COMUNICARE A COMISIEI

NOTE TEHNICE ORIENTATIVE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 689/2008

Publicate în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul și importul de produse chimice periculoase

2011/C 65/01

CUPRINS

CLAUZĂ DE DECLINARE A RESPONSABILITĂȚII

Prezentele orientări nu creează norme noi. Aceasta reflectă modul în care înțelege Comisia Regulamentul (CE) nr. 689/2008 și celelalte acte legislative la care se face trimitere. Documentul nu creează drepturi sau obligații noi care nu sunt prevăzute de acestea. Este necesar să se rețină faptul că, indiferent de situație, rolul de a interpreta în mod obligatoriu legislația Uniunii Europene revine, în ultimă instanță, Curții de Justiție a Uniunii Europene.

ABREVIERI ȘI DEFINIȚII UTILIZATE

1.   INTRODUCERE

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători la nivel mondial în domeniul industriei chimice. Printre produsele sale se numără o gamă variată de substanțe pentru o multitudine de scopuri. Unele substanțe sunt periculoase pentru sănătatea publică și/sau pentru mediu și trebuie utilizate în condiții controlate. O parte dintre substanțele chimice fabricate pentru a fi exportate și utilizate în alte țări sunt interzise sau sever restricționate în Uniunea Europeană.

Este important să se cunoască modul în care produsele chimice periculoase trebuie depozitate, transportate, utilizate și eliminate în condiții de siguranță. De asemenea, este esențial să se cunoască măsurile care trebuie luate în situații de urgență și modul de soluționare rapidă și eficientă a problemelor medicale și ecologice. Cu toate acestea, în numeroase țări, în special în țările în curs de dezvoltare, lipsește capacitatea de a gestiona produsele chimice în condiții de siguranță. De multe ori, lucrătorii nu sunt instruiți cu privire la utilizarea și eliminarea corespunzătoare a produselor chimice periculoase. Este posibil ca guvernele și întreprinderile din țările respective să nu dispună de instalații corespunzătoare de depozitare și eliminare. Este posibil ca acestea să nu dispună de cunoștințe privind pericolele unei substanțe chimice și privind modul de prevenire a daunelor asupra oamenilor și mediului.

Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 (1) privind exportul și importul de produse chimice periculoase reprezintă ultima dintr-o serie de măsuri adoptate de-a lungul anilor în vederea soluționării acestei probleme. Regulamentul pune în aplicare în cadrul UE Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză (procedura PIC), aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, în vederea protejării sănătății publice și a mediului de daunele potențiale și pentru a contribui la utilizarea rațională, din punct de vedere ecologic, a acestor produse chimice. De asemenea, regulamentul pune în aplicare o cerință a Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, întrucât interzice exportul de produse chimice identificate drept poluanți organici persistenți în cadrul convenției, cu excepția cazului în care există anumite scutiri prevăzute de Convenția de la Stockholm. Aceasta înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 304/2003 (2) al Parlamentului European și al Consiliului (3).

Regulamentul (CE) nr. 689/2008 reafirmă angajamentul UE în vederea asigurării controlului corespunzător al comerțului cu produse chimice periculoase și al utilizării acestora la nivel mondial, pe baza principiului potrivit căruia aceasta trebuie să contribuie la protejarea sănătății publice și a mediului dincolo de granițele UE, precum și în interiorul acestora. Regulamentul se bazează pe articolul 133 CE (în prezent articolul 207 TFUE) și pe articolul 175 CE (în prezent articolul 192 TFUE), pentru a reflecta impactul dispozițiilor privind atât aspectele comerciale, cât și aspectele ecologice.

Regulamentul (CE) nr. 689/2008 cuprinde o serie de modificări tehnice aduse la dispozițiile operative ale Regulamentului (CE) nr. 304/2003 în lumina experienței de punere în aplicare de până în prezent. În special, recunoscând dificultățile cauzate de întârzierile obținerii de răspunsuri la cererile de consimțământ explicit pentru importuri, se prevede o procedură de autorizare temporară a exporturilor de anumite produse chimice în cazul în care, în pofida tuturor eforturilor rezonabile, nu se obține niciun răspuns din partea țării importatoare. Regulamentul subliniază condițiile specifice necesare pentru a permite astfel de derogări și stabilește termenele relevante. În plus, în anumite condiții se prevede scutirea de obligația de obținere a consimțământului explicit la exportarea anumitor produse chimice către țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

De asemenea, regulamentul revizuit consolidează și extinde rolul bazei de date a Comisiei, EDEXIM, prin introducerea obligației de atribuire a unui sistem de coduri notificărilor de export, deciziilor de import, consimțămintelor și derogărilor păstrate în baza de date. Pentru a facilita activitatea autorităților vamale de control al respectării acestei obligații și pentru a reduce sarcina administrativă, exportatorii trebuie să menționeze codurile respective în declarațiile de export. Regulamentul prevede, de asemenea, o serie de dispoziții dincolo de cerințele Convenției de la Rotterdam, pentru a obține un nivel mai ridicat de protecție a sănătății publice și a mediului.

Prezentele orientări debutează în secțiunea II cu o prezentare a Convenției de la Rotterdam cuprinzând principiile și mecanismele de bază ale acesteia. Secțiunea cuprinde o sinteză a domeniilor în care regulamentul UE depășește cerințele convenției. Orientările continuă în secțiunea III cu analiza fiecărui articol din Regulamentul (CE) nr. 689/2008 în care cerințele cheie ale fiecărei dispoziții sunt explicate clar, fiind subliniată legătura dintre diferite dispoziții. În continuare, secțiunea IV evidențiază rolul Comisiei în punerea în aplicare cotidiană a regulamentului și în menținerea bazei de date EDEXIM. În final, secțiunea V oferă o serie de exemple care demonstrează modul în care cerințele regulamentului se aplică practic într-o serie de cazuri.

Anexele oferă informații suplimentare utile. Anexele 1-3 reproduc anexele I, II și V la Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Trebuie reținut că anexa I la regulament este actualizată periodic, iar versiunea cea mai recentă va fi disponibilă pe site-ul web al Comisiei: http://edexim.jrc.ec.europa.eu. Anexa 4 oferă diagramele procedurilor principale referitoare la exporturile de produse chimice care au fost instituite pentru punerea în aplicare a regulamentului, în timp ce anexa 5 oferă o trecere în revistă a principalelor atribuții ale exportatorilor. În anexa 6 sunt enumerate limbile recomandate pentru etichetarea exporturilor. În anexa 7 sunt enumerate autoritățile naționale desemnate pentru statele membre ale UE, iar în anexa 8 sunt enumerate țările OCDE pentru care se poate aplica o derogare pentru consimțământul explicit și autoritățile naționale desemnate ale acestora.

Trebuie subliniat că Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (4) (Regulamentul CLP) prevede noile norme pentru clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice în UE și a înlocuit deja unele părți din Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (5). Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 va înlocui Directiva 67/548/CEE și Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (6) în întregime până la 1 iunie 2015. Terminologia utilizată în Regulamentul (CE) nr. 689/2008 încă se bazează pe vechile directive, însă va fi adaptată la Regulamentul CLP în viitorul apropiat. De exemplu, Regulamentul CLP nu utilizează termenul „preparat”, ci „amestec”. În cadrul prezentei orientări, termenul „preparat” trebuie înțeles ca însemnând același lucru ca „amestec” din Regulamentul CLP.

2.   CONVENȚIA DE LA ROTTERDAM

Scopul Convenției de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză (PIC) aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional este să promoveze responsabilitatea comună și eforturile de cooperare în rândul părților implicate în comerțul internațional cu produse chimice periculoase, în vederea protejării sănătății publice și a mediului de daunele potențiale și pentru a contribui la utilizarea rațională, din punct de vedere ecologic, a acestor produse chimice. Convenția a fost elaborată pe baza experienței dobândite în punerea în aplicare a Orientărilor de la Londra aplicabile schimbului de informații privind produsele chimice care fac obiectul comerțului internațional ale Programului de Mediu al Organizației Națiunilor Unite (UNEP), modificate în 1989, și a codului de conduită internațional privind distribuția și utilizarea pesticidelor, modificat în 1990, al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Aceste instrumente au prevăzut o procedură PIC voluntară.

Convenția a fost adoptată și deschisă spre semnare cu ocazia conferinței de la Rotterdam din 1998 și a intrat în vigoare la 24 februarie 2004. Până la data de 31 octombrie 2010,139 de părți ratificaseră convenția. O conferință a părților (CoP) are loc odată la doi ani. În afară de adoptarea deciziilor privind dispozițiile operative ale convenției și aspectele procedurale legate de punerea în aplicare, părțile au decis ca secretariatul convenției să fie asigurat în comun de Programul de Mediu al Organizației Națiunilor Unite de la Geneva și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură de la Roma.

Înainte de adoptarea convenției, Uniunea Europeană a participat la o procedură voluntară, care a devenit obligatorie din punct de vedere juridic în UE prin Regulamentul (CEE) nr. 2455/92. În urma ratificării Convenției de la Rotterdam de către Uniunea Europeană la 20 decembrie 2002 (a se vedea Decizia 2003/106/CE a Consiliului (7), Regulamentul (CEE) nr. 2455/92 a fost înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 304/2003, care a pus în aplicare în întregime dispozițiile convenției și a inclus o serie de dispoziții care au depășit cerințele convenției. În special, UE a hotărât să nu limiteze domeniul de aplicare a regulamentului la produsele chimice care fac obiectul convenției, ci să includă și produsele chimice interzise sau sever restricționate la nivelul UE. Odată cu evoluțiile legislației UE, au fost necesare patru modificări la anexa I pentru a cuprinde produse chimice suplimentare. Regulamentul (CE) nr. 689/2008 a înlocuit Regulamentul nr. 304/2003, iar dispozițiile care depășesc convenția au fost menținute.

Convenția vizează două categorii de produse chimice, și anume pesticide și produse chimice industriale. Principiul de bază este că exportul unui produs chimic interzis sau sever restricționat care este inclus în anexa III la convenție poate avea loc numai cu consimțământul prealabil în cunoștință de cauză (PIC) al părții importatoare. Se stabilește o procedură pentru obținerea și anunțarea deciziilor țărilor importatoare privind opțiunea de a primi în viitor transporturi de anumite produse chimice și pentru a asigura respectarea deciziilor respective de către țările exportatoare. În prezent, 40 de produse chimice fac obiectul procedurii PIC. Convenția stabilește un mecanism pentru a include și alte substanțe, cu condiția îndeplinirii anumitor criterii.

Părțile trebuie să notifice secretariatul cu privire la toate măsurile de reglementare cu caracter definitiv care interzic sau restricționează sever un produs chimic care se încadrează în domeniul de aplicare a convenției, transmițând așa-numite notificări PIC. Notificările PIC declanșează includerea unui produs chimic în acest proces. În urma transmiterii către secretariat a notificărilor, în temeiul convenției, din partea a cel puțin două părți care aparțin unor regiuni geografice diferite (definite de CoP), informațiile vor fi evaluate de un organism subsidiar, Comitetul de studiu al produselor chimice (CRC), format din specialiști în gestionarea produselor chimice desemnați de guverne. Dacă se respectă criteriile relevante ale convenției, CRC întocmește un document de orientare privind adoptarea de decizii (DGD) și recomandă CoP ca produsul chimic să fie inclus în anexa III și în procedura PIC. Ulterior, CoP hotărăște prin consens dacă produsul chimic este inclus sau nu. DGD este transmis apoi tuturor părților, oferind informații pentru a le permite să ia o decizie în cunoștință de cauză privind permiterea sau respingerea importului ori permiterea importului în anumite condiții. O dată la șase luni, secretariatul informează toate părțile cu privire la răspunsurile primite punând la dispoziție așa-numitele „circulare PIC” pe site-ul web al PIC la adresa http://www.pic.int/. Răspunsurile privind importul sunt, de asemenea, publicate într-o bază de date pe site-ul respectiv. Părțile exportatoare sunt obligate să asigure că exportatorii lor respectă toate deciziile de import. Obiectivul acestei obligații este de a proteja țările importatoare care nu dețin infrastructura pentru a se proteja suficient împotriva importurilor nedorite.

Celălalt pilon cheie al convenției vizează schimbul de informații în rândul părților privind posibilele produse chimice periculoase care ar putea fi exportate. Principala dispoziție în această privință este cerința ca o parte care intenționează să exporte un produs chimic a cărui utilizare pe teritoriul său este interzisă sau sever restricționată să informeze partea importatoare, înainte de primul transport și ulterior în fiecare an, că exportul va avea loc, (așa-numita procedură de „notificare a exportului”) până când produsul chimic ajunge să facă obiectul procedurii PIC, iar partea importatoare oferă un răspuns referitor la importul produsului chimic, care a fost comunicat părților. De asemenea, partea exportatoare trebuie să solicite ca exporturile de produse chimice incluse în procedura PIC să fie supuse cerințelor de etichetare care asigură disponibilitatea adecvată a informațiilor privind riscurile și/sau pericolele pentru sănătatea publică sau pentru mediu. De asemenea, aceasta poate să impună cerințe similare pentru exporturile de alte produse chimice care sunt interzise sau sever restricționate la nivel intern.

Convenția cuprinde, de asemenea, dispoziții privind furnizarea de asistență tehnică între părți. Părțile care dispun de programe mai avansate referitoare la reglementarea produselor chimice ar trebui să ofere asistență tehnică, inclusiv pregătire profesională, și altor părți, precum țările în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta la dezvoltarea infrastructurii și a capacității proprii de a gestiona produsele chimice.

Astfel cum s-a menționat anterior, există o serie de aspecte în privința cărora regulamentul depășește cerințele Convenției de la Rotterdam pentru a obține un nivel mai ridicat de protecție a sănătății publice și a mediului. Cerințele privind notificarea de export și consimțământul explicit se aplică tuturor țărilor, și nu numai țărilor care sunt părți la convenție. Domeniul de aplicare a regulamentului este extins pentru a include toate produsele chimice interzise sau sever restricționate la nivelul UE. Pentru a cuprinde mai multe produse chimice, cele două categorii de utilizare în temeiul convenției au fost împărțite în două subcategorii: pesticidele sunt împărțite în pesticide pentru utilizare în domeniul agricol și pesticide pentru utilizare în alte domenii decât cel agricol, iar produsele chimice industriale în produse chimice destinate folosirii de către specialiști și produse chimice destinate folosirii de către public. Prin urmare, în temeiul regulamentului UE, interzicerea sau restricționarea severă a unui produs chimic la nivel de subcategorie (chiar dacă acesta nu este interzis sau sever restricționat la nivelul categoriei de utilizare în temeiul convenției) poate declanșa o notificare de export. Astfel, unele produse chimice care nu sunt indicate pentru notificarea PIC în temeiul articolului 5 din convenție și, prin urmare, nu necesită o notificare de export în temeiul articolului 12 din convenție fac, totuși, obiectul notificării de export în temeiul regulamentului.

În plus, exportatorii UE sunt obligați să întocmească notificări de export indiferent de utilizarea preconizată și indiferent dacă utilizarea a fost sau nu interzisă sau sever restricționată în cadrul UE. Aceeași regulă se aplică și în cazul cererilor de consimțământ explicit. În fine, în ceea ce privește obligația de consimțământ explicit, lista produselor chimice incluse este extinsă dincolo de lista produselor chimice supuse procedurii PIC în temeiul convenției pentru a include de asemenea toate produsele chimice indicate pentru notificarea PIC în oricare dintre cele două categorii ale convenției.

3.   REGULAMENTUL (CE) NR. 689/2008

Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European și Consiliului privind exportul și importul de produse chimice periculoase a fost adoptat la 17 iunie 2008 și a intrat în vigoare la 1 august 2008. Acesta înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 304/2003, care a fost abrogat. Principalele dispoziții ale regulamentului sunt descrise mai jos.

3.1.    Articolul 1: OBIECTIVE

Regulamentul are mai multe obiective:

Trebuie subliniat că ambalarea și etichetarea produsului final trebuie să respecte întotdeauna cerințele țării importatoare în care acesta este comercializat, dacă există asemenea cerințe.

3.2.    Articolul 2: DOMENIUL DE APLICARE

Regulamentul vizează:

Regulamentul nu se aplică produselor chimice care sunt medicamente, materiale radioactive, deșeuri, arme chimice, alimente și aditivi alimentari, furaje, organisme modificate genetic, produse farmaceutice (cu excepția dezinfectantelor, insecticidelor și paraziticidelor), în conformitate cu definiția din alte acte legislative ale UE. Acesta nu se aplică nici produselor chimice exportate sau importate pentru cercetare sau analiză cu condiția să nu existe probabilitatea ca aceste cantități să afecteze sănătatea publică sau mediul și în orice caz să nu depășească 10 kg din substanța ca atare sau 10 kg de substanță conținută în amestecuri (preparate) cu alte substanțe.

Trebuie menționat că s-a stabilit o procedură administrativă specială pentru a facilita exporturile care sunt scutite de la dispozițiile regulamentului. Scutirea se aplică produselor chimice exportate pentru cercetare sau analiză în cantități de cel mult 10 kg. Această procedură, cunoscută drept cererea pentru NRI special, este descrisă în capitolul 3.17. Trebuie subliniat că procedura este utilizată, de asemenea, pentru produsele chimice enumerate în anexa I partea 3 pentru care decizia de import publicată în circulara PIC aprobă importul și pentru care se aplică articolul 7 alineatul (6).

3.3.    Articolul 3: DEFINIȚII

Printre definițiile pentru termenii cheie utilizați în regulament se numără: produs chimic; preparat; articol; pesticide și produse chimice industriale (acestea sunt categorii de utilizare din cadrul convenției, pe care în fiecare caz regulamentul le împarte în două subcategorii); produs chimic care face obiectul notificării de export, produs chimic indicat pentru notificarea PIC, produs chimic care face obiectul procedurii PIC, produs chimic interzis și produs chimic sever restricționat.

De exemplu: un „produs chimic” este o substanță prezentă fie ca atare, fie într-un preparat, sau un preparat, fabricate sau naturale, dar care nu include niciun organism viu. Un „pesticid” este un produs chimic care face parte dintr-una din următoarele subcategorii: utilizat ca produs de uz fitosanitar sau alte pesticide cum ar fi produsele biocide. Un „produs chimic industrial” este un produs chimic care face parte din una dintre următoarele subcategorii: produse chimice destinate folosirii de către specialiști; sau produse chimice destinate folosirii de către public. Un „produs chimic interzis” este un produs chimic a cărui utilizare a fost interzisă în totalitate în mai multe categorii sau subcategorii, printr-un act normativ cu caracter definitiv la nivelul UE, în vederea protejării sănătății publice sau a mediului. Se includ cazurile în care prima utilizare a unui produs chimic nu a fost aprobată sau un produs chimic pe care industria fie l-a retras de pe piață, fie nu l-a mai inclus într-o procedură de notificare, înregistrare sau aprobare, în cazul în care există dovezi că produsul chimic prezintă suspiciuni în ceea ce privește afectarea sănătății oamenilor sau afectarea mediului. Un „produs chimic sever restricționat” este definit în mod similar, acesta fiind un produs chimic a cărui utilizare într-una sau mai multe categorii ori subcategorii a fost interzisă aproape în totalitate.

Definițiile coincid în mare măsură cu cele utilizate în convenție, însă există unele diferențe importante.

Introducerea subcategoriilor de utilizare a produselor chimice în scopul determinării necesității notificării de export a produselor chimice interzise sau sever restricționate în UE înseamnă că un număr mai ridicat de produse chimice vor face obiectul notificării de export decât ar fi cazul altfel. Produsele chimice respective sunt enumerate în partea 1 din anexa I la regulament. Cu toate acestea, pentru a fi indicat pentru notificarea PIC (anexa I partea 2), un produs chimic trebuie să fie interzis sau sever restricționat în UE în cadrul unei categorii de utilizare din convenție. Un „produs chimic” înseamnă o substanță prezentă fie ca atare, fie într-un preparat, și anume un amestec sau o soluție compuse din două sau mai multe substanțe.

Definițiile cuprind, de asemenea, conceptul de „articole”. Acestea înseamnă produse finite care conțin sau includ un produs chimic a cărui utilizare în produsul respectiv a fost interzisă sau sever restricționată de legislația UE. Articolele care conțin astfel de produse chimice în formă nereacționată fac obiectul unei notificări de export. Articolele enumerate în anexa V fac obiectul unei interdicții de export.

Conform definiției „exportului”, regulamentul se aplică exporturilor efectuate din teritoriul vamal al Uniunii Europene. Teritoriul vamal include și zone în care se aplică norme vamale speciale, de exemplu zone libere și antrepozite vamale.

„Exportatorul” este, de asemenea, definit în mod specific și înseamnă persoana care este titularul contractului de export, sau în lipsa unui contract, persoana care este îndrituită să determine exportul produsului chimic de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene (indiferent de statul membru din care produsul exportat părăsește teritoriul vamal). În cazul în care exportatorul nu are sediul în UE, partea contractantă care are sediul în UE trebuie să îndeplinească obligațiile exportatorului.

În cele din urmă, trebuie subliniat că, în cazul în care nu există dispoziții contrare, obligațiile din regulament se extind la exporturile către toate țările, indiferent dacă sunt sau nu părți la convenție.

3.4.    Articolul 4: AUTORITĂȚI NAȚIONALE DESEMNATE

Statele membre trebuie să desemneze una sau mai multe autorități naționale (AND) care să îndeplinească funcțiile administrative prevăzute de regulament și să informeze Comisia în legătură cu acestea.

3.5.    Articolul 5: PARTICIPAREA UNIUNII EUROPENE LA CONVENȚIE

Comisia este autoritatea comună desemnată pentru participarea Uniunii Europene la convenție, cooperând strâns cu AND din statele membre. Această funcție cuprinde transmiterea notificărilor de export din partea UE, transmiterea notificărilor PIC, primirea notificărilor de export din partea țărilor terțe, transmiterea deciziilor de import ale UE pentru produse chimice PIC și schimbul de informații cu secretariatul PIC. De asemenea, Comisia coordonează contribuția UE privind toate aspectele tehnice legate de convenție, Conferința părților și organismele subsidiare ale acesteia precum Comitetul de studiu al produselor chimice.

3.6.    Articolul 6: PRODUSE CHIMICE CARE FAC OBIECTUL NOTIFICĂRILOR DE EXPORT, PRODUSE CHIMICE INDICATE PENTRU NOTIFICAREA PIC ȘI PRODUSE CHIMICE CARE FAC OBIECTUL PROCEDURII PIC

Produsele chimice care se încadrează în categoriile menționate mai sus sunt enumerate în anexa I la regulament. Lista la momentul publicării este reprodusă ca anexa 1 la prezentele orientări. O listă actualizată este disponibilă pe site-ul web al EDEXIM la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu.

Anexa este organizată în trei părți separate în conformitate cu clasificările.

În partea 1 sunt enumerate produsele chimice sau grupurile de produse chimice care fac obiectul notificării de export. Acestea cuprind toate produsele chimice care sunt interzise sau sever restricționate în UE, în cel puțin una dintre subcategoriile de utilizare (respectiv pesticid utilizat ca produs fitosanitar, alte pesticide precum un produs biocid, produs chimic industrial destinat folosirii de către specialiști sau produs chimic industrial destinat folosirii de către public). De asemenea, aceasta cuprinde produsele chimice indicate pentru notificarea PIC și produsele chimice care fac obiectul procedurii PIC (fiind enumerate în anexa III la convenție).

În partea 2 sunt enumerate produsele chimice indicate pentru notificarea PIC deoarece sunt interzise sau sever restricționate în Uniunea Europeană într-o categorie de utilizare din cadrul convenției (respectiv pesticid sau produs chimic industrial).

În partea 3 sunt enumerate produsele chimice sau grupurile de produse chimice care fac obiectul procedurii PIC (fiind enumerate în anexa III la convenție).

Diferitele categorii sau subcategorii de utilizare sunt indicate pentru fiecare înscriere. Pentru produsele chimice care sunt interzise sau sever restricționate în UE, cele mai importante surse de măsuri relevante de reglementare sunt în prezent: Directiva 91/414/CEE (8), care va fi înlocuită de Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (9) începând cu 14 iunie 2011, Directiva 98/8/CE privind comercializarea produselor biodestructive (10) și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (11).

Trebuie subliniat că listele de produse chimice din diferitele părți ale anexei I se suprapun. Toate produsele chimice care se regăsesc în părțile 2 și 3 sunt enumerate, de asemenea, în partea 1 (cu excepția a opt produse chimice PIC enumerate în partea 3, dar excluse din partea 1 deoarece fac obiectul unei interdicții de export în conformitate cu dispozițiile Convenției de la Stockholm) (12). În afară de notificarea de export, exportul de produse chimice enumerate în părțile 2 și 3 necesită, de asemenea, consimțământul explicit al țării importatoare (a se vedea articolul 13 de mai jos).

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008 a fost modificată de Regulamentele (UE) nr. 15/2010 și (UE) nr. 196/2010 ale Comisiei și va continua să fie actualizată în lumina măsurilor suplimentare de reglementare în temeiul legislației UE, precum și a evoluțiilor în temeiul convenției. Versiunea cea mai recentă va fi disponibilă pe site-ul web al Comisiei la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu.

3.7.    Articolul 7: NOTIFICĂRI DE EXPORT TRANSMISE ȚĂRILOR TERȚE

Obligația privind notificarea de export se aplică tuturor produselor chimice din anexa I partea 1 pentru a fi exportate către orice țară – indiferent dacă țara respectivă este sau nu parte la convenție - și indiferent de utilizarea preconizată a produsului chimic. Un preparat care conține un produs chimic enumerat în anexa I face, de asemenea, obiectul notificării, în cazul în care concentrația produsului chimic poate determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE. Anumite articole care conțin produse chimice enumerate în anexa I pot necesita, de asemenea, notificări de export (a se vedea articolul 14). Trebuie transmisă o notificare separată de export pentru fiecare substanță, preparat sau articol în cauză și, ulterior, se va emite un NRI separat.

În cazul în care un exportator dintr-un stat membru al UE intenționează să exporte un anumit produs chimic care face obiectul notificării dinspre UE către o țară terță prima dată și prima dată în fiecare an ulterior, trebuie urmată procedura notificării de export.

Cu toate acestea, notificarea de export nu mai este necesară atunci când un produs chimic face obiectul procedurii PIC, iar partea importatoare la convenție a oferit un răspuns referitor la import, cu excepția cazului în care partea importatoare continuă să solicite notificarea. Cerința încetează, de asemenea, în momentul în care o țară importatoare renunță în mod oficial la dreptul de a primi notificări de export. Informațiile vor fi disponibile pe site-ul web al EDEXIM la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu, în secțiunea „Informații privind țara importatoare” (Info Importing Country).

În toate celelalte cazuri, exportatorul trebuie să transmită o notificare de export către AND pertinentă cu cel puțin 30 de zile înainte de data preconizată a primului export și cu cel puțin 15 zile înainte de primul export din fiecare an calendaristic ulterior. Cu toate acestea, se recomandă transmiterea notificării cât mai din timp posibil către AND, pentru a exista timp suficient pentru prelucrare.

Exporturile ulterioare ale aceluiași produs chimic către aceeași țară în același an calendaristic nu trebuie notificate, cu excepția cazului în care țările importatoare solicită altfel. Cu toate acestea, exportul aceluiași produs chimic către o altă țară terță va fi considerat drept „prim export” și va face, de asemenea, obiectul procedurii de notificare de export.

Informațiile care trebuie furnizate în notificarea de export sunt prevăzute în anexa II la regulament, care este atașată la prezentele orientări sub denumirea de anexa 2. Formularul notificării de export disponibil pe site-ul web al EDEXIM trebuie utilizat pentru notificarea de export. AND, care poate percepe exportatorului o taxă administrativă pentru a-și acoperi costurile, va verifica notificarea și, în cazul în care aceasta nu este satisfăcătoare, va contacta imediat exportatorul pentru ca acesta să poată furniza informațiile care lipsesc. Odată ce o notificare de export a fost încărcată în EDEXIM (direct de exportator sau prin intermediul AND), notificarea este înregistrată în EDEXIM și se emite un număr de referință de identificare (NRI). În timpul prelucrării notificării de către AND și/sau Comisie, proiectul de notificare este menținut în EDEXIM. După aprobarea din partea Comisiei, notificarea finală este trimisă AND din țara importatoare împreună cu o confirmare de primire a formularului și, dacă este transmisă de exportator, o copie a fișei tehnice de securitate pentru substanță sau preparat. Această notificare finală este stocată în EDEXIM și este disponibilă pentru exportator și AND. NRI va fi activ astfel cum se subliniază în mesajul trimis (fie direct de EDEXIM, fie prin intermediul AND) exportatorului pentru a-l informa privind valabilitatea NRI. Exportul poate avea loc la expirarea intervalului prevăzut la articolul 7 alineatul (2) și stabilit de valabilitatea NRI. În cazul produselor chimice care sunt enumerate de asemenea în părțile 2 sau 3 din anexa I, NRI nu poate fi activat deoarece trebuie obținut mai întâi consimțământul explicit al țării importatoare – a se vedea articolul 13. Anexa 4: diagrama 1 ilustrează procedura notificării de export de la articolul 7.

Un NRI pentru notificarea de export va fi valabil de la data furnizată de exportator în notificare ca dată de export sau cât mai repede posibil ținând cont de termenele prevăzute de regulament. NRI pentru notificările de export sunt valabile numai până la data de 31 decembrie a anului în care se întocmește notificarea. O nouă notificare de export trebuie transmisă, prelucrată și trimisă țării importatoare dacă se va efectua un alt export pe parcursul unui an ulterior. În acest caz, exportatorul trebuie să reintroducă notificarea de export în EDEXIM, iar Comisia va trimite o nouă notificare de export țării importatoare. Ulterior, se emite și se validează un nou NRI pentru notificarea de export pentru anul calendaristic respectiv.

Comisia acționează în calitate de AND comună pentru Uniunea Europeană și, prin urmare, trimite și primește toate notificările de export în numele statelor membre. Astfel, Comisia este cea care solicită confirmarea de primire a notificărilor de export. Comisia va trimite notificarea pentru primul export din UE al fiecărui produs chimic/preparat care conține un produs chimic enumerat în anexa I către țara importatoare cu cel puțin 15 zile înainte de primul export și ulterior în fiecare an înainte de primul export din anul respectiv. Chiar dacă Comisia a trimis o notificare prealabilă către o țară importatoare din cauza unei notificări din partea unui exportator, alți exportatori sunt obligați să transmită o notificare înainte ca primul export anual al produsului chimic în cauză să poată să aibă loc. O listă a produselor chimice în cauză și a țărilor importatoare pentru fiecare an va fi disponibilă pentru public la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu.

În cazul în care exportul vizează o urgență legată de sănătatea publică sau de mediu, caz în care o întârziere ar putea agrava situația, statul membru (în urma consultării Comisiei) poate hotărî să ofere o derogare totală sau parțială de la perioada de așteptare sau de la cerințele de informare.

Guvernul țării importatoare poate răspunde unei notificări de export din partea UE prin solicitarea de informații suplimentare. Informațiile trebuie furnizate de către exportator, AND relevantă din statul membru în cauză sau de Comisie. Dacă substanța este o substanță enumerată în partea I sau în părțile II și III pentru care există deja un consimțământ explicit general, acest lucru nu afectează dreptul exportatorului de a exporta produsul chimic.

O nouă notificare este necesară:

Noua notificare trebuie să indice că este o revizuire a unei notificări anterioare. Acest lucru se realizează prin bifarea mențiunii din formularul de notificare de export care indică faptul că notificarea este o revizuire a unei notificări anterioare.

Comisia trebuie să urmărească notificările în situațiile în care nu există o confirmare de primire din partea țării importatoare. Dacă este necesar, se va transmite o a doua copie a notificării. Totuși, acest lucru nu are un impact direct asupra procedurilor de export. Exemplele 1 și 3 din secțiunea V ilustrează procedura de notificare de export pentru substanțele enumerate în partea 1 din anexa I.

3.8.    Articolul 8: NOTIFICĂRI DE EXPORT PRIMITE DIN PARTEA ȚĂRILOR TERȚE

În cazul în care Comisia primește din partea unei țări terțe o notificare de export privind un produs chimic a cărui comercializare sau utilizare este interzisă sau sever restricționată în țara de origine, aceasta o înregistrează în baza de date EDEXIM. Comisia confirmă primirea primei notificări pentru fiecare produs chimic din altă țară. Aceasta înaintează o copie a notificării și toate informațiile disponibile către AND din statul membru care primește importul și, la cerere, furnizează copii altor state membre.

În situațiile în care o AND dintr-un stat membru primește o notificare, aceasta trebuie să o trimită numaidecât Comisiei, împreună cu toate informațiile relevante.

3.9.    Articolul 9: INFORMAȚII PRIVIND EXPORTUL ȘI IMPORTUL PRODUSELOR CHIMICE

În primul trimestru al fiecărui an, exportatorul:

trebuie să informeze autoritatea națională desemnată a statului său membru referitor la cantitățile de produs chimic (sub formă de substanță sau de component al unor preparate și/sau articole) exportate către fiecare țară importatoare în decursul anului precedent. Informațiile trebuie să includă o listă cu numele și adresele fiecărui importator către care au fost efectuate livrări. Trebuie subliniat că definiția termenului „articol” presupune că informațiile privind exportul sunt necesare numai dacă prin legislația UE este interzisă sau sever restricționată utilizarea produsului chimic în articolul respectiv, și nu în toate celelalte articole în care substanța ar putea fi utilizată fără restricții.

Toate exporturile de produse chimice enumerate în anexa I părțile 2 și 3 care au loc cu aprobarea Comisiei și a AND a exportatorului, dar în lipsa consimțământului explicit din partea părții importatoare sau a altei țări trebuie enumerate separat [a se vedea articolul 13 alineatul (7)].

Importatorii trebuie să furnizeze aceleași informații pentru cantitățile de produse chimice introduse pe piața internă.

De asemenea, trebuie furnizate toate informațiile suplimentare necesare solicitate de AND sau de Comisie.

AND vor colecta și sintetiza informațiile primite din partea exportatorilor și a importatorilor utilizând formatul prevăzut în anexa III la regulament și le vor transmite Comisiei. Ulterior, Comisia va publica pe internet un rezumat global al informațiilor neconfidențiale.

3.10.    Articolul 10: PARTICIPAREA LA PROCEDURA DE NOTIFICARE PIC

Produsele chimice care sunt indicate pentru notificarea PIC (respectiv cele interzise sau sever restricționate în Uniunea Europeană în cadrul unei categorii de utilizare din convenție) sunt incluse în anexa I partea 2. După includere, acestea trebuie notificate de Comisie către secretariatul PIC la cel târziu 90 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ relevant al UE. Notificarea trebuie să cuprindă informațiile enumerate în anexa IV la regulament. În cazul în care Comisia nu dispune de aceste informații, aceasta le poate solicita exportatorilor/importatorilor să furnizeze informațiile respective în termen de 60 de zile. Notificarea trebuie actualizată în cazul în care actul normativ care interzice sau restricționează sever produsul chimic se modifică.

Pentru determinarea priorităților pentru notificări, Comisia ia în considerație dacă produsul chimic face deja obiectul procedurii PIC, măsura în care se pot respecta cerințele în materie de informare prevăzute în anexa IV la Convenția de la Rotterdam, precum și gravitatea riscurilor prezentate de produsul chimic, în special pentru țările în curs de dezvoltare.

Statele membre pot transmite, de asemenea, prin intermediul Comisiei, notificări privind produsele chimice interzise sau sever restricționate prin acte normative naționale. În astfel de cazuri este necesar ca statul membru în cauză să furnizeze informații relevante Comisiei, care le va transmite tuturor celorlalte state membre. Acestea din urmă au la dispoziție patru săptămâni în care să transmită observații. În cele din urmă, statul membru care a transmis notificarea decide dacă să îi solicite sau nu Comisiei să înainteze notificarea secretariatului PIC sau să furnizeze informațiile în temeiul articolului 11.

În momentul în care Comisia primește informații privind notificările PIC de la alte părți la convenție, aceasta le va transmite imediat tuturor statelor membre și, dacă este cazul, va pregăti adoptarea măsurilor UE relevante. În plus, informațiile vor fi publicate pe site-ul web al EDEXIM la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu.

3.11.    Articolul 11: INFORMAȚII CARE TREBUIE TRANSMISE SECRETARIATULUI PIC REFERITOARE LA PRODUSELE CHIMICE CARE NU SUNT INDICATE PENTRU NOTIFICAREA PIC

În afara notificării PIC, regulamentul prevede o altă modalitate de diseminare a informațiilor privind produsele chimice interzise sau sever restricționate, utilizând dispozițiile convenției privind schimbul de informații. Acestea sunt relevante, de exemplu, pentru produsele chimice care sunt interzise sau sever restricționate în Uniunea Europeană numai într-o subcategorie de utilizare și prin urmare nu sunt indicate pentru notificarea PIC. De asemenea, acestea sunt relevante pentru produsele chimice interzise sau sever restricționate prin actele normative naționale în unul sau mai multe state membre atunci când statele membre în cauză concluzionează, în urma procedurii de consultare menționate anterior, că notificarea PIC nu ar fi corespunzătoare.

În astfel de cazuri, Comisia furnizează informații relevante secretariatului PIC pentru ca alte părți la convenție să fie înștiințate.

3.12.    Articolul 12: OBLIGAȚII REFERITOARE LA IMPORTUL PRODUSELOR CHIMICE

Regulamentul impune statelor membre să controleze importul de produse chimice care figurează în anexa I și să desemneze autoritățile, de exemplu autoritățile vamale, care au această responsabilitate (13). Deși regulamentul nu cuprinde dispoziții detaliate privind restricționări sau interdicții la import, acesta stabilește o procedură prin care Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, poate evalua și lua decizii cu privire la importul produselor chimice vizate de procedura PIC.

Comisia primește documente de orientare privind adoptarea de decizii (DGD) din partea secretariatului PIC, pe care le transmite statelor membre. În termen de nouă luni de la data expedierii DGD de către secretariat, Comisia adoptă o decizie de import în Uniunea Europeană pentru produsul chimic în cauză și privind categoria sau categoriile de utilizare pentru produsul chimic specificat în DGD. Înainte de adoptarea deciziei, Comisia obține avizul statelor membre prin intermediul procedurii comitetului consultativ, printr-un vot în comitetul instituit în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH).

Deciziile de import se bazează pe legislația UE deja existentă, pe care o aplică în contextul Convenției de la Rotterdam. Decizia privind permiterea importării și/sau a utilizării și/sau a introducerii unui produs chimic pe piață pe teritoriul UE este stabilită prin actul normativ al UE care reglementează importul, utilizarea sau introducerea pe piață a produsului chimic în cauză, de exemplu REACH ori legislația privind produsele fitosanitare sau produsele biocide. Prin urmare, Regulamentul nr. 689/2008 nu cuprinde dispoziții detaliate privind restricțiile sau interdicțiile la import.

Decizia de import este comunicată secretariatului Convenției de la Rotterdam (14), iar părților exportatoare li se solicită să respecte decizia respectivă.

Decizia de import nu se adresează statelor membre și, prin urmare, nu prevede norme pe care statele membre sau operatorii trebuie să le respecte. Normele pe care statele membre și operatorii trebuie să le respecte sunt prevăzute în celelalte acte legislative relevante ale UE. În cazul în care legislația se modifică sau statutul de reglementare al unui produs chimic se modifică în alt mod (de exemplu, după finalizarea unei evaluări în cadrul acestei legislații), deciziile de import sunt revizuite.

Acolo unde este relevant, decizia de import va menționa și norme naționale diferite și mai specifice dacă statul sau statele membre în cauză solicită acest lucru în scris. Deciziile de import vor viza categoria de utilizare specificată în Convenția PIC pentru produsul chimic în cauză.

La evaluarea informațiilor cuprinse în DGD, Comisia și statele membre vor examina necesitatea de a adopta măsuri UE și, acolo unde se consideră necesar pentru a reduce riscurile la adresa sănătății publice și a mediului, Comisia va propune legislație UE corespunzătoare.

3.13.    Articolul 13: OBLIGAȚIILE REFERITOARE LA EXPORTUL DE PRODUSE CHIMICE, ALTELE DECÂT CERINȚELE DE NOTIFICARE A EXPORTULUI

Exportatorii din UE trebuie să respecte deciziile de import (atât provizorii, cât și finale) adoptate de țările terțe, care se publică o dată la șase luni în „circulara PIC” emisă de secretariatul PIC (și care sunt, de asemenea, disponibile pe site-ul web al convenției la adresa http://www.pic.int). Comisia înaintează circularele PIC către AND și asociațiile din sectorul respectiv. Comisia le menține, de asemenea, disponibile pentru public în baza de date EDEXIM la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu. Deciziile de import pot fi obținute și de la AND. Obligația de respectare a unei decizii de import survine la șase luni după ce secretariatul a distribuit informațiile.

Pentru exportul produselor chimice enumerate în anexa I partea 3 pentru care decizia de import publicată în cea mai recentă circulară PIC aprobă importul, în conformitate cu articolul 7 alineatul (6) nu este necesară notificarea exportului, cu excepția situației în care partea importatoare solicită altfel. Cu toate acestea, exportatorii trebuie să includă un NRI (număr de referință de identificare al deciziei de import) în declarația vamală. Acest NRI se poate obține fie prin procedura administrativă cunoscută drept „solicitarea unui NRI special ” sau prin consultarea bazei de date care conține deciziile de import de pe site-ul web al EDEXIM. Întrucât baza de date cu deciziile de import nu există încă, pentru moment trebuie utilizată cealaltă alternativă. În cadrul procedurii de „solicitare a unui NRI special”, exportatorul verifică mai întâi dacă articolul 13 alineatul (6) litera (b) coroborat cu articolul 7 alineatul (6) se aplică exportului. Dacă acesta se aplică, exportatorul solicită un NRI special din partea AND exportatoare. Cu condiția îndeplinirii tuturor cerințelor, AND din țara exportatoare aprobă solicitarea și activează NRI, care trebuie utilizat de exportator în declarația vamală (anexa 4: diagrama 4 indică această procedură). Procedura alternativă, care încă nu este disponibilă, îi va permite exportatorului să consulte baza de date cu deciziile de import din cadrul EDEXIM la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu, unde va găsi NRI care trebuie utilizat în declarația vamală. Exportatorul trebuie să se asigure că exportul pe care îl efectuează respectă toate cerințele indicate în decizia de import.

În multe cazuri, țările importatoare nu transmit un răspuns secretariatului PIC sau răspund printr-o decizie provizorie care nu vizează importul. Cu excepția câtorva scutiri menționate mai jos, regulamentul depășește limitele convenției și solicită obținerea consimțământului explicit al țării importatoare înainte ca exportul să aibă loc. În plus, această cerință se aplică nu numai produselor chimice care fac obiectul procedurii PIC (respectiv cele enumerate în partea 3 din anexa I la regulament), ci și celor indicate pentru notificarea PIC (respectiv cele enumerate în anexa I partea 2).

Consimțământul explicit trebuie solicitat și primit prin intermediul AND din țara exportatoare și al AND sau al altor autorități competente din țara importatoare. Se recomandă ca exportatorul sau importatorul să nu contacteze direct autoritățile respective până când AND din țara exportatoare le abordează în mod oficial. Informațiile privind AND și (pentru țările care nu sunt părți la convenție) alte autorități relevante sunt disponibile pe site-ul web al EDEXIM la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu. În cazul în care există probleme privind identificarea autorităților din țara importatoare sau dacă este dificilă obținerea unui răspuns, Comisia poate oferi asistență. AND din statul membru în care are loc exportul trebuie să informeze Comisia dacă primește informații actualizate privind AND de la părți terțe.

În cazul în care nici Comisia, nici AND din țara exportatoare nu primesc răspuns în termen de 30 de zile de la emiterea cererii, Comisia va trimite AND din țara importatoare o scrisoare de rapel. Comisia poate trimite și alte scrisori de rapel dacă este necesar, în lipsa unui răspuns după un termen suplimentar de 30 de zile. Anexa 4: diagrama 2 ilustrează această procedură.

Se recomandă obținerea consimțământului explicit cu cât mai mult timp înainte de export. Un proiect de copie a notificării de export (disponibilă în EDEXIM) ar fi o modalitate de a furniza informațiile necesare pentru a-i permite țării importatoare să ia o decizie. Pentru a facilita procesul pentru AND sau pentru altă autoritate relevantă din țara importatoare, ar fi util ca exportatorii să transmită AND din țara exportatoare copii ale tuturor înregistrărilor sau autorizațiilor pe care țara importatoare le-a eliberat pentru produsul chimic respectiv. Ulterior, AND din țara exportatoare poate anexa documentația la cererea de obținere a consimțământului.

Consimțământul explicit poate lua diferite forme. De exemplu, acesta ar putea fi sub forma deciziei oficiale de import transmise prin intermediul secretariatului, care îi acordă țării importatoare un consimțământ clar pentru importuri (în cazul unui produs chimic care face obiectul procedurii PIC), sau sub formă de e-mail sau scrisoare de confirmare din partea autorităților competente din țara importatoare. Fiecare document utilizat ca bază pentru autorizarea unui export al unui produs chimic pentru care este necesar consimțământul explicit primește un număr unic de identificare (număr unic de identificare a consimțământului explicit) și este stocat în EDEXIM.

Odată ce o AND primește consimțământul explicit pentru o substanță sau un preparat, AND îl încarcă în EDEXIM. Consimțământul explicit „existent” poate fi utilizat ulterior de AND pentru a aproba notificările de export și de Comisie pentru a valida NRI pentru toate cererile ulterioare adresate țării în cauză, cu condiția ca în răspunsul inițial privind consimțământul explicit să nu se menționeze condiții specifice. Prin urmare, AND trebuie să verifice baza de date EDEXIM pentru a afla dacă există deja un răspuns aplicabil privind consimțământul explicit. În acest caz, nu este necesar ca AND să solicite din nou consimțământul explicit din partea țării respective. În cazul în care consimțământul există, AND trebuie să aprobe notificarea de export și să o transmită Comisiei fără a crea o nouă solicitare de consimțământ explicit. Comisia va verifica în baza de date EDEXIM dacă există deja un consimțământ valabil pentru export și, dacă există, va utiliza consimțământul existent pentru validarea NRI.

Un consimțământ explicit pentru un produs chimic rămâne valabil pentru exporturile ulterioare din partea oricărui exportator din UE pentru o perioadă de trei ani calendaristici, cu excepția cazului în care se specifică altfel în consimțământul explicit. Condițiile specificate de țările importatoare trebuie comunicate de AND care primește consimțământul explicit tuturor exportatorilor prin publicarea acestora în rubrica „note” de pe interfața EDEXIM pentru exportatori. La sfârșitul celui de-al treilea an, trebuie întocmită o nouă cerere de consimțământ explicit către AND a părții importatoare sau către autoritatea relevantă a celeilalte țări importatoare de către AND din țara exportatoare și trebuie direcționată prin intermediul Comisiei. În așteptarea răspunsului la noua solicitare, exporturile de produse chimice relevante pot continua pentru o perioadă de 12 luni.

În cazul substanțelor pentru care este necesar un consimțământ explicit în afară de transmiterea unei notificări de export (respectiv produse chimice enumerate în partea 2 și anumite produse chimice enumerate în partea 3 pentru care nu există o decizie de import), valabilitatea consimțământului explicit poate varia și în majoritatea cazurilor va fi diferită de valabilitatea NRI. Din oficiu, un consimțământ explicit rămâne valabil până la sfârșitul celui de-al treilea an de la obținerea sa. Cu toate acestea, NRI va rămâne valabil numai până la data de 31 decembrie a anului pentru care a fost efectuată notificarea, fiind ulterior dezactivat. În acest caz, trebuie efectuată o nouă notificare de export pe parcursul anului ulterior, iar Comisia va elibera un nou NRI. Noul NRI va fi activat imediat la prelucrarea notificării de export, dacă sunt îndeplinite toate condițiile. Nu va fi necesară solicitarea unui nou consimțământ până la expirarea consimțământului explicit la sfârșitul celui de-al treilea an de când a fost obținut.

Regulamentul prevede două scutiri posibile de la cerința obținerii consimțământului explicit înainte de exportul produselor chimice care fac obiectul procedurii PIC sau care sunt indicate pentru notificarea PIC. În primul rând, în cazul în care un produs chimic indicat pentru notificarea PIC (cele care figurează în anexa I partea 2) urmează să fie exportat în țările OCDE (15) se poate renunța la această cerință de la caz la caz. Decizia de a renunța la cerință trebuie luată de AND din țara exportatoare în consultare cu Comisia, baza deciziei fiind că produsul chimic este, la momentul importării, certificat, înregistrat sau autorizat în respectiva țară OCDE. Anexa 4: diagrama 3 ilustrează această procedură.

În al doilea rând, se poate acorda o derogare de la caz la caz în temeiul articolului 13 alineatul (7) în cazul în care, în pofida tuturor eforturilor rezonabile, nu s-a primit niciun răspuns în termen de 60 de zile de la cererea de consimțământ explicit pentru un produs chimic care face obiectul procedurii PIC sau este indicat pentru notificarea PIC (produse chimice care figurează în anexa I partea 2 sau 3). Decizia de a renunța la cerință este luată de AND din țara exportatoare în consultare cu Comisia și trebuie să se bazeze pe probe din surse oficiale din cadrul părții importatoare sau din altă țară, potrivit cărora produsul chimic în cauză este certificat, înregistrat sau autorizat în țara respectivă. În cadrul luării unei decizii privind exportul de produse chimice enumerate în anexa I partea 3, decizia trebuie, de asemenea, să țină cont de eventualele efecte asupra sănătății publice și asupra mediului în țara-parte importatoare sau în altă țară. Astfel de derogări pot fi acordate pe o perioadă maximă de 12 luni, după care este necesar consimțământul explicit, cu excepția cazului în care a fost primit un răspuns la cererea inițială de consimțământ explicit. După expirarea perioadei maxime de 12 luni, dacă nu s-a primit răspuns la cererea de consimțământ explicit, exportatorul va trebui să încerce din nou să obțină consimțământul explicit prin intermediul AND din țara exportatoare, ceea ce presupune reluarea de la început a procedurii menționate mai sus.

Pentru a crește gradul de probabilitate de a obține un răspuns la o cerere de consimțământ explicit, AND sunt încurajate să utilizeze cât mai mult regimul limbilor oficiale ale ONU și să solicite consimțământ explicit în limba care este cea mai adecvată pentru țara importatoare. AND pot găsi modele de scrisori de consimțământ explicit și formulare de răspuns în limbile cele mai utilizate, engleză (EN), franceză (FR) și spaniolă (ES) în secțiunea „Consimțământ explicit” (Explicit Consent) de pe site-ul web al EDEXIM disponibil la adresa http://edexim.jrc.ec.europa.eu.

Informațiile privind produsele chimice pentru care s-a solicitat obținerea consimțământului explicit, răspunsurile obținute și derogările acordate vor fi transmise de AND din țările exportatoare și vor fi păstrate în baza de date EDEXIM. Fiecare document utilizat ca probă (decizia luată de țara importatoare sau probe alternative utilizate pentru o derogare) poate fi identificat în cadrul bazei de date EDEXIM printr-un număr unic de identificare (număr de identificare a consimțământului explicit) atribuit acestuia. Toate cererile de consimțământ explicit figurează, împreună cu informațiile relevante, inclusiv statutul acestora, în baza de date EDEXIM și pot fi consultate de AND din celelalte state membre. Informațiile neconfidențiale sunt publicate pe internet de către Comisie.

Trebuie subliniat că obligația de a obține consimțământul explicit se aplică, de asemenea, exportului de preparate [respectiv amestecuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008] care cuprind substanțe enumerate în anexa I partea 2 sau partea 3 în concentrații care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE (16). Acest lucru înseamnă că trebuie solicitat un consimțământ explicit separat pentru fiecare preparat și, ulterior, un NRI aferent consimțământului explicit este emis pentru fiecare preparat. În efortul de a facilita punerea în aplicare a acestei dispoziții, cererea de consimțământ explicit include diferite întrebări la care trebuie să răspundă AND din țara importatoare. Una dintre întrebări este: „Sunteți de acord cu importul altor preparate care conțin aceeași substanță enumerată în anexa I?” În majoritatea cazurilor, AND din țara importatoare răspunde „nu” la această întrebare, fapt care determină ulterior necesitatea introducerii unei cereri separate de consimțământ explicit pentru orice alt preparat, în timp ce în cazul unui răspuns pozitiv, AND și Comisia pot să aprobe direct exporturile de alte preparate care conțin substanța respectivă.

Deoarece un preparat include mai mult de o substanță, este necesar să se verifice pentru fiecare substanță dacă există obligația de a obține consimțământul explicit. Dacă cel puțin o substanță determină această obligație, trebuie transmisă o cerere de consimțământ explicit. O țară importatoare poate oferi un răspuns nespecific potrivit căruia este permis importul produselor chimice înregistrate. Dacă substanța A dintr-un preparat AB figurează în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008 și sunt înregistrate în țara importatoare, exportul poate avea loc chiar dacă substanța B nu este înregistrată, cu condiția să nu figureze în anexa I. Cererea de consimțământ explicit a fost determinată de substanța A, nu de substanța B.

În afară de aceste obligații, există cerințe privind calitatea produselor exportate. Un exportator trebuie să se asigure că produsele exportate nu sunt exportate în cele șase luni care preced data expirării, atunci când această dată există sau poate fi dedusă din data fabricației, cu excepția cazului în care proprietățile intrinsece ale produsului chimic fac acest lucru imposibil. În cazul pesticidelor, dimensiunea și ambalajul recipientelor trebuie optimizate pentru a reduce riscurile creării de stocuri perimate, iar eticheta trebuie să conțină informații specifice privind condițiile de depozitare și stabilitatea în condițiile climatice ale țării importatoare. În plus, pesticidul exportat trebuie să respecte normele de puritate stabilite prin legislația UE.

3.14.    Articolul 14: EXPORTUL ANUMITOR PRODUSE CHIMICE ȘI ARTICOLE CE CONȚIN PRODUSE CHIMICE

Exportul articolelor (17) care conțin anumite produse chimice face, de asemenea, obiectul cerințelor privind notificarea de export prevăzute la articolul 7. Acestea se aplică numai articolelor care conțin sau includ produse chimice sub o formă nereacționată (respectiv care ar putea prezenta riscul de scurgere): produsele chimice care fac obiectul procedurii PIC, produsele chimice care au fost interzise sau sever restricționate de legislația UE atunci când utilizarea lor este restricționată în articolul respectiv, sau preparatele care conțin astfel de substanțe într-o concentrație care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (18).

În plus, exportul de anumite produse chimice și articole care figurează în anexa V la regulament, a căror utilizare este complet interzisă în Uniunea Europeană, nu este permis. Anexa V cuprinde în prezent săpunuri care conțin mercur și 10 produse chimice sau grupuri de produse chimice enumerate în Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) în conformitate cu dispozițiile acesteia, și este inclusă în anexa 3 la prezentele orientări. Viitoarele decizii luate în temeiul Convenției de la Stockholm ar putea determina includerea unui număr mai mare de produse chimice și articole în anexa V.

3.15.    Articolul 15: INFORMAȚII PRIVIND CIRCULAȚIA DE TRANZIT

În cazul în care o parte la convenție solicită informații privind circulația de tranzit a unui produs chimic care face obiectul procedurii PIC, exportatorul trebuie, în măsura posibilului, să furnizeze AND informațiile prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 689/2008 cu 30 de zile înainte de data la care trebuie să aibă loc prima mișcare de tranzit, și cel puțin cu 8 zile înainte de fiecare mișcare ulterioară. AND va transmite informațiile, împreună cu alte informații suplimentare disponibile, Comisiei, care le va înainta AND din țara importatoare solicitantă, parte la convenție, cu cel puțin 15 zile înainte de prima mișcare de tranzit și înainte de fiecare mișcare ulterioară. În prezent, nicio parte la convenție nu a indicat că solicită astfel de informații.

3.16.    Articolul 16: INFORMAȚII CE ÎNSOȚESC PRODUSELE CHIMICE EXPORTATE

Exportatorii tuturor produselor chimice periculoase, așa cum sunt definite de legislația UE, trebuie să își ambaleze și să își eticheteze produsele în același mod ca și când ar fi comercializate în Uniunea Europeană cu excepția cazului în care țara importatoare are propriile cerințe specifice, ținând cont, de asemenea, de standardele internaționale relevante.

Normele UE relevante sunt prevăzute în următoarele acte legislative:

Informațiile de pe etichetă trebuie să cuprindă, printre altele, următoarele elemente:

Trebuie subliniat că lista de mai sus nu este exhaustivă, iar cerințele juridice detaliate sunt prevăzute la articolul 10 din Directiva 1999/45/CE și la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, care prevede, de asemenea, cerințe noi privind informațiile care trebuie furnizate pe etichetă. Noile cerințe, precum și înlocuirea simbolurilor de pericol și a frazelor standard cu pictogramele și frazele de pericol ale GHS se aplică începând cu 1 decembrie 2010 pentru substanțe și 1 iunie 2015 pentru amestecuri. Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 prevede, de asemenea, înlocuirea termenului „preparate” cu termenul „amestecuri”.

Simbolurile standard de pericol utilizate în Uniunea Europeană:

Simbolurile standard de pericol ilustrate mai sus vor fi înlocuite de pictogramele de pericol ale GHS în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, care pune în aplicare Sistemul Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a Produselor Chimice. Pictogramele de pericol ale GHS sunt indicate mai jos:

Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 conține lista completă a pictogramelor de pericol CLP/GHS pentru fiecare clasă și categorie de pericol, după caz. Aceasta este disponibilă la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/chemicals/documents/classification/index_en.htm.

În conformitate cu Regulamentul PIC, informațiile de pe etichetă trebuie să cuprindă, de asemenea, data expirării (dacă este cazul, pentru diferite zone climatice) și data fabricației, acolo unde este cazul.

În plus, o fișă cu date de securitate trebuie trimisă fiecărui importator odată cu produsul chimic. Fișa cu date de securitate trebuie să fie în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (24) și cu anexa II la acesta.

Informațiile de pe etichetă și de pe fișa cu date de securitate vor fi, în măsura posibilului, oferite în limbile oficiale sau în una sau mai multe limbi principale, ale țării de destinație sau ale zonei în care se intenționează să fie utilizate (a se vedea anexa 6 la prezentele orientări pentru o listă a limbilor) (25).

3.17.    Articolul 17: OBLIGAȚII ALE STATELOR MEMBRE ȘI ALE EXPORTATORILOR CU PRIVIRE LA CONTROLUL IMPORTULUI ȘI AL EXPORTULUI

Statele membre trebuie să desemneze autorități, precum birouri vamale, care să controleze importurile și exporturile produselor chimice care figurează în anexa I. Statele membre și Comisia își coordonează activitățile control al aplicării legii în ceea ce privește exportatorii, iar statele membre trebuie să transmită periodic rapoarte cu privire la aceste activități. Trebuie subliniat că restricțiile referitoare la importuri provin din legislația relevantă a UE, de exemplu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH), Directiva 91/414/CEE sau Directiva 98/8/CE (pentru detalii a se vedea orientarea privind articolul 12).

Exportatorii sunt obligați să includă în declarațiile lor vamale numărul relevant de referință de identificare (NRI) aferent notificărilor de export, deciziilor privind importul și consimțămintelor explicite primite, precum și derogărilor relevante pentru exporturile de produse chimice care figurează în listă. Informațiile trebuie introduse fie în căsuța 44 din documentele administrative unice (DAU), fie în rubrica aferentă din care prezintă declarația lor de export electronică, completată în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (26).

De remarcat că Y915 este codul TARIC care indică necesitatea unui NRI. În cazul în care codul Y915 este inclus în căsuța 44 din DAU, acesta trebuie însoțit de un NRI. Prin urmare, căsuța 44 trebuie să cuprindă Y915 și NRI. Există alte măsuri TARIC conexe asociate cu Regulamentul PIC, iar acestea sunt enumerate mai jos:

În cazul Y919, acesta trebuie însoțit de un „NRI special” (a se vedea mai jos).

Dacă un NRI este introdus în căsuța 44, autoritățile vamale trebuie să consulte interfața referitoare la aspectele vamale (Customs) a EDEXIM și să verifice stadiul în care se află exportul. Dacă NRI este activ pentru exportul în cauză, exportul trebuie vămuit în mod obișnuit. În cazul în care funcționarii vamali identifică o problemă privind codul TARIC sau NRI furnizat în căsuța 44, exportul nu trebuie permis, iar produsele chimice trebuie retrase de exportator.

Procedura administrativă specială cunoscută sub denumirea de „solicitare de NRI special ”, care a fost creată pentru a facilita anumite exporturi, este, de asemenea, utilizată pentru exporturile care intră sub incidența scutirii de la articolul 2 alineatul (2) litera (i), respectiv substanțe enumerate în anexa I sau în anexa V pentru cercetare și analiză în cantități care nu depășesc 10 kg. În cadrul procedurii „solicitarea de NRI special”, exportatorul verifică mai întâi dacă articolul 2 alineatul (2) litera (i) se aplică exportului. Dacă se aplică, exportatorul solicită un NRI special din partea AND din țara exportatoare. Cu condiția aplicării articolului 2 alineatul (2) litera (i), AND din țara exportatoare aprobă cererea și activează NRI, care trebuie utilizat de exportator în declarația vamală. Anexa 4: diagrama 4 ilustrează această procedură.

3.18.    Articolul 18: SANCȚIUNI

Statele membre trebuie să asigure punerea corectă în aplicare a regulamentului și să dispună, în caz de nerespectare a acestuia, de un sistem de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. Informațiile privind sancțiunile trebuie puse la dispoziție la cerere.

3.19.    Articolul 19: SCHIMBUL DE INFORMAȚII

Comisia și statele membre trebuie să faciliteze furnizarea de informații către alte țări în ceea ce privește produsele chimice care fac obiectul regulamentului. Regulamentul confirmă necesitatea anumitor măsuri de protecție a confidențialității. Cu toate acestea, următoarele informații nu pot fi considerate confidențiale:

3.20.    Articolul 20: ASISTENȚĂ TEHNICĂ

Comisia și statele membre trebuie să coopereze în vederea promovării asistenței tehnice, în special pentru a le permite țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cu economii de tranziție să pună în aplicare convenția.

3.21.    Articolul 21: MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA

Articolul 21 este un articol standard în legislația UE care instituie cerințe de monitorizare și raportare privind funcționarea și punerea în aplicare a regulamentului.

Atât statele membre, cât și Comisia vor monitoriza evoluțiile, în temeiul regulamentului. Statele membre trebuie să trimită periodic Comisiei informații privind desfășurarea diferitor proceduri, iar Comisia trebuie să raporteze periodic către Parlamentul European și Consiliu privind funcționarea globală a regulamentului. Din nou, există dispoziții de protejare a confidențialității informațiilor comerciale.

3.22.    Articolul 22: ACTUALIZAREA ANEXELOR

Actualizarea anexelor va fi decisă prin procedura comitetului de reglementare cu control. În cadrul acestei proceduri, propunerile Comisiei trec prin comitet, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, înainte de a fi transmise Consiliului și Parlamentului European spre examinare. Un aviz negativ din partea oricărei instituții ar obliga Comisia să transmită comitetului o propunere modificată a măsurii sau să prezinte o propunere legislativă care ar trebui să fie adoptată prin procedura de codecizie.

Anexa I va fi revizuită cel puțin o dată pe an. În momentul includerii de noi produse chimice în diferitele părți ale anexei I, acest lucru va determina ulterior, după caz, cerințe privind notificarea de export, transmiterea unei notificări PIC, consimțământul explicit pentru cerințele de export și obligația de a respecta deciziile de import ale altor țări privind produsele chimice care fac obiectul procedurii PIC.

Următoarele măsuri de actualizare a anexelor trebuie adoptate prin aceeași procedură:

Includerea substanțelor sau a articolelor care nu sunt încă interzise la export în anexa V partea 2 (ceea ce înseamnă o interdicție a exporturilor) va necesita o codecizie din partea Parlamentului European și a Consiliului referitoare la propunerea Comisiei.

3.23.    Articolul 23: NOTE TEHNICE ORIENTATIVE

Pentru a oferi asistență la punerea în aplicare, Comisia trebuie să întocmească note tehnice de orientare, iar prezentele orientări constituie un exemplu. Orientările vor fi disponibile public integral pe site-ul web al EDEXIM.

3.24.    Articolul 24: COMITETUL

Comisia va fi asistată de comitetul instituit prin articolul 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Principalele atribuții ale acestuia sunt să voteze cu privire la deciziile propuse de import în UE (articolul 12) și privind modificările propuse la anexele la regulament (articolul 22).

4.   BAZA DE DATE EUROPEANĂ PENTRU EXPORTUL ȘI IMPORTUL DE PRODUSE CHIMICE PERICULOASE

Numeroase atribuții privind punerea în aplicare de zi cu zi a Regulamentului (CE) nr. 689/2008 sunt realizate prin intermediul Bazei de date europene pentru exportul și importul de produse chimice periculoase (EDEXIM). Baza de date este un instrument important pentru prelucrarea și gestionarea cerințelor juridice, precum și pentru schimbul de informații și este utilizată de părțile interesate europene implicate în activitățile respective. În plus, părțile interesate din țările terțe pot utiliza baza de date EDEXIM ca sursă de informații în această privință.

Baza de date EDEXIM este actualizată în permanență datorită numărului tot mai mare de notificări de prelucrare și datorită unei cereri crescute de funcții suplimentare pentru a facilita activitatea zilnică a părților interesate. În prezent baza de date dispune de cinci interfețe:

Principalul obiectiv al EDEXIM este să servească drept platformă pentru prelucrarea cerințelor juridice și să ofere utilizatorilor informații privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 689/2008 în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește:

Interfața pentru exportatori le permite acestora să notifice AND direct și online cu privire la exporturile planificate de produse chimice din anexa I. Odată ce exportatorul a creat și a salvat o notificare de export, exportului i se atribuie un număr de referință de identificare (NRI) inactiv pentru export. După transmiterea de către exportator, AND va prelucra notificarea de export fără întârziere și, dacă aceasta este completă și corectă, o va trimite Comisiei. EDEXIM notifică exportatorul când AND a transmis notificarea Comisiei. Prin introducerea NRI în „Căutarea stadiului de activare după NRI” (Search Activation Status by RIN), exportatorul poate monitoriza stadiul de prelucrare a notificării sale. De asemenea, AND îl informează pe exportator după aprobarea finală a notificării, inclusiv privind perioada de valabilitate a notificării. Pentru substanțele care nu necesită un consimțământ explicit, NRI va fi activ (respectiv exportul va fi permis) începând cu data de export indicată de exportator sau cât mai devreme în conformitate cu termenele prevăzute de regulament. Pentru exporturile care necesită un consimțământ explicit, NRI va fi activat numai dacă sunt îndeplinite condițiile respective.

Sistemul EDEXIM atribuie, de asemenea, fiecărui consimțământ explicit un număr intern de identificare, respectiv numărul de referință de identificare al consimțământului explicit (sau pe scurt numărul de identificare al consimțământului explicit), care este asociat notificării pe parcursul prelucrării. Când o AND introduce un consimțământ explicit în sistemul EDEXIM, EDEXIM informează Comisia, pentru ca aceasta să poată prelucra consimțământul explicit. AND și Comisia au acces la lista cu consimțămintele explicite.

Dacă nu există un consimțământ explicit, EDEXIM va informa exportatorul că exportul nu este permis.

Interfața disponibilă pentru publicul larg a EDEXIM oferă facilități precum: verificarea notificărilor de export existente pentru primul export anual al anumitor produse chimice periculoase către țara de destinație; informații privind cerințele de clasificare și etichetare ale produselor chimice periculoase care fac obiectul regulamentului și ale preparatelor care conțin astfel de produse chimice; informații privind deciziile de import din țările terțe pentru produsele chimice care figurează în partea 2 sau 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008 și statistici privind notificările de export înregistrate din Uniunea Europeană.

Încercând să faciliteze procedurile pentru exportator, EDEXIM funcționează pe baza unui număr unic de referință de identificare obținut fie prin transmiterea unei notificări, fie prin transmiterea unei solicitări de NRI special. Transmiterea unei notificări este obligatorie pentru produsele chimice incluse în anexa I partea 1 și partea 2 și pentru produsele chimice incluse în anexa I partea 3 pentru care nu există o decizie de import. Pentru produsele chimice incluse în anexa I partea 3 pentru care o decizie de import care aprobă importul este publicată în circulara PIC, vor fi disponibile două posibilități pentru obținerea NRI care trebuie menționat în declarația vamală: 1) transmiterea unei cereri de NRI special prin intermediul EDEXIM sau 2) consultarea bazei de date cu deciziile de import în sistemul EDEXIM. Întrucât baza de date cu deciziile de import nu este încă disponibilă, exportatorii trebuie să utilizeze pentru moment cealaltă posibilitate. De asemenea, trebuie întocmită o cerere de NRI special pentru toate exporturile care intră sub incidența scutirii de la articolul 2 alineatul (2) litera (i), respectiv substanțe incluse în anexa I sau în anexa V pentru cercetare și analiză în cantități de cel mult 10 kg.

Din motive practice, utilizarea și terminologia numerelor de referință de identificare sunt diferite de cele din Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Detaliile sunt următoarele:

5.   EXEMPLE

Următoarele exemple evidențiază pașii care trebuie urmați de către exportatori în mai multe scenarii posibile. Scenariile se bazează pe presupunerea că exportatorii utilizează sistemul EDEXIM pentru notificarea de export, deoarece aceasta este deja o practică curentă. Exemplul 1 subliniază mai multe cerințe privind informațiile care trebuie furnizate în declarațiile vamale și către AND, precum și obligațiile de ambalare și etichetare care trebuie respectate ori de câte ori sunt exportate produse chimice incluse în anexa I. Pentru a evita repetarea, aceste cerințe nu sunt detaliate în întregime după exemplul 1, ci doar se face trimitere la acestea.

În primul rând, unui exportator al unui produs chimic enumerat în anexa I i se va aloca un număr de referință de identificare (NRI) de către EDEXIM, iar acest număr trebuie inclus în declarația vamală a respectivului exportator. În al doilea rând, în primul trimestru al anului următor, exportatorul trebuie să declare către AND pertinente cantitățile de produse chimice, respectiv produse chimice incluse în anexa I, anumite preparate care conțin substanțe din anexa I și anumite articole care conțin substanțe care figurează în anexa I părțile 2 sau 3, pe care întreprinderea exportatoare le-a expediat în conformitate cu Regulamentul nr. 689/2008, precum și numele și adresa fiecărui importator către care s-a efectuat expediția.

În cele din urmă, exportatorii tuturor produselor chimice periculoase, în conformitate cu definiția din legislația UE, trebuie să își ambaleze și să își eticheteze produsele conform legislației UE. În plus, o fișă cu date de securitate trebuie trimisă fiecărui importator, cu toate informațiile furnizate, în măsura posibilului în limba oficială utilizată în țara importatoare și în engleză.

Exemplul 1

Un producător din unul dintre statele membre ale UE intenționează să exporte pentru prima dată hexacloretan în țara A. Hexacloretanul figurează în partea 1 din anexa I la regulament deoarece este sever restricționat pentru utilizare industrială. Se pare că produsul chimic nu a fost exportat anterior din UE către țara A.

Exemplul 2

Întreprinderea „Chemoproducts” dorește să expedieze triclorură de bor către țara B. Triclorura de bor nu figurează în anexa I la regulament, însă a fost clasificată ca produs chimic periculos în temeiul Directivei 67/548/CEE și este clasificată ca produs chimic periculos în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (28).

Exemplul 3

„ABC Chemicals” intenționează să exporte cloroform în țara C. Cloroformul figurează în partea 1 din anexa I la regulament și a fost exportat către țara C de o altă întreprindere mai devreme în anul respectiv, însă nu a mai fost exportat anterior de ABC Chemicals.

Exemplul 4

Întreprinderea „LongShip” intenționează să exporte trifenili policlorurați (PCT) către țara D, care este parte la convenție. PCT fac obiectul procedurii PIC în temeiul Convenției de la Rotterdam și, prin urmare, figurează în părțile 1 și 3 din anexa I la regulament. Țara D a raportat o decizie de import în ultima actualizare a circularei PIC, prin care se acordă consimțământul.

Exemplul 5

Întreprinderea „KillingPest”, cu sediul în unul dintre statele membre ale UE, intenționează să importe paration din țara E pentru a produce un pesticid, și pentru a exporta ulterior amestecul către țara F. Utilizarea parationului ca pesticid este interzisă în UE (atât ca produs fitosanitar, cât și ca biocid). Substanța figurează în partea 1 din anexa I la regulament, precum și în partea 3 (făcând obiectul procedurii PIC în categoria pesticidelor). În cea mai recentă circulară PIC, decizia de import pentru UE este „fără consimțământ” pentru categoria de utilizare pesticide. Decizia de import pentru țara F este „consimțământ”.

Exemplul 6

Un exportator dorește să exporte pentru prima dată clordimeform către țara G, care este parte la convenție. Clordimeformul figurează în părțile 1 și 3 din anexa I la regulament deoarece face obiectul procedurii PIC în categoria pesticide. În cea mai recentă circulară PIC nu figurează nicio decizie de import pentru țara G.

Exemplul 7

Întreprinderea „Buy and Sell” dorește să exporte pentru prima dată un pesticid care conține nitrofen către țara H. Nitrofenul figurează în părțile 1 și 2 din anexa I la regulament. Utilizarea acestuia ca produs fitosanitar este interzisă în cadrul UE, iar măsurile relevante de reglementare au fost notificate secretariatului PIC. Țara H este parte la convenție. Cu toate acestea, întrucât produsul chimic nu face obiectul procedurii PIC, nu există nicio decizie de import pentru produsul chimic respectiv.

Exemplul 8

Întreprinderea „Exterminator” dorește să exporte dimetenamid către țara I, care este o țară OCDE. Utilizarea dimetenamidului ca pesticid este interzisă în UE. Acesta figurează în părțile 1 și 2 din anexa I din regulament și, prin urmare, în mod obișnuit ar fi necesară obținerea consimțământului explicit din partea țării importatoare. Întrucât produsul chimic nu face obiectul procedurii PIC, nu există nicio decizie de import pentru produsul chimic respectiv.

Exemplul 9

Întreprinderea „XYZ” intenționează să exporte 1,2-dibrometan (EDB) către țara J, pentru utilizare industrială. EDB figurează în părțile 1 și 3 din anexa I la regulament. Utilizarea acestuia ca produs fitosanitar este interzisă în cadrul UE și figurează în procedura PIC la categoria pesticide. În cea mai recentă circulară PIC, decizia de import pentru țara J este „consimțământ” pentru utilizarea ca pesticid.

Exemplul 10

Întreprinderea „Pest Products” intenționează să exporte fungicidul X, un preparat de fungicid care conține pentaclorfenol (60 % ingredient activ) către țara K. Pentaclorfenolul figurează în părțile 1 și 3 din anexa I la regulament, întrucât face obiectul procedurii PIC în categoria pesticide. Țara K nu este parte la convenție, astfel încât nu există decizii de import pentru țara respectivă în nicio circulară PIC. O altă întreprindere din UE a exportat un alt preparat (cu 30 % pentaclorfenol) mai devreme în anul respectiv, obținând, prin intermediul AND pertinente, consimțământul explicit din partea autorităților din țara K. Consimțământul explicit nu vizează toate amestecurile care conțin pentaclorfenol, ci numai amestecul respectiv.

Exemplul 11

Întreprinderea „Laboratory Analysis Products” intenționează să exporte 100 g de nitrofen către țara L pentru a fi utilizat la analiză în laborator. Nitrofenul figurează în părțile 1 și 2 din anexa I la regulament, și, prin urmare, în mod obișnuit este necesar consimțământul explicit din partea țării importatoare. Întrucât cantitatea de nitrofen care urmează să fie exportat în 2011 către țara L este sub 10 kg și nu se consideră că ar putea să afecteze sănătatea sau mediul, deoarece este utilizat în condiții de laborator pentru analiză, exportul intră sub incidența articolului 2 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 689/2008 și, prin urmare, constituie o derogare de la regulament. Cu toate acestea, pentru a evita dificultățile la procedura de vămuire, s-a stabilit o procedură specială pentru a obține un NRI activat.

(1)  JO L 204, 31.7.2008, p. 1.

(2)  JO L 63, 6.3.2003, p. 1.

(3)  Regulamentul 304/2003 a fost anulat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2006 deoarece se baza exclusiv pe articolul 175 alineatul (1) (mediu) din tratat, deși ar fi trebuit să se bazeze pe două temeiuri juridice, respectiv articolul 133 (politica comercială comună) și articolul 175 [cauza C-178/03 (Comisia/Parlamentul și Consiliul)].

(4)  JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(5)  JO L 196, 16.8.1967, p. 1, Directiva 67/548/CEE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.

(6)  JO L 200, 30.7.1999, p. 1, Directiva 1999/45/CE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.

(7)  JO L 63, 6.3.2003, p. 27.

(8)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(9)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(10)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

(11)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1. Versiune rectificată în JO L 136, 29.5.2007, p. 3. Regulament modificat de Regulamentul (CE) nr. 1354/2007 al Consiliului (JO L 304, 22.11.2007, p. 1).

(12)  Produsele chimice respective sunt enumerate în anexa 3 la prezenta orientare (anexa V la regulament).

(13)  A se vedea articolul 17 din regulament.

(14)  Decizia este, de asemenea, pusă la dispoziția publicului, în special a celor vizați, de către AND din statele membre. De asemenea, decizia este publicată în „circulara PIC” periodică elaborată de secretariatul PIC (a se vedea mai jos) și pe site-ul web al PIC la adresa http://www.pic.int.

(15)  A se vedea lista țărilor OCDE inclusă în anexa 8 la prezenta orientare.

(16)  Directiva 1999/45/CE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.

(17)  Definit la articolul 3.

(18)  Directiva 1999/45/CE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.

(19)  JO L 196, 16.8.1967, p. 1, Directiva 67/548/CEE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.

(20)  JO L 200, 30.7.1999, p. 1, Directiva 1999/45/CE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.

(21)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1, Directiva 91/414/CEE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) 1107/2009 începând cu 14 iunie 2011.

(22)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

(23)  JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(24)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1. Versiunea rectificată în JO L 136, 29.5.2007, p. 3.

(25)  A se consulta site-ul web al Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru mai multe orientări privind Regulamentul CLP și cerințele prevăzute de acesta privind etichetarea și fișele cu date de securitate: http://echa.europa.eu/clp/clp_help_en.asp

(26)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.

(27)  JO L 229, 30.4.2004, p. 5

(28)  Directiva 67/548/CEE va fi abrogată în întregime prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 începând cu 1 iunie 2015.