22.5.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 143/88

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială

COM(2011) 609 final – 2011/0270 (COD)

2012/C 143/17

Raportor general: dna Laure BATUT

La 25 octombrie 2011 și, respectiv, la 16 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European și Consiliul au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială

COM(2011) 609 final – 2011/0270 (COD).

La 25 octombrie 2011, Biroul a însărcinat Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă. Raportor general: dna BATUT.

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, Comitetul Economic și Social European a numit-o pe dna Laure BATUT raportor general în cadrul celei de-a 478 -a sesiuni plenare din 22 și 23 februarie 2012 (ședința din 23 februarie 2012) și a adoptat prezentul aviz cu 168 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 7 abțineri.

1. Concluzii și recomandări

1.1 CESE a ridicat deja semne de întrebare cu privire la conceptul de inovare socială, subliniind lipsa sa de delimitare clară și incertitudinile aferente (1); în schimb, Comitetul a recunoscut deja meritele inovării la locul de muncă (2). De altfel, numeroși actori creează „inovare socială” zilnic, fără să fie conștienți de acest lucru, pur și simplu făcându-și bine munca.

1.2 CESE solicită Comisiei să definească obiectivele în materie de „inovare socială” și de „schimbări sociale” în programul său pentru schimbări sociale și inovare socială (3). Aceste concepte sunt în curs de experimentare. Ele nu trebuie să ajungă să înlocuiască sistemele sociale naționale și nici legislația muncii. Inserția profesională a populației este probabil favorabilă competitivității, însă Comitetul consideră că criza nu trebuie să constituie pretextul unor transformări sistemice, care să facă din excepție regula.

1.3 CESE dorește introducerea unor clauze scrise în programul supus examinării, pentru a garanta că activitățile de inovare socială vor reprezenta completări ce nu vor face concurență drepturilor și sistemelor sociale ale statelor membre și securității juridice pe care acestea o oferă membrilor lor.

1.4 Comitetul recomandă Comisiei să-și raporteze proiectul la obiectivul de armonizare pe calea progresului (4) a drepturilor sociale naționale, pentru a elimina disparitățile dintre acestea și a facilita astfel mobilitatea.

1.5 CESE recomandă Comisiei să explice efectele așteptate ale sinergiilor evocate în cele trei programe - PROGRESS, EURES și Microfinanțarea - și legăturile cu fondurile europene (în special FSE și FASE (5)) și să arate compatibilitatea dintre regulile lor de gestionare, care nu sunt întru totul transparente.

1.6 Comitetul dorește ca rolul partenerilor sociali și al ONG-urilor să reiasă clar în cele trei axe ale programului pentru schimbări sociale și inovare socială.

1.7 CESE solicită introducerea unei clauze de flexibilitate în programul pentru schimbări sociale și inovare socială, pentru ca acesta să poată fi adaptat printr-o revizuire la jumătatea parcursului. În 2017, un bilanț provizoriu, care va indica evoluțiile sociale, va fi realizat și prezentat Parlamentului și, spre avizare, comitetelor consultative și organizațiilor lor reprezentative.

1.8 CESE este de părere că cele trei axe ar trebui să rămână subsumate aceluiași cadru, fiind oportună schimbarea titlului programului pentru schimbări sociale și inovare socială în „Program de însoțire pentru progresul social, mobilitate și incluziune”.

1.9 În ceea ce privește PROGRESS, CESE estimează că ar fi necesar:

—	să se identifice ce tipuri de locuri de muncă au fost create datorită PROGRESS;

—	să se facă cunoscute realizările și să se asigure că rezultatele pozitive sunt vizibile și transferabile, prin crearea unui registru online;

—	să se definească „experimentarea” și domeniul acesteia, precum și actorii, acțiunile și beneficiarii potențiali;

—	să rămână eligibile proiectele care includ o dimensiune de gen și/sau de nediscriminare;

—	să se renunțe la a consacra cea mai mare parte a programului PROGRESS sarcinilor administrative de analiză și calcul, pentru ca acesta să fie mai util pe teren;

—	să se instituie o simplificare a documentelor și a procedurilor de control;

—	să se precizeze rolul întreprinderilor sociale în serviciile sociale de interes general;

—	să se explice sinergia între programul pentru schimbări sociale și inovare socială și FASE, între acest program și FSE și să se precizeze regulile de guvernanță care trebuie aplicate în funcție de gradul de orientare către un scop social în întreprinderile sociale.

1.10 În ceea ce privește EURES, CESE recomandă:

—	menținerea abordării inițiale a EURES, bazată pe competențe regionale și participarea partenerilor sociali;

—	afirmarea principiului priorității ofertei de locuri de muncă decente în raport cu oferta de microcredite și de micro-locuri de muncă;

—	confirmarea obiectivului promovării mobilității, combătând totodată dumping-ul social;

—	anunțarea modificării temeiului juridic prin deschiderea către serviciile de plasament private (6) și clarificarea consecințelor acestui lucru în raport cu FSE și cu atribuirea fondurilor;

—	clarificarea dublei finanțări a EURES (programul pentru schimbări sociale și inovare socială și FSE) și a consecințelor suprapunerilor bugetare, precum și a modurilor de control;

—	definirea mobilității specifice; identificarea tipurilor de contracte care sunt semnate datorită EURES; menționarea noului rol centralizator al Comisiei, pentru a fi discutat;

—	confirmarea necesității transferabilității tuturor drepturilor sociale și a sistemelor de echivalare a competențelor;

—	adăugarea unor măsuri care să favorizeze incluziunea digitală.

1.11 În ceea ce privește Microfinanțarea și antreprenoriatul social, CESE recomandă:

—	respectarea principiului subsidiarității;

—	luarea în considerare a unei grile de repartiție între statele membre;

—	instituirea unei gradații a ajutoarelor pentru beneficiari definiți mai precis (dimensiunea întreprinderilor sociale eligibile);

—	asigurarea vizibilității proiectului, pentru a proteja cetățenii eligibili de microfinanțări nereglementate și fără scrupule și pentru a garanta că se face trimitere la microfinanțare pe prima pagină a site-urilor web utile și în toate limbile Uniunii;

—	menționarea mai explicită a rolurilor FEI și BEI și a efectului lor multiplicator;

—	stabilirea unor reguli în ceea ce privește creditorii, pentru ca aceștia să-și asume pe deplin responsabilitatea care le revine.

2. Contextul

2.1 Strategia Agendei sociale pentru Europa secolului 21 este inclusă în Strategia UE 2020. Propunerea de program pentru schimbări sociale și inovare socială se înscrie în acest cadru. Conform estimărilor Comitetului pentru protecție socială, o persoană din cinci în Europa este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, iar această tendință serioasă se intersectează în prezent cu efectele sociale ale crizei. Acțiunile UE și ale statelor membre urmăresc scoaterea din sărăcie a cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020, iar principalele lor instrumente pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială sunt printre altele FSE, PROGRESS, FEADR (7), FEDER, microfinanțarea.

2.2 Obiectivele generale ale programului

2.2.1 Comisia propune reunirea a trei programe existente (PROGRESS, Instrumentul european de microfinanțare și EURES) într-un cadru unic, pentru a raționaliza opțiunile și a controla mai bine utilizarea fondurilor în această perioadă de criză a bugetelor naționale.

2.3 Axele noului program

2.3.1 Programul PROGRESS din 2006 pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială are în vedere crearea unor tablouri de bord ale situației sociale europene, pentru ca situațiile naționale să devină comparabile.

2.3.1.1

Pentru perioada 2014-2020, PROGRESS urmărește promovarea ocupării forței de muncă, colectarea unor date comparabile, utilizarea învățămintelor obținute din experiență pentru a promova o abordare orientată către rezultate, al cărei scop este dezvoltarea capacității rețelelor societății civile europene de a îndeplini obiectivele politicii sociale a Uniunii. Programul dispune de un buget de 575 milioane EUR, adică 82,1 milioane EUR pe an, din care 17 % sunt consacrați experimentării sociale.

2.3.2 EURES este rețeaua europeană care conectează Comisia și serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Provenită dintr-o veche practică a sindicatelor, apoi a partenerilor sociali, aceasta facilitează mobilitatea lucrătorilor în regiunile frontaliere. Din 2002 are trei obiective: crearea unui portal european privind mobilitatea, instituirea unor parteneriate transfrontaliere între serviciile publice de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali și realizarea unor planuri de activitate în statele membre, în scopul echilibrării ofertelor și cererilor de locuri de muncă (20 de milioane). EURES acoperă toată Uniunea, iar statele membre consumă 70 % din bugetul său cu „planurile de activitate”.

2.3.2.1

Pentru perioada 2014-2020, obiectivul este de a asigura în cadrul programului pentru schimbări sociale și inovare sociale, cu fonduri de 143 milioane EUR (20,5 milioane pe an), mobilitatea în toate regiunile Uniunii, în special pentru tineri, și la nivel european: gestionarea statisticilor și informațiilor; elaborarea unui bilanț anual al schimburilor; îmbunătățirea portalului datorită multilingvismului; includerea, într-un viitor apropiat, a actorilor privați ai ocupării forței de muncă; asigurarea programării activităților naționale pe baza finanțării din bugetul FSE.

2.3.3 Instrumentul de microfinanțare pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (2010) urmărește extinderea accesului la microcredite pentru cei care se găsesc într-un situație dificilă din punct de vedere al ocupării forței de muncă și/sau al accesului la credite. Lucrătorii independenți și microîntreprinderile sociale sunt eligibili. Fondul European de Investiții este gestionarul programului, instituțiile financiare creditoare putând să se bazeze pe acesta și pe BEI pentru a obține garanții împotriva riscului de eventuale pierderi și pentru a obține lichidități. Instrumentul a mobilizat 200 de milioane EUR pe 3 ani (2010-2013) pentru cele 27 de țări membre.

2.3.3.1

Pentru perioada 2014-2020, el urmărește în continuare facilitarea accesului la microfinanțare și la antreprenoriatul social, prin garantarea unor împrumuturi de până la 25 000 EUR, cu un buget de 191,6 milioane EUR pe 7 ani (27 de milioane pe an).

2.4 Elementele propunerii

2.4.1 Se propune ca noul program pentru schimbări sociale și inovare socială să dispună de 958 milioane EUR, adică cu doar 10 % mai mult decât în 2007. Fiind integrat în UE 2020, el se bazează pe același principii: parteneriate, coordonare, condiționalități ex-ante, mediu bugetar sănătos, consolidarea cooperării și a coeziunii teritoriale, continuarea simplificării.

2.4.2 Comisia, a cărei intenție principală este de a modifica în cele din urmă structural sistemul social în Uniune, promovând „modernizarea” politicilor sociale ale statelor membre (8), propune în acest context:

—	crearea unor sinergii între cele trei programe, precum și cu Fondul social european;

—	instituirea unor proceduri armonizate de informare, comunicare, difuzare, gestionare și evaluare;

—	concentrarea pe proiecte mari, care să prezinte o puternică valoare adăugată europeană, urmărind costuri cât mai scăzute.

2.4.3 Programul are cinci obiective:

—	să încurajeze adeziunea la obiectivele Uniunii în domeniul ocupării forței de muncă, al afacerilor sociale și al excluziunii;

—	să promoveze buna guvernare, învățarea reciprocă și inovarea socială;

—	să modernizeze și să asigure aplicarea legislației europene;

—	să promoveze mobilitatea geografică;

—	să sporească accesul la microfinanțare.

3. Observații generale ale CESE

3.1 Comitetul consideră interesantă propunerea de raționalizare a acțiunilor de sprijin ale Uniunii Europene în beneficiul solicitanților de locuri de muncă și ține seama de faptul că nu este ușor să se pregătească un program pe 7 ani în timp ce programul anterior mai trebuie să continue încă 2 ani.

3.2 Regretă faptul că obiectivul de armonizare pe calea progresului a drepturilor sociale naționale, care urmărește eliminarea disparităților dintre acestea, facilitând astfel mobilitatea, nu este reafirmat ca obiectiv general (9).

3.3 Reamintește că competența Uniunii în materie de politică socială și de coeziune este o competență partajată (10). Orice ar face, Uniunea trebuie să țină seama de aceasta, precum și de dispozițiile cu aplicare generală ale articolului 9 din TFUE (11) și de cele din articolele 8 și 10.

3.4 În această privință, Comitetul dorește ca cele două mari chestiuni ale egalității și combaterii discriminării, care au fost dintotdeauna asociate politicilor sociale, fiind apoi încredințate DG Justiție, să rămână eligibile în cadrul programului PROGRESS, deoarece multe forme de discriminare se concretizează în inegalități salariale și sociale. Proiectul de regulament privind FSE abordează cele două chestiuni la considerentul 10 și la articolele 7 și 8 (12), iar egalitatea a rămas la capitolul social din tratat.

3.5 CESE regretă faptul că sinergiile așteptate de la fuzionarea celor trei axe, PROGRESS, EURES și Microfinanțarea, nu sunt mai bine evidențiate în programul pentru schimbări sociale și inovare socială. Rolul regiunilor ar fi putut fi luat în considerare. Nu sunt examinate posibilitățile concrete de sinergie cu celelalte programe europene, precum cele privind educația, ajutoarele pentru angajarea tinerilor, inițiativa emblematică pentru tineri „Primul tău loc de muncă EURES”.

3.6 CESE consideră că evaluarea fondurilor distribuite în mod real, a ratei lor de utilizare, a limitelor întâlnite pe teren de proiecte (a se vedea microfinanțarea și crearea de locuri de muncă) este necesară pentru a clarifica noul program și că, de altfel, Comisia nu arată cum va determina valoarea adăugată europeană puternică pe baza căreia devin eligibile noile acțiuni. Ea își bazează astfel obiectivele pe elemente incerte, cu atât mai incerte cu cât nu s-a realizat evaluarea programului precedent, iar estimarea valorii adăugate a noului program este mai mult decât subiectivă.

3.7 Prin comparație cu proiectul de regulament privind FSE, Comitetul consideră că locul și rolul partenerilor sociali ar fi trebuit menționate în cadrul celor trei axe ale programului pentru schimbări sociale și inovare socială; regulamentul privind FSE recunoaște „rolul esențial al acestora în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale” (13).

3.8 În mod similar, CESE observă că rolul ONG-urilor ar trebui menționat în programul pentru schimbări sociale și inovare socială (finanțat în parte de FSE); astfel, proiectul de regulament privind FSE indică în considerentul 9 (14) că „punerea în aplicare eficientă și efectivă a acțiunilor sprijinite din FSE depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii teritoriali și socioeconomici relevanți, în special partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale”.

3.9 Organizațiile societății civile sunt încurajate să participe la programul pentru schimbări sociale și inovare socială (15) și CESE consideră că locul lor ar trebui definit. Ele ar putea să-și îndeplinească astfel rolul în procesul de punere în aplicare a politicilor.

3.10 CESE consideră că Comisia ar trebui să se ocupe de incluziunea digitală (16) în cadrul acțiunilor prevăzute, deoarece noile TIC reprezintă o pârghie transversală pentru incluziune și ocuparea forței de muncă.

4. Cu privire la metodă

4.1 CESE observă că proiectul se intitulează „Program pentru schimbări sociale și inovare socială” și propune continuarea a trei acțiuni vechi ale Uniunii fără a aduce ceva nou. Comisia propune orientarea celor trei axe către schimbări și inovare socială prin intermediul experimentării sociale, fără a defini nici în considerente, nici în text, nici în evaluarea ex-ante obiectivul însuși al „inovării sociale”.

4.2 Cercetările realizate de universitățile din diferite țări cu privire la „inovarea socială” pornesc de la ideea că modelul producție-consum este epuizat și ajung la concluzia că este timpul să se modifice radical structurile sociale, prin reconfigurarea rolurilor categoriilor de actori și de interese; deoarece definiția inovării nu este una stabilă, aceasta ar duce la fluctuații aleatorii cu privire la alegerea modelelor de guvernanță în întreprinderi – sociale sau nu, precum și cu privire la rolul reprezentării salariaților și la forma dialogului social (17). Conform concluziilor cercetătorilor, schimbările sociale ar afecta și sistemele de protecție socială. Este vorba de revizuirea „modelului social” european fără instrumente juridice obligatorii, de manieră experimentală. Axa Progress (18) ar trebui de altfel să favorizeze un „proces decizional” bazat pe elemente concrete și inovare „în colaborare cu parteneri sociali, organizații ale societății civile și alte părți interesate”.

4.3 În proiectul său, Comisia Europeană promovează această „experimentare socială” fără a defini inovarea și schimbările către care propune să ne îndreptăm. Această abordare sociologică ar putea înșela cetățeanul, care nu poate vedea unde se îndreaptă proiectul final. CESE consideră că mai întâi ar fi oportun să se examineze de ce și în ce mod piața, serviciile publice, ajutoarele europene nu au răspuns nevoii sociale, de ce nu s-a realizat o realocare a bogăției pentru a garanta autonomia persoanelor în dificultate, cu respectarea principiilor Cartei drepturilor fundamentale.

4.4 Comitetul consideră că ar trebui să se știe care sunt schimbările sociale așteptate în urma oricărei inovări, ceea ce metoda „de jos în sus” și proiectul de regulament examinat nu permit.

4.5 Sistemele de securitate socială cunoscute de cetățeni pentru durabilitatea lor beneficiază de o legitimate puternică. Comitetul consideră că testarea și aplicarea „la scară largă a soluțiilor inovatoare pentru a răspunde nevoilor sociale” (19) poate conduce la reducerea marilor solidarități, la clientelism și la atomizarea acțiunii sociale și a formelor sale reprezentative.

4.6 În opinia CESE, programul supus examinării ar trebui să garanteze că activitățile de inovare socială vor reprezenta completări care nu vor face concurență drepturilor sociale (20) și sistemelor de protecție socială naționale. Comitetul subliniază că inovarea socială nu ar trebui să elimine sistemele bazate pe drept și nici securitatea pe termen lung pe care o procură persoanelor, inclusiv celor mai vulnerabile.

4.7 Adevăratele schimbări sociale pentru categoriile defavorizate, înaintea reformelor sociale sistemice, ar trebui să constea în asigurarea accesului la locuri de muncă, la locuință și la transporturi. Persoanele care trăiesc în Uniune au nevoie în primul rând de locuri de muncă decente. Programul ar trebui să pună problema locuinței, căci aceasta îi privește pe toți actorii din domeniile ocupării forței de muncă și incluziunii (21).

4.8 CESE reamintește că, în materie de protecție socială propriu-zisă (22), articolul 153 alineatul (4) din TFUE garantează statelor membre capacitatea de a defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate socială și posibilitatea de a menține sau de a stabili măsuri de protecție mai stricte, compatibile bineînțeles cu tratatele.

5. Observații specifice

5.1 Comitetul consideră util ca proiectul de regulament să facă trimitere la principiul subsidiarității și să definească valoarea adăugată substanțială așteptată.

5.2 În ceea ce privește PROGRESS

5.2.1 Definiția acțiunilor, actorilor și beneficiarilor potențiali ai proiectului nu este suficientă (23). Textul nu spune dacă elementele de analiză țin seama de punctele de vedere ale partenerilor sociali (24) și ONG-urilor, în special în ceea ce privește elaborarea unor liste de indicatori (25).

5.2.2 Programul PROGRESS are obiective care sunt „dificil de măsurat” și recurge la „variabile”, în timp ce fișa financiară a proiectului îl încadrează la gestionarea bazată pe rezultate (26). Incidența asupra obiectivului ocupării forței de muncă nu este măsurată, iar instrumentul pare prea puțin operațional. În opinia CESE, datele deja colectate ar trebui să ajute la tragerea unor învățăminte din realizări și la constituirea unui registru online al experiențelor pozitive. CESE recomandă ca, înainte de continuarea programului, să se examineze ce locuri de muncă au fost create datorită ajutoarelor; Comisia ar evita astfel prezentarea unor recomandări de reforme structurale pornind de la o evaluare puțin fiabilă.

5.2.3 Există un decalaj între obiectiv și fonduri: finanțarea anunțată, prin care cele trei axe sunt dotate în perioada 2014-2020 cu 10 % fonduri suplimentare în comparație cu 2007, nu va da posibilitatea întreprinderii de noi acțiuni.

5.2.4 Proiectul atribuie un rol prea important gestionării (27): banii contribuabililor ar trebui mai degrabă să sprijine direct cetățenii. Ar fi important să se știe ce procent va fi alocat combaterii sărăciei, de exemplu.

5.2.5 Așa cum s-a întâmplat în trecut, evaluările proiectelor care beneficiază de sprijin pot da naștere la costuri, prin recurgerea la întreprinderi de control externe. CESE consideră că este oportun să se realizeze o simplificare și standardizare a documentelor și procedurilor.

5.2.6 În ceea ce privește întreprinderile sociale (28), CESE dorește:

—	să reamintească principiul subsidiarității și responsabilitățile statelor membre;

—	să se definească rolul lor în serviciile sociale de interes general;

—	să se asigure sinergia între programul pentru schimbări sociale și inovare socială și propunerea de regulament din 7.12.2011 privind Fondul de antreprenoriat social european, care urmărește dezvoltarea întreprinderilor sociale (atribuirea unei mărci FASE);

—	reguli de guvernanță în funcție de gradul de orientare către un obiectiv social, reguli impuse investitorilor și precizări privind rolul băncilor și, dacă este necesar, reguli de solvabilitate care să fie eventual impuse;

—	eligibilitatea întreprinzătorilor independenți.

5.3 În ceea ce privește EURES

5.3.1 EURES va fi finanțat cu 15 % din bugetul programului pentru schimbări sociale și inovare socială și în mare parte de FSE. Suprapunerea bugetelor programelor nu clarifică lucrurile pentru cetățean: fondurile structurale sunt regionalizate în conformitate cu clasificarea NUTS2, acesta nefiind cazul pentru fondurile programului pentru schimbări sociale și inovare socială.

5.3.2 Activitățile la nivel național și transfrontalier vor fi finanțate din Fondul social european, iar activitățile europene (29) prin programul pentru schimbări sociale și inovare socială. Pentru partea FSE se vor aplica regulile de participare a partenerilor sociali și a ONG-urilor, însă nu și pentru partea programului pentru schimbări sociale și inovare socială.

5.3.3 CESE se întreabă dacă este util să se regrupeze într-un program pentru schimbări sociale și inovare socială unic elemente atât de diverse, al căror control bugetar va fi mai dificil decât în configurația precedentă. Partajarea finanțării între FSE, Comisie și statele membre ar trebui să fie mai clară. Aceasta implică aplicarea unor reguli diferite pentru comitologie și pentru controlul actelor de executare ale Comisiei (30).

5.3.4 CESE se întreabă dacă este oportun ca Comisia să creeze un sistem centralizat și să frâneze dinamica regională EURES, în condițiile în care durata lungă de funcționare a acestei vechi „inovații sociale” arată că actorii de pe teren sunt cei mai bine poziționați în cadrul EURES. În 2007, Parlamentul dorea chiar să sporească bugetul acestuia (31). Comitetul reamintește că mobilitatea nu este un obiectiv în sine, ci doar un ajutor în cazul în care căutarea unui loc de muncă impune deplasarea într-o țară-gazdă din Uniunea Europeană.

5.3.5 CESE consideră că ar fi necesar să se menționeze în text:

—	principiul priorității ofertei de locuri de muncă decente asupra ofertei de microcredite și de micro-locuri de muncă;

—	obiectivul promovării mobilității, în paralel cu combaterea dumpingului social;

—	tipurile de contracte de muncă obținute prin intermediul EURES;

—	definiția mobilității cu destinație precisă;

—	evoluția anunțată a temeiului juridic al EURES (32);

—	necesitatea transferabilității drepturilor cetățenilor care se mută și noi texte privind echivalarea competențelor (33).

5.3.6 CESE consideră că este important ca rolul partenerilor sociali să fie menținut explicit în cadrul EURES.

5.4 În ceea ce privește Microfinanțarea și antreprenoriatul social

5.4.1 CESE dorește ca cetățenii să fie informați pe larg despre acest program, pentru a evita ofertele online de microfinanțare din partea economiei informale la dobânzi cămătărești (nevoie de incluziune digitală). Este util să se reamintească faptul că persoanele menționate la articolul 22 din proiect sunt persoane vulnerabile și că lor trebuie să li se ofere alte ajutoare decât microcredite și activități concurențiale. Acestea pot fi riscante și amăgitoare, fără a putea ține vreodată locul unei munci plătite.

5.4.2 CESE dorește să se examineze posibilitatea unei grile de repartiție a programului între statele membre.

5.4.3 Comitetul consideră necesar să se evidențieze efectul multiplicator așteptat din partea FEI și BEI și să se definească clar beneficiarii. Într-adevăr, suma de 25 000 EUR va avea consecințe foarte diferite, după cum va fi acordată unei persoane care tocmai și-a pierdut locul de muncă [articolul 22 alineatul (1) litera (a)], unei întreprinderi sociale [articolul 22 alineatul (3)], cu salariați și buget, sau unui întreprinzătorindependent și microîntreprinderii sale, iar garanțiile vor fi privite diferit de organismele creditoare. Ar trebui deci să se clarifice:

—	ce este „social” în această axă;

—	beneficiarii și în special dimensiunea întreprinderilor sociale eligibile;

—	ce este o „microîntreprindere socială”;

—	modalitățile de punere în aplicare a sprijinului și acoperirea precisă oferită (100 %?);

—	criterii pentru a introduce eventual o formă de gradare a ajutoarelor;

—	măsuri de simplificare a evaluării ex-post, pentru a facilita bilanțurile și a reduce costul controalelor.

5.4.4 De partea creditorilor:

—	aceștia ar trebui să facă obiectul unor reguli mai clare, pentru a-și putea asuma rolul fără a împovăra beneficiarii împrumuturilor cu eventuale cerințe separate și ascunse;

—	ar trebui să se prevadă măsuri de evaluare, pentru un bilanț rapid.

5.4.5 CESE dorește ca valoarea adăugată a acestor măsuri să fie mai ridicată decât în evaluarea estimativă a programului precedent, care arată că s-au creat 1,2 locuri de muncă pentru un microcredit acordat (34).

Bruxelles, 23 februarie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(1) Avizul CESE, JO C 100, p. 77, 30.4.2009.

(2) Avizul CESE, JO C 132, p. 22, 3.5.2011.

(3) Program pentru schimbări sociale și inovare socială, COM(2011) 609 final.

(4) TFUE, articolul 151.

(5) Fondul social european și Fondul de antreprenoriat social european.

(6) Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2012, COM(2011) 777 final.

(7) Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

(8) COM(2011) 609 final: punctul 1 din expunerea de motive și articolul 4 alineatul (1) litera c).

(9) TFUE, articolul 151 alineatul (1).

(10) TFUE, articolul 4 alineatul (2) literele b) și c).

(11) Avizul CESE JO C 24, p. 29, 28.1.2012.

(12) COM(2011) 607 final.

(13) COM(2011) 607 final, a se vedea punctul 5 din expunerea de motive.

(14) COM(2011) 607 final, considerentul 9.

(15) COM(2011) 607 final, considerentul 9.

(16) Avizul CESE, JO C 318, p. 9, 29.10.2011.

(17) Social innovation Review (Revista de inovare socială), Standford Graduate School of Business, toamna 2008, J.A. Phills, K. Deiglmeier, D.T. Miller; Social Innovation (Inovarea Socială), J. Howaldt & M. Schwarz, IMO-Dortmund, mai 2010; Transformations et Innovation sociale en Europe: quelles sorties de crise ? (Tranformări și inovare socială în Europa: ce căi există pentru ieșirea din criză?), N. Richez-Battesti & D. Vallade, P.U de Louvain-Cahiers du CIRTES 5, septembrie 2010, p.45; S. Bacq & F. Janssen, ibid, p. 207.

(18) A se vedea punctul 3 litera a) din proiectul de rezoluție și avizul CESE, JO C 255, p. 67, 14.10.2005.

(19) Articolul 9 alineatul (1) și articolul 3, cu domenii de aplicare foarte vaste – COM(2011) 609.

(20) TFUE, articolul 151 alineatul (1).

(21) Articolele 1, 7, 15, 24, 34 alineatul (3) și 52 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale, articolul 8 din CEDO, și articolele 30 și 31 din Cartea Socială Europeană revizuită.

(22) COM(2011) 609, articolul 4 alineatul (1) literele a) și b) din proiect.

(23) A se vedea de exemplu evaluarea ex-ante, p. 42.

(24) COM(2011) 609, articolul 15, literele a) și c).

(25) COM(2011) 609, articolul 6.

(26) „Fișă financiară legislativă pentru propuneri”, pct. 1.4.3 [anexa la COM(2011) 609 final, p. 32].

(27) COM(2011) 609 final, articolul 5 alineatul (3).

(28) Aviz CESE JO C 24, page 1, 28.01.2012.

(29) Portal și Proiect pentru tineri „Primul tău loc de muncă EURES”.

(30) Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(31) PE, Rezoluția din 15.9.2007.

(32) Comunicarea COM(2011) 777 final.

(33) Propunerea de directivă din 19.12.2011, COM(2011) 883 final.

(34) „Fișă financiară legislativă pentru propuneri”, pct. 2.1.2, indicatorii de performanță [anexa la COM(2011) 609 final, p. 37].