9.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 359/5

—

declarația politică de la Rio privind factorii sociali determinanți ai sănătății, adoptată la 21 octombrie 2011 cu ocazia Conferinței mondiale privind factorii sociali determinanți ai sănătății, care a avut loc la Rio de Janeiro;

—

declarația politică formulată în cadrul Reuniunii la nivel înalt a Adunării generale privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 19 septembrie 2011 (1);

—

Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului și orientările privind punerea în aplicare a acesteia;

—

raportul anual pe 2011 al Platformei de acțiune a UE în domeniul dietei, activității fizice și sănătății (2);

—

concluziile Consiliului din 8 iunie 2010 privind echitatea și sănătatea în toate politicile: Solidaritate în domeniul sănătății (3);

—

concluziile Consiliului din 7 decembrie 2010 privind „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele de sănătate publică și de îngrijire medicală” (4);

—

Comunicarea Comisiei „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (5);

—

concluziile Consiliului din 1 decembrie 2009 privind alcoolul și sănătatea (6);

—

Recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind mediile fără fum de tutun (7);

—

Comunicarea Comisiei din 20 octombrie 2009 intitulată „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” (8);

—

raportul final al Comisiei privind factorii sociali determinanți ai sănătății, intitulat „Recuperarea decalajului într-o generație: instaurarea echității în materie de sănătate acționând asupra determinanților sociali ai sănătății”, CSDH (2008);

—

Rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății (WHA62.14) privind reducerea inegalităților în domeniul sănătății printr-o acțiune asupra factorilor sociali determinanți ai sănătății și Rezoluția (WHA61.18) privind monitorizarea realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) legate de sănătate, ambele adoptate inclusiv de statele membre ale UE;

—

Rezoluția EUR/RC61/R1 „Noua politică europeană în domeniul sănătății – Sănătatea în perspectiva anului 2020: Viziune, valori, principale direcții și abordări”, adoptată în cadrul reuniunii Comitetului regional al OMS pentru Europa la 14 septembrie 2011;

—

Cartea albă a Comisiei privind sportul (9);

—

concluziile Consiliului din 6 decembrie 2007 cu privire la intrarea în regim operațional a Strategiei UE privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate (10);

—

Cartea albă a Comisiei „Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013” (11);

—

Cartea verde „Către o Europă fără fum de tutun: opțiuni privind politicile comunitare” (12);

—

concluziile Consiliului din 30 noiembrie 2006 privind sănătatea în toate politicile (13).

1.

Amploarea decalajelor în materie de sănătate din UE este incompatibilă cu valorile fundamentale ale UE, precum solidaritatea, echitatea și universalitatea.

2.

Decalajele în materie de sănătate sunt considerate a fi diferențele demografice dintre și din cadrul statelor membre, precum și dintre regiunile UE, în ceea ce privește mortalitatea prematură, morbiditatea și dizabilitățile. Aceste decalaje sunt cauzate parțial de cele mai răspândite stiluri de viață nesănătoase (consumul de tutun, efectele nocive ale alcoolului, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice) care sunt adesea legate de factorii sociali determinanți (14)  (15).

3.

Decalajele în materie de sănătate din UE se păstrează după primul deceniu al noului mileniu, existând posibilitatea ca unele dintre acestea să fie amplificate de situația economică nefavorabilă, precum și de problema demografică a unei populații UE aflate într-un proces accelerat de îmbătrânire.

4.

Sănătatea precară are, de asemenea, un impact pe plan uman, implicând totodată costuri sociale, economice și financiare.

5.

Consolidarea politicilor în materie de sănătate publică, în special cele privind promovarea sănătății și prevenirea bolilor, ar trebui să se axeze pe sensibilizarea cu privire la problemele legate de sănătate și pe formarea unor atitudini favorabile sănătății în rândul populației (pentru a reduce lipsa de educație în materie de sănătate și a oferi cetățenilor posibilitatea de a face alegeri sănătoase).

6.

O abordare de tipul „Sănătatea în toate politicile”, cu un accent pe echitate, ar trebui să fie utilizată în domenii de acțiune specifice, alături de activități coordonate care să aibă un impact maxim în domeniul sănătății, contribuind astfel la reducerea decalajelor persistente în materie de sănătate. În acest sens, se pot adopta politici în domeniul sănătății, educației, cercetării, mediului, agriculturii, economiei, ocupării forței de muncă, precum și politici sociale.

7.

Grație unor evaluări îmbunătățite se poate stabili în ce măsură strategiile și politicile sunt eficace în reducerea inegalităților în domeniul sănătății și în oferirea de soluții la necesitățile în materie de sănătate ale populației. Pe baza lor, statele membre pot astfel elabora și pune în aplicare strategii publice eficace în domeniul sănătății, precum și o infrastructură adecvată.

8.

Promova strategii care să vizeze factorii determinanți ai sănătății cu ajutorul unor intervenții la nivelul întregii populații, conjugate cu acțiuni axate pe grupurile vulnerabile, cu scopul de a reduce decalajele în materie de sănătate, în special pe cele care sunt cauzate de stiluri de viață nesănătoase ce pot fi evitate.

9.

Accelera progresele în ceea ce privește combaterea stilurilor de viață nesănătoase, precum consumul de tutun, efectele nocive ale alcoolului, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice, care determină creșterea incidenței bolilor cronice netransmisibile, precum cancerul, bolile respiratorii, bolile cardiovasculare, diabetul și bolile mintale, care sunt recunoscute a fi cauze importante ale mortalității premature, morbidității și dizabilităților în Uniunea Europeană.

10.

Inițiativele luate la nivelul UE care contribuie la eliminarea decalajelor în materie de sănătate prin abordarea stilurilor de viață, Programul de sănătate al UE, Acțiunea comună (Acțiunea privind echitatea) privind inegalitățile din domeniul sănătății (16) și lucrările grupului de experți al UE cu privire la factorii sociali determinanți și la inegalitățile din domeniul sănătății.

11.

Strategia UE de sprijinire a statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului ca o măsură importantă în vederea unei abordări cuprinzătoare pentru combaterea efectelor nocive ale alcoolului la nivelul UE, precum și la nivel național, accentuând faptul că inechitățile din domeniul sănătății între grupurile demografice din statele membre și decalajele în materie de sănătate dintre statele membre sunt adesea legate, între alți factori, de consumul nociv de alcool (17).

12.

Eforturile susținute la nivelul UE și la nivel național pentru combaterea consumului de tutun prin intermediul legislației privind produsele din tutun (18) și publicitatea în favoarea produselor din tutun (19), coordonarea cu statele membre, campaniile de sensibilizare și cooperarea internațională, vizând astfel unul dintre principalii factori de risc pentru mortalitatea prematură, morbiditate și dizabilități.

13.

Progresele cu privire la punerea în aplicare a Strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate și, în special, atenția sporită acordată grupurilor vulnerabile în cadrul priorităților membrilor „Platformei de acțiune a UE în domeniul dietei, activității fizice și sănătății”, precum și lucrările Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică din care, între altele, fac parte și lucrările privind reformularea produselor.

14.

Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate (20), care are ca scop sporirea numărului de ani sănătoși din viața cetățenilor UE.

15.

Rezultatele următoarelor evenimente:

16.

Să continue, intensifice și/sau dezvolte politicile și acțiunile care promovează stiluri de viață sănătoase și care abordează factorii sociali determinanți pentru a contribui la eliminarea decalajelor în materie de sănătate.

17.

Să aloce în mod optim resursele disponibile, în special pentru activități de promovare a sănătății și de prevenire.

18.

Să sprijine și să împărtășească bunele practici existente privind politicile și acțiunile care vizează reducerea decalajelor în materie de sănătate în cadrul UE.

19.

Să urmeze Recomandarea Consiliului privind mediile fără fum de tutun.

20.

Să sprijine în continuare Acțiunea comună (21) în vederea unei mai bune abordări a chestiunilor legate de sănătate și de echitatea în domeniul sănătății din cadrul politicilor și strategiilor.

21.

Să mențină și să consolideze, după caz, acele acțiuni și politici care s-au dovedit a fi eficace în reducerea decalajelor în materie de sănătate, precum și să creeze altele noi atunci când este necesar, printre care: evaluarea indicatorilor privind sănătatea și comportamentul pentru a monitoriza progresele rezultate în urma intervențiilor axate pe stilurile de viață și pe factorii determinanți ai sănătății care s-au menționat anterior; măsuri de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății; promovarea unor alegeri sănătoase.

22.

Să promoveze punerea în aplicare eficace a abordării „Sănătatea în toate politicile”, cu un accent pe echitate, pentru a coordona și încuraja toate sectoarele relevante să joace un rol în reducerea decalajelor în materie de sănătate în UE.

23.

Să consolideze cooperarea și să utilizeze mai bine rețelele existente și instituțiile existente de sănătate publică și pe cele conexe, care investighează, monitorizează și cercetează impactul factorilor determinanți ai sănătății, sprijinind astfel măsurile menționate anterior.

24.

Să dezvolte abordări de audit al inegalităților în materie de sănătate pentru a oferi soluții mai adecvate la problemele de sănătate și de echitate în domeniul sănătății din cadrul politicilor și strategiilor.

25.

Să consolideze și să continue acțiunile de sprijinire a stilurilor de viață sănătoase, care să includă:

26.

Să studieze modalități de îmbunătățire a utilizării programelor financiare ale UE care pun accentul pe echitate, inclusiv, între altele, Fondul de coeziune și fondurile structurale, care pot contribui la reducerea decalajelor și a inegalităților în materie de sănătate în UE la toate nivelurile corespunzătoare, fără a aduce atingere viitorului cadru financiar.

27.

Să consolideze acțiunile de promovare a sănătății și de reducere a decalajelor în materie de sănătate și să se concentreze asupra decalajelor în materie de sănătate existente între și în cadrul statelor membre, precum și între diferite regiuni și grupuri sociale din UE și să includă acest aspect în raportul ce urmează a fi publicat în 2012, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei privind „Solidaritatea în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE”.

28.

Să ia în considerare necesitatea unei mai bune utilizări a datelor existente și a datelor comparative și a informațiilor suplimentare privind stilurile de viață nesănătoase, factorii sociali determinanți ai sănătății și bolile cronice netransmisibile. Acest lucru poate fi realizat grație sistemelor durabile de monitorizare a sănătății deja existente sau care ar putea fi instituite la nivelul UE.

29.

Să sprijine cu prioritate evaluarea raportului costuri/eficiență al activităților și politicilor de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, precum și diseminarea rezultatelor, pentru a oferi o bază de informații și de cunoștințe mai adecvată pentru punerea în aplicare a politicilor și a activităților din statele membre care vizează reducerea inegalităților în materie de sănătate.

30.

Să acorde un sprijin suplimentar mecanismelor existente pentru coordonarea politicii și schimbul de bune practici privind inegalitățile în materie de sănătate între statele membre, cum ar fi Grupul de lucru pentru sănătate publică la nivel înalt al Consiliului, grupul de experți al UE privind factorii sociali determinanți ai sănătății și inegalitățile în materie de sănătate și Comitetul pentru protecție socială, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei privind „Solidaritatea în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” pentru a asigura o aplicare și o sinergie optime.