Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 116/08

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„MIÓD Z SEJNEŃSZCZYZNY/ŁOŹDZIEJSZCZYZNY”/„SEINŲ/LAZDIJŲ KRAŠTO MEDUS”

NR. CE: PL-PDO-0005-0684-26.02.2008

NR. CE: LT-PDO-0005-0850-26.02.2008

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire:

„Miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus”

2.   Statul membru sau țara terță:

Polonia și Lituania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs:

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Numai mierea de albine din nectar provenit de la mai multe tipuri de flori (poliflor) poate fi comercializată sub denumirea „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus”. În momentul comercializării, mierea poate avea formă lichidă (miere filtrată) sau cristalizată (miere zaharisită). Mierea poate avea o consistență de lichid dens și translucid sau o consistență cristalizată. Se obține din mai multe zeci de specii de plante melifere caracteristice acestei zone, printre care: diferite specii de salcie și arțar, păpădie, zmeură, crușin, trifoi alb și roșu, ghizdei, sulfină și alte plante din familia Papilionaceae, iarba șarpelui, mierea-ursului, tei, buruieni din familia Cruciferae (Brassicaceae), albăstriță, răscoage, salcâm, candela deșertului, prun și plante din familiile Umbeliferae, Cariofilacee și Labiatae.

În miere se pot găsi numai cantități reziduale de polen de plante cultivate în monocultură (care nu depășesc 5 % din total). Nu se acceptă în niciun caz ca prezența acestui tip de polen să modifice gustul, mirosul sau culoarea caracteristice mierii. Mierea are o culoare foarte caracteristică, ce variază de la galben-închis la auriu-închis. O altă trăsătură caracteristică a acestei mieri este ușoara sa tulbureală. Se permite ca mierea să prezinte o culoare ușor mai închisă ca urmare a mierii de mană pe care o poate conține. Această situație poate apărea în perioada producției de nectar a anumitor plante. Conținutul maxim acceptat de miere de mană, măsurat în termeni de conductivitate electrică, este de 0,5 mS/cm.

Caracteristici fizico-chimice:

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Hrana principală a albinelor în timpul sezonului apicol și al iernării o constituie mierea și polenul pe care acestea le-au depozitat în stupi. Acestea sunt păstrate în cantități suficient de mari pentru a se asigura că albinele iernează bine, până primăvara, la apariția nectarului și polenului proaspăt. Totuși, dacă la sfârșitul verii apar condiții meteorologice nefavorabile, albinele pot utiliza o parte din hrana pe care au depozitat-o. În această situație trebuie refăcute proviziile în lunile august și septembrie. În acest scop se utilizează un sirop făcut din zahăr (zaharoză) și apă într-o proporție cuprinsă între 1,5:1 și 2:1, în funcție de perioada din an și de temperatura aerului. Această hrană le este dată albinelor seara (pentru a se evita atragerea prădătorilor la stupină) și în mai multe doze (astfel încât albinele să o prelucreze și să o transforme integral). Dacă este necesar să li se ofere hrană suplimentară la începutul primăverii din cauza unei ierni prelungite, a unor condiții meteorologice nefavorabile sau a deficitului de nectar, prima măsură este să li se dea din proviziile de miere și propolis păstrate în zona de depozitare a stupinei, deschizându-le una câte una, în funcție de nevoi. În cazul în care nu mai există provizii, se administrează un sirop de zahăr mai subțire decât cel folosit toamna (proporția zahăr/apă fiind între 1:2 și 1:1), deoarece albinele au nevoie de mai multă apă primăvara, și polen măcinat, pentru a oferi proteine albinelor. Se utilizează ca hrană siropul de zahăr făcut din zahăr de sfeclă-de-zahăr și apă sau siropul de zahăr invertit. Siropul se administrează cu ajutorul unor hrănitoare de podișor sau de ramă. Albinelor nu trebuie să li se administreze hrană suplimentară în perioada recoltării mierii cu denumirea „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus”.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Toate etapele producției, de la plasarea stupinelor și până la ambalarea finală a mierii, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată. Din cauza perioadei de vegetație foarte scurte a plantelor din această arie, mierea „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” se produce numai pe parcursul a trei luni, și anume de la jumătatea lunii mai până la jumătatea lunii august. Mierea se extrage la rece într-un extractor de miere cu ajutorul forței centrifuge. Mierea filtrată este turnată (decantată) în ambalaje unitare cu o capacitate maximă de 1 400 g. Mierea trebuie depozitată într-un loc întunecos, uscat și bine ventilat, la o temperatură de 4-18 °C. Nu se permite filtrarea polenului și nici omogenizarea, pasteurizarea ori încălzirea artificială a mierii. Temperatura mierii nu trebuie să depășească 42 °C în niciuna dintre etapele de producție. În perioada de producere a mierii, este interzisă administrarea de medicamente albinelor. Este de asemenea interzisă utilizarea substanțelor chimice sau a altor substanțe repelente pentru albine, în formă solidă, lichidă sau gazoasă.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Apicultorii înșiși decantează mierea în ambalaje unitare pentru vânzarea cu amănuntul (cu o capacitate maximă de 1 400 g). În acest mod, ei evită riscurile de alterare a proprietăților fizico-chimice și organoleptice ale mierii care pot apărea dacă mierea este transportată pe distanțe lungi în ambalaje necorespunzătoare.

Dacă mierea ar fi transportată în afara ariei de producție în alte ambalaje decât cele unitare, ar apărea deopotrivă riscul ca „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” să fie amestecată cu alte tipuri de miere sau ca o altă miere, care nu provine din aria geografică delimitată la punctul 4, să fie introdusă pe piață sub denumirea protejată.

Această restricție urmărește să elimine orice factor care ar putea compromite calitatea mierii „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” și să mențină nivelul înalt de credibilitate al sistemului de inspecție.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

Toți apicultorii și operatorii economici implicați în achiziționarea și prezentarea ulterioară a mierii cu denumire protejată în Polonia și Lituania trebuie să utilizeze un singur tip de etichetă. Mențiunile de pe etichetă sunt în limba oficială pertinentă. Numele produsului poate apărea în limba națională pertinentă.

Pe fiecare etichetă trebuie să figureze, printre altele, denumirea „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” și informații despre capacitatea recipientului, precum și adresa producătorului, numărul de înregistrare veterinară, data de ambalare și termenul de valabilitate. Pe etichete va apărea și sigla DOP a UE sau sigla UE și mențiunea „denumire de origine protejată”.

Etichetele din Polonia vor fi distribuite de asociația apicultorilor din Sejny, iar cele din Lituania de asociația apicultorilor din Lazdijai. Asociația în cauză transmite organismului de inspecție competent normele detaliate privind distribuirea etichetelor. Aceste norme nu trebuie să discrimineze în niciun caz apicultorii care produc „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” în conformitate cu caietul de sarcini, dar nu fac parte din asociație.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice:

„Miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” este recoltată în următoarea arie:

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

Aria de producție a „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” este situată în bazinul râului Niemen, la granița dintre Polonia și Lituania, în zona lacustră orientală Suwałki (Pojezierze Wschodniosuwalskie). Aria, odată un teritoriu unic ocupat de triburile sudoviene, este situată în prezent într-o zonă denumită Ziemia Sejneńska (Sejneńszczyzna) și Lazdijų kraštas. Termenul de „miód z Sejneńszczyzny” este legat de mierea produsă în Polonia, iar termenul de „Lazdijų krašto medus” de cea produsă în Lituania. Această arie constituie însă un teritoriu omogen, în care se utilizează aceleași metode pentru obținerea unui produs identic. „Miód z Sejneńszczyzny” și „Lazdijų krašto medus” desemnează aceeași miere.

Ziemia Sejneńska și Ziemia Łoździejska (Lazdijų kraštas) sunt situate în zona lacustră orientală Suwałki din regiunea geografică a lacurilor din Lituania (Pojezierze Litewskie). Unitatea acestei zone este dată de situarea sa geografică, climă și aceeași floră, faună și relief. Aceste teritorii au totodată o istorie comună. Regiunea a fost divizată printr-o frontieră în 1919 (în urma împărțirii finale a teritoriilor din Polonia și Lituania după Primul Război Mondial). Cu toate acestea, trasarea frontierei nu a slăbit legăturile culturale dintre locuitorii teritoriilor, aceste legături având posibilitatea să se întărească mai mult deoarece Polonia și Lituania au fost incluse în zona Schengen în 2007.

Relieful acestei arii a fost conturat ca rezultat al multor faze ale glaciațiunii. Elementele caracteristice ale zonei sunt lacurile, canalele glaciare adânci formate sub gheață (care sunt ocupate în prezent de lacuri sau râuri) și cavitățile post-glaciare – mici depresiuni închise, uneori pline cu apă, create mai ales prin topirea unor blocuri de gheață staționare. Există aproximativ 150 de lacuri în comuna Lazdijai, și câteva zeci de lacuri în Ziemia Sejneńska, cel mai mare dintre acestea fiind Lacul Gaładuś, întins parțial și pe teritoriul Lituaniei.

Aria în cauză are o climă aspră, cu caracteristici continentale foarte pronunțate. Temperaturile de iarnă sunt mai joase – iar cele de vară mai înalte – decât media națională. În aria delimitată, temperatura medie anuală este de 6,1 °C, iar media anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 550 mm și 600 mm. Perioada de vegetație a plantelor începe cu o săptămână-două mai târziu decât în regiunile învecinate și durează foarte puțin, sub 150 de zile.

Vegetația zonei este un rezultat al climei sale, al caracteristicilor geologice și hidrologice, dar și al schimbărilor antropogene, fiind bine adaptată la condițiile dominante. Relieful, temperaturile aerului înregistrate iarna și vara, nivelul moderat de precipitații, perioada foarte scurtă de vegetație și mediul curat sunt factori cheie care condiționează vegetația. În aria de producție a „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” se găsesc plante rare din specii arctice și boreale, printre care Salix lapponum, Betula humilis, Rubus chamaemorus, Ledum palustre, Glyceria lithuanica și Baeothryon alpinum. Flora din aria în cauză creează următoarele ecotipuri: câmpie/pajiște, pădure, mlaștină/turbărie (în mare parte conservate într-o stare foarte apropiată de cea inițială). Toate aceste comunități vegetale, naturale și cultivate de om, numără mule tipuri de plante papilionaceae: trifoi (Trifolium), sulfină (Melilothus), măzăriche (Vicia), lucernă (Medicago), lintea-pratului (Lathyrus) și ghizdei (Lotus), al căror nectar conține o cantitate mare de alcaloizi, glicozide și uleiuri esențiale.

Factorul uman este foarte important în procesul de producție a „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus”. Meșteșugul apicultorilor este legat în special: de regulile de așezare a stupinelor, de creștere a albinelor și de apicultura tradițională, incluzând, printre altele, utilizarea stupilor din lemn; de respectarea restricțiilor cu privire la hrănirea suplimentară a albinelor în timpul iernii și a interdicției de filtrare a polenului, de omogenizare, pasteurizare și încălzire artificială a mierii; de centrifugarea la rece a mierii și de respectarea restricțiilor cu privire la decantarea și depozitarea acesteia. Acest meșteșug al apicultorilor vine din vremuri de demult și a fost transmis din generație în generație. Îndelungata tradiție a apiculturii din această arie a fost confirmată de numeroase surse și publicații, precum și de multe instrumente juridice. Legea apiculturii a fost înscrisă oficial în codul de legi al Marelui Ducat de Lituania în anul 1529. În secolele al XIV-lea și al XV-lea, ducii de Lituania au acordat locuitorilor din această zonă dreptul de a folosi resursele forestiere, inclusiv dreptul de a utiliza știubei pentru albinele sălbatice (wchody bartne). În 1873, a fost fondat Cercul apicultorilor din Sejny, primul din Regatul Poloniei. În această zonă există încă multe registre ale stupinelor, care datează de exemplu din anii 1830 și din 1948.

5.2.   Specificitatea produsului:

Caracteristicile specifice care conferă un caracter unic mierii „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” sunt următoarele:

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

„Miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” este un produs unic, intim legat de aria sa de producție. Aroma puternică și gustul rezidual amărui caracteristice acestei mieri sunt datorate diversității de plante nectarifere specifice ariei delimitate la punctul 4, o parte însemnată dintre acestea făcând parte din familia Papilionaceae. Caracterul specific al ariei geografice se datorează și faptului că proporția de polen de plante cultivate în monocultură din acest tip de miere nu depășește 5 %.

Calitatea „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” este datorată în mare parte și meșteșugului apicultorilor locali. Aceștia au fost nevoiți să își exercite meșteșugul în condiții climatice neprielnice (în această zonă, mierea poate fi produsă numai în cursul a trei luni, și anume de la jumătatea lunii mai până la jumătatea lunii august, din cauza perioadei foarte scurte de vegetație). Meșteșugul apicultorilor și caracterul excepțional al acestei arii conferă mierii caracteristicile sale deosebite, precum conținutul scăzut de apă, densitatea mare, conținutul redus de 5-hidroximetilfurfural și pH-ul stabil.

O altă caracteristică distinctivă a „miód z Sejneńszczyzny/Łoździejszczyzny”/„Seinų/Lazdijų krašto medus” care atestă înalta sa calitate este conținutul ridicat de prolină, datorat provenienței sale naturale, factorilor de mediu și includerii ocazionale a mierii de mană.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.minrol.gov.pl/DesktopDefault.aspx?TabOrgId=1620&LangId=0

http://www.zum.lt/documents/Kokybe-medus.doc

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.