9.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 111/15 |
Rezumatul Deciziei Comisiei
din 20 iulie 2010
referitoare la o procedură în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 53 din Acordul privind SEE
(Cazul COMP/38.866 – Fosfați pentru hrana animalelor)
[notificată cu numărul C(2010) 5004]
(Numai textele în limbile engleză și franceză sunt autentice)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2011/C 111/09
La data de 20 iulie 2010, Comisia a adoptat o decizie referitoare la o procedură în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1), Comisia publică în prezentul rezumat numele părților, conținutul principal al deciziei, inclusiv eventualele sancțiuni impuse, ținând cont de interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele de afaceri.
1. INTRODUCERE
(1) |
În acest caz au fost adoptate două decizii: pe de o parte, o decizie mai „simplificată” pentru întreprinderile care și-au recunoscut în cererile lor oficiale de tranzacționare [„propunerile de tranzacționare” (2)] participarea la cartelul privind vânzarea de fosfați alimentari utilizați în hrana animalelor și, pe de altă parte, o altă decizie pentru întreprinderile Timab Industries S.A. și Compagnie Financière et de Participation Roullier (FR) (denumite în continuare „CFPR/Timab”), care au abandonat procedura de tranzacționare. Prezentul rezumat se referă la decizia destinată părților care au continuat procedura de tranzacționare. |
(2) |
Cei unsprezece destinatari ai acestei decizii au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 din TFUE și, de la 1 ianuarie 1994, a articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare „Acordul privind SEE”), aceasta constând într-o înțelegere secretă privind vânzarea de fosfați alimentari utilizați în hrana animalelor (FA). |
2. DESCRIEREA CAZULUI
2.1. Procedură
(3) |
Cazul a fost deschis în baza unei cereri de imunitate prezentate de Kemira la 28 noiembrie 2003. Cererea se referea la perioada 1989-2003. Comisia a obținut dovezi suplimentare în urma inspecțiilor efectuate la 10 și 11 februarie 2004. La data de 18 februarie 2004, Tessenderlo a înaintat o cerere de clemență. Ulterior, Comisia a primit și alte cereri de clemență din partea întreprinderilor Quimitécnica și CFPR/Timab. |
(4) |
Părților li s-a comunicat decizia de inițiere a procedurii de tranzacționare prin scrisoare din data de 19 ianuarie 2009. În urma unor discuții privind tranzacționarea, toate părțile și-au înaintat cererile de tranzacționare la termenul corespunzător al fiecăreia, cu excepția întreprinderii CFPR/Timab, care a abandonat procedura de tranzacționare. |
(5) |
La 23 noiembrie 2009, Comisia a adoptat o serie de șase comunicări privind obiecțiunile adresate tuturor părților. Cu excepția CFPR/Timab, toate părțile au răspuns confirmând faptul că acea comunicare privind obiecțiunile corespundea conținutului propunerilor lor de tranzacționare și că, drept urmare, se angajau să continue procedura de tranzacționare. |
(6) |
Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil la data de 2 iulie 2010 și la data de 16 iulie 2010. Această decizie (precum și decizia destinată întreprinderii TIMAB/CFPR) a fost adoptată la 20 iulie 2010. |
2.2. Rezumatul încălcării
(7) |
Prezentul caz se referă la încălcarea articolului 101 din TFUE și, de la 1 ianuarie 1994, a articolului 53 din Acordul privind SEE, în ceea ce privește vânzarea de fosfați alimentari. Scopul cartelului a fost împărțirea unei părți mari din piața europeană a fosfaților alimentari, prin alocarea de cote de vânzare membrilor cartelului, precum și coordonarea prețurilor și, în măsura în care era necesar, a condițiilor de vânzare. |
(8) |
Înțelegerile de tip cartel, cunoscute sub numele de „Club”, CEPA (Centrul pentru studierea fosfaților alimentari) și, ulterior, Super CEPA, s-au dovedit a fi rezistente și capabile să se adapteze unor condiții industriale și de piață aflate în evoluție constantă de-a lungul anilor. |
(9) |
Scopul principal al coordonării era împărțirea volumelor de FA furnizați în mai multe țări europene, inclusiv în unele care erau sau care au devenit state membre și în unele care au devenit părți contractante la Acordul privind SEE. Întreprinderile au coordonat, de asemenea, restricționări în ceea ce privește producția (de exemplu, producția bazată pe tehnologia cu acid fosforic sau redirecționarea unor părți din materiile prime sau a surplusului de producție către piața îngrășămintelor) și și-au alocat clienți. În special, cartelul a fixat un sistem de cote care acoperă diferite zone geografice din Europa, în baza căruia producătorilor le erau alocate volume de vânzări și clienți specifici. Dacă era cazul, se aplicau compensații pentru a se corecta abaterile. |
(10) |
Cartelul urmărea, totodată, coordonarea prețurilor pentru fiecare țară, între membrii relevanți ai cartelului, și dacă era necesar, a condițiilor de vânzare. |
(11) |
Întreprinderile s-au contactat în mod frecvent și s-au întâlnit cu regularitate pentru a-și coordona activitatea prin acorduri de monitorizare a prețurilor și de împărțire a pieței, atât la nivel european, cât și la nivel de țară. Au fost prevăzute mecanisme de monitorizare și de compensare, care au fost utilizate pentru a controla acordul de împărțire a pieței și pentru a corecta și media diferendele privind abaterile mari de la cotele convenite la nivel european și la nivel de țară. Aceasta nu a împiedicat părțile să profite de ocazii și să furnizeze date incorecte pentru a se induce reciproc în eroare. |
(12) |
Prețurile, majorările de prețuri și alte condiții comerciale sau de vânzare, acestea din urmă doar dacă a fost necesar, au fost discutate și coordonate pentru fiecare țară. |
(13) |
În ansamblu, încălcarea a acoperit aproape întreaga Uniune și, în consecință, și o parte însemnată din teritoriul corespunzător SEE (3) și a durat din 19 martie 1969, cel mai târziu, până la 10 februarie 2004, cel mai devreme. |
2.3. Destinatarii și durata
(14) |
În această decizie, sunt considerate răspunzătoare de încălcare, pentru perioadele indicate, următoarele entități juridice:
|
2.4. Măsuri corective
(15) |
Pentru a stabili amenzile care să fie aplicate, Comisia s-a bazat pe principiile prevăzute în Orientările privind calcularea amenzilor din 2006 (4). Comisia aplică, de asemenea, dispozițiile din Comunicarea privind politica de clemență din 2002 și pe cele din Comunicarea privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 în cazurile privind cartelurile. |
2.4.1. Cuantumul de bază al amenzilor
(16) |
Conform Orientărilor privind calcularea amenzilor, cuantumurile de bază ale amenzilor care urmează a fi aplicate fiecărei părți se obțin prin însumarea unui cuantum variabil cu un cuantum suplimentar. Cuantumul variabil al amenzii corespunde unui procentaj cuprins între 0 % și 30 % din valoarea vânzărilor, stabilit în funcție de gravitatea încălcării, înmulțit cu numărul de ani în care a avut loc încălcarea. Cuantumul suplimentar reprezintă 15 %-25 % din valoarea vânzărilor de produse sau servicii legate de încălcare, dintr-un anumit an (în mod normal, ultimul an în care a avut loc încălcarea). |
(17) |
Amenda care urmează a fi aplicată întreprinderilor care au acceptat să participe la o procedură de tranzacționare este calculată conform metodei expuse în Orientările privind calcularea amenzilor, care este aceeași ca cea aplicată întreprinderilor care nu optează pentru o astfel de procedură (în cazul de față, CFPR/Timab) în decizia separată, menționată anterior. Cu toate acestea, numai primele beneficiază de o reducere, conform Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție. |
(18) |
Conform Orientărilor privind calcularea amenzilor, cuantumul de bază al amenzii este fixat la 17 % din vânzările de fosfați alimentari utilizați în hrana animalelor, înregistrate de întreprinderi în țările din SEE în care a avut loc încălcarea. |
(19) |
Cuantumul de bază este înmulțit cu numărul anilor de participare la încălcare pentru a se ține cont pe deplin de durata participării fiecărei întreprinderi la încălcare. |
2.4.2. Ajustarea cuantumului de bază
(20) |
În acest caz nu există circumstanțe agravante sau atenuante. |
2.4.3. Aplicarea limitei de 10 % din cifra de afaceri
(21) |
Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prevede că amenda aplicată fiecărei întreprinderi nu trebuie să depășească 10 % din cifra totală de afaceri a acesteia, corespunzătoare anului care precede data adoptării deciziei Comisiei. Având în vedere faptul că, în cazul întreprinderilor Tessenderlo Chemie N.V., Yara Suomi Oy, Yara Phosphates Oy și Quimitécnica.com – Comércio e Indústria Química S.A., cuantumurile de bază depășesc plafonul de 10 % din cifra de afaceri pe 2009, cuantumurile de bază ale amenzilor care urmează a fi aplicate acestora se ajustează conform dispozițiilor articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. |
2.4.4. Aplicarea Comunicării privind politica de clemență din 2002: reducerea cuantumului amenzilor
(22) |
Kemira a depus o cerere de imunitate la amenzi la 28 noiembrie 2003. Întrucât a îndeplinit cerințele prevăzute în Comunicarea privind politica de clemență, întreprinderii Kemira i-a fost acordată imunitate condiționată la amenzi în data de 16 decembrie 2003. Yara Phosphates și Yara Suomi, care au făcut parte din aceeași întreprindere ca și Kemira la momentul prezentării cererii de imunitate, beneficiază de aceeași imunitate la amendă. |
(23) |
Dovezile prezentate de Tessenderlo constituie o valoare adăugată semnificativă în sensul Comunicării privind politica de clemență. Întreprinderii Tessenderlo i se aplică o reducere de 50 % din amenda care i-ar fi fost aplicată pentru perioada de după 31 martie 1989. În plus, în temeiul punctului 23 din Comunicarea privind politica de clemență, întreprinderii Tessenderlo i s-a acordat imunitate parțială, deoarece cererea acesteia i-a permis Comisiei să prelungească durata încălcării. |
(24) |
Dovezile prezentate de Quimitécnica la 27 martie 2007 și ulterior completate ulterior, constituie o valoare adăugată semnificativă în sensul Comunicării privind politica de clemență. Întreprinderii Quimitécnica i se acordă o reducere de 25 % din amenda care i-ar fi fost aplicată. José de Mello, care a făcut parte din aceeași întreprindere ca și Quimitécnica la momentul prezentării cererii de clemență, beneficiază de aceeași reducere a amenzii. |
(25) |
La 14 octombrie 2008, CFPR/Timab a prezentat o cerere în temeiul Comunicării privind politica de clemență, pentru care a transmis ulterior materiale suplimentare la 28 octombrie 2008. În decizia destinată acestor societăți, întreprinderii CFPR/Timab i-a fost acordată o reducere de 5 %, în temeiul Comunicării privind clemența. |
2.4.5. Aplicarea Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție
(26) |
Conform punctului 32 din Comunicarea privind desfășurarea procedurilor de tranzacție (5), tratamentul favorabil acordat ca urmare a tranzacționării constă în reducerea cu 10 % a cuantumului amenzii care urmează a fi dată, după aplicarea plafonului de 10 %, în conformitate cu Orientările privind calcularea amenzilor. Atunci când cazurile tranzacționate implică și întreprinderi care au depus cerere de clemență, reducerea amenzii acordată acestora pentru tranzacționare se adaugă tratamentului favorabil în urma tranzacționării acordat acestora în temeiul punctului 33 din Comunicarea privind desfășurarea procedurilor de tranzacție. În urma aplicării Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție, amenda care urmează a fi aplicată tuturor destinatarilor prezentei decizii se reduce cu 10 %. |
2.4.6. Capacitatea de plată
(27) |
Două din întreprinderile din acest caz au invocat „incapacitatea de plată”, în temeiul punctului 35 din Orientările privind calcularea amenzilor din 2006. Comisia a examinat acele cereri și a analizat cu atenție datele financiare disponibile privind întreprinderile respective. În urma evaluării, Comisia a acceptat una din cereri și a acordat o reducere de 70 % din cuantumul amenzii. |
3. DECIZIA
(28) |
Amenzile aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 sunt următoarele:
|
(2) Conform articolului 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 622/2008 în ceea ce privește desfășurarea procedurii de tranzacționare în cazurile privind cartelurile.
(3) Domeniul geografic de aplicare a cartelului a cuprins, fără întrerupere, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Regatul Unit, în timp ce alte țări, precum Spania sau Portugalia, au fost acoperite începând cu 1992, respectiv 1993, cel mai târziu.
(5) Regulamentul (CE) nr. 622/2008 al Comisiei din 30 iunie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 773/2004 în ceea ce privește desfășurarea procedurii de tranzacționare în cazurile privind cartelurile (JO L 171, 1.7.2008, p. 3) și Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (JO C 167, 2.7.2008, p. 1).