Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” – programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport

La 12 decembrie 2011 și la 13 decembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul, respectiv Parlamentul European au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” - programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 29 februarie 2012.

În cea de-a 479-a sesiune plenară, care a avut loc la 28 și 29 martie 2012 (ședința din 29 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 74 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri.

1.1 Într-un moment în care criza economică a impus o revizuire a priorităților bugetare, CESE subliniază importanța menținerii și măririi, atunci când este posibil, a utilizării eficiente a resurselor alocate la nivel național și la nivelul UE educației și formării în vederea îmbunătățirii situației ocupării forței de muncă – în special în rândul tinerilor și al lucrătorilor mai în vârstă.

1.2 CESE consideră că programul „Erasmus pentru toți” ar trebui să constituie un instrument-cheie pentru mărirea sprijinului acordat educației și formării cu scopul de a ridica nivelul de calificare al cetățenilor, de a contribui la combaterea nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor din multe state membre, de a răspunde nevoii de forță de muncă calificată și de a rezolva neconcordanțele de competențe. Utilizarea unui astfel de instrument într-un moment de criză economică și de repercusiuni negative asupra piețelor forței de muncă este deosebit de importantă. Neconcordanțele de competențe, acolo unde există, ar trebui reduse pentru a diminua șomajul, în special în rândul tinerilor.

1.3 CESE ia notă de propunerea de suplimentare substanțială a bugetului unui viitor program, până la valoarea de 19 miliarde EUR și, prin urmare, sprijină propunerea generală de buget a Comisiei Europene și îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să susțină această suplimentare.

1.4 Datorită situației economice actuale, CESE susține cu fermitate măsurile propuse în program: un accent deosebit asupra acțiunilor-cheie; reducerea fragmentării activităților, a obiectivelor și a programelor curente; utilizarea pe scară largă a sumei forfetare, a costului unitar sau a finanțării forfetare, precum și reducerea cerințelor formale pentru beneficiari și statele membre; reducerea volumului de muncă administrativă pentru agențiile naționale; în final, propunerea ca, acolo unde acest lucru este posibil, o singură agenție națională pentru fiecare țară să fie însărcinată cu creșterea masei critice și reducerea costurilor de gestionare.

1.5 Cu toate acestea, Comitetul remarcă faptul că, în paralel cu aplicarea măsurilor de austeritate, trebuie să se țină seama de perspectivele pe termen lung ale diferitelor sectoare și să se aplice principiile austerității rezonabile și ale stabilirii inteligente a bugetului.

1.6 Ținând seama de toate măsurile de austeritate propuse, CESE recomandă cu fermitate menținerea subprogramelor separate și independente cu o alocare bugetară individuală minimă pentru principalele sectoare din program (respectiv, învățământul superior, educația și formarea profesională, educația și învățarea în rândul adulților, învățământul școlar, inițiativele pentru tineret și sportul) și, dacă este cazul, dezvoltarea lor. Printre acestea se numără în special mobilitatea elevilor și a tinerilor în cadrul unor grupuri sau clase, mobilitatea cercetătorilor și a cadrelor didactice din universități, integrarea tinerilor defavorizați, vizitele de pregătire, proiectele și parteneriatele școlare bilaterale și multilaterale și de mobilitate, precum și parteneriatele în scopul învățării în cadrul învățământului pentru adulți. În aceste situații trebuie să se țină seama de nevoile de învățare ale femeilor și bărbaților care nu sunt activi din punct de vedere profesional.

Multe dintre reformele administrative propuse ar asigura menținerea costurilor generale de gestionare la același nivel și garantarea faptului că subprogramele separate au impactul dorit și protejează inițiativele din cadrul programului împotriva posibilei instabilități și a declinului.

1.7 Comitetul subliniază faptul că educația joacă un rol foarte important în abordarea situației actuale și remarcă cu satisfacție că acest lucru este reflectat în program. Cu toate acestea, în vederea punerii în aplicare a principalelor obiective strategice ale UE se impune urmărirea coerenței învățământului formal cu învățarea non-formală și informală, ceea ce înseamnă că învățarea non-formală și informală trebuie să aibă o semnificație echivalentă învățământului formal în cuprinsul prezentei propuneri de program.

1.8 CESE își exprimă preocuparea cu privire la faptul că anumite acțiuni, care în prezent funcționează bine și sunt apreciate în cadrul programului „Tineretul în acțiune”, lipsesc și că absența acestora poate duce la un declin semnificativ al cooperării europene în domeniul tineretului.

1.9 CESE consideră că dobândirea și perfecționarea competențelor și a cunoștințelor depășesc scopul-cheie actual, de eliminare a barierelor în calea ocupării forței de muncă, și implică dezvoltarea cetățeniei active și a coeziunii sociale, obiective cărora nu li se acordă atenție însă în cuprinsul propunerii. Mai mult, în cadrul noului program Erasmus ar trebui consolidat rolul partenerilor sociali, precum și cel al altor organizații ale societății civile.

1.10 CESE salută obiectivul creșterii posibilităților de mobilitate în scop educațional, unul dintre factorii care permit dezvoltarea competențelor-cheie, în special a celor relevante pentru piața muncii și pentru societate, precum și pentru participarea sporită a tineretului la viața democratică a Europei. Cu toate acestea, mobilitatea în sine nu este suficientă pentru rezolvarea tuturor aspectelor menționate anterior. Ar trebui acordată mai multă atenție posibilităților de aplicare a competențelor dobândite ca urmare a unor acțiuni de mobilitate, precum și a semnificației mobilității în contextul procesului învățării pe tot parcursul vieții.

1.11 Comitetul consideră că învățarea ar trebui să fie accesibilă pentru toți, în toate etapele vieții și, prin urmare, susține cu fermitate abordarea propusă privind învățarea pe tot parcursul vieții, care are scopul de a face facilita în egală măsură pentru toată lumea accesul în diferite moduri la învățarea formală, non-formală sau informală. CESE subliniază cererea sa deja exprimată: „învățare pentru o viață lungă”. Cu toate acestea, regulamentul propus nu pare să adopte o astfel de abordare privind învățarea pe tot parcursul vieții în ceea ce privește deschiderea programului pentru toate tipurile de cursanți, de la copii mici la vârstnici. Programul ar trebui să fie mai favorabil incluziunii și adaptat fiecărui grup de cursanți; în consecință, CESE solicită o definiție operațională și clară a învățării pe tot parcursul vieții, precum și politici mai precis direcționate pentru îmbunătățirea accesului fiecărui grup de cursanți.

1.12 Participanții la acțiunile din program urmează să fie văzuți ca ambasadori ai valorilor europene, care ar trebui reflectate clar în cadrul programului.

1.13 CESE recunoaște faptul că actualul program „Erasmus” a fost un succes considerabil (la fel ca, de exemplu, Serviciul european de voluntariat). În același timp, Comitetul își exprimă preocuparea că marca „Erasmus” este recunoscută în rândul marelui public în principal ca sinonim pentru activități din învățământul superior și din educația formală în general. Chestiunea unei mai bune difuzări a informațiilor care prezintă Erasmus drept concept unic pentru toate sectoarele educației nu a fost încă abordată și poate crea obstacole suplimentare, cum ar fi costuri mai ridicate pentru relațiile publice și alte cheltuieli neprevăzute. CESE își exprimă preocuparea că o asemenea marcă nu poate fi difuzată efectiv sau cu succes în termen de numai un an, până la debutul oficial al programului. De asemenea, se recomandă menținerea numelor actuale ale subprogramelor.

1.14 Comitetul salută menținerea integrală a activităților Jean Monnet destinate promovării învățământului universitar și a cercetării în domeniul integrării europene, dar consideră necesar ca acest sprijin specific să nu se concentreze doar asupra singurelor două institute menționate în propunerea Comisiei Europene. Comitetul insistă asupra prelungirii valabilității întregii liste a celor șase instituții europene susținute prin programul Jean Monnet 2007-2013, pentru a se beneficia de valoarea adăugată, de complementaritatea academică și de diversitatea culturală sporită asigurată de celelalte patru institute de interes european.

2.1 Prin „Erasmus pentru toți”, Comisia intenționează să regrupeze într-un singur program toate sistemele UE și internaționale actuale din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, înlocuind șapte programe existente – „Învățarea pe tot parcursul vieții, „Tineretul în acțiune”, „Erasmus Mundus”, „Tempus”, „Alfa”, „Edulink” și programul de cooperare bilaterală cu țări industrializate). Scopul declarat este sporirea eficienței, facilitarea solicitării granturilor și reducerea duplicării și fragmentării.

2.2 Comisia propune o creștere de aproximativ 70 % în comparație cu actualul buget pe șapte ani, ceea ce ar însemna o alocare de 19 miliarde EUR pentru noul program în perioada 2014-2020. Două treimi din finanțare urmează să fie dedicate granturilor pentru mobilitatea individuală, dedicate consolidării cunoștințelor și competențelor.

2.3 Noul program se va concentra pe valoarea adăugată și pe impactul sistemic la nivelul UE, acordând sprijin pentru trei tipuri de acțiuni: oportunități de învățare pentru persoane fizice, atât în interiorul, cât și în afara UE; cooperare instituțională între instituțiile de învățământ, organizații de tineret, întreprinderi, autorități locale și regionale și ONG-uri; sprijin pentru reforme de modernizare a sistemelor de educație și formare profesională și de promovare a inovării, spiritului antreprenorial și capacității de inserție profesională în statele membre.

2.4 Comisia susține că structura raționalizată a noului program – alături de investiția semnificativ sporită – înseamnă că UE va avea capacitatea de a oferi mult mai multe oportunități pentru studenți, stagiari, tineri, profesori, animatori pentru tineret și alții, de a-și îmbunătăți competențele, dezvoltarea personală și perspectivele de inserție profesională. „Erasmus pentru toți” are rolul de a promova cercetarea și predarea cu privire la integrarea europeană și de a sprijini sportul de masă.

2.5 Se preconizează că programul propus va contribui la obiectivele Strategiei Europa 2020 (UE 2020), ale Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020), ale Cadrului pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) și la punerea în aplicare a inițiativelor emblematice din cadrul UE 2020, cum ar fi „Tineretul în mișcare” și „Agenda pentru noi competențe”, precum și la dezvoltarea durabilă în domeniul învățământului superior a unor țări terțe și la dezvoltarea dimensiunii europene în sport.

3.1 Principalele documente strategice ale UE în domeniile educației, formării și tineretului acordă aceeași prioritate tuturor inițiativelor din domeniile sus-menționate. CESE subliniază că în conturarea scopurilor programului nu trebuie să apară impresia că educația formală este prioritară în raport cu învățarea non-formală și informală de tipul educației și formării în rândul adulților, educației și formării profesionale, învățământului școlar, activităților pentru tineret și al sportului. Este vital să se evite crearea de inegalități între diferite sectoare, întrucât acest lucru riscă să submineze abordarea cu privire la învățarea pe tot parcursul vieții cuprinsă în program.

3.2 Comitetul salută posibilitatea de a sprijini reformele politicilor, cum ar fi punerea în aplicare a proceselor de la Bologna și Copenhaga și dialogul structurat cu tinerii, precum și sprijinul în favoarea punerii în aplicare a instrumentelor de transparență ale UE.

3.3 Programul garantează că „granturile pentru mobilitate în scop educațional acordate persoanelor sunt scutite de orice taxe și contribuții sociale. Aceeași scutire se aplică organismelor intermediare care acordă un astfel de sprijin financiar pentru persoanele în cauză”. Comitetul este în favoarea acestor scutiri și solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să investigheze și să rezolve cazurile (în care, de exemplu, granturile de mobilitate se adaugă la venitul familiei, determinând pierderea prestațiilor sociale) identificate cu ocazia punerii în aplicare a acțiunilor actuale privind mobilitatea.

3.4 Includerea activităților sportive în program, sub forma unui capitol separat cu buget specific este puternic susținută, deoarece prin proiecte transnaționale, consolidarea capacităților pentru organizații sportive și prin posibilități de parteneriat sporite, acesta va asigura o implicare sporită și mai eficientă a părților interesate în elaborarea de politici privind sportul și o mai bună guvernanță a organismelor din domeniul sportului, motivând totodată cetățenii europeni, în special tinerii, să fie mai activi.

3.5 Comitetul recunoaște faptul că, acolo unde este posibil, o singură agenție națională pentru fiecare stat membru, responsabilă pentru gestionarea acțiunilor programului pare să fie o soluție mai eficientă din punctul de vedere al accesibilității, volumului de muncă și rentabilității. Cu toate acestea, este important ca, la nivel regional, solicitanții de granturi să aibă acces și trebuie să se țină seama că crearea unei singure agenții naționale ar putea să nu fie în conformitate cu diferitele contexte naționale din statele membre. În același timp, cerințele administrative generale pentru solicitanți, în special pentru organizațiile neguvernamentale din domeniul învățării non-formale, nu ar trebui să crească. Dimpotrivă, sarcina administrativă ar trebui evaluată și redusă constant. De asemenea, CESE solicită ca statelor membre să li se recomande să implice mai activ societatea civilă și partenerii sociali în guvernarea programului la nivel național.

3.6 CESE salută intenția de a reduce actuala complexitate și fragmentare a unor obiective și acțiuni separate, pentru sporirea rentabilității și pentru întreruperea acțiunilor cărora le lipsește masa critică necesară unui impact pe termen lung. Cu toate acestea, astfel cum se specifică la punctul 1.6 din aviz, Comitetul susține cu fermitate menținerea subprogramelor separate și independente cu o alocare bugetară individuală minimă pentru principalele sectoare din program.

3.7 Deși susține cu tărie extinderea măsurilor generale privind eficiența și rentabilitatea, Comitetul remarcă nevoia unui echilibru între necesitatea de a avea proiecte mai vaste și mai eficiente și necesitatea de incluziune. Nu poate fi subestimată contribuția organizațiilor mici la toate formele de învățământ, iar accesul lor la program trebuie menținut.

3.8 Comitetul constată că în program nu este menționată mobilitatea școlarilor. Prin urmare, el atrage atenția că disponibilitatea pentru mobilitate trebuie cultivată devreme, și nu abia în etapa învățământului profesional sau universitar. Continuarea parteneriatelor școlare Comenius, încununate de succes, inclusiv posibilitatea oferită elevilor de a efectua stagii de o durată mai scurtă, este, în acest context, de o importanță considerabilă.

3.9 Comitetul constată că măsurile menționate în program cu scopul de a îmbunătăți accesul grupurilor defavorizate la acțiunile de mobilitate sunt insuficiente. Extinderea participării grupurilor subreprezentate la educație și învățare ar trebui să devină o prioritate clară, deoarece este esențial să se realizeze societăți mai echitabile, precum și creștere economică. În prezent, educația părinților și contextul socioeconomic joacă încă un rol disproporționat cu privire la șansele persoanelor de a avea acces și succes în educație, iar anumite grupuri sunt subreprezentate în anumite contexte naționale.

3.10 Sistemele de mobilitate trebuie să se realizeze un echilibru între calitate și echitate, pe de o parte și cantitate, pe de altă parte, astfel încât să permită participarea celor din medii defavorizate – de exemplu, prin luarea în considerare a revizuirii valorii granturilor de mobilitate, care sunt în prezent considerate inadecvate sau inflexibile pentru diferite medii economice ale țărilor participante (1).

3.11 Ar putea fi luată în considerare posibilitatea de a utiliza Fondul social european și fondurile structurale pentru a finanța participarea tinerilor din regiuni mai puțin dezvoltate la acțiunile privind mobilitatea individuală în scop educațional, precum și la stagii și ucenicii în întreprinderi din alte state membre.

3.12 Comitetul încurajează depunerea unor eforturi sporite pentru o mai bună colectare și analiză a datelor, în special a celor cu privire la capacitatea de inserție profesională, dimensiunea socială, învățarea pe tot parcursul vieții, transferabilitatea granturilor și a împrumuturilor și calitatea și impactul total al mobilității, și propune o evaluare ex-post a experienței privind mobilitatea. Astfel de date vor facilita monitorizarea punerii în aplicare a programului și vor permite un răspuns activ la posibile schimbări.

3.13 Comitetul își reafirmă sprijinul pentru dispoziția cu privire la sporirea eficienței resurselor programului și reducerea duplicării și fragmentării acțiunilor actuale, invitând în acest sens la o examinare mai amplă, de principiu, a acestei chestiuni și la o revizuire a tuturor programelor existente aflate sub autoritatea Comisiei Europene, cu obiective total sau parțial compatibile cu cele ale programului propus. De exemplu, „Erasmus pentru tineri antreprenori”, parțial finanțat de Comisie, este administrat separat, deși ar putea contribui la obiectivele stabilite în „Erasmus pentru toți”.

3.14 Există o neclaritate cu privire la proporțiile actuale ale alocărilor menționate la articolul 13 alineatul (3) (Buget). Comitetul propune o sporire a procentului alocat cooperării în scopul inovării și al bunelor practici, întrucât majoritatea analizelor desfășurate în etapele anterioare ale programelor de învățare pe tot parcursul vieții au constatat rentabilitatea ridicată a cooperării instituționale.

4.1 CESE salută creșterea alocării bugetare pentru educația și formarea profesională (EFP). Cu toate acestea, se recomandă fixarea în cadrul programului a unui obiectiv clar, care să contribuie la atingerea criteriului de referință al EFP: „Până în 2020, o medie la nivelul UE de cel puțin 6 % din grupa de vârstă 18-34 de ani având o calificare de învățământ profesional și tehnic inițial ar trebui să fi beneficiat de o perioadă de studiu sau de formare legată de învățământul profesional și tehnic inițial (inclusiv stagii într-un mediu profesional) în străinătate cu o durată de cel puțin două săptămâni sau mai puțin dacă este confirmată de un document Europass” (2). Mai mult, o parte a bugetului ar trebui alocat încurajării programelor de ucenicie.

4.2 Pe baza acestui criteriu de referință, sunt necesare eforturi specifice pentru înlăturarea obstacolelor practice, tehnice și juridice din calea mobilității în scop educațional, pentru sprijinirea capacității de trimitere și găzduire a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pentru sporirea angajamentului acestora în domeniul mobilității pentru ucenici și stagiari. Ținând seama de volumul și domeniul de aplicare al activităților din acest sector, precum și de constatările din cadrul evaluării impactului acțiunilor de educație și formare (3), Comitetul propune să se analizeze dacă alocarea minimă de 17 % propusă în prezent pentru EFP este suficientă.

4.3 De asemenea, CESE propune identificarea ucenicilor și a stagiarilor drept grup-țintă distinct în cadrul programului. Aceasta ar facilita punerea în aplicare a noilor angajamente politice privind promovarea uceniciei și a studiului la locul de muncă pentru a răspunde problemei șomajului ridicat în rândul tinerilor.

4.4 CESE ar dori să sublinieze participarea scăzută a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții și nivelul redus al competențelor și al calificărilor unui număr mare de adulți din Europa (4). Pentru atingerea obiectivului ET 2020 conform căruia „în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar dori să participe la învățarea pe tot parcursul vieții” (5), sunt necesare sisteme, furnizori, metodologie, personal și bugete pentru un învățământ puternic în rândul adulților din întreaga Europă. Educația în rândul adulților trebuie să fie locul cetățeniei europene active, care poate fi dezvoltată și promovată în continuare pe baza unui program solid de educație în rândul adulților.

4.5 Este important să existe legături strânse cu educația și formarea profesională, dar este necesară, cu toate acestea, o filieră distinctă pentru abordarea provocărilor menționate la punctul 4.4. În consecință, Comitetul propune menținerea educației și învățării în rândul adulților ca sector separat în propunerea de program.

4.6 Deși mărirea propusă a bugetului pentru educația în rândul adulților este bine-venită, alocarea minimă de 2 % pentru educația în rândul adulților pare insuficientă în perspectiva îmbătrânirii demografice a Europei și a necesității de a spori participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții. Întrucât sectorul educației în rândul adulților este foarte vast și cuprinde un număr mare de întreprinderi sociale, ar trebui să se aibă în vedere o creștere mai pronunțată.

4.7 În ceea ce privește educația și învățarea în rândul adulților, programul ar trebui să contribuie mai clar la punerea în aplicare a planului european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (6). Prin susținerea acestui plan, programul are o șansă reală de a stimula progresul și de a oferi o schimbare pozitivă cu privire la învățarea în rândul adulților, care ar duce la sporirea încrederii în sine, participării, activității, creativității, dezvoltării personale și capacității de inserție profesională a unui număr mare de cetățeni europeni.

4.8 Atât atelierele Grundtvig cât și voluntariatul pentru persoane în vârstă au oferit posibilitatea unei participări europene pentru un număr mare de persoane, care altfel nu ar fi avut această șansă. Ținând seama de beneficiile oferite de aceste acțiuni, CESE subliniază necesitatea de a menține șansele egale pentru cursanții adulți de a participa la sistemele de mobilitate și de voluntariat.

4.9 Comitetul consideră că programul este inestimabil în vederea atingerii obiectivelor procesului de la Bologna privind obiectivul de mobilitate a studenților (7), stabilit și de Consiliul Uniunii Europene (8): „În 2020, cel puțin 20 % din absolvenții de învățământ superior european ar trebui să fi beneficiat de o perioadă de studiu sau de formare în străinătate”. Cu toate acestea, CESE remarcă că valoarea burselor individuale de mobilitate trebuie revizuită, pentru a permite celor din medii defavorizate să beneficieze de șanse egale de participare la programele de mobilitate.

4.10 Este încurajată dezvoltarea în continuare a programelor și diplomelor comune în Spațiul european al învățământului superior (European Higher Education Area – EHEA), întrucât programele și diplomele comune au potențialul de a atrage atenția asupra normelor și legislației naționale care afectează mobilitatea, de a spori calitatea generală a educației și de a încuraja cooperarea instituțională internațională.

4.11 Sincronizarea sistemelor de recunoaștere a studiilor anterioare (Recognition of Prior Learning – RPL) cu Sistemul european de credite transferabile (European credit transfer system – ECTS) și punerea în aplicare a Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) pe baza abordării privind rezultatele învățării sunt cruciale pentru atingerea obiectivului de la Bologna privind mobilitatea studenților, precum și pentru asigurarea calității programelor de mobilitate și a educației și învățării în general. CESE constată că anumite țări nu au corelat ECTS și ECVET cu rezultatele învățării și obiectivul șanselor egale pentru toți nu a fost atins. În consecință, ar trebui avute în vedere acțiuni urgente pentru încorporarea ECTS și ECVET sub formă de instrumente comune în UE, ca mod de asigurare a transparenței calificărilor, atât pentru studenți cât și pentru angajatori.

4.12 De asemenea, Comitetul ar dori să sublinieze că este necesară o coordonare continuă la nivel european pentru a ajuta statele membre să adopte măsuri, astfel încât toate documentele noi cu privire la calificări să conțină o referință clară, prin intermediul sistemului național de calificări, la Cadrul european al calificărilor. Întrucât este clar că acest obiectiv (9) nu va fi atins până la termenul oficial din 2012, se impune o mai bună coordonare însoțită de acțiuni suplimentare pentru accelerarea punerii în aplicare a CEC.

4.13 CESE propune ca mobilității personalului, care contribuie semnificativ la programe de învățământ de calitate superioară și la instituții cu o orientare mai internațională, să îi fie acordată o prioritate mai ridicată. Comitetul solicită o cooperare mai strânsă cu statele membre în vederea eliminării din calea mobilității personalului a obstacolelor aferente sistemelor de prestații sociale, sistemelor de pensii și recunoașterii profesionale.

4.14 În urma declarației CESE din cadrul avizului privind inițiativa „Tineretul în mișcare” (10), Comitetul solicită o descriere mai detaliată a sistemului european de împrumuturi pentru studenții care studiază într-un program de masterat într-un alt stat UE, pentru a se asigura că procedura de acordare a împrumuturilor este atent elaborată și că tinerii sunt informați asupra acesteia, pentru a împiedica, pe cât posibil, ca aceștia să cadă în capcana unei spirale a împrumuturilor. Ținând seama de eforturile în vederea instituirii sistemului de împrumuturi propus, ar trebui să se garanteze faptul că respectivele împrumuturi sunt atractive și accesibile (în special pentru studenții defavorizați) pentru ca totalul estimat de 331 100 studenți să fie atins.

4.15 De asemenea, Comitetul solicită evaluarea tuturor consecințelor posibile ale sistemului de împrumuturi propus, inclusiv a impactului asupra sistemelor naționale și regionale de sprijin financiar, precum și asupra mărimii taxelor școlare din instituțiile de învățământ superior. Rezultatele acestei evaluări ar trebui să beneficieze de o difuzare cât mai largă.

4.16 Pe lângă sistemul de împrumuturi propus, CESE solicită instituțiilor Uniunii Europene să sprijine în continuare, prin politici UE, eforturile naționale depuse de statele membre în vederea asigurării transferabilității depline a burselor și împrumuturilor pe întreg teritoriul UE, în vederea promovării mobilității și asigurării accesului egal la mobilitate și educație.

5.1 CESE evidențiază eficiența actualului program „Tineretul în acțiune” (11). Se estimează că „Tineretul în acțiune” va fi oferit unui număr de aproximativ 1 000 000 de tineri europeni experiența educației non-formale și posibilitatea mobilității, și este evident că actualul program a avut un impact de lungă durată asupra tinerilor europeni, prin sprijinirea organizațiilor de tineret. În consecință, impactul programului „Tineretul în acțiune” poate fi considerat superior celui al oricărui alt program al UE, fapt care nu se reflectă corespunzător în propunere.

5.2 Comitetul își exprimă preocuparea că actuala propunere tinde să își trateze beneficiarii în mod inegal și să îngreuneze accesul tinerilor dezavantajați, care în prezent pot avea acces la programul „Tineretul în acțiune” prin intermediul organizațiilor de tineret mici și locale.

5.3 CESE consideră că programul ar trebui să acorde o prioritate mai mare pe plan politic și financiar tineretului și politicii privind tineretul, ținând seama de numărul de obiective asociate tineretului din cuprinsul strategiilor UE 2020 și ET 2020 și al cooperării europene în domeniul tineretului (2010-2018), precum și al inițiativelor emblematice de tipul „Tineretul în mișcare” și „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”.

5.4 Ținând seama de domeniile de aplicare, de volumul activităților și de numărul de participanți la actualul program „Tineretul în acțiune”, precum și de capacitatea de a-i implica pe cei aparținând grupurilor defavorizate, Comitetul solicită să se reevalueze dacă alocarea minimă propusă pentru tineret, de numai 7 %, va asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru sectorul tineretului și dacă ar trebui desemnat un subprogram separat de acțiune pentru tineret ca parte a programului, având un buget alocat corespunzător. O abordare similară a fost deja menționată în avizul Comitetului privind inițiativa „Tineretul în mișcare” (12). Ar trebui menținute toate subacțiunile curente ale programului „Tineretul în acțiune”.

5.5 Comitetul subliniază că programul „Tineretul în acțiune” contribuie în prezent la susținerea unor activități care, în caz contrar, nu ar fi sprijinite prin surse de finanțare alternative, și că este una dintre principalele surse de finanțare a proiectelor pentru tineret. Acest lucru este valabil în special pentru organizațiile mici, locale sau regionale. Absența acestui sprijin ar putea determina consecințe negative grave pentru sectorul european al tineretului. În această eventualitate, numeroase organizații de tineret și-ar reduce orientarea europeană, întrucât rețelele europene sunt cele care susțin participarea organizațiilor mai mici și locale la programele europene. Aceasta ar lăsa loc numai organizațiilor și instituțiilor mari, în detrimentul organizațiilor locale, regionale și mici.

5.6 Comitetul constată că programul ar trebui să contribuie într-o măsură mai mare la punerea în aplicare a articolului 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: „să favorizeze dezvoltarea schimburilor de tineri și de formatori socio-educativi și să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei”.

Pentru perioada de finanțare a UE 2014-2020, CESE propune un program propriu de sprijin, „Generații în acțiune”. Multe programe și propuneri pledează pentru dialogul dintre generații, așa cum este cazul în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, în chestiunile legate de durabilitate (pentru un stil de viață durabil), în eficiența energetică etc.

CESE este convins că mobilitatea comună a tinerilor și bătrânilor aduce o contribuție mai mare la aprecierea reciprocă, la promovarea coeziunii sociale și la responsabilitatea comună față de valorile europene.

Bruxelles, 29 martie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(2) Concluziile Consiliului privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional, cea de a 3 128-a reuniune a Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, 28-29 noiembrie 2011.

(3) Educația și formarea profesională (EFP) în cadrul subprogramului „Leonardo da Vinci” susțin dezvoltarea procesului de la Copenhaga și punerea în aplicare a unor sisteme de calitate pentru EFP și oferă oportunități unice de internaționalizare, mobilitate și inovare în cadrul EFP.

(6) Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților, (16743/11), 17.11.2011.

(7) Comunicatul Conferinței miniștrilor europeni responsabili de învățământul superior, Leuven și Louvain-la-Neuve, 28 și 29 aprilie 2009.

(8) Concluziile Consiliului privind modernizarea învățământului superior, cea de a 3 128-a reuniune a Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, 28 și 29 noiembrie 2011.

(9) Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (2008/C 111/01), 23.4.2008.