EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII 1.1. Introducere

Prezenta propunere stabilește cadrul juridic necesar pentru a răspunde solicitării Consiliului European din 23-24 iunie 2011 privind continuarea dezvoltării în mod prioritar a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), astfel încât acesta să devină funcțional până în 2013, permițând autorităților din statele membre care desfășoară activități de supraveghere a frontierelor și Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene[1] (Frontex), denumită în continuare „agenția”, să realizeze schimburi de informații operaționale și să își intensifice cooperarea.

Scopul EUROSUR este de a consolida controlul la frontierele externe ale spațiului Schengen. EUROSUR va crea un mecanism destinat autorităților din statele membre care desfășoară activități de supraveghere a frontierelor să realizeze schimburi de informații operaționale și să coopereze reciproc și cu agenția pentru a reduce numărul de vieți pierdute pe mare și numărul de migrați ilegali care pătrund pe teritoriul UE fără a fi detectați și pentru a spori securitatea internă prin prevenirea infracțiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane și contrabanda cu droguri.

Acțiunile efectuate în prezent pentru testarea și instituirea treptată a EUROSUR se bazează pe o foaie de parcurs prezentată într-o comunicare a Comisiei din 2008[2].

1.2. Temeiul juridic

Prezenta propunere legislativă se bazează pe articolul 77 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă orice măsură necesară pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de administrare a frontierelor externe[3].

Instituirea EUROSUR face parte dintr-o politică având ca scop consolidarea sistemului de administrare a frontierelor externe ale statelor membre. Prin urmare, EUROSUR va constitui un nou instrument de politică urmând să fluidizeze cooperarea și să permită schimbul sistematic de informații între statele membre, precum și cu agenția, în ceea ce privește supravegherea frontierelor, aspecte care nu există în prezent la nivelul UE.

Odată adoptat, actul legislativ privind EUROSUR ar constitui o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului spațiului Schengen, din care nu fac parte Regatul Unit și Irlanda, dar care se aplică unui număr de patru țări asociate (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein). Statele din spațiul Schengen și-au asumat angajamentul de a menține standarde comune pentru controlul frontierelor externe.

1.3. Obiectivul și conținutul propunerii legislative

Scopul propunerii legislative este îmbunătățirea conștientizării situației și a capacității de reacție a statelor membre și a agenției în cadrul acțiunilor de prevenire a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere la frontierele externe terestre și maritime (articolul 1).

Aceasta se va realiza prin crearea unui cadru tehnic și operațional comun (articolul 4), cu responsabilități și competențe clare pentru centrele naționale de coordonare a supravegherii frontierelor din statele membre (articolul 5) și pentru agenție (articolul 6), care formează structura de bază a EUROSUR. Aceste centre, care vor asigura o gestionare eficace și eficientă a resurselor și personalului la nivel național, și agenția comunică reciproc prin intermediul rețelei de comunicare (articolul 7), ceea ce ar permite atât schimbul de informații sensibile neclasificate, cât și schimbul de informații clasificate.

Cooperarea și schimbul de informații dintre centrele naționale de coordonare și agenție se realizează prin „tablouri situaționale” (articolul 8), care sunt alcătuite la nivel național (articolul 9) și european (articolul 10), precum și pentru zona prefrontalieră (articolul 11). Aceste trei tipuri de tablouri, dintre care ultimele două vor fi gestionate de agenție, sunt structurate într-un mod similar pentru a facilita fluxul de informații între acestea.

În general, tablourile situaționale nu vor implica date cu caracter personal, ci mai degrabă un schimb de informații privind incidente și obiecte depersonalizate, precum detectarea și urmărirea ambarcațiunilor. În cazuri excepționale, datele care fac obiectul schimbului de informații între statele membre și agenție pot include date cu caracter personal, cu condiția îndeplinirii cerințelor din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004[4]. În măsura în care datele cu caracter personal fac parte din tabloul situațional național cu privire la secțiuni adiacente ale frontierelor externe învecinate, acestea pot face obiectul schimburilor doar între state membre vecine, în condițiile prevăzute de cadrul juridic orizontal al UE în ceea ce privește protecția datelor.

În plus, agenția asigură un serviciu pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere (articolul 12), din motivul că un astfel de serviciu poate fi furnizat în mod mai eficient din punct de vedere al costurilor la nivel european. Un astfel de serviciu ar putea fi asigurat cu sprijinul programelor spațiale europene relevante, inclusiv Programul de monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES).

Abordarea aleasă în cadrul EUROSUR este de a utiliza cât mai eficient informațiile existente, capacitățile și sistemele disponibile în alte agenții UE, în măsura în care acest lucru este posibil (articolul 17). Din acest motiv, agenția ar trebui să coopereze strâns cu Centrul Satelitar al UE, Agenția Europeană pentru Controlul pescuitului și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, în vederea furnizării serviciului pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere, precum și cu EUROPOL pentru schimbul de informații privind infracționalitatea transfrontalieră.

În ceea ce privește datele privind traficul maritim care urmează să fie furnizate de sistemul SafeSeaNet în temeiul Directivei 2002/59/CE, Comisia intenționează să înainteze o propunere corespunzătoare de modificare a directivei în 2013. Se preconizează că informațiile relevante din cadrul SafeSeaNet vor fi, de asemenea, disponibile în alte scopuri decât cele legate de siguranța maritimă și protecția mediului marin și, prin urmare, vor face parte din instrumentele de supraveghere utilizate în cadrul EUROSUR.

Un grad mai ridicat de conștientizare a situației cu privire la activitățile de la frontierele externe are doar o valoare limitată dacă nu este completat de o capacitate sporită a statelor membre UE de a reacționa la provocările cu care se confruntă în acest sens. Din acest motiv, statele membre își împart frontierele externe în secțiuni (articolul 13) cărora – pe baza analizei riscurilor și a numărului de incidente care au loc – li se atribuie niveluri de impact (articolul 14). În funcție de nivelurile de impact atribuite, centrele naționale de coordonare și agenția adoptă măsuri de combatere pentru a reduce impactul asupra secțiunii de frontieră în cauză (articolul 15).

Cooperarea cu țările terțe învecinate este deosebit de importantă pentru succesul EUROSUR. Astfel, rețelele regionale existente și planificate stabilite între statele membre și țările terțe învecinate sunt conectate la EUROSUR prin intermediul centrelor naționale de coordonare [a se vedea articolul 9 alineatul (2) litera (h) și articolul18]. Având în vedere faptul că statele membre și agenția sunt deja în curs de instituire a diferitelor componente ale EUROSUR la nivel național și european, EUROSUR ar trebui să devină operațional în cea de-a doua jumătate a anului 2013 (articolul 21). Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene ar trebui să îi ofere agenției asistența tehnică necesară pentru continuarea dezvoltării tehnice a EUROSUR.

Dat fiind că EUROSUR nu are rolul unui sistem de reglementare a colectării, stocării sau schimbului transfrontalier de date cu caracter personal, acesta nu a fost inclus în comunicarea Comisiei privind prezentarea generală asupra modului de gestionare a informațiilor în spațiul de libertate, securitate și justiție în 2010[5]. Dezvoltarea EUROSUR a fost totuși analizată pe baza principiilor prezentate în Comunicarea respectivă, astfel cum se explică în mai mare detaliu în documentul însoțitor de evaluare a impactului. Este vorba în special despre principiul necesității în conformitate cu care posibilitatea de utilizare a EUROSUR pentru schimbul de date cu caracter personal a fost menținută la nivelul minim absolut, principiul raportului eficacitate-costuri, în conformitate cu care a fost aleasă o abordare pas-cu-pas, utilizând soluțiile tehnice cu cel mai redus nivel de complexitate și o politică ascendentă, Comisia lucrând din 2008 în strânsă cooperare cu experții din statele membre pentru a evalua diferite soluții tehnice și pentru a valida împreună constatările și recomandările studiilor realizate.

Prezenta propunere a făcut obiectul analizei pentru a se asigura compatibilitatea deplină a dispozițiilor sale cu drepturile fundamentale, în special demnitatea umană, interzicerea torturii și a tratamentului sau pedepselor inumane sau degradante, dreptul la libertate și securitate, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, nereturnarea, nediscriminarea și drepturile copilului. S-a acordat o atenție deosebită articolelor 4 și 19 alineatul (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzic extrădarea persoanelor într-un stat unde există un risc deosebit privind pedeapsa cu moartea, tortura sau alte tipuri de tratament sau pedepse inumane sau degradate. Articolul 18 alineatul (2) din prezentul regulament interzice explicit orice schimb de informații cu o țară terță care ar putea utiliza aceste informații pentru a identifica persoane sau grupuri de persoane care sunt expuse unui risc deosebit de a fi supuse torturii, tratamentului sau pedepselor inumane sau degradate sau oricărei alte încălcări a drepturilor fundamentale.

În plus, articolul 24 din Cartă a avut o importanță deosebită, deoarece numeroși migrați ilegali și victime ale traficului sunt copii. Articolul 1 alineatul (3) prevede explicit că statele membre și agenția acordă prioritate nevoilor speciale ale copiilor, victimelor traficului, persoanelor care au nevoie de asistență medicală de urgență, persoanelor care au nevoie de protecție internațională, persoanelor aflate în dificultate pe mare și altor persoane aflate într-o situație deosebit de vulnerabilă. Articolul 8 din Cartă privind protecția datelor cu caracter personal este, de asemenea, deosebit de important, deoarece comunicarea reciprocă de date poate include date cu caracter personal, situație în care se aplică normele privind protecția datelor, iar acestea trebuie să fie respectate pe deplin.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere și care evaluează impactul acesteia, oferă o imagine detaliată a consultărilor efectuate în perioada 2008-2011 și, de asemenea, o explicație detaliată a cadrului tehnic și operațional al EUROSUR și a diferitelor opțiuni de politică, precum și a costurilor pentru instituirea sistemului.

3.           ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII

Articolul 77 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene constituie temeiul juridic al propunerii.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Diferitele componente ale EUROSUR vor fi instituite în primul rând de către agenție și de către statele membre (gestiune partajată), pe baza Foii de parcurs 2008 privind EUROSUR [COM(2008)68final].

În ceea ce privește instituirea centrelor naționale de coordonare, statele membre vor fi sprijinite prin intermediul Fondului pentru frontierele externe în perioada 2012-2013 și prin instrumentul pentru asistență financiară pentru frontierele externe și sistemul de vize în cadrul Fondului pentru securitate internă planificat pentru perioada 2014-2020.

Pe de altă parte, agenția va apela la propriul buget pentru instituirea rețelei de comunicare și a altor componente orizontale ale EUROSUR, precum tabloul situațional european și tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră și, după caz, aceste resurse financiare vor fi completate de sprijin acordat prin intermediul Fondului pentru securitate internă (gestiune financiară centralizată directă sau indirectă).

Finanțarea oferită în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare va sprijini instituirea serviciului prevăzut pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere în perioada 2012-2013.

Măsurile din țările terțe învecinate vor fi sprijinite în perioada 2012-2013 prin intermediul programului tematic pentru azil și migrație, în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare.

2011/0427 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (d),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Instituirea unui Sistem european de supraveghere a frontierelor (denumit în continuare „EUROSUR”) este necesară pentru consolidarea schimbului de informații și a cooperării operative dintre autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene înființată prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004[6] (Frontex), denumită în continuare „agenția”. EUROSUR ar trebui să ofere acestor autorități și agenției infrastructura și instrumentele necesare pentru îmbunătățirea conștientizării situației a acestora și a capacității de reacție în cadrul operațiunilor de detectare și prevenire a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere, precum și în cadrul protejării și salvării vieților migranților la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii.

(2)       Statele membre ar trebui să înființeze centre naționale de coordonare pentru supravegherea frontierelor în scopul îmbunătățirii cooperării și schimbului de informații în mod reciproc și cu agenția. Este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a EUROSUR ca toate autoritățile naționale care au responsabilități de supraveghere a frontierelor externe, conform legislației naționale, să coopereze prin intermediul centrelor naționale de coordonare.

(3)       Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice statele membre să atribuie centrelor naționale de coordonare respective și responsabilitatea de a coordona schimbul de informații și cooperarea cu privire la supravegherea frontierelor aeriene și de a efectua verificări la punctele de trecere a frontierei.

(4)       Prezentul regulament face parte din modelul european de gestionare integrată a frontierelor externe și din Strategia de securitate internă a Uniunii Europene. EUROSUR contribuie totodată la dezvoltarea mediului comun de partajare a informațiilor pentru supravegherea domeniului maritim al UE (Common Information Sharing Environment, CISE),oferind un cadrul mai larg pentru conștientizarea situației în domeniul maritim prin schimbul de informații între autoritățile publice din toate sectoarele din Uniune.

(5)       În conformitate cu litera (i) a articolului 2 din Regulamentul 2007/2004, agenția ar trebui să furnizeze asistența necesară pentru dezvoltarea și funcționarea EUROSUR și, după caz, pentru dezvoltarea CISE, inclusiv interoperabilitatea sistemelor.

(6)       Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special demnitatea umană, interzicerea torturii și a tratamentului sau pedepselor inumane sau degradante, dreptul la libertate și securitate, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, principiul nereturnării, nediscriminarea și drepturile copilului. Prezentul regulament ar trebui aplicat de statele membre în conformitate cu aceste drepturi și principii.

(7)       Orice schimb de date cu caracter personal prin intermediul rețelei de comunicare pentru EUROSUR ar trebui să fie realizat pe baza dispozițiilor legale existente la nivel național și la nivelul Uniunii și ar trebui să respecte cerințele specifice ale acestora privind protecția datelor. Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[7], Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[8] și, în cadrul cooperării polițienești și judiciare, Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală[9] sunt aplicabile în cazurile în care instrumente cu caracter specific, precum Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, nu oferă un regim complet de protecție a datelor.

(8)       Deoarece instituirea EUROSUR nu poate fi realizată în totalitate doar de către statele membre, putând fi, datorită amplorii și impactului acțiunii, realizată în mod mai eficient la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se este prevăzut la articolul 5 din Tratatului privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prezentul regulament nu prevede mai mult decât ceea ce este necesar pentru a-și atinge obiectivele.

(9)       Pentru a pune în aplicare introducerea progresivă la nivel geografic a EUROSUR, obligația de a desemna și opera centrele naționale de coordonare ar trebui să se aplice în trei etape succesive, în primul rând statelor membre situate la frontierele externe maritime sudice și la frontierele externe terestre estice, într-o a doua etapă celorlalte state membre cu frontiere externe terestre sau maritime și într-o a treia etapă celorlalte state membre.

(10)     În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul referitor la poziția Danemarcei, astfel cum a fost anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament și, prin urmare, acesta nu este obligatoriu pentru Danemarca și nu i se aplică. Având în vedere că prezentul regulament are la bază acquis-ul spațiului Schengen, în temeiul titlului V din Partea III a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul menționat, Danemarca decide în termen de șase luni de la adoptarea prezentului Regulament dacă îl va transpune în legislația sa națională.

(11)     Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia Consiliului 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la anumite dispoziții ale acquis-ului Schengen[10]. Astfel, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nefiind obligatoriu și neaplicându-se Regatului Unit.

(12)     Prezentul regulament constituie o dezvoltare a prevederilor acquis-ului Schengen, la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia Consiliului 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la anumite dispozițiile acquis-ului Schengen[11]. Astfel, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nefiind obligatoriu și neaplicându-se Irlandei.

(13)     În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în acordul încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului spațiului Schengen[12].

(14)     În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen[13].

(15)     În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Protocolul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein referitor la aderarea Principatului Liechtenstein la acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elveției la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen[14].

(16)     Punerea în aplicare a prezentului regulament nu aduce atingere separării competențelor între Uniune și statele membre și nu afectează obligațiile care revin statelor membre în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, Convenției internaționale privind siguranța vieții pe mare, Convenției internaționale privind căutarea și salvarea pe mare, Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și al Protocolului adițional împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, Convenției privind statutul refugiaților, Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și în temeiul altor instrumente internaționale relevante.

(17)     Punerea în aplicare a prezentului regulament nu aduce atingere normelor privind supravegherea frontierelor externe în contextul cooperării operative coordonate de agenție, astfel cum sunt stabilite în Decizia Consiliului 2010/252/UE din 26 aprilie 2010[15].

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre și agenție în vederea îmbunătățirii conștientizării situației și capacității de reacție la frontierele externe ale statelor membre și ale Uniunii Europene, denumit în continuare Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR).

Articolul 2

Domeniu de aplicare

1.           Prezentul regulament se aplică supravegherii frontierelor externe terestre și maritime ale statelor membre, inclusiv măsurilor de monitorizare, detectare, identificare, urmărire, prevenire și interceptare a acțiunilor de trecere ilegală a frontierelor.

2.           Prezentul regulament nu se aplică măsurilor operaționale, procedurale și juridice adoptate ulterior interceptării.

3.           Statele membre și agenția respectă drepturile fundamentale, inclusiv cerințele privind protecția datelor cu caracter personal, în aplicarea prezentului regulament. Statele membre și agenția acordă prioritate drepturilor speciale ale copiilor, victimelor traficului, persoanelor care au nevoie de asistență medicală de urgență, persoanelor care au nevoie de protecție internațională, persoanelor aflate în dificultate pe mare și altor persoane aflate într-o situație deosebit de vulnerabilă.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)          „conștientizarea situației” înseamnă capacitatea de a monitoriza, detecta, identifica, urmări și înțelege activitățile transfrontaliere pentru a identifica motive rezonabile pentru măsurile de control pe baza combinării cunoștințelor existente cu informațiile noi;

(b)          „capacitate de reacție” înseamnă abilitatea de a executa acțiuni cu scopul de a combate circulația transfrontalieră ilegală, inclusiv mijloacele și promptitudinea reacției adecvate în circumstanțe deosebite;

(c)          „tablou situațional” înseamnă o interfață grafică destinată prezentării în timp real a datelor și informațiilor primite de la diferite autorități, senzori, platforme și alte surse, care face obiectul partajării prin intermediul canalelor de comunicare și informare cu alte autorități, în scopul conștientizării situației și sprijinirii capacității de reacție de-a lungul frontierelor externe și în zona prefrontalieră;

(d)          „infracționalitatea transfrontalieră” înseamnă orice infracțiuni grave sau care implică criminalitatea organizată apărute la frontierele externe ale statelor membre, precum traficul de persoane, contrabanda cu droguri și alte activități ilicite;

(e)          „secțiune de frontieră externă” înseamnă întreaga frontieră externă terestră sau maritimă a unui stat membru sau o parte a acesteia, astfel cum este definită de legislația națională sau astfel cum este determinată de centrul național de coordonare sau orice altă autoritate națională responsabilă;

(f)           „zonă prefrontalieră” înseamnă regiunea geografică situată în afara frontierei externe a statelor membre, care nu este acoperită de un sistem național de supraveghere a frontierei.

TITLUL II

CADRU

CAPITOLUL I

Componente

Articolul 4

Cadrul EUROSUR

1.           Pentru schimbul de informații și cooperarea în domeniul supravegherii frontierelor, statele membre și agenția utilizează cadrul EUROSUR, care constă în următoarele componente:

(a)          centre naționale de coordonare pentru supravegherea frontierelor;

(b)          tablouri situaționale naționale;

(c)          rețeaua de comunicare;

(d)          tabloul situațional european;

(e)          tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră;

(f)           aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere;

2.           Centrele naționale de coordonare furnizează agenției, prin intermediul rețelei de comunicare, toate informațiile din cadrul tablourilor situaționale naționale respective care sunt necesare pentru alcătuirea și menținerea tabloului situațional european și a tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

3.           Agenția oferă centrelor naționale de coordonare, prin intermediul rețelei de comunicare, acces nelimitat la tabloul situațional european și la tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

4.           Componentele enumerate la alineatul (1) sunt stabilite și menținute în conformitate cu principiile prezentate în anexă.

Articolul 5

Centrul național de coordonare

1.           Fiecare stat membru cu frontiere externe terestre și maritime desemnează, operează și menține un centrul național de coordonare pentru supravegherea frontierelor, care coordonează și efectuează schimbul de informații între toate autoritățile care au responsabilități în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe la nivel național, precum și cu celelalte centre naționale de coordonare și cu agenția. Statul membru transmite Comisiei o notificare privind instituirea centrului, aceasta informând imediat celelalte state membre și agenția.

2.           Fără a aduce atingere articolului 16, centrul național de coordonare este punctul unic de contact pentru schimbul de informații și cooperarea cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția.

3.           Centrul național de coordonare are următoarele atribuții:

(a)          asigură schimbul oportun de informații și cooperarea între toate autoritățile naționale care au responsabilități în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe și cu autoritățile relevante de aplicare a legii, precum și cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția;

(b)          contribuie la o gestionare eficace și eficientă a resurselor și a personalului;

(c)          alcătuiește și menține tabloul situațional național în conformitate cu articolul 9;

(d)          sprijină planificarea și punerea în aplicare a tuturor activităților naționale de supraveghere a frontierelor;

(e)          administrează sistemul național de supraveghere a frontierelor în conformitate cu legislația națională, după caz;

(f)           măsoară periodic efectele și activitățile naționale de supraveghere a frontierelor.

(g)          coordonează măsuri operaționale cu alte state membre, fără a aduce atingere competențelor agenției;

4.           Centrul național de coordonare funcționează în regim de permanență, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Articolul 6

Agenția

1.           Agenția are următoarele atribuții:

(a)          administrează rețeaua de comunicare pentru EUROSUR în conformitate cu articolul 7;

(b)          alcătuiește și menține tabloul situațional european în conformitate cu articolul 10;

(c)          alcătuiește și menține tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră în conformitate cu articolul 11.

(d)          facilitează aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere în conformitate cu articolul 12.

2.           În scopul alineatului (1), agenția funcționează în regim de permanență, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Articolul 7

Rețeaua de comunicare

1.           Agenția instituie și menține o rețea de comunicare pentru a pune la dispoziție instrumente analitice și de comunicare și pentru a permite schimbul în condiții de siguranță al informațiilor sensibile neclasificate și clasificate în timp aproape real cu și între centrele naționale de coordonare. Rețeaua funcționează în regim de permanență, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, pentru:

(a)          schimbul bilateral și multilateral de informații în timp aproape real;

(b)          conferințe audio și video;

(c)          gestionarea, stocarea și prelucrarea în condiții de siguranță a informațiilor sensibile neclasificate;

(d)          gestionarea, stocarea, transmiterea și prelucrarea în condiții de siguranță a informațiilor clasificate UE până la nivelul RESTREINT UE/EU RESTRICTED sau niveluri de clasificare naționale echivalente, asigurând că informațiile clasificate sunt gestionate într-o secțiune separată și acreditată în mod corespunzător a rețelei de comunicare;

2.           Agenția oferă asistență tehnică și se asigură că rețeaua de comunicare este interoperabilă cu orice alt sistem de comunicare și informare gestionat de agenție.

3.           Agenția și centrele naționale de coordonare fac schimb reciproc, prelucrează și stochează informații sensibile neclasificate și clasificate în cadrul rețelei de comunicare, în conformitate cu normele și standardele care aplică principiile de bază și standardele comune ale Deciziei Comisiei 2001/844/CE de modificare a regulamentului său de procedură[16] sau echivalente cu acestea.

4.           Autoritățile, agențiile și alte organisme ale statelor membre care utilizează rețeaua de comunicare asigură respectarea unor reguli și standarde de securitate echivalente cu cele aplicate de agenție pentru gestionarea informațiilor clasificate.

CAPITOLUL II

Conștientizarea situației

Articolul 8

Tablourile situaționale

1.           Tablourile situaționale naționale, tabloul situațional european și tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră sunt elaborate prin colectarea, evaluarea, colaționarea, analizarea, interpretarea, generarea, vizualizarea și diseminarea informațiilor.

2.           Tablourilor menționate la alineatul (1) sunt formate din următoarele straturi:

(a)          un strat al evenimentelor care conține informații privind incidente legate migrația ilegală, infracționalitatea transfrontalieră și situațiile de criză;

(b)          un strat operațional care conține informații privind situația și poziția resurselor proprii, zonele de operare și informații despre mediu.

(c)          un strat de analiză care conține informații strategice, produse analitice, informații, precum și imagini și date geografice.

Articolul 9

Tabloul situațional național

1.           Centrul național de coordonare alcătuiește și menține un tabloul situațional național pentru a furniza tuturor autorităților cu responsabilități în ceea ce privește supravegherea frontierelor la nivel național informații eficace, exacte și oportune, relevante pentru prevenirea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere la frontierele externe ale statului membru respectiv.

2.           Tabloului situațional național cuprinde informații colectate din următoarele surse:

(a)          sistemul național de supraveghere a frontierelor, după caz în conformitate cu legislația națională;

(b)          senzorii staționari și mobili utilizați de autoritățile naționale responsabile cu supravegherea frontierelor externe;

(c)          patrulele de supraveghere a frontierelor și alte misiuni de monitorizare;

(d)          centrele de coordonare locale, regionale și de alt tip;

(e)          alte autorități și sisteme naționale relevante;

(f)           agenția;

(g)          centrele naționale de coordonare din alte state membre și din țări terțe;

(h)          rețelele regionale cu țări terțe învecinate, precum rețeaua SEAHORSE Atlantic, rețeaua SEAHORSE Marea Mediterană, rețeaua CoastNet de cooperare privind controlul frontalier în regiunea Mării Baltice, Centrul de coordonare și informare la frontiera Mării Negre și alte rețele regionale înființate la frontierele externe terestre;

(i)           sistemele de raportare a navelor, precum Sistemul de identificare automată (Automated Identification System, AIS) și Sistemul de monitorizare a navelor (Vessel Monitoring System, VMS). Datele provenite de la aceste sisteme sunt obținute la nivel național de la autoritățile naționale competente și de la centrele de monitorizare privind pescuitul.

(j)           alte organizații europene și internaționale relevante;

(k)          alte surse.

3.           Stratul evenimentelor al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:

(a)          un substrat referitor la migrația ilegală, care conține informații privind incidente legate de treceri ilegale ale frontierelor de către migranți la frontierele externe ale statului membru în cauză și în apropierea acestora, facilitarea trecerii ilegale a frontierelor și orice alte incidente relevante legate de migrația ilegală, precum o misiune de căutare și salvare a persoanelor care încearcă să treacă frontiera ilegal;

(b)          un substrat referitor la infracționalitatea transfrontalieră care conține informații privind incidentele legate traficul de persoane, contrabanda cu droguri și alte bunuri ilicite și orice alte incidente legate de infracțiuni grave și criminalitate organizată la frontierele externe ale statului membru în cauză și în apropierea acestora;

(c)          un substrat referitor la situațiile de criză care conține informații privind catastrofele naturale și cele provocate de om, accidente și orice alte situații de criză apărute la frontierele externe ale statului membru în cauză sau în apropierea acestora, care ar putea avea un impact semnificativ asupra controlului frontierelor externe;

(d)          un substrat referitor la alte evenimente, care conține informații privind platforme și persoane neidentificate și suspecte prezente la frontierele externe ale statului membru în cauză și în apropierea acestora, precum și orice alt eveniment care ar putea avea un impact semnificativ asupra controlului frontierelor externe;

4.           Fiecărui incident din stratul evenimentelor al tabloului situațional național i se atribuie un singur nivel de impact indicativ, de la impact „redus” și „mediu” la impact „ridicat”. Toate evenimentele cărora li se atribuie un nivel de impact „mediu” sau „ridicat” sunt comunicate agenției.

5.           Stratul operațional al tabloului situațional național este format din următoarele trei substraturi:

(a)          un substrat referitor la resursele proprii care conține informații despre poziția, ora, cursul, viteza, starea și tipul resurselor proprii și cu privire la planul de mobilizare, inclusiv coordonatele geografice ale zonei de operare, orarul patrulelor și codurile de comunicare; în cazul în care resursele proprii sunt utilizate în cadrul unei misiuni cu sarcini multiple, care include sarcini militare, centrul național de coordonare poate decide să nu facă schimb de astfel de informații cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția, exceptând situațiile în care resursele proprii sunt mobilizate în secțiunea de frontieră adiacentă a unui stat membru învecinat;

(b)          un substrat referitor la zonele de operare care conține informații despre misiunea, locul, starea, durata și autoritățile implicate în operațiuni;

(c)          un substrat referitor la informațiile despre mediu care conține sau oferă acces la informații despre condițiile de teren și meteorologice la frontierele externe ale statului membru în cauză.

6.           Stratul de analiză al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:

(a)          un substrat de informații care conține evoluțiile și indicatorii cheie relevanți pentru analiza migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere;

(b)          un substrat analitic care prezintă rapoarte analitice, tendințe privind evaluarea riscurilor, rapoarte de monitorizare regională și note de informare relevante pentru statul membru în cauză;

(c)          un substrat de imagini informative care conține profiluri ale migranților, rute, informații privind nivelurile de impact atribuite secțiunilor de frontiere externe terestre și maritime și analize privind facilitarea migrației;

(d)          un substrat de imagistică și date geografice care conține imagistică de referință, hărți de fundal, evaluări ale validării informațiilor, analize privind modificările (imagistică de observare a pământului), precum și detectarea modificărilor, date geografice și hărți privind permeabilitatea frontierelor.

7.           Informațiile incluse în stratul de analiză și informațiile despre mediu din stratul operațional al tabloului situațional național se pot baza pe informațiile furnizate în tabloul situațional european și în tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

8.           Informațiile despre resursele proprii din stratul operațional sunt clasificate ca „EU Restricted”.

9.           Centrele naționale de coordonare ale statelor membre învecinate își fac cunoscut în mod reciproc și direct, precum și în timp aproape real, tabloul situațional al secțiunilor de frontiere externe adiacente, inclusiv în legătură cu:

(a)          toate incidentele privind migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră și alte evenimente semnificative incluse în stratul evenimentelor;

(b)          pozițiile patrulelor proprii incluse în stratul operațional, atunci când misiunea principală a patrulei este prevenirea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere;

(c)          schemele de planificare, graficele și codurile de comunicare pentru patrulele care operează în ziua următoare în secțiunile de frontiere externe învecinate;

(d)          rapoartele tactice de analiză a riscurilor inclusă în stratul de analiză.

Articolul 10

Tabloul situațional european

1.           Agenția alcătuiește și menține un tablou situațional european pentru a furniza centrelor naționale de coordonare informații și analize relevante pentru prevenirea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere la frontierele externe ale statelor membre.

2.           Tabloul situațional european este format din informații colectate din următoarele surse:

(a)          tablouri situaționale naționale, inclusiv informații de bază primite în temeiul articolului 9 alineatul (8);

(b)          agenția;

(c)          alte organizații europene și internaționale relevante;

(d)          alte surse.

3.           Stratul de evenimente din tabloul situațional european include informații privind:

(a)          incidente legate de migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră, precum și situații de criză și orice alte evenimente incluse în stratul evenimentelor al tabloului situațional național, cărora li s-a atribuit un nivel de impact mediu sau ridicat de către centrul național de coordonare;

(b)          incidente legate de migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră, precum și situații de criză sau orice alte evenimente incluse în tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră, dacă au un impact moderat sau semnificativ asupra frontierelor externe ale statelor membre;

(c)          incidente legate de migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră în zona operațională a unei operațiuni comune coordonate de agenție;

4.           În tabloul situațional european, agenția utilizează nivelul de impact care a fost atribuit unui anumit incident în tabloul situațional național de către centrul național de coordonare.

5.           Stratul operațional al tabloului situațional european este format din următoarele substraturi:

(a)          un substrat referitor la resursele proprii, care conține informații despre poziția, ora, cursul, viteza, starea și tipul resurselor care participă la operațiunile comune ale agenției sau care sunt la dispoziția agenției și planul de mobilizare, inclusiv zona de operare, orarul patrulelor și codurile de comunicare;

(b)          un substrat referitor la operațiuni, care conține informații despre operațiunile comune coordonate de agenție, inclusiv mandatul, locul, starea și durata misiunii, informații despre statele membre și alți actori implicați, rapoarte situaționale zilnice și săptămânale, date statistice și pachete de informare pentru presă;

(c)          un substrat referitor la informațiile despre mediu, care include informații despre condițiile de teren și meteorologice la frontierele externe ale statelor membre.

6.           Stratul de analiză al tabloului situațional european este format din următoarele substraturi:

(a)          un substrat de informații, care conține evoluțiile și indicatorii cheie relevanți pentru analiza migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere;

(b)          un substrat analitic, care prezintă hărți privind evaluarea riscurilor generale și a subcategoriilor de riscuri; tendințe ale evaluării riscurilor, rapoarte de monitorizare regională, note de informare, precum și indicatori de corelare pentru evaluările riscurilor și indicatori ai Rețelei Frontex pentru analiza riscurilor;

(c)          un substrat de imagini informative, care conține profiluri ale migranților, rute, informații privind nivelurile de impact atribuite secțiunilor de frontiere externe terestre și maritime și analize privind facilitarea migrației;

(d)          un substrat de imagistică și date geografice, care conține imagistică de referință, hărți de fundal, evaluări ale validării informațiilor, analize privind modificările (imagistică de observare a pământului), precum și detectarea modificărilor, date geografice și hărți privind permeabilitatea frontierelor.

7.           Informațiile privind resursele proprii din stratul operațional al tabloului situațional european sunt clasificate ca „EU Restricted”.

Articolul 11

Tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră

1.           Agenția alcătuiește și menține un tablou comun al informațiilor privind zona prefrontalieră pentru a furniza centrelor naționale de coordonare informații și analize privind zona prefrontalieră, relevante pentru prevenirea migrației ilegale și a infracționalității grave și a criminalității organizate la frontierele externe ale statelor membre și în țările terțe învecinate.

2.           Tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră este format din informații colectate din următoarele surse:

(a)          centrele naționale de coordonare;

(b)          rapoarte și informații furnizate de ofițerii de legătură pe probleme de imigrație;

(c)          agenția;

(d)          alte organizații europene și internaționale relevante;

(e)          țările terțe;

(f)           alte surse.

3.           Tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră poate conține informații relevante pentru operațiunile de supraveghere a frontierelor aeriene și verificările la punctele de trecere a frontierei.

4.           Stratul evenimentelor al tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră include informații privind: orice incident, situație de criză și orice alt eveniment din zona prefrontalieră, care ar putea avea un impact moderat sau semnificativ asupra migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere la frontierele externe ale statelor membre.

5.           Agenția atribuie un nivel unic de impact indicativ fiecărui incident din stratul evenimentelor al tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră. Agenția informează centrele naționale de coordonare cu privire la orice incident din zona prefrontalieră căruia i-a fost atribuit un nivel de impact mediu sau ridicat.

6.           Stratul operațional al tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră este structurat în același mod ca tabloul situațional european, conținând informații despre resursele utilizate și operațiunile desfășurate în zona prefrontalieră, precum și informații despre mediu.

7.           Stratul de analiză al tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră este structurat asemeni celui din tabloul situațional european, conținând informații strategice, produse și servicii analitice, informații, precum și imagini și date geografice despre zona prefrontalieră.

Articolul 12

Aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere

1.           Agenția facilitează aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere, precum sateliții și sistemele de raportare a navelor, de către statele membre pentru a oferi centrelor naționale de coordonare și ei înseși informații privind supravegherea frontierelor externe și zona prefrontalieră în mod regulat, fiabil și eficient din punct de vedere al costurilor.

2.           Agenția poate furniza unui centru național de coordonare, la cerere, informații privind frontierele externe ale statului membru solicitant și zona prefrontalieră, care sunt obținute prin

(a)          monitorizarea selectivă a porturilor și coastelor desemnate ale țărilor terțe, care în analiza riscurilor și în informațiile primite au fost identificate drept puncte de îmbarcare sau tranzit pentru navele utilizate pentru migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră;

(b)          urmărirea în marea liberă a unei nave suspectate sau identificate ca fiind utilizată pentru migrație ilegală și infracțiuni transfrontaliere;

(c)          monitorizarea zonelor desemnate din domeniul maritim, pentru a detecta, identifica și urmări navele suspectate sau utilizate pentru migrație ilegală sau infracționalitate transfrontalieră;

(d)          evaluarea mediului în zonele desemnate din domeniul maritim și de la frontiera externă terestră pentru optimizarea activităților de monitorizare și patrulare;

(e)          monitorizarea selectivă a zonelor prefrontaliere desemnate de la frontiera externă terestră, care, în analiza riscurilor și în informațiile primite, au fost identificate drept potențiale zone de plecare sau tranzit pentru migrația ilegală și infracțiunile transfrontaliere.

3.           Agenția poate furniza informațiile menționate la alineatul (1) prin combinarea și analizarea datelor colectate din sistemele, senzorii și platformele următoare:

(a)          sistemele de raportare a navelor, precum Sistemul de Identificare Automată (Automated Identification System, AIS) și sistemul de monitorizare a navelor (Vessel Monitoring System, VMS), în limitele legale date ale acestora;

(b)          imagini prin satelit;

(c)          senzori montați pe orice platforme, inclusiv vehiculele aeriene cu sau fără pilot.

4.           Agenția poate refuza o cerere din partea unui centru național de coordonare pe motivul restricțiilor de ordin tehnic și financiar, precum și din alte motive justificate.

5.           Agenția poate utiliza din proprie inițiativă instrumentele de supraveghere menționate la alineatul (2) pentru colectarea de informații relevante pentru tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

CAPITOLUL III

Capacitatea de reacție

Articolul 13

Determinarea secțiunilor de frontieră externă

Fiecare stat membru își divizează frontierele externe terestre și maritime în secțiuni de frontieră, având un centru local sau regional de coordonare care asigură gestionarea eficace și eficientă a personalului și a resurselor.

Articolul 14

Atribuirea de niveluri de impact secțiunilor de frontieră externă

1.           Pe baza analizei riscurilor efectuată de agenție și în urma consultării cu statele membre în cauză, agenția atribuie următoarele niveluri de impact fiecăreia dintre secțiunile de frontieră externă terestră și maritimă ale statelor membre:

(a)          nivel de impact redus în cazul în care incidentele legate de migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră care au loc pe secțiunea de frontieră în cauză au un impact nesemnificativ asupra securității frontierelor;

(b)          nivel de impact mediu în cazul în care incidentele legate de migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră care au loc pe secțiunea de frontieră în cauză au un impact moderat asupra securității frontierelor;

(c)          nivel de impact ridicat în cazul în care incidentele legate de migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră care au loc pe secțiunea de frontieră în cauză au un impact semnificativ asupra securității frontierelor.

2.           Centrul național de coordonare evaluează periodic dacă este necesară ajustarea nivelului de impact atribuit oricăreia dintre secțiunile de frontieră. Centrul național de coordonare poate solicita agenției să modifice nivelul de impact, furnizând informații rezonabile privind condițiile schimbate, la secțiunea de frontieră externă în cauză.

3.           Agenția vizualizează nivelurile de impact atribuite frontierelor externe în tabloul situațional european.

Articolul 15

Reacție corespunzătoare nivelurilor de impact

1.           Statele membre se asigură că activitățile de supraveghere și patrulare desfășurate la secțiunile de frontieră externă corespund nivelurilor de impact atribuite, după cum urmează:

(a)          în cazul în care unei secțiuni de frontieră externă i se atribuie un nivel de impact redus, centrul local sau regional de coordonare organizează supravegherea regulată pe baza analizei riscurilor și se asigură că în zona de frontieră sunt menținute suficiente patrule pregătite pentru operațiuni de urmărire, identificare și interceptare;

(b)          în cazul în care unei secțiuni de frontieră externă i se atribuie un nivel de impact mediu, centrul național de coordonare oferă sprijin centrului local sau regional de coordonare prin alocarea temporară de personal și resurse suplimentare;

(c)          în cazul în care unei secțiuni de frontieră externă i se atribuie un nivel de impact ridicat, centrul național de coordonare se asigură că centrul local sau regional de coordonare beneficiază de toată asistența necesară la nivel național, inclusiv informații, resurse și personal. Centrul național de coordonare îi poate solicita agenției și asistență în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2007/2004.

2.           Centrul național de coordonare informează agenția cu privire la măsurile luate la nivel național în temeiul alineatului (1) literele (b) și (c), în cel mai scurt timp.

3.           În cazul în care un nivel de impact mediu sau ridicat este atribuit unei secțiuni de frontieră externă adiacentă cu secțiunea de frontieră a unui alt stat membru sau a unei țări terțe, centrul național de coordonare coordonează măsurile luate împreună cu centrul național de coordonare al țării învecinate.

4.           În cazul în care un centru național de coordonare înaintează o solicitare în conformitate cu alineatul (1) litera (c), agenția poate oferi sprijin centrului respectiv, după cum urmează:

(a)          acordând un tratament prioritar pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere;

(b)          prin coordonarea mobilizării echipelor europene de polițiști de frontieră în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2007/2004;

(c)          prin asigurarea mobilizării echipamentelor tehnice, la dispoziția agenției, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2007/2004;

(d)          prin coordonarea oricărui sprijin suplimentar oferit de statele membre.

5.           Agenția evaluează procedura de atribuire a nivelurilor de impact și măsurile corespunzătoare adoptate la nivel național și al Uniunii în rapoartele sale de analiză a riscului.

TITLUL IV

DISPOZIȚII SPECIALE

Articolul 16

Atribuirea de sarcini altor centre din statele membre

1.           Statele membre pot încredința centrelor regionale, locale, funcționale sau altor centre, care sunt în măsură să adopte decizii operaționale, sarcina de a asigura conștientizarea situației și capacitatea de reacție în sfera respectivă de competențe, inclusiv sarcinile și competențele menționate la articolul 5 alineatul (3) literele (b), (d) și (e).

2.           Decizia statului membru menționată la alineatul (1) nu aduce atingere capacității centrului național de coordonare de a coopera și realiza schimburi de informații cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția.

3.           În cazuri predefinite, centrul național de coordonare poate autoriza un centru menționat la alineatul (1) să comunice și să facă schimb de informații cu centrul regional de coordonare sau cu centrul național de coordonare al unui alt stat membru sau al unei țări terțe, cu condiția ca acesta să informeze în mod regulat propriul centru național de coordonare cu privire la comunicare și schimbul de informații.

Articolul 17

Cooperarea agenției cu terții

1.           Agenția utilizează informațiile existente, capacitățile și sistemele disponibile în alte entități și agenții UE, în limitele cadrelor juridice respective.

2.           În conformitate cu alineatul (1), agenția cooperează în special cu următoarele entități.

(a)          Oficiul European de Poliție (Europol), Centrul de Analiză și Operațiuni Maritime – Stupefiante (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics, MAOC-N) și Centrul de coordonare a combaterii drogurilor în zona mediteraneană (Centre de Coordination pour la lutte antidrogue en Méditerranée, CeCLAD-M) în vederea schimbului de informații privind infracționalitatea transfrontalieră care urmează a fi incluse în tabloul situațional european;

(b)          Centrul Satelitar al UE, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului în momentul aplicării comune a instrumentelor de supraveghere;

(c)          Comisia Europeană și agențiile UE care îi pot furniza agenției informațiile relevante pentru menținerea tabloului situațional european și a tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră;

(d)          organizații internaționale care îi pot furniza agenției informații relevante pentru menținerea tabloului situațional european și a tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

3.           Schimbul de informații între agenție și entitățile menționate la alineatul (2) se realizează prin intermediul rețelei menționate la articolul 7 sau al altor rețele de comunicare în cazul cărora sunt îndeplinite criteriile de disponibilitate, confidențialitate și integritate.

4.           Cooperarea dintre agenție și entitățile menționate la alineatul (2) este reglementată prin acorduri de lucru, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 și prin temeiul juridic al fiecărei entități. În ceea ce privește gestionarea informațiilor clasificate, aceste acorduri prevăd respectarea de către agențiile UE și de către celelalte entități în cauză a unor norme și standarde de securitate echivalente celor aplicate de agenție.

5.           Agențiile și centrele menționate la alineatul (2) pot utiliza informațiile primite în contextul EUROSUR, în limitele cadrelor lor juridice și în conformitate cu drepturile fundamentale.

Articolul 18

Cooperarea cu țările terțe învecinate

1.           Schimbul de informații și cooperarea cu țările terțe învecinate pentru prevenirea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere pot avea loc pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe învecinate în cauză. Centrele naționale de coordonare ale statelor membre sunt punctul de contact pentru schimbul de informații între rețeaua menționată la articolul 7 și rețelele regionale stabilite cu țările terțe învecinate.

2.           Orice schimb de informații efetuat în temeiul alineatului (1) din prezentul articol și al articolului 9 alineatul (2) litera (h), cu o țară terță care ar putea utiliza aceste informații pentru a identifica persoane sau grupuri de persoane expuse riscului de a fi supuse torturii, tratamentului sau pedepselor inumane sau degradante sau oricărei alte încălcări a drepturilor fundamentale, este interzis.

3.           Orice schimb de informații efectuat în temeiul alineatului (1) din prezentul articol și al articolului 9 alineatul (2) litera (h), se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute în acordurile bilaterale și multilaterale încheiate cu țările terțe învecinate.

4.           Este necesară o aprobare prealabilă din partea oricărui alt stat membru care a furnizat informațiile în contextul EUROSUR și care nu este parte la niciunul dintre acordurile menționate la alineatul (1) și nu face parte din rețelele menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (h), înainte ca informațiile să poată fi partajate cu orice țară terță, în cadrul acordului sau al rețelei respective.

5.           Pentru orice schimb de informații cu țări terțe privind informații care decurg din serviciul pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere se aplică legislația și normele care reglementează aceste instrumente și sisteme, precum și dispozițiile relevante ale Directivei 95/46/CE și alr Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

Articolul 19

Manualul

Comisia Europeană, în strânsă cooperare cu statele membre și cu agenția, pune la dispoziție un manual practic pentru punerea în aplicare și gestionarea EUROSUR (denumit în continuare „manualul”), incluzând linii directoare de natură tehnică și operațională, recomandări și bune practici. Comisia Europeană adoptă manualul sub forma unei recomandări.

Articolul 20

Monitorizare și evaluare

1.           Agenția se asigură că există proceduri de monitorizare a funcționării tehnice și operaționale a EUROSUR în raport cu obiectivul de obținere a unei conștientizări a situației și a unei capacități de reacție adecvate la frontierele externe.

2.           Agenția prezintă un raport privind funcționarea EUROSUR la 1 octombrie 2015 și, ulterior, la fiecare doi.

3.           Comisia prezintă o evaluare generală a EUROSUR Parlamentului European și Consiliului la 1 octombrie 2016 și, ulterior, la fiecare patru ani. Această evaluare include o examinare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele și o evaluare a validității raționamentului de bază, a aplicării regulamentului în statele membre și de către agenție și a respectării drepturilor fundamentale. Această evaluare este însoțită, după caz, de propuneri adecvate de modificare a prezentului regulament.

4.           Statele membre furnizează agenției informațiile necesare pentru elaborarea raportului menționat la alineatul (2). Agenția furnizează Comisiei informațiile necesare pentru realizarea evaluării menționate la alineatul (3).

Articolul 21

Intrarea în vigoare și aplicabilitatea

1.           Prezentul regulament intră în vigoare în cea de-a douăzecea zi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.           Prezentul regulament se aplică de la 1 octombrie 2013.

3.           Articolul 5 alineatul (1) se aplică statelor membre situate la frontierele externe terestre sudice și estice ale Uniunii (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacă, Slovenia, Spania și Ungaria) 1 octombrie 2013.

4.           Articolul 5 alineatul (1) se aplică celorlalte state membre cu frontiere externe terestre și maritime (Belgia, Germania, Țările de Jos și Suedia) de la 1 octombrie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

Anexă

Următoarele principii sunt luate în considerare în momentul stabilirii, operării și menținerii diferitelor componente ale cadrului EUROSUR:

(a)          principiul comunităților de interese: centrele naționale de coordonare și agenția formează comunități specifice de interese pentru partajarea informațiilor și comunicarea în cadrul EUROSUR. Comunitățile de interese sunt utilizate pentru organizarea diferitelor centre naționale de coordonare și a agenției în vederea schimbului de informații în scopul obiectivelor, cerințelor și intereselor comune;

(b)          principiul gestionării coerente și al utilizării unor structuri existente: agenția asigură coerența dintre diferitele componente ale cadrului EUROSUR, inclusiv oferirea de orientări și asistență centrelor naționale de coordonare și promovarea interoperabilității informațiilor și tehnologiei. În măsura în care este posibil, cadrul EUROSUR utilizează sistemele și capacitățile existente. În acest context, EUROSUR este instituit în deplină compatibilitate cu inițiativa privind un mediu comun de partajare a informațiilor pentru supravegherea domeniului maritim al UE (CISE), astfel contribuind și beneficiind în același timp de o abordare coordonată și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru schimbul transsectorial de informații în Uniune;

(c)          principiul partajării informațiilor și al asigurării informațiilor: informațiile puse la dispoziție în cadrul EUROSUR sunt disponibile tuturor centrelor naționale de coordonare, în afara cazului în care au fost stabilite sau convenite restricții specifice. Centrele naționale de coordonare garantează disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea informațiilor care vor face obiectul schimburilor la nivel național și european. Agenția garantează disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea informațiilor care vor face obiectul schimburilor la nivel european;

(d)          principiul orientării către servicii și al standardizării: diferitele capacități EUROSUR sunt puse în aplicare cu ajutorul unei abordări orientate către servicii. Agenția se asigură că, în măsura în care acest lucru este posibil, cadrul EUROSUR se bazează pe standarde convenite la nivel internațional;

(e)          principiul flexibilității: organizarea, informarea și tehnologia sunt concepute în așa fel încât să permită părților interesate în ceea ce privește EUROSUR să reacționeze la situațiile în schimbare în mod flexibil și structurat

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiective

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de Regulament de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[17]

În prezent rubrica 3a, titlul 18 – Afaceri interne

Perspectivele financiare multianuale viitoare: rubrica 3 (Securitate și cetățenie)

Tipul propunerii/inițiativei

þ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă (finanțarea afacerilor interne pentru perioada 2014-2020)

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[18]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.3. Obiective 1.3.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

În concluziile sale din 23-24 iunie 2011, Consiliul European a declarat că „Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) va fi dezvoltat în continuare cu prioritate pentru a deveni operațional până în 2013 și pentru a permite autorităților statelor membre care desfășoară activități de supraveghere a frontierelor să facă schimb de informații operaționale și să își îmbunătățească cooperarea”.

Conform celor stabilite în Programul de lucru al Comisiei (PLC) pentru anul 2011[19], „scopul EUROSUR este de a întări controlul la frontierele externe Schengen, în special la frontiera sudică maritimă și la frontiera estică terestră. EUROSUR va crea un mecanism prin care autoritățile statelor membre care desfășoară activități de supraveghere a frontierelor (polițiști de frontieră, garda de coastă, polițiști, vameși și marina militară) să facă schimb de informații operaționale și să coopereze între ele și cu Frontex în vederea reducerii pierderilor de vieți omenești pe mare, precum și a numărului de imigranți ilegali care intră pe teritoriul UE fără să fie prinși și în vederea sporirii securității interne prin prevenirea criminalității transfrontaliere cum ar fi terorismul, traficul de persoane, contrabanda cu arme și droguri etc. ”

Începând cu 2008, statele membre ale UE, agenția pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex și Comisia europeană au cooperat îndeaproape pentru a stabili și dezvolta cadrul EUROSUR. Componentele EUROSUR sunt în curs de testare și sunt stabilite treptat pe baza unui proiect pilot din 2011, utilizându-se finanțare furnizată prin bugetul agenției Frontex. În paralel, începând cu 2008, statele membre utilizează Fondul pentru frontierele externe pentru a institui componentele naționale ale EUROSUR, cum ar fi centrele naționale de coordonare și sistemele naționale de supraveghere a frontierei.

Prin urmare, în prezent, sunt vizate următoarele activități ABB:

18.02 – Solidaritate, frontiere externe, returnare, politica în domeniul vizelor și libera circulație a persoanelor – Obiectivul 1: să se permită persoanelor să treacă frontierele interne fără verificări la frontieră, să promoveze frontierele sigure și să prevină migrația ilegală, prin dezvoltarea în continuare a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe și a unor standarde înalte de verificări la frontieră, inclusiv instituirea SIS II și sprijinul financiar din Fondul pentru frontierele externe.

Dezvoltarea EUROSUR și punerea sa în aplicare în paralel reduc considerabil timpul necesar pentru instituirea sa și permit totodată testarea și adaptarea diferitelor sale componente înainte ca acesta să devină operațional, la sfârșitul anului 2013.

Activitățile desfășurate în vederea dezvoltării, testării și instituirii treptate a EUROSUR au la bază o foaie de parcurs prezentată într-o comunicare din 2008 a Comisiei[20]. Această foaie de parcurs a fost aprobată de Consiliul Justiție și Afaceri Interne în concluziile acestuia din iunie 2008 și februarie 2010 și de programul de la Stockholm și Planul de acțiune de punere în aplicare a Programului de la Stockholm.

1.3.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

EUROSUR are două obiective specifice, și anume creșterea semnificativă a conștientizării situației și a capacității de reacție ale autorităților de control la frontiere ale statelor membre și ale Frontex, astfel încât, în scenariul cel mai optimist, orice rută sau metodă nouă pentru migrație ilegală și infracțiuni transfrontaliere să fie identificată și desființată la scurt timp după înființarea sa.

1.3.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.         Conștientizarea situației măsoară capacitatea autorităților de a detecta activitățile transfrontaliere și de a identifica motive întemeiate pentru măsurile de control. Acest lucru poate fi realizat prin îndeplinirea următoarelor obiective operaționale la nivel european și național:

a.         îmbunătățirea cooperării între agenții prin simplificarea structurilor și interconectarea sistemelor în domeniul aplicării legii;

b.         utilizarea fuzionării datelor, combinată cu capacități tehnologice moderne de detectare și urmărire a activităților transfrontaliere, în special a navelor (mici);

c.         schimb de informații intersectorial cu alți actori în domeniul maritim, cum ar fi sectoarele transporturilor, vamal, controlului pescuitului și apărării;

d.         schimb îmbunătățit de informații cu țările terțe învecinate.

2.         Capacitatea de reacție măsoară intervalul de timp necesar pentru a se controla oricare circulație transfrontalieră și, de asemenea, timpul și mijloacele pentru a reacționa în mod adecvat în circumstanțe neobișnuite. Prin urmare la nivel național și european ar trebui să se atingă următoarele obiective operaționale:

a.         schimb de date, informații și date secrete în timp aproape real și,ori de câte ori este necesar, în condiții de siguranță, trecându-se astfel de la o abordare orientată pe patrulare la o abordare orientată în mai mare măsură pe informații secrete sau pe analiza riscului;

b.         gestionare eficace a personalului și resurselor, inclusiv a senzorilor și patrulelor;

c.         măsurarea efectelor, evaluarea efectelor activităților de supraveghere a frontierei, asigurându-se astfel o nouă referință pentru evaluarea riscului și pentru reconfigurarea priorităților.

Tabel de interconectare a problemelor, obiectivelor și acțiunilor

Obiective specifice || Acțiuni avute în vedere

1a –Simplificarea structurilor și interconectarea sistemelor la nivel național. 2a – Gestionarea eficace a personalului și resurselor. 2c. – Măsurarea efectelor. || Instituirea unui centru național de coordonare (CNC) și a Centrului de situații al Frontex (CSF).

2a – Schimbul de date și de informații publice și secrete în timp aproape real. || Instituirea rețelei EUROSUR care pune în legătură CNC-urile și Frontex Întocmirea tabloului comun al informațiilor secrete pentru zona prefrontalieră.

1d - Schimbul îmbunătățit de informații cu țările terțe învecinate. || Interconectarea EUROSUR cu rețelele regionale instituite între state membre și țări terțe învecinate.

1b—Utilizarea fuzionării datelor combinată cu capacități tehnologice pentru detectarea și urmărirea circulației transfrontaliere. 1c – Schimb de informații intersectorial cu alți actori din domeniul maritim || Instituirea unui serviciu pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere la nivelul UE.

1.3.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Frontex va asigura instituirea unor metode pentru a se monitoriza funcționarea EUROSUR în raport cu principalele obiective de politică, ținându-se seama de următorii indicatori:[21]

Indicatori de impact[22]

număr redus de migranți ilegali care pătrund în spațiul Schengen fără a fi detectați;

rată redusă a migranților morți pe mare;

infracționalitate transfrontalieră redusă, în special traficul de droguri la frontierele externe.

Indicatori de rezultat și de realizare[23]

conștientizare sporită a situației la frontierele externe în zona prefrontalieră;

îmbunătățirea cooperării între agenții la nivel național;

îmbunătățirea cooperării între statele membre precum și cu Frontex;

intensificarea cooperării cu țările terțe învecinate.

îmbunătățirea capacității tehnice și operaționale de detectare și urmărire a ambarcațiunilor mici;

intensificarea schimburilor de informații clasificate și neclasificate în timp aproape real;

îmbunătățirea capacității de reacție la alerte, incidente și la alte evenimente la frontierele externe.

1.4. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.4.1. Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

UE va continua să se confrunte cu o serie de probleme generale și specifice în domeniul supravegherii frontierelor în perioada 2012 – 2020, care sunt soluționate de EUROSUR[24].

UE se confruntă cu o presiune considerabilă din partea migrației ilegale la frontierele sale externe, care, conform estimărilor, va continua în anii următorii. Utilizarea unor ambarcațiuni mici, neadecvate pentru transportul pe mare a condus la creșterea dramatică a numărului migranților înecați în Marea Mediterană, fapt care constituie o problemă majoră pentru autoritățile de aplicare a legii, deoarece detectarea și urmărirea unor astfel de ambarcațiuni mici în marea liberă este extrem de dificilă. Rețelele infracționale implicate în traficul de migranți utilizează adesea aceleași rute și metode folosite pentru activitățile infracționale transfrontaliere, cum ar fi traficul de persoane și droguri. Îmbunătățirea cooperării interagenții între autoritățile de control la frontieră și cele polițienești ar trebui să contribuie semnificativ la combaterea acestor infracțiuni grave la frontierele externe.

Rețelele infracționale sunt adeseori mai rapide și mai flexibile în schimbarea rutelor și metodelor pentru migrația ilegală și infracțiunile transfrontaliere decât autoritățile statelor membre atunci când reacționează la situații schimbate. Un motiv pentru această reacție întârziată este faptul că, în unele state membre, sunt direct implicate în supravegherea frontierelor maritime un număr de până la șase autorități diferite, fără norme și fluxuri clare de cooperare și schimb de informații între ele. Cu toate acestea, nu este vorba doar de o lipsă de coordonare în cadrul unor state membre, dar și între state membre, din cauza lipsei unor proceduri, rețele sau canale de comunicare corespunzătoare pentru schimbul de informații. Presiunea migrației ridică probleme majore și țărilor terțe situate pe coastele sudice ale Mării Mediterane. Prin urmare, este necesar să se coopereze mai îndeaproape cu țările de origine și cu țările de îmbarcare ale migranților ilegali.

1.4.2. Valoarea adăugată a implicării UE

În conformitate cu principiul subsidiarității[25], EUROSUR urmează o abordare descentralizată, în care centrele naționale de coordonare pentru supravegherea frontierelor constituie coloana vertebrală a cooperării în cadrul EUROSUR. Prin interconectarea sistemelor naționale și europene existente și prin dezvoltarea de noi capacități, EUROSUR permite autorităților de control la frontiere ale statelor membre și Frontex să comunice și să facă schimb de informații în vederea unei mai bune conștientizări a situației la frontierele externe, aducând astfel valoare adăugată pentru supravegherea frontierei.

Un schimb mai bun de informații va contribui la identificarea cu mai multă precizie a țintelor, cum ar fi ambarcațiuni folosite pentru migrația ilegală și infracțiunile transfrontaliere, permițând astfel o utilizare mai bine direcționată, oportună și eficientă din punctul de vedere al costurilor, a echipamentelor disponibile pentru interceptare. Acesta reprezintă un obiectiv care nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de statele membre singure și care poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii.

1.4.3. Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Inițiativa EUROSUR valorifică experiența acumulată în trecut, cum ar fi cea dobândită în cadrul Rețelei europene de patrulare (REP) coordonată de Frontex. Mai mult, intenția este de a se utiliza în mod optim infrastructurile naționale de control la frontiere existente, în combinație cu sistemele operaționale internaționale și europene, precum și cu cele mai recente realizări tehnologice (de ex., utilizarea sateliților). În special, în ceea ce privește utilizarea tehnologiei moderne, EUROSUR beneficiază de rezultatele mai multor proiecte derulate prin cel de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare (FP7)[26].

1.4.4. Coerență și posibilă sinergie cu alte instrumente relevante

Printr-o utilizare optimă a sistemelor existente, a capacităților și programelor de finanțare disponibile la nivelul Uniunii, EUROSUR urmărește să asigure cea mai mare coerență posibilă și cele mai bune sinergii cu alte instrumente relevante.

1.5. Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

þ Propunere/inițiativă pe durată determinată

– ¨  Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

– þ  Impact financiar din 2014 până în 2020

¨ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6. Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[27]

þ Gestiune centralizată directă de către Comisie

þ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– þ  organismelor instituite de Comunități[28]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

þ Gestiune partajată cu state membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Diferitele componente ale EUROSUR vor fi puse în aplicare, în principal, de către Frontex și de către statele membre (gestiune partajată), pe baza foii de parcurs pe 2008 a EUROSUR [COM(2008)68 final]. În ceea ce privește înființarea centrelor naționale de coordonare, statele membre vor fi sprijinite de Fondul pentru frontierele externe în 2012 – 2013 și de instrumentul pentru sprijin financiar pentru frontierele externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitatea internă planificat, în 2014-2020. Pe de altă parte, Frontex își va utiliza propriul buget pentru a institui rețeaua EUROSUR și alte componente orizontale ale acestuia, cum ar fi tabloul comun de informații pentru zona prefrontalieră și, dacă va fi necesar, acesta va fi completat prin sprijin acordat în cadrul Fondului pentru securitatea internă (gestiune financiară centralizată directă sau indirectă).

Finanțarea acordată în cadrul celui de-al șaptelea Program–cadru pentru cercetare și dezvoltare va sprijini instituirea serviciului avut în vedere pentru aplicarea în comun a instrumentelor de supraveghere în 2012 -2013.

Măsurile din țările terțe învecinate vor fi sprijinite în 2012-2013 prin programul tematic pentru azil și migrație, ca parte a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

La doi ani după ce EUROSUR devine pe deplin operațional și în fiecare an după aceea, Frontex va prezenta Comisiei un raport privind funcționarea din punct de vedere tehnic și operațional a EUROSUR, care ține seama de indicatorii menționați anterior[29]. De asemenea, la trei ani de la începerea tuturor operațiunilor sistemului EUROSUR și la fiecare patru ani de la acea dată, Comisia va efectua o evaluare generală a EUROSUR, care include examinarea rezultatelor în raport cu obiectivele și care va analiza valabilitatea în continuare a motivației care stă la baza acestuia. Se preconizează că prima evaluare va avea loc în 2016, în condițiile în care EUROSUR va deveni operațional din 2013. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoartele privind evaluarea, însoțite, dacă este cazul, de propuneri corespunzătoare de modificare a regulamentului de instituire a EUROSUR.

2.2. Sistemul de gestiune și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

– Estimările costurilor furnizate în evaluarea impactului care însoțește prezentul document au fost elaborate pe baza datelor transmise de statele membre, de agențiile UE și de sectorul privat și care au fost verificate de contractantul externi pentru studiul tehnic de evaluare a impactului financiar al EUROSUR (GHK). Acestea reprezintă o estimare optimă a costurilor de punere în aplicare a opțiunilor de politică în urma unei analize în baza descrierii lor din foaia de parcurs pe 2008 a EUROSUR și din documentele tehnice ulterioare. Se preconizează că ajustarea domeniului de aplicare, a structurii organizaționale și de guvernanță, a cerințelor tehnice, a naturii furnizării de servicii și stabilirea de etape pentru punerea în aplicare a foii de parcurs a EUROSUR vor conduce la modificarea costurilor de furnizare a serviciilor respective.

– Diferitele componente și etape identificate în foaia de parcurs pe 2008 a EUROSUR [COM(2008) 68 final] sunt dezvoltate, testate și aplicate în paralel. Motivul acestei abordări este că ciclul obișnuit de viață pentru dezvoltarea unui sistem, în care o etapă pornește de la rezultatele obținute într-una precedentă și în care punerea în aplicare a sistemului urmează dezvoltarea acestuia, ar presupune prea mult timp. Trebuie acordată atenție atunci când rezultatele diverselor etape sunt fuzionate într-un cadru comun. Această coerență poate fi obținută cel mai bine prin legislație, în care se definește în mod clar conținutul componentelor și rolurile și responsabilitățile care revin diverșilor actori.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Se vor aplica sistemele de gestionare și control stabilite în cadrul diverselor programe financiare (de ex., Fondul pentru securitatea internă). Mai mult, se are în vedere utilizarea expertizei interne ( de ex., Centrul Comun de Cercetare) precum și a celei interne ( de ex., contractanți externi) pentru a se asigura o punere în aplicare corespunzătoare și armonioasă a diferitelor componente ale EUROSUR.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Se aplică pe deplin măsurile anti-fraudă stabilite la nivel național și european.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente[30]

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul || Dif. ([31]) || Țări AELS[32] || Țări candidate[33] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3a || 18 02 03 02 - Frontex || Dif. || NU || NU || NU || NU

3a || 18 02 06 – Fondul pentru frontierele externe || Dif. || NU || NU || DA || NU

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 || 18 02 cc – Fondul pentru securitatea internă – frontiere și vize || Dif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 02 05 02 - Frontex || Dif. || NU || NU || NU || NU

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor pentru perioada 2014 - 2020[34] 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 3 || Securitate și cetățenie

DG: HOME || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anii următori || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

Fondul pentru securitatea internă[35] || Angajamente || (1) || 14,107 || 16,111 || 16,111 || 16,411 || 16,411 || 16,411 || 16,411 || || 111,973

Plăți || (2) || 1,915 || 3,997 || 7,720 || 12,130 || 15,751 || 16,266 || 16,347 || 37,848 || 1111,973

18 02 03 02[36] || Angajamente || (1a) || 20,601 || 19,997 || 18,290 || 18,290 || 18,290 || 18,290 || 18,290 || || 132,048

Plăți || (2a) || 10,301 || 20,299 || 19,144 || 18,290 || 18,290 || 18,290 || 18,290 || 9,145 || 132,048

Credite cu caracter administrativ finanțate  din bugetul anumitor programe[37] || || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || || 0

TOTAL credite pentru DG HOME || Angajamente || =1+1a +1b+1c || 34,708 || 36,108 || 34,401 || 34,701 || 34,701 || 34,701 || 34,701 || || 244,021

Plăți || || 12,215 || 24,296 || 26,864 || 30,420 || 34,041 || 34,556 || 34,637 || 46,993 || 244,021

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 34,708 || 36,108 || 34,401 || 34,701 || 34,701 || 34,701 || 34,701 || || 244,021

Plăți || (5) || 12,215 || 24,296 || 26,864 || 30,420 || 34,041 || 34,556 || 34,637 || 46,993 || 244,021

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || || 0

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 3 din cadrul financiar multianual (Suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 34,708 || 36,108 || 34,401 || 34,701 || 34,701 || 34,701 || 34,701 || || 244,021

Plăți || =5+ 6 || 12,215 || 24,296 || 26,864 || 30,420 || 34,041 || 34,556 || 34,637 || 46,993 || 244,021

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anii următori || TOTAL

DG: HOME ||

Ÿ Resurse umane || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || || 1,778

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || || 0

TOTAL DG HOME || Credite || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || || 1,778

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || || 1,778

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 34,962 || 36,362 || 34,655 || 34,955 || 34,955 || 34,955 || 34,955 || || 245,799

Plăți || 12,469 || 24,550 || 27,118 || 30,674 || 34,295 || 34,810 || 34,891 || 46,993 || 245,799

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Obiective și realizări ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL ||

REALIZĂRI ||

Tipul realizării[38] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale ||

OBIECTIVELE SPECIFICE N1a, 2a și 2c[39] || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Realizare[40] || Centru || 2,179 || 24 || 7,470 || 24 || 7,470 || 24 || 7,470 || 24 || 7,470 || 24 || 7,470 || 24 || 7,470 || 24 || 7,470 || 24 || 52,29 ||

Realizare[41] || Centru || 75,765 || 1 || 11,316 || 1 || 12,164 || 1 || 10,457 || 1 || 10,457 || 1 || 10,457 || 1 || 10,457 || 1 || 10,457 || 1 || 75,765 ||

Sub-total pentru obiectivele specifice nr. 1a, 2a & 2c || 25 || 18,786 || 25 || 19,634 || 25 || 17,927 || 25 || 17,927 || 25 || 17,927 || 25 || 17,927 || 25 || 17,927 || 25 || 128,055 ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2a[42] || || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare[43] || Rețeaua || 33,071 || 1 || 5,969 || 1 || 4,517 || 1 || 4,517 || 1 || 4,517 || 1 || 4,517 || 1 || 4,517 || 1 || 4,517 || 1 || 33,071 ||

- Realizare[44] || Tablou || 23,212 || 1 || 3,316 || 1 || 3,316 || 1 || 3,316 || 1 || 3,316 || 1 || 3,316 || 1 || 3,316 || 1 || 3,316 || 1 || 23,212 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 2a || 2 || 9,285 || 2 || 7,833 || 2 || 7,833 || 2 || 7,833 || 2 || 7,833 || 2 || 7,833 || 2 || 7,833 || 2 || 56,283 ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1d[45] || || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| - Realizare[46] || Rețele || 537,75 || 4 || 951 || 4 || 0 || 4 || 0 || 4 || 300 || 4 || 300 || 4 || 300 || 4 || 300 || 4 || 2,151

|| Subtotal obiectivul specific nr. 1d || 4 || 0,951 || 4 || 0 || 4 || 0 || 4 || 0,300 || 4 || 0,300 || 4 || 0,300 || 4 || 0,300 || 4 || 2,151

 OBIECTIVELE SPECIFICE nr. 1b & 1c[47] || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare[48] || Serviciu || || 1 || 5,686 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 57,532

Sub-total pentru obiectivele specifice nr. 1b & 1c || 1 || 5,686 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 8,641 || 1 || 57,532

COSTURI TOTALE || 32 || 37,198 || 32 || 38,688 || 32 || 36,891 || 32 || 37,191 || 32 || 37,191 || 32 || 37,191 || 32 || 37,191 || 32 || 244,021 ||

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014[49] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 1,778

Alte cheltuieli administrative || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 1,778

În afara RUBRICII 5[50] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

TOTAL || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 0,254 || 1,778

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos[51]:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari)

18 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[52]

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || ||

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy [53] || - la sediu[54] || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD || 2 AD

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Monitorizare și sprijin în gestionarea de zi cu zi a EUROSUR

Personal extern ||

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual și viitor

– þ  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent și viitor.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[55].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– þ  - Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– ¨  - Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

Impactul estimat asupra veniturilor

– þ  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[56]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul …... || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1]               JO L349, 25.11.2004, p. 1.

[2]               COM (2008) 68 final din 13.2.2008 (foaia de parcurs EUROSUR). Pentru progresele din 2008-2010, a se consulta SEC(2009)1265 final din 24.9.2009 și SEC(2011)145final din 28.1.2011.

[3]               A se vedea și articolul 77 alineatul (1) litera (c) din TFUE.

[4]               A se vedea articolul 11c din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, introdus prin Regulamentul (UE) nr. 1168/2011.

[5]               COM(2010) 385 final, 20.7.2010.

[6]               JO L 349, 25.11.2004, p. 1.

[7]               JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[8]               JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[9]               JO L 350, 30.12.2008, p. 60.

[10]             JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

[11]             JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

[12]             JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

[13]             JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

[14]             JO L 160, 18.6.2011, p. 19.

[15]             JO L 111, 4.5.2010, p. 20.

[16]             JO L 317, 3.12.2001, p.1

[17]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[18]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[19]             COM(2010) 623 final din 27.10.2010, VOL. II, 43, 14.

[20]             COM(2008) 68 final din 13.2.2008 („Foaia de parcurs a EUROSUR”).

[21]             A se compara capitolul 8 din evaluarea impactului care însoțește prezentul document.

[22]             În comparație cu cifrele pentru 2011 furnizate în rapoartele privind analiza riscului ale Frontex și în rapoartele relevante ale EUROPOL. Acești indicatori vor depinde, de asemenea, de factori externi EUROSUR, cum ar fi evoluția situației politice și economice în țările terțe învecinate.

[23]             În comparație cu situația curentă așa cum este descrisă în evaluarea impactului care însoțește propunerea de regulament privind EUROSUR.

[24]             A se compara capitolele 3.2 și 3.3 din evaluarea impactului care însoțește prezentul document.

[25]             A se compara capitolul 3.5 din evaluarea impactului care însoțește prezentul document.

[26]             A se vedea lista proiectelor în anexa 1.5

[27]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[28]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[29]             A se compara capitolul 8 din evaluarea impactului care însoțește prezentul document.

[30]             Aceste linii bugetare sunt utilizate pentru dezvoltarea și testarea treptată a diferitelor componente ale EUROSUR până în 2013. Având în vedere faptul că propunerea de regulament privind EUROSUR ar trebui să intre în vigoare la sfârșitul anului 2013, fișa financiară legislativă se limitează la perioada 2014-2020. O prezentare generală a costurilor aferente dezvoltării EUROSUR în 2008 – 2010 și a costurilor estimate pentru EUROSUR în 2011-2020 se poate găsi în evaluarea impactului care însoțește prezentul document.

[31]             Diff. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[32]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[33]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[34]             O prezentare generală a costurilor totale estimate pentru perioada 2011-2020 se poate găsi în evaluarea impactului care însoțește prezentul document.

[35]             Această linie bugetară acoperă următoarele costuri: 1) 75% costuri de funcționare cofinanțate de UE pentru centrele naționale de coordonare (CNC) în 24 de state membre care au frontiere externe terestre și maritime, în măsura în care aceste costuri sunt programate de statele membre utilizându-se bugetul Uniunii; 2) costuri ale serviciului pentru aplicarea în comun a instrumentelor de supraveghere, care ar trebui, de asemenea, să fie cofinanțate din programe spațiale europene relevante, inclusiv Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES) care este operațională, în măsura în care sunt disponibile în 2014 – 2020; 3) costuri pentru interconectarea EUROSUR cu rețele regionale instituite între state membre și țări terțe învecinate; 4) orice alte costuri necesare punerii în aplicare a EUROSUR.

[36]             Pentru costurile operaționale ale Centrului de situații al Frontex (CSF), rețeaua care asigură legătura între CNC-uri și Frontex și tabloul comun de informații pentru zona prefrontalieră, se are în vedere ca între 5 și 10 MEUR anual din aceste estimări să fie acoperite de bugetul Frontex, iar între 10 și 15 MEUR anual de Fondul pentru securitatea internă. Sumele exacte care urmează a fi oferite de Frontex se vor stabili în cadrul procedurii bugetare anuale.

[37]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[38]             Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[39]             A se vedea secțiunea 1.4.2: 1a –Simplificarea structurilor și interconectarea sistemelor la nivel național; 2a – Gestionarea eficace a personalului și resurselor; 2c. – Măsurarea efectelor.

[40]             75 % cofinanțare din partea UE a costurilor operaționale pentru centrele naționale de coordonare (CNC-uri) în 24 de state membre cu frontiere externe terestre și maritime.

[41]             Costurile operaționale aferente centrului de situații al Frontex (CSF)

[42]             2a – Schimb de date și de informații publice și secrete în timp aproape real.

[43]             Costuri operaționale pentru rețeaua care leagă centrele naționale de coordonare și Frontex.

[44]             Costuri operaționale pentru tabloul comun al informațiilor pentru zona prefrontalieră.

[45]             1d - Schimb îmbunătățit de informații cu țările terțe învecinate.

[46]             Interconectarea EUROSUR cu rețelele regionale instituite între state membre și țări terțe învecinate.

[47]             1b-Utilizarea fuzionării datelor combinată cu capacități tehnologice de detectare și urmărire a circulației transfrontaliere. 1c – Schimb de informații intersectorial cu alți actori din domeniul maritim

[48]             Costuri operaționale ale serviciului pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere la nivelul UE.

[49]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[50]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[51]             Cele două posturi AD menționate în tabelul de mai jos sunt incluse în propunerea de regulament pentru instituirea Fondului pentru securitatea internă.

[52]             AC= agent contractual; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[53]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[54]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[55]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[56]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.