12.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/1

1.

Comisia propune o reducere cu 5 % a personalului din fiecare instituție și agenție a Uniunii Europene în perioada 2013-2018. Pentru a putea gestiona efectele acestei reduceri și pentru a putea trata alte chestiuni legate de personal, Comisia propune o serie de modificări la Statutul funcționarilor, respectiv:

2.

În cadrul propunerii Comisiei se estimează impactul financiar pentru perioada 2013-2020. Acesta constă în:

3.

În plus, se estimează că, la nivelul cheltuielilor generate de pensii, se vor realiza economii de ordinul a 1 000 de milioane de euro pe an pe termen lung (3).

4.

Curtea subliniază faptul că impactul propunerii Comisiei ar trebui măsurat nu numai din perspectiva realizării reducerii cu 5 % a personalului și a aplicării modificărilor din Statutul funcționarilor, ci și din perspectiva realizării obiectivului financiar global prevăzut în cadrul propunerii.

5.

Reducerea propusă cu 5 % a efectivului de personal, deși depinde de alocările bugetare care vor fi decise în cadrul CFM, reprezintă un element-cheie care contribuie la atingerea țintei referitoare la economiile financiare. Economiile planificate la nivelul personalului și al cheltuielilor vor fi realizate în mod optim dacă fiecare instituție aplică o reducere de 5 % a efectivului de personal.

6.

Atunci când planifică activitățile UE și când își gestionează resursele umane, instituțiile trebuie să țină cont de reducerile de personal planificate și să realizeze o ierarhizare corespunzătoare a priorităților, în special în momentul adoptării deciziilor cu privire la politicile și la cheltuielile UE pentru următorul CFM.

7.

Propunerea nu se referă la chestiuni legate de gestionarea resurselor umane (formare, evaluarea performanței, promovare și încadrare în grad) ca modalități de a ameliora productivitatea globală a personalului Uniunii.

8.

Curtea remarcă faptul că propunerea nu ar conduce prin ea însăși la o reducere a numărului de personal și la economiile financiare care decurg din aceasta. Textul propus pentru articolul 6 din Statutul funcționarilor face o trimitere explicită la obligațiile stabilite în CFM și în acordul interinstituțional privind punerea în aplicare a acestuia (4). Curtea reamintește că dimensiunea serviciului public al UE trebuie stabilită prin decizii adoptate în cadrul procedurii bugetare anuale, care este necesar să fie aliniate la obiectivele acestei propuneri a Comisiei.

9.

Curtea recomandă ca instituțiile să raporteze anual cu privire la măsurile luate pentru îndeplinirea obiectivelor planificate de reducere cu 5 % a numărului de personal, măsuri care constau în neînlocuirea unui anumit număr de persoane care pleacă, și anume cele care se pensionează și cele ale căror contracte expiră. Raportarea ar trebui să demonstreze că obiectivul de reducere a costurilor nu este ocolit, de exemplu prin utilizarea unor furnizori de servicii externi, având în vedere faptul că acest tip de personal nu apare în efectivul de angajați.

10.

Metoda actuală de ajustare a salariilor și a pensiilor funcționarilor UE se bazează pe modificările în termeni reali înregistrate de salariile funcționarilor din opt state membre. Conform noii metode propuse, ajustările se vor baza pe modificările nominale ale salariilor brute ale funcționarilor din toate statele membre, excluzându-se efectul impozitării și al altor deduceri din remunerații. Această modificare poate avea drept rezultat o metodă mai puțin complexă și mai rapidă de determinare a ajustărilor, însă impactul său financiar net trebuie analizat cu atenție de către legislator.

11.

Comisia propune introducerea unei clauze de exceptare automată în vederea reportării parțiale cu un an a oricărei ajustări în sus a salariilor și a pensiilor. Această clauză ar conduce la un termen suplimentar de un an, care s-ar adăuga la termenul actual de până la un an prevăzut de actualul statut (5), dacă se confirmă îndeplinirea tuturor condițiilor pentru aplicarea sa (6). Reportarea acestor ajustări reduce alinierea salariilor și a pensiilor de care beneficiază personalul UE la salariile acordate în cadrul administrațiilor publice ale statelor membre. Astfel de ajustări ar trebui, în mod ideal, să aibă loc într-un interval de timp cât mai apropiat de momentul îndeplinirii condițiilor care antrenează schimbarea.

12.

Propunerea introduce o nouă categorie de personal „AST/SC” pentru secretari și pentru personalul administrativ, în plus față de grupele de funcții existente pentru administratori (AD) și pentru asistenți (AST). Nivelul remunerațiilor propus pentru gradele de bază AST/SC va face dificile, în anumite circumstanțe, atât recrutarea de personal care să aibă competențele lingvistice impuse de natura activității din cadrul instituțiilor, cât și menținerea echilibrului geografic.

13.

Comisia propune restructurarea parcursului carierei în grupa de funcții AST astfel încât cele mai înalte două grade să fie rezervate membrilor personalului care au responsabilități semnificative. Pe viitor, vor exista „asistenți cu experiență” (AST 10 și AST 11) și „asistenți” (AST 1-AST 9). Dispozițiile tranzitorii propuse pentru personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2012 ar putea însă ridica probleme de tratament inegal (7) pentru asistenții recrutați după reforma din 2004 a Statutului funcționarilor.

14.

Propunerea referitoare la măsurile privind un program de lucru flexibil se aplică tuturor membrilor personalului, cu excepția celor care ocupă funcția de șef de unitate, de director sau de director general. Curtea recomandă să se analizeze dacă ar fi indicată introducerea acelorași prevederi și pentru personalul cu funcții de conducere, având în vedere, pe de o parte, implicarea ce poate fi așteptată în mod normal din partea acestuia și, pe de altă parte, nevoia ca instituțiile să utilizeze în mod optim capacitățile întregului personal, inclusiv ale acelor membri ai personalului care doresc să combine responsabilitățile legate de serviciu cu cele legate de creșterea copiilor.

15.

Curtea salută propunerea ca, din motive de transparență, Curtea de Justiție să creeze un registru care să conțină normele de punere în aplicare ale tuturor instituțiilor, iar Comisia să prezinte, o dată la trei ani, un raport privind normele adoptate de fiecare instituție pentru aplicarea Statutului funcționarilor. În plus, Curtea recomandă să se propună de către Comisie o procedură de consultare prealabilă, pentru a se evita situațiile în care anumite diferențe între normele de punere în aplicare ale diferitelor instituții ar conduce la un tratament inegal al personalului.

16.

Propunerea Comisiei de a aborda problema dezechilibrelor geografice semnificative și persistente, referitoare la faptul că anumite naționalități sunt subreprezentate în raport cu mărimea relativă a populației lor, ar trebui analizată cu atenția cuvenită. Orice soluții adoptate în acest sens ar trebui să respecte principiul egalității între cetățenii UE și principiul conform căruia niciun post nu trebuie rezervat pentru cetățenii unui anumit stat membru.

17.

Comisia propune introducerea în Regimul aplicabil celorlalți agenți a unei noi categorii de personal temporar pentru agenții. Această categorie de personal temporar ar urma să fie recrutată pentru o perioadă fixă sau pentru o perioadă nedeterminată. Persoanele recrutate pentru o perioadă nedeterminată ar beneficia de facto de un statut similar cu cel al unui funcționar, în aproape toate privințele. Cu toate acestea, nu există dispoziții care să garanteze că selecția unui asemenea tip de personal ar avea loc cu respectarea acelorași principii și standarde și cu aceeași rigoare ca în cazul selecției funcționarilor.

18.

Curtea reamintește că este necesar să se asigure un just echilibru între menținerea eficienței anchetelor desfășurate de OLAF, pe de o parte, și protecția drepturilor fundamentale, pe de altă parte. Ar trebui să se clarifice faptul că noțiunea de „act care lezează” o persoană căreia i se aplică Statutul funcționarilor, astfel cum se menționează la articolul 90a, include orice act întreprins de OLAF, în exercițiul misiunii sale de anchetare, care privează personalul de exercițiul efectiv sau de beneficiul unui drept fundamental, în special în acele cazuri în care OLAF a elaborat raportul său final și/sau a transmis informații autorităților judiciare naționale. Mai mult, experiența practică a arătat că actualele dispoziții legale (8) nu sunt suficient de precise pentru a se evita confuzia în jurul rolului OLAF în acele cazuri de abatere gravă în care nu sunt implicate interesele financiare ale UE.

19.

De la înființarea sa, Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (9) a devenit principalul punct de contact pentru cetățenii UE care doresc să lucreze pentru instituțiile europene. Actualele norme privind concursurile care se organizează de către EPSO, astfel cum sunt prevăzute în Statutul funcționarilor (10), sunt rudimentare. De la introducerea lor în 2004, un corp considerabil de jurisprudență a clarificat principii importante ale procesului de selecție, de exemplu în ceea ce privește rolul comisiilor de selecție sau utilizarea limbilor. Pentru a asigura transparența, Comisia ar trebui să ia în considerare ideea de a propune modificările necesare, astfel încât aceste clarificări să se reflecte în dispozițiile relevante ale Statutului funcționarilor.

20.

De-a lungul anilor, complexitatea dispozițiilor cuprinse în Statutul funcționarilor și în Regimul aplicabil celorlalți agenți a crescut din ce în ce mai mult. Comisia ar trebui să efectueze un studiu în consultare cu celelalte instituții vizate, cu scopul de a identifica posibile modalități de simplificare, în vederea ameliorării gestiunii financiare. Un astfel de studiu ar trebui să cuprindă o examinare a normelor altor organizații internaționale, precum și a normelor acelor instituții și organisme ale UE care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor.

21.

În timp ce articolul 336 TFUE rămâne dispoziția de bază pentru reglementarea relațiilor dintre instituții și personalul lor, articolul nou introdus 298 TFUE impune legislatorului UE să adopte dispoziții referitoare la o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă. Astfel de dispoziții ar completa în mod util normele prevăzute în Statutul funcționarilor. Comisia ar trebui să ia în considerare ideea de a propune, în temeiul articolului 298 TFUE, anumite dispoziții în vederea ameliorării relației dintre cetățeni și administrația europeană: de exemplu, prin clarificarea modului în care instituțiile asigură tratamentul egal al cetățenilor de către personalul lor sau a modului în care tratează cazurile în care este vorba despre posibile conflicte de interese.