EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Scopul propunerii anexate de decizie a Consiliului este de a defini acordul de finanțare pentru contribuția UE la proiectul ITER pentru perioada 2014-2018 printr-un „program suplimentar de cercetare” în temeiul Tratatului Euratom.

Obiectivul principal al proiectului ITER[1] îl constituie construirea și exploatarea unui reactor de fuziune experimental. ITER reprezintă o etapă importantă în demonstrarea faptului că fuziunea este o sursă de energie sustenabilă. Datorită avantajelor sale notabile, cum ar fi disponibilitatea rezervelor mari de combustibil și absența emisiilor de CO2, fuziunea ar putea avea o contribuție majoră la o strategie energetică pe termen lung a UE. De asemenea, fuziunea prezintă caracteristici inerente de securitate care o deosebesc de energia nucleară clasică. ITER face parte din Planul european strategic privind tehnologiile energetice (Planul SET) și va contribui la Strategia Europa 2020, întrucât implicarea industriei europene de înaltă tehnologie ar trebui să ofere UE un avantaj concurențial pe plan mondial în acest sector promițător.

Proiectul ITER este reglementat prin Acordul internațional privind instituirea Organizației Internaționale ITER pentru Energia prin Fuziune în vederea punerii în aplicare comune a proiectului ITER („acordul ITER”)[2] dintre Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Euratom ”) și alte șase părți: China, India, Japonia, Coreea, Rusia și SUA. Acest acord cu caracter juridic obligatoriu a instituit Organizația ITER, care are personalitate juridică internațională deplină, în calitate de organism responsabil cu punerea în aplicare în comun a proiectului ITER. Comisia reprezintă Euratom în diferitele organisme ale ITER, în special în Consiliul ITER, principalul organism de conducere al proiectului.

În cadrul negocierilor purtate în scopul de a obține sprijinul celorlalte părți la acordul ITER pentru amplasarea ITER în Europa, Euratom și Japonia au încheiat un acord bilateral prin care se stabilesc activități comune complementare de cercetare în domeniul fuziunii, denumite activitățile din programul extins de colaborare[3].

Ca parte gazdă și asigurând cea mai mare parte a contribuțiilor pentru faza de construcție (5/11 sau aproximativ 45 % din total), Euratom are responsabilități și obligații speciale, inclusiv imposibilitatea de a se retrage unilateral din acordul ITER.

Contribuția UE la proiectul ITER este gestionată prin intermediul întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune („întreprinderea Fusion for Energy”), înființată prin Decizia Consiliului din 27 martie 2007[4]. Toți membrii întreprinderii Fusion for Energy (Euratom, cele 27 de state membre și Elveția) sunt reprezentați în consiliul de conducere al acesteia. Contribuția UE la proiectul ITER constă în principal în sisteme și componente principale achiziționate de întreprinderea Fusion for Energy și furnizate „în natură” Organizației ITER în faza de construcție. Parlamentul European este responsabil cu descărcarea bugetară a întreprinderii Fusion for Energy.

O caracteristică importantă a construirii ITER este provocarea enormă pe care o reprezintă din punct de vedere tehnic. Având o amploare și o complexitate fără precedent, ITER este un proiect de mare anvergură, care implică contribuții din domeniul ingineriei civile, mecanice, electrice și nucleare.

ITER are anumite caracteristici în comun cu alte proiecte la scară largă de interes pentru UE: acestea pot fi prea costisitoare în raport cu bugetul redus al UE și au tendința de a depăși previziunile inițiale de costuri. Necesitatea ulterioară de a găsi fonduri suplimentare conduce fie la redirecționarea unor fonduri care fuseseră deja rezervate pentru alte priorități, fie la punerea în pericol a limitelor stabilite prin cadrul financiar multianual (CFM). Aceste consecințe au fost de asemenea analizate de către Parlamentul European. În plus, decizia ca unele fonduri să fie redirecționate poate fi luată numai în urma unei proceduri interinstituționale îndelungate și complexe, care generează riscuri pentru îndeplinirea angajamentelor adoptate de UE la nivel internațional.

Acesta nu este un model sustenabil: este necesară o abordare diferită care să ofere certitudine, pe termen lung, acestui proiect complex. Din acest motiv, în comunicarea sa din 29 iunie 2011 „Un buget pentru Europa 2020”[5], Comisia a propus să finanțeze contribuția UE la proiectul ITER în afara cadrului financiar multianual (CFM) după 2013. Prin urmare, se propune înființarea unui program suplimentar de cercetare în temeiul Tratatului Euratom pentru contribuția UE la proiectul ITER în perioada 2014-2018.

Trebuie menționat faptul că Tratatul Euratom limitează durata programelor de cercetare la un număr maxim de cinci ani. Conform acordului ITER, proiectul ITER va avea o durată inițială de 35 de ani (respectiv, până în 2041) și, în consecință, vor fi necesare decizii ulterioare ale Consiliului pentru a se continua finanțarea contribuției UE la acest proiect.

2.           DOMENIUL DE APLICARE A PROPUNERII

Programul suplimentar de cercetare propus include contribuțiile la construirea instalației ITER, la achiziționarea echipamentelor și a instalațiilor, precum și la sprijinul administrativ și tehnic general pentru proiect în timpul construcției, participarea la punerea în funcțiune și exploatarea inițială și alte activități legate de ITER, cum sunt cele din acordul privind programul extins de colaborare.

Euratom va continua să participe la guvernanța, conducerea și dotarea cu personal ale Organizației ITER și ale întreprinderii Fusion for Energy, în conformitate cu dispozițiile Acordului de înființare a Organizației ITER și ale deciziei Consiliului de înființare a întreprinderii Fusion for Energy.

3.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Prezenta propunere ține seama pe deplin de reacțiile furnizate în cadrul unei consultări publice extinse bazate pe Cartea verde „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE”[6] din cadrul procesului de pregătire a Programului de cercetare și formare al Euratom (2014-2018), care completează Programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020”.

ITER a fost inclusă în această consultare și în evaluările interne și externe pentru redactarea evaluării impactului. Această evaluare a impactului a concluzionat că avantajele ITER, care contrabalansează riscurile de natură științifică, tehnică și financiară, sunt, pe termen lung, exploatarea comercială a energiei de fuziune și, în viitorul apropiat, beneficiile în materie de competitivitate aduse sectorului.

Pe baza comunicării din 29 iunie 2011, au fost analizate mai multe opțiuni în ceea ce privește modalitățile de finanțare a proiectului ITER în afara CFM. Crearea unui program suplimentar de cercetare finanțat prin contribuții de la statele membre va asigura continuitatea proiectului, în special față de partenerii noștri internaționali. Acest lucru va duce totodată la evitarea unui proces de renegociere pentru modificarea acordului ITER, un proces complex, care implică multe incertitudini.

4.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Temeiul juridic al programului suplimentar de cercetare îl reprezintă articolul 7 din Tratatul Euratom. Programul suplimentar de cercetare, cu o durată de cinci ani, va fi adoptat printr-o decizie specială a Consiliului.

5.           IMPLICAȚII BUGETARE

„Fișa financiară legislativă” anexată la prezenta propunere de decizie a Consiliului prezintă implicațiile bugetare și resursele umane și administrative necesare pentru implementarea programului suplimentar de cercetare.

2011/0460 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind adoptarea unui program suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER (2014-2018)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 7,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European[7],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[8],

întrucât:

(1) Acordul privind instituirea Organizației Internaționale ITER pentru Energia prin Fuziune în vederea punerii în aplicare comune a proiectului ITER[9] (denumit în continuare „acordul ITER”) a fost semnat la 21 noiembrie 2006 de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom), Republica Populară Chineză, Republica India, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii. Acordul ITER instituie Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune (denumită în continuare „Organizația ITER”), care deține responsabilitatea integrală pentru construcția, funcționarea, exploatarea și dezactivarea instalațiilor ITER.

(2) Acordul ITER solicită tuturor părților să furnizeze contribuții Organizației ITER prin intermediul unor entități juridice corespunzătoare, denumite în continuare „agențiile interne”. Agenția internă europeană responsabilă cu îndeplinirea obligațiilor care revin Euratom față de Organizația ITER a fost înființată prin Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe[10].

(3) În cadrul negocierilor pentru a obține sprijinul celorlalte părți la ITER în vederea amplasării sitului ITER în Europa, Acordul dintre Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Guvernul Japoniei privind implementarea în comun a activităților din programul extins de colaborare în domeniul cercetării asupra energiei de fuziune[11] a fost încheiat în 2007 și stabilește activitățile complementare de cercetare în comun în domeniul fuziunii care trebuie desfășurate pe teritoriul Japoniei pentru a asigura demararea rapidă a exploatării la un înalt nivel de performanță a ITER. Activitățile din programul extins de colaborare și alte activități legate de ITER sunt gestionate de întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune. Finanțarea activităților din programul extins de colaborare este asigurată în principal prin contribuțiile în natură de la unii membri ai întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, în timp ce partea rămasă din contribuția Euratom este acoperită de bugetul Euratom.

(4) Costurile estimate pentru construirea ITER au crescut în comparație cu estimările inițiale din 2001 pe care s-a bazat acordul ITER. În concluziile sale din 12 iulie 2010 privind situația ITER și posibilele soluții pentru viitor, Consiliul Uniunii Europene a limitat contribuția europeană la faza de construcție a ITER la o sumă de 6,6 miliarde EUR în valoarea din 2008. În conformitate cu aceste concluzii, contribuția europeană este finanțată de Euratom (80 %) și de Franța (20 %) și include costurile de construcție, costurile de funcționare și cheltuielile neprevăzute. Ca urmare a acestor concluzii, Comisia a propus modificarea Acordului interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară în ceea ce privește cadrul financiar multianual[12] (CFM) pentru perioada 2007-2013 pentru a prevedea fonduri suplimentare pentru ITER pentru perioada 2012-2013.

(5) Pentru perioada de după 2013 Comisia a propus, în comunicarea sa „Un buget pentru Europa 2020”[13], finanțarea proiectului ITER în afara CFM. Prin urmare, trebuie elaborat un program suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER pentru perioada 2014-2018.

(6) Programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER trebuie finanțat prin contribuții din partea statelor membre, bazate pe o rată aplicată venitului național brut (VNB) al fiecărui stat membru, astfel cum este definită în scopul calculării resurselor proprii bazate pe VNB cu care se contribuie la bugetul general al Uniunii Europene. Respectivele contribuții se furnizează bugetului general al Uniunii Europene și se alocă programului respectiv. Țările terțe care au încheiat un acord de cooperare cu Euratom în domeniul fuziunii nucleare controlate prin care programele lor de cercetare respective sunt asociate cu programele Euratom trebuie de asemenea să aibă posibilitatea de a contribui la programul respectiv.

(7) Interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale de-a lungul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite nejustificat sau folosite incorect și, dacă este cazul, prin aplicarea de penalități.

(8) Comitetul științific și tehnic a prezentat Comisiei avizul său referitor la Programul de cercetare și formare al Euratom (2014-2018), care contribuie la Programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020”. Conținutul științific și tehnic al activităților ITER este neschimbat în prezentul program suplimentar de cercetare.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se instituie programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2018 (denumit în continuare „programul”). Acesta finanțează activitățile necesare pentru contribuția Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) la Organizația ITER, incluzând activitățile necesare pentru construcția, funcționarea și exploatarea instalațiilor ITER, precum și activități legate de ITER. Obiectivul științific și tehnologic, justificările și activitățile programului sunt prevăzute în anexă.

Articolul 2

Programul este finanțat printr-o contribuție maximă de 2 573 milioane EUR (în valori curente), în conformitate cu articolul 3.

Articolul 3

Programul este finanțat prin contribuții ale statelor membre, bazate pe o rată aplicată venitului național brut (VNB) al fiecărui stat membru, astfel cum este definită în scopul calculării resurselor proprii bazate pe VNB cu care se contribuie la bugetul general al Uniunii Europene. Contribuțiile respective sunt considerate venituri alocate externe pentru program în conformitate cu [articolul XX din Regulamentul (UE) nr. XX/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [noul regulament financiar][14].

Articolul 4

Țările terțe care au încheiat un acord de cooperare cu Euratom în domeniul fuziunii nucleare controlate prin care programele lor de cercetare respective sunt asociate cu programele Euratom (denumite în continuare „țări asociate”) pot contribui, de asemenea, la program.

Contribuția țărilor asociate se stabilește în acordul respectiv de cooperare cu Euratom în domeniul fuziunii nucleare controlate.

Articolul 5

Programul este pus în aplicare de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXXX/2012 [noul regulament financiar].

Comisia poate încredința implementarea programului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune[15] în conformitate cu [articolul XX din Regulamentul (UE) nr. XXXX/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [noul regulament financiar].

Articolul 6

1. La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii, Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a se garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

2. Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a efectua audituri, pe bază de documente și de verificări și inspecții la fața locului, în privința tuturor beneficiarilor granturilor, a contractorilor, subcontractorilor și a altor părți terțe care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentei decizii.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua verificări și inspecții la fața locului în ceea ce privește operatorii economici vizați direct sau indirect de această finanțare, în conformitate cu procedurile stabilite prin Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului, cu scopul de a stabili dacă a intervenit un caz de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau cu o decizie de finanțare ori cu un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere primului și celui de al doilea paragraf, acordurile de cooperare cu părți terțe și cu organizații internaționale, acordurile de grant, deciziile și contractele de finanțare care rezultă din punerea în aplicare a prezentei decizii acordă în mod expres Comisiei, Curții de Conturi și OLAF competența de a efectua audituri, verificări și inspecții la fața locului.

Articolul 7

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Articolul 8

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

ANEXĂ

OBIECTIVUL ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNOLOGIC, JUSTIFICĂRILE ȘI ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI SUPLIMENTAR DE CERCETARE PENTRU PROIECTUL ITER

Obiectivul științific și tehnologic

Obiectivul programului suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER este punerea în aplicare a proiectului ITER ca pas important în direcția construcției de reactoare-prototip pentru centralele de fuziune care să fie sigure, sustenabile, ecologice și viabile din punct de vedere economic.

Prioritatea principală a strategiei pentru atingerea obiectivului este construirea ITER (o instalație experimentală de mari dimensiuni care să demonstreze fezabilitatea științifică și tehnică a energiei de fuziune), urmată de construirea unei centrale de fuziune demonstrative.

Justificare

Fuziunea are potențialul de a contribui foarte mult, peste câteva decenii, la realizarea unei aprovizionări sustenabile și sigure a Uniunii Europene cu energie electrică. Dezvoltarea cu succes a acesteia ar urma să furnizeze energie sigură, sustenabilă și ecologică.

Dimensiunea mondială a cercetării și dezvoltării în domeniul fuziunii este cuprinsă în Acordul de instituire a Organizației Internaționale pentru Energia prin Fuziune pentru proiectul ITER și în Acordul dintre Guvernul Japoniei și Euratom privind activitățile din programul extins de colaborare în domeniul cercetării asupra energiei de fuziune, care sunt complementare activităților ITER.

Activități

Programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER va asigura participarea Euratom la activitățile întreprinderii comune europene pentru ITER și la dezvoltarea energiei de fuziune (întreprinderea Fusion for Energy), în conformitate cu Decizia Consiliului din 27 martie 2007 (2007/198/Euratom).

Activitățile întreprinderii Fusion for Energy pentru perioada 2014-2018 sunt următoarele:

(a) asigurarea contribuției Euratom la Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune, inclusiv activitățile de cercetare și dezvoltare necesare pentru dezvoltarea bazei pentru achiziționarea componentelor ITER și a modulelor învelișului pentru testul ITER;

(b) asigurarea contribuției Euratom la activitățile din programul extins de colaborare cu Japonia;

(c) după caz, alte activități în vederea pregătirii bazei pentru proiectarea unui reactor demonstrativ și a instalațiilor conexe.

Funcționarea întreprinderii Fusion for Energy, gestionarea și dotarea sa cu personal, precum și sprijinul administrativ și tehnic general sunt cuprinse de asemenea în programul suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER.

Programele de lucru detaliate de punere în practică a activităților menționate anterior vor fi stabilite anual de consiliul de conducere al întreprinderii Fusion for Energy.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiective

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

Decizia Consiliului privind adoptarea unui program suplimentar de cercetare pentru proiectul ITER (2014-2018)

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[16]

- XX XX ITER

1.3. Tipul propunerii/inițiativei

¨ ■ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[17]

ý Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Programul suplimentar de cercetare pentru ITER („programul”) are ca obiectiv general să contribuie la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate. Programul va contribui la Strategia Europa 2020 și la inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” prin sprijinirea mobilizării industriilor europene de înaltă tehnologie, care vor dobândi noi competențe și capacități de producție prin participarea la contractele de achiziții ale întreprinderii Fusion for Energy (F4E).

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză pentru acțiuni indirecte

Să asigure contribuția Euratom la Organizația ITER în vederea construirii, funcționării și exploatării instalațiilor ITER, precum și pentru activitățile legate de ITER.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză:

1.4.3. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză pentru acțiuni directe ale JRC

Nu se aplică

1.4.4. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Programul suplimentar de cercetare va permite Europei să contribuie la construirea cu succes a instalației ITER în cadrul unei colaborări internaționale. Dat fiind faptul că Europa are cea mai mare contribuție la proiect (45 % din costurile de construcție), cel mai puternic impact al programului va fi resimțit în Europa. Aceste efecte vor consta în beneficii atât pe termen scurt (competitivitatea industriei europene), cât și pe termen lung (rolul de lider al Europei în exploatarea comercială a energiei de fuziune).

Proiectul are deja un impact pozitiv asupra competitivității industriale și a creării de locuri de muncă datorită naturii activităților ITER (achiziții de componente sau de clădiri de înaltă tehnologie), care necesită contribuții industriale din domeniul ingineriei civile, mecanice, electrice, a materialelor și nucleare, combinate în condiții fără precedent. Mai mult de trei sferturi din totalul contribuției comunitare la ITER va duce la contracte cu societăți private. Crearea de noi locuri de muncă în Europa datorate direct activităților ITER va fi semnificativă, deoarece o mare parte a cheltuielilor este alocată activităților de cercetare și dezvoltare și celor din domeniul ingineriei, care implică mai multă forță de muncă decât activitățile tradiționale de producție.

Pe termen lung, ITER oferă o oportunitate unică industriei europene de înaltă tehnologie și societăților de construcții de a dobândi un avantaj concurențial la scară mondială și de a deveni lider în domeniul proiectării primei generații de centrale de fuziune nucleară și în privința comercializării ulterioare pe plan internațional.

1.4.5. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicatorii care vor măsura progresul în privința contribuțiilor europene la construirea ITER vor fi reprezentați de realizarea etapelor principale de către F4E, întreprinderea comună europeană căreia îi revine sarcina de a achiziționa componente și de a le furniza în calitate de contribuții „în natură” la ITER pe parcursul fazei de construcție a proiectului.

F4E a identificat în planul său referitor la proiect etapele principale care acoperă toate activitățile sale de achiziții în timpul construirii ITER. În planificarea generală și în programul anual de lucru al F4E se precizează calendarul pentru realizarea acestor etape, iar informațiile cu privire la progrese înregistrate sunt transmise prin rapoarte regulate către organismul de conducere al proiectului (consiliul de conducere) și către Consiliul UE.

1.5. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

În comunicarea sa din 29 iunie 2011 „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia a propus să finanțeze contribuția UE la proiectul ITER în afara cadrului financiar multianual (CFM) după 2013. Prezentul program suplimentar de cercetare va pune în aplicare propunerea menționată.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Proiectul ITER este, prin riscul pe care îl implică, prin costurile și caracterul său pe termen lung, imposibil de realizat de statele membre în mod individual și chiar de către UE ca atare. Prin urmare, s-a considerat că este necesară instituirea unui cadru la scară mondială pentru desfășurarea acest proiect. Pentru a participa la acest efort internațional, acțiunile de la nivel european permit împărțirea riscului și generează o amploare a sferei de acțiune și realizarea de economii de scară care nu ar putea fi obținute în alt mod.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Proiectul Joint European Torus (JET) a demonstrat că atât construirea, cât și operarea unei vaste infrastructuri de cercetare în domeniul fuziunii sub coordonarea Euratom sunt eficiente și duc la maximizarea beneficiilor științifice și industriale. Cu toate acestea, construirea ITER are loc la o scară fără precedent, de aceea este nevoie de o colaborare la nivel mondial pentru care nu există niciun exemplu anterior.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Programul va stabili sinergii și complementarități cu activitățile de cercetare în domeniul fuziunii, precum și în cadrul viitorului program de cercetare al Euratom care completează programul-cadru „Orizont 2020” (2014-2018). În special, acțiunile care urmează a fi întreprinse în acest cadru vor avea o contribuție științifică importantă la construirea și operarea ITER și vor constitui măsuri importante de atenuare a riscurilor. Rezultatele activităților de cercetare în domeniul fuziunii din programul-cadru de cercetare al Euratom pentru 2012-2013 vor avea de asemenea o contribuție importantă la activitățile din cadrul programului.

1.6. Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

ý Propunere/inițiativă pe durată determinată

– ý  Propunere/inițiativă în vigoare din 1.1.2014 până la 31.12.2018

– ý  Impact financiar din 2014 până în 2026

¨ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

– Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7. Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[18]

ý Gestiune centralizată directă de către Comisie

ý Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– ý  organismelor instituite de Comunități[19]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu state membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații:

Gestionarea se va face prin intermediul serviciilor Comisiei și al întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (întreprinderea Fusion for Energy – F4E). Comisia reprezintă Euratom în instanțele la nivel înalt ale Organizației ITER și ale F4E.

2. MĂSURI DE GESTIONARE

Programul va fi pus în aplicare prin intermediul F4E, care gestionează contribuția Euratom la proiectul ITER și contribuția Euratom la alte activități legate de ITER, cum ar fi activitățile din programul extins de colaborare cu Japonia.

Comisia ia parte la organismele de decizie ale F4E și ale Organizației ITER.

La nivel internațional, Comisia reprezintă Euratom în cadrul organismului de decizie al Organizației ITER și în Consiliul ITER și participă la Comitetul consultativ științific și tehnic (STAC) și la Comitetul consultativ pentru gestionare al Consiliului ITER (MAC).

În ceea ce privește guvernanța și gestionarea F4E, Comisia este membră a întreprinderii Fusion for Energy și participă, în numele Euratom, la organismele de conducere ale acestei întreprinderi comune, și anume Consiliul de conducere, Comitetul executiv, Grupul pentru probleme tehnice, Comitetul administrativ și financiar și „Biroul (Bureau)”.

2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A fost implementat un sistem de monitorizare care să asigure rezultate de cea mai înaltă calitate și utilizarea cea mai eficientă a resurselor. Monitorizarea și raportarea se bazează pe normele de gestionare și de raportare care sunt aplicate de F4E și de Organizația ITER, care necesită aprobarea tuturor documentelor esențiale de către organismele de guvernanță. Prin intermediul acestora, Comisia monitorizează și revizuiește documentele care reglementează activitățile de punere în aplicare a proiectului ITER, cum ar fi programele de lucru, raportul anual de activitate, planurile de proiect, planurile de estimare a resurselor, planurile privind politica de personal, bugetele, conturile etc.

F4E instituie un proces de gestionare a proiectului și de raportare care să integreze pe deplin diversele aspecte ale sistemului de raportare către consiliul de conducere.

Anual, în conformitate cu concluziile Consiliului din 12 iulie 2010 (Proiectul 11902/10 RECH 255 ATO 38 BUDGET 45; adoptare 11821/10 ADD 1), F4E raportează Consiliului progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planului de limitare a costurilor și de economii, precum și performanțele și gestionarea întreprinderii comune și a proiectului ITER, inclusiv în privința realizării activităților prevăzute în cadrul bugetului anual.

Ca urmare a respectivelor concluzii ale Consiliului, întreprinderea Fusion for Energy a numit un expert independent care va evalua progresul înregistrat de proiect pe baza rapoartelor existente și va prezenta avizul său o dată pe an consiliului de conducere al F4E și Consiliului Competitivitate.

În plus, F4E și Comisia au semnat un acord administrativ care definește modalitățile și condițiile aplicabile transferului de către Comisie a contribuției financiare comunitare pentru F4E.

2.2. Sistemul de gestiune și control

Comisia ia parte la organismele de decizie ale Organizației ITER și la organismele de conducere ale F4E.

La nivelul Comisiei, serviciile din cadrul DG-ului responsabil de întreprinderea comună vor urmări și vor revizui toate inițiativele necesare pentru punerea în aplicare eficientă a proiectului ITER, în special pe cele de natură financiară.

De asemenea, Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) va acționa ca auditor intern al F4E începând cu 2012, în conformitate cu modalitățile convenite între Direcția Generală IAS și F4E.

De asemenea, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) deține aceleași competențe în ceea ce privește F4E și personalul său ca și competențele în ceea ce privește serviciile Comisiei.

În privința guvernanței întreprinderii Fusion for Energy, la sfârșitul lunii mai 2011, consiliul de conducere al F4E a adoptat, la inițiativa Comisiei, o serie de măsuri pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării F4E. Acest set de măsuri include instituirea comitetului administrativ și financiar care să formuleze observații și recomandări adresate consiliului de conducere cu privire la aspecte administrative și financiare și a unui „Birou” care să pregătească lucrările și deciziile consiliului de conducere, precum și revizuirea rolului comitetului executiv, care se va concentra pe activitățile de achiziții din amonte ale F4E.

În plus, un director numit recent a implementat, începând cu 1 ianuarie 2011, o nouă structură organizatorică, pentru a dispune de o organizație mai axată pe proiecte și de un serviciu financiar puternic.

Regulamentul financiar al F4E este similar cu Regulamentul financiar al Comisiei, incluzând proceduri de achiziții publice echivalente cu standardele Comisiei. Contractele F4E, în conformitate cu Regulamentul său financiar, includ dispozițiile necesare pentru supravegherea și controlul utilizării bugetului F4E. În urma avizelor Curții de Conturi, F4E și-a revizuit Regulamentul financiar pentru a ține seama de principalele recomandări formulate de Curte.

F4E este răspunzătoare în fața consiliului său de conducere și a Parlamentului European, acesta din urmă acordând descărcarea anuală a bugetului pe baza unei recomandări date de Consiliu. În plus, F4E face obiectul unui audit efectuat de Curtea de Conturi Europeană de două ori pe an, aceasta furnizând un raport Comisiei, Consiliului și Parlamentului, ca parte din descărcarea bugetară anuală. Pentru activitățile de gestionare în comun ale F4E și ITER (de exemplu, achizițiile publice comune), Comisia va continua să se asigure că procedurile în materie de contabilitate, control intern, audit și achiziții publice ale partenerilor sunt compatibile cu normele și standardele UE. Recomandările formulate de Curtea de Conturi în urma auditurilor anterioare sunt luate în considerare.

2.2.1. Cadrul de control intern

Cadrul de control intern se bazează pe:

1. Standardele de control intern ale Comisiei, aplicate de Direcția Generală responsabilă de proiectul ITER atunci când adoptă decizii privind F4E, în special decizii de natură financiară;

2. Standardele de control intern pe care le instituie F4E pentru a pune în aplicare exerciții sistematice de supraveghere și pentru a monitoriza punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma acestora. Membrii detașați ai serviciilor Comisiei și-au oferit asistența în scopul de a sprijini F4E la punerea în aplicare a planului de acțiune privind controlul intern, la întocmirea de liste de verificare, la punerea în aplicare a unui mecanism de supraveghere regulată și la gestionarea bugetară.

3. Revizuirea tehnică, financiară și politică a activităților F4E și ITER de către Comisie pe parcursul fiecărei etape a proiectului;

4. Controalele ex ante pentru achiziții și controalele ex post. Riscurile sunt evaluate în mod periodic, iar progresele înregistrate în executarea lucrărilor și consumul de resurse sunt monitorizate în mod periodic, în funcție de obiective și indicatori definiți.

2.2.2.     Nivelul estimat al riscului de neconformitate

F4E prezintă un risc financiar inerent datorat naturii activităților sale (achiziții în natură importante și complexe, cu riscuri tehnice ridicate). Au fost instituite măsuri pentru monitorizarea și controlul mai eficient al modului de funcționare a F4E, iar reorganizarea structurii F4E ar trebui, de asemenea, să atenueze aceste riscuri.

Comisia va continua să identifice riscurile legate de implementarea acestui proiect, în special în ceea ce privește costurile, și va lua măsurile cele mai potrivite pentru a gestiona și a atenua aceste riscuri.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Direcția Generală a Comisiei responsabilă cu implementarea proiectului ITER și cu execuția bugetului acestuia este decisă să lupte împotriva fraudei în toate etapele punerii în aplicare a proiectului în conformitate cu Strategia antifraudă a Comisiei COM(2011)376 din 24 iunie 2011.

Responsabilitatea monitorizării administrative a contractelor, a granturilor și a plăților aferente revine F4E. Comisia și F4E acordă o atenție deosebită limitării costurilor.

Comisia și întreprinderea comună țin seama de interesele financiare ale Uniunii Europene, în special în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene și cu articolul 53 litera (a) din Regulamentul financiar.

Acestea iau măsurile corespunzătoare pentru a se garanta, la punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii, protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive

Întreprinderea Fusion for Energy a început să elaboreze o strategie de audit ex post care va fi implementată în 2012. Această strategie reprezintă un control esențial care urmărește să evalueze caracterul legal și periodic al tranzacțiilor subiacente.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) deține aceleași competențe în ceea ce privește F4E și personalul său ca și competențele în ceea ce privește serviciile Comisiei.

OLAF poate efectua verificări și inspecții la fața locului în ceea ce privește operatorii economici vizați direct sau indirect de finanțarea din partea UE, în conformitate cu procedurile stabilite prin Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996, cu scopul de a stabili dacă a intervenit un caz de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală în legătură cu un acord de grant sau cu o decizie de finanțare ori cu un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr: 08 01 xx || Dif./ Nedif. ([20]) || Țări AELS[21] || Țări candidate[22] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

În afara CFM || 08 01 04 40 Fuziune pentru energie || Nedif. || NU || NU || DA || DA

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

În afara cadrului financiar multianual || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

Rubrica 1/în afara CFM || 08 01 XX 01 Cheltuieli cu personalul* 08 01 XX 02 Cheltuieli cu personalul extern* 08 01 XX 03 Alte cheltuieli cu gestiunea* 08 06 01 xx Cheltuieli legate de proiectul ITER || Dif./ Nedif. || NU || NU || DA || DA

* - Numerotarea exactă a liniilor bugetare va fi definită ulterior.

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

În prețuri curente - milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || În afara cadrului financiar multianual

|| || || Anul 2014[23] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || >2018 || TOTAL ||

Ÿ Credite operaționale în afara CFM || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare 08 06 01 xx ITER || Angajamente || (1) || 897,230 || 631,578 || 285,383 || 282,081 || 253,262 || - || 2 349,534 ||

Plăți || (2) || 107,000 || 306,140 || 405,263 || 304,368 || 353,455 || 873,308 || 2 349,534 ||

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului ITER[24] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare. 08 01 04 40 Personalul F4E || || (3) || 43,000 || 43,860 || 44,737 || 45,632 || 46,545 || - || 223,774 ||

TOTAL credite În afara CFM || Angajamente || =1+1a +3 || 940,230 || 675,438 || 330,120 || 327,713 || 299,807 || || 2 573,308 ||

Plăți || =2+2a +3 || 150,000 || 350,000 || 450,000 || 350,000 || 400,000 || 873,308 || 2 573,308 ||

|| || Rubrica 1

DG: || || || Anul 2014[25] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || >2018 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1) || || || || || || ||

Plăți || (2) || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || ||

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[26] || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare 08 01 XX 01 08 01 XX 02 08 01 XX 03 || || (3) || 6,350 0,960 2,559 || 6,477 0,979 2,610 || 6,606 0,999 2,662 || 6,738 1,019 2,715 || 6,874 1,039 2,769 || || 33,045 4,996 13,315

TOTAL credite pentru || Angajamente || =1+1a +3 || 9,869 || 10,066 || 10,267 || 10,472 || 10,682 || || 51,356

Plăți || =2+2a +3 || 9,869 || 10,066 || 10,267 || 10,472 || 10,682 || || 51,356

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || || 0

Plăți || (5) || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 1 a din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || ||

Plăți || || || || || || || ||

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici: Nu se aplică

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2014[27] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || >2018 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul rubricii 1/ÎN AFARA CFM || Angajamente || 950,099 || 685,504 || 340,387 || 338,185 || 310,489 || || 2 624,664

Plăți || 159,869 || 360,066 || 460,267 || 360,472 || 410,682 || 873,308 || 2 624,664

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Obiective și realizări ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2017+2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[28] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[29]… || || || || || || || || || || || || || || || ||

Realizare || || || 1 || 897,230 || 1 || 631,578 || 1 || 285,383 || 1 || 282,081 || 1 || 253,262 || || || || || 5 || 2 349,534

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || 1 || 897,230 || 1 || 631,578 || 1 || 285,383 || 1 || 282,081 || 1 || 253,262 || || || || || 5 || 2 349,534

* Realizarea proiectului ITER va fi raportul anual de activitate furnizat de F4E (Agenția de la Barcelona), în care este descrisă evoluția proiectului.

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014[30] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || TOTAL

RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || || || || || ||

Resurse umane angajate în program || 7,310 || 7,456 || 7,605 || 7,757 || 7,913 || 38,041

Alte cheltuieli administrative || 2,559 || 2,610 || 2,662 || 2,715 || 2,769 || 13,315

Subtotal RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || 9,869 || 10,066 || 10,267 || 10,472 || 10,682 || 51,356

În afara CFM || || || || || ||

Resurse umane || 33,996 || 34,676 || 35,369 || 36,077 || 36,798 || 176,916

Alte cheltuieli cu caracter administrativ* || 9,004 || 9,184 || 9,368 || 9,555 || 9,747 || 46,858

|| || || || || ||

* cifre estimative

TOTAL || 52,869 || 53,926 || 55,004 || 56,104 || 57,227 || 275,130

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– ýPropunerea/inițiativa necesită utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2014[31] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || TOTAL

|| Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) a ITER, care urmează să fie integrate în schema de personal specifică pentru ITER în cadrul rubricii 1

la sediu || 50 || 50 || 50 || 50 || 50 || 50

|| || || || || ||

|| || || || || ||

|| || || || || ||

|| Ÿ Personal extern ( în echivalent normă întreagă: ENI)[32] al ITER în cadrul rubricii 1 ||

AC, INT, END || 15 || 15 || 15 || 15 || 15 || 15

|| || || || || ||

08 01 04 40[33] || - la sediu[34] || || || || || ||

- (întreprinderea comună pentru ITER-F4E (Barcelona) (*) || 422 || 422 || 422 || 422 || 422 || 422

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, END, INT în cadrul cercetării directe) || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || ||

TOTAL || 487 || 487 || 487 || 487 || 487 || 487

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal alocate deja DG RTD pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul acestui DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Costurile administrative (inclusiv cheltuielile cu personalul) pe care le presupune funcționarea programului ITER [în afara grantului de funcționare al întreprinderii comune europene pentru ITER (F4E)] ar trebui să corespundă creditelor operaționale pentru programul ITER.

(*) Cele 422 de ENI finanțate în cadrul bugetului pe 2012 din linia bugetară 08.01 04 40.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Personalul care lucrează la sediu este responsabil cu definirea și monitorizarea ulterioară a activităților agenției interne de la Barcelona (F4E) și a celor din cadrul proiectului ITER în care Comisia este reprezentant al parteneriatului european. Personalul care lucrează în agenția internă de la Barcelona (F4E) este responsabil de contribuția europeană la achiziții, încheierea de contracte și execuția financiară a planului de lucru al Organizație Internaționale ITER, astfel cum sunt definite în Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007.

Personal extern

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– ¨  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[35].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– ý Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează*:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

* - Programul poate primi contribuții de la țări terțe (pe baza acordului de cooperare dintre țările terțe și Euratom) care nu sunt cunoscute în acest moment.

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– ¨  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ý  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

ý         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[36]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul XXXX || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

08 01 04 40, 08 06 01 A se indica metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

Programul este finanțat prin contribuții ale statelor membre, bazate pe rata aplicată venitului național brut (VNB) al fiecărui stat membru, astfel cum este definită în scopul calculării resurselor proprii bazate pe VNB cu care se contribuie la bugetul general al Uniunii Europene. Aceste contribuții se fac la bugetul general al Uniunii Europene și sunt considerate venituri alocate externe pentru program, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. XX/2012 al Parlamentului European și al Consiliului] [noul regulament financiar], aplicabil bugetului general al Uniunii Europene.

[1]               Denumit inițial „reactorul termonuclear experimental internațional”.

[2]           JO L 358, 16.12.2006, p.62.

[3]               JO L 246, 21.9.2007, p.34.

[4]               JO L 90, 30.3.2007, p. 58.

[5]               COM(2011) 500 final, 29.6.2011.

[6]               COM(2011) 48.

[7]               JO C , , p. .

[8]               JO C , , p. .

[9]               JO L 358, 16.12.2006, p. 62.

[10]             JO L 90, 30.3.2007, p. 58.

[11]             JO L 246, 21.9.2007, p. 34.

[12]             JO C 139, 14.6.2006, p.1.

[13]             COM(2011) 500 final.

[14]             JO L

[15]             Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune („întreprinderea comună”), cu oferirea unor avantaje conexe.

[16]             ABM (Activity-Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity-Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[17]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[18]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[19]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[20]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[21]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[22]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[23]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[24]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[25]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[26]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[27]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[28]             Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[29]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv (obiective) specific (specifice) ...”

[30]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[31]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[32]             AC= agent contractual; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[33]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[34]             În special pentru Fonduri Structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[35]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[36]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.