 248/12 25.8.2011, p. 68, punctele 2.1.6, 6.1 și 6.2.

(10) A se vedea avizul CESE privind cel de-al cincilea raport privind coeziunea, JO C 248/12 25.8.2011, p. 68, punctele 2.2.1 și 6.10.

(12) În continuarea unor avize anterioare, ca de exemplu Avizul CESE privind zonele metropolitane și regiunile urbane, JO C 376/02 22.12.2011, p. 7, și Avizul CESE pe tema „Rolul și prioritățile politicii de coeziune în cadrul Strategiei UE 2020”, JO C 248/01 25.8.2011, p. 1.

(13) A se vedea coeficientul GINI, menționat în Avizul CESE pe tema „Cel de-al patrulea raport privind coeziunea economică și socială”, JO C 120/17 16.5.2008, p. 73 și Avizul CESE privind cel de-al cincilea raport privind coeziunea, JO C 248/12 25.8.2011, p. 68.

Avizul CESE pe tema „Dincolo de PIB – implicarea societății civile în alegerea indicatorilor complementari”, (încă nepublicat în JO), punctul 1.5: „În acest sens, este absolut necesar să se înlocuiască conceptul de creștere economică cu cel de progres al societăților, promovându-se astfel o dezbatere chiar pe marginea semnificației fundamentale a termenului de progres, o dezbatere care, pe lângă redefinirea conceptului de dezvoltare, să introducă și elemente de responsabilitate politică. Această nouă abordare impune identificarea diverselor dimensiuni ce constituie progresul, prin intermediul: i) extinderii conturilor naționale la fenomene sociale și ecologice; ii) utilizării indicatorilor compuși și iii) creării indicatorilor-cheie.”