Comunicarea Comisiei – Elaborarea planului de lucru care stabilește o listă orientativă a sectoarelor în vederea adoptării documentelor de referință sectoriale și intersectoriale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS)

La 16 iulie 2008, Comisia a adoptat Planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă (1). Obiectivul planului era revizuirea sistemului comunitar de management de mediu și audit (EMAS), un instrument important pentru atingerea obiectivelor legate de consumul și producția durabile.

Regulamentul EMAS revizuit, (CE) nr. 1221/2009 din 25 noiembrie 2009 (2), a intrat în vigoare la 10 ianuarie 2010. Obiectivul EMAS este să promoveze ameliorarea continuă a performanței de mediu a organizațiilor prin:

Pe lângă alte inovații, regulamentul revizuit introduce conceptul de documente de referință sectoriale care identifică cele mai bune practici de management de mediu și indicatori ai performanței de mediu specifici sectoarelor și, acolo unde este cazul, stabilesc parametri de excelență și sisteme de clasificare care identifică nivelurile performanței de mediu.

Cu toate că scopul principal al elaborării documentelor de referință sectoriale este de a ajuta și ghida companiile EMAS într-un sector specific, contribuind astfel la o implementare armonizată și îmbunătățită a Regulamentului EMAS, asistența și îndrumările oferite de aceste documente pot fi folosite și pentru un sector dat cu scopul de a îmbunătăți performanța de mediu independent de înregistrarea în sistemul EMAS.

În plus, documentele de referință sectoriale EMAS vor facilita drumul spre utilizarea eficientă a resurselor prin definirea unor parametri de excelență și a unor indicatori de performanță specifici sectorului.

În acest cadru, Regulamentul EMAS revizuit prevede elaborarea unui plan de lucru care stabilește o listă orientativă a sectoarelor pentru care documentele de referință sectoriale vor fi considerate prioritare.

Lista orientativă a sectoarelor, prezentată în anexă, a fost stabilită folosind diferite contribuții și surse de date care, la rândul lor, au ținut cont de o serie de factori și abordări. Criteriile principale luate în considerare au fost următoarele:

Unul dintre aspectele analizei l-a constituit compararea impacturilor asupra mediului ale diferitelor sectoare economice care ar putea fi acoperite de documentele de referință. S-au folosit date care au fost validate de Centrul de date de mediu privind resursele naturale și produsele (Eurostat). Rezultatul acestui exercițiu a fost o listă a celor mai importante 20 de sectoare, ierarhizate în baza impacturilor globale cumulate pe care le au asupra mediului (3), calculate în funcție de patru indicatori: potențialul de încălzire globală (GWP), potențialul de acidificare (AP), potențialul de a forma ozon fotochimic (POCP) și potențialul de eutrofizare marină (MEP).

S-au luat, de asemenea, în considerare rezultatele raportului „Impactul produselor asupra mediului (EIPRO) – Analiza impactului asupra mediului în cursul ciclului de viață în raport cu consumul final din UE-25” (Environmental Impact of Products (EIPRO) — Analysis of the Life Cycle Environmental Impacts related to the final Consumption of the EU-25) din mai 2006 (4). Rezultatele acestui studiu se bazează pe analiza ciclului de viață al produselor consumate în Uniunea Europeană de gospodării private și sectorul public, incluzând etapele de extracție, transport, producție, utilizare și gestionare a deșeurilor.

A fost examinat și raportul intitulat „Mesaje-cheie cu privire la utilizarea resurselor materiale și eficiență în Europa: Idei extrase din analiza de mediu intrări-ieșiri extinsă și din conturile referitoare la fluxul de materiale” (Key messages on material resource use and efficiency in Europe: Insights from environmental extended input-output analysis and material flow accounts), al ETC/SCP – Centrul tematic european pentru consum și producție durabile din cadrul Agenției Europene de Mediu (5). Acest raport utilizează conturile referitoare la fluxul de materiale și identifică grupurile de produse finale cu cel mai mare procentaj de utilizare totală a resurselor determinată de consumul național final.

Evaluarea respectivă sugerează că criteriul impactului asupra mediului este deosebit de important pentru următoarele sectoare specifice: agricultură, construcții, producția de alimente și băuturi, gestionarea deșeurilor și producția de echipamente electrice și electronice.

Datele privind participarea la sistemul EMAS în diferite sectoare au fost și ele luate în considerare, fiind unul dintre elementele principale ale exercițiului de stabilire a priorităților. Conform considerentului 25 din regulamentul EMAS, principiul de bază al elaborării documentelor sectoriale de referință este de „a asigura o aplicare armonizată a prezentului regulament”. Este important ca documentele sectoriale de referință să acopere sectoarele în care participarea la sistemul EMAS este mai ridicată, ceea ce va contribui la o implementare armonizată mai rapidă a regulamentului. Pentru a ajuta la stabilirea priorităților, participarea la sistem este considerată ridicată atunci când există mai mult de 100 de organizații înregistrate în sistemul EMAS care sunt active în sector în cadrul UE.

În următoarele sectoare există mai mult de 100 de companii înregistrate în sistemul EMAS: construcții, producția de alimente și băuturi, administrație publică, turism, gestionarea deșeurilor și fabricarea produselor metalice prelucrate.

2.3. Potențialul de ameliorare a protecției mediului din „lanțul valoric” al sectorului

Lanțul valoric se referă de obicei la o secvență de activități care sunt legate între ele, pornind de la proiectarea și dezvoltarea produsului/serviciului, la fabricare, marketing și vânzare, servicii postvânzare, eliminare și reciclare.

EMAS funcționează deja ca un bun suport pentru reflecția asupra ciclului de viață, prin faptul că ține cont atât de aspectele directe, cât și de cele indirecte, permițând o abordare mai globală a managementului de mediu și care are potențialul de a se raporta la întregul lanț valoric.

Astfel, s-a avut în vedere selecționarea sectoarelor care prezintă posibilități vizibile de a ghida progresele în domeniul protecției mediului prin lanțul lor valoric. Acest lucru va ajuta de, de asemenea, și la vizarea sustenabilității într-un sens mai larg, ținând seama de posibilele efecte directe și indirecte în diferite sectoare.

În mod concret, companiile mari și autoritățile publice se găsesc într-o poziție favorabilă pentru a influența piața prin implementarea sistemelor de management de mediu în lanțul valoric, ceea ce sugerează că, în scopul acestui exercițiu, sectoarele care prezintă potențial ridicat pentru îmbunătățiri ecologice în lanțul valoric sunt: producția de automobile, telecomunicații, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, turism și administrație publică.

Alegerea sectoarelor prioritare pentru care se vor elabora documente sectoriale de referință s-a făcut mai ales în funcție de impactul sectorului asupra mediului, de participarea la sistemul EMAS și de potențialul pentru îmbunătățiri ecologice în lanțul valoric.

Drept urmare, s-a alcătuit o listă scurtă, prezentată în anexă, a sectoarelor indicative pentru care documentele sectoriale de referință pot aduce o valoare adăugată, pot contribui la reducerea la minimum a impacturilor asupra mediului, pot asigura o implementare armonizată a Regulamentului EMAS, pot promova sinergii pozitive cu instrumentele și politicile existente și pot acționa ca un motor pentru a spori sustenabilitatea în sens larg.

Dat fiind că unele dintre aceste sectoare se caracterizează prin prezența unui număr mare de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), documentele sectoriale de referință vor ține cont de structura și metodele de lucru ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici, care de regulă sunt mai puțin formale și documentate decât cele ale întreprinderilor mari, cu scopul de a ajuta IMM-urile să implementeze EMAS în funcție de dimensiuni, de capacitatea financiară și de cultura organizațională ale fiecăreia.

Planul de lucru de față indică sectoarele pentru care Comisia va elabora documente sectoriale de referință EMAS în următorii cinci ani. Comisia își rezervă dreptul de a revizui această listă în orice moment, în funcție de experiența dobândită pe parcursul implementării. În plus, și în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) din regulament, planul de lucru va fi pus la dispoziția publicului și va fi actualizat regulat.

(3) http://www.eu-smr.eu/infohub/documents/IH_2010-004_Reply_Environmental-pressure-by-NACE-Code_15112010.pdf

ANEXĂ

Lista orientativă a sectoarelor prioritare (1)

—	Comerț cu ridicata și cu amănuntul;

—

Turism;

—	Construcții;

—	Administrație publică;

—	Agricultură – producție vegetală și producție animală;

—	Fabricarea echipamentelor electronice și electrice;

—	Construcția de automobile;

—	Fabricarea produselor metalice prelucrate, cu excepția mașinilor și echipamentelor;

—	Producția de alimente și băuturi;

—	Gestionarea deșeurilor;

—	Telecomunicații.

(1) Trebuie subliniat faptul că această listă este orientativă, după cum se specifică la articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Comisia poate revizui această listă în orice moment.