Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit /* COM/2011/0814 final - 2011/0392 (COD) */
EXPUNERE
DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
Regulamentul (CE) nr. 683/2008, intrat în
vigoare la 25 iulie 2008, definește noul cadru de guvernanță
publică și de finanțare a programelor Galileo și EGNOS[1]. În special, acesta le
alocă o sumă de 3 405 milioane EUR pentru perioada 1 ianuarie
2007-31 decembrie 2013. Conform prevederilor articolului 22 din
Regulamentul (CE) nr. 683/2008, Comisia a adoptat la 18 ianuarie 2011[2] un raport adresat Parlamentului
European și Consiliului privind evaluarea intermediară a programelor
europene de radionavigație prin satelit. Prezentul raport trece în
revistă în mod detaliat derularea acestor programe în urma reformei
guvernanței acestora din 2007, prezintă estimările de costuri
și provocările viitoare, în special în ceea ce privește
riscurile, și elaborează propuneri proprii pentru a le face
față, în special pentru a ține seama de necesitățile
operaționale ale celor două sisteme prevăzute în programe. În concluziile adoptate la 31 martie 2011 ca
urmare a transmiterii raportului Comisiei din 18 ianuarie 2011, Consiliul,
printre altele, și-a exprimat, din nou, sprijinul față de
programele europene de radionavigație prin satelit definite prin
Regulamentul (CE) nr. 683/2008. De asemenea, Consiliul a luat notă de
estimările costurilor generale ale programelor și de faptul că,
pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia ar prezenta o
propunere care ar include evoluția sistemului de guvernanță. În
acest sens, Consiliul a solicitat Comisiei să raționalizeze și
să optimizeze utilizarea structurilor existente. La rândul său, în rezoluția
adoptată la 8 iunie 2011, Parlamentul a reiterat sprijinul său pentru
programele europene de radionavigație prin satelit și a estimat
că acestea ar trebui finanțate în primul rând prin bugetul Uniunii.
Parlamentul a subliniat importanța instituirii unor politici de control
strict al costurilor și de reducere a riscului și a invitat Comisia
să formuleze rapid propuneri legislative, insistând în special asupra
necesității de a prevedea un cadru stabil pe termen lung, în special
pentru operarea sistemelor. În comunicarea sa din 29 iunie 2011[3], însoțită de o
propunere de regulament al Consiliului la aceeași dată[4], Comisia a propus
finanțarea programelor europene de radionavigație prin satelit cu
suma de [7 000] de milioane EUR în cursul următorului cadru financiar
multianual care acoperă perioada 2014-2020. Cu toate acestea, propunerea
indică necesitatea menținerii eforturilor care să permită
controlul costurilor, recomandând prevederea unor noi modalități de
gestionare într-o perspectivă pe termen mai lung. De remarcat că
această sumă de [7 000] de milioane EUR, la aceleași
prețuri din 2011, constituie un plafon de nedepășit în temeiul
articolului [14 din propunerea] de regulament al Consiliului susmenționat
și corespunde unei sume de [7 897] de milioane EUR la prețurile
curente. Este important de subliniat că
existența unor riscuri, care pot conduce la depășiri de costuri
și la întârzieri, este inerentă acestui tip de programe complexe. Ea
necesită punerea în funcțiune a unui sistem eficace de gestionare a
riscurilor și poate conduce la luarea unor decizii delicate. Astfel,
inflația din faza de dezvoltare, gestionată de Agenția
Spațială Europeană, se ridică la un total de aproximativ
500 de milioane EUR. La cererea statelor membre, Comisia a acceptat să
suporte acest cost suplimentar pentru a asigura continuitatea programului.
Într-adevăr, „validarea pe orbită” constituie etapa crucială a
programului Galileo și lipsa finanțării ar fi compromis
continuarea acesteia, cu o pierdere a cunoștințelor industriale
și a echipamentelor parțial construite. Regulamentul care face obiectul propunerii
îndeplinește cerințele Parlamentului și Consiliului, luând în
considerare elementele cuprinse în Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011.
Acesta constituie instrumentul de bază al programelor europene de
radionavigație prin satelit pentru perioada acoperită de
următorul cadru financiar multianual, prevăzând în special
finanțarea și sistemul de guvernanță a programelor. Având în
vedere importanța modificărilor care trebuie aduse Regulamentului
(CE) nr. 683/2008, a fost necesar să se propună înlocuirea acestuia
cu un nou regulament, mai curând decât să se procedeze la modificarea
acestuia. Este important de amintit că programele
Galileo și EGNOS reprezintă proiecte emblematice ale Uniunii.
Promovarea acestei tehnologii, care reprezintă un vector puternic pentru
ieșirea din criză, se înscrie perfect în cadrul strategiei „Europa
2020” și al politicilor de dezvoltare durabilă. Noile generații
de servicii de radionavigație prin satelit de înaltă
performanță oferă perspective considerabile pentru toate
domeniile de activitate, prin crearea de numeroase locuri de muncă legate
de dezvoltarea piețelor, care au crescut într-un ritm anual de 30 %
în cursul ultimilor ani. În acest context, Comisia lucrează la dezvoltarea
unui ecosistem de aplicații pentru a optimiza utilizarea serviciilor
furnizate de sisteme și pentru a maximiza beneficiile socioeconomice. În
acest scop, Comisia pune în aplicare cele 24 de măsuri menționate în
planul său de acțiune privind aplicațiile GNSS din 14 iunie 2010[5]. Acest plan prevede, în
special, finanțarea proiectelor de cercetare și dezvoltare,
facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor și diverse
acțiuni de promovare a programelor Galileo și EGNOS în sectoarele
prioritare în materie de creștere, de inovare și de ocupare a
forței de muncă. De asemenea, trebuie accentuat faptul că
programele europene de radionavigație prin satelit nu interesează
doar statele membre cele mai implicate în domeniul spațial: aceste
programe interesează direct toate statele membre ale Uniunii.
Într-adevăr, totalitatea cetățenilor Uniunii va beneficia de
serviciile multiple oferite de infrastructurile construite. În plus, întreprinderile
mici și mijlocii joacă, în întreaga Europă, un rol important în
programe, deoarece unul din obiectivele Uniunii este de a promova participarea
cea mai largă și mai deschisă posibil a tuturor întreprinderilor
la procedurile de achiziții publice. Comisia este astfel invitată, în cadrul
inițiativei emblematice „O politică industrială adaptată
erei globalizării” a strategiei Europa 2020, „să dezvolte o
politică spațială eficace care să pună la
dispoziție instrumentele necesare depășirii unor
provocări-cheie la nivel mondial și care să obțină
rezultate, în special în ceea ce privește programul Galileo”.
2.
REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE
ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
Propunerea urmează unor ample
consultări cu părțile interesate și cu publicul, fiind
însoțită de o evaluare a impactului. Părțile interesate au fost
consultate cu privire la diverse aspecte tehnice, juridice sau
operaționale asociate programelor, cum ar fi furnizarea serviciilor,
costul infrastructurii și al operării acesteia, analizele de risc
și posibilele sisteme de guvernanță. Astfel, au fost organizate
ateliere tematice și conferințe cu utilizatorii, precum și
grupuri de lucru orientate cu experți ai Agenției Spațiale
Europene, ai Agenției GNSS European și ai statelor membre. De asemenea,
au avut loc întrevederi cu experți ai sectorului spațial și cu
reprezentanți ai mediilor industriale. Publicul a fost, de asemenea, implicat, în
cadrul Eurobarometrelor din 2007 și 2009, precum și pentru studiul
impactului privind politica spațială europeană. Toate aceste schimburi au evidențiat
faptul că: ·
cetățenii sprijină dezvoltarea unui
sistem autonom de radionavigație prin satelit și recunosc
dependența crescută a societăților moderne față
de serviciile de radionavigație; ·
pe termen lung ar trebui instituită o
guvernanță stabilă pentru a garanta gestionarea eficace a
programelor; ·
„serviciul privind siguranța vieții”
(denumit „Safety of Life Service” sau SoL) oferit prin sistemul prevăzut
în cadrul programului Galileo ar trebui redefinit în funcție de
evoluția așteptărilor utilizatorilor; ·
în cele din urmă, părțile interesate
din domeniul aviației civile insistă asupra necesității
unor angajamente pe termen lung privind furnizarea serviciilor EGNOS. Aici este
vorba despre o condiție prealabilă a oricărei pătrunderi
efective a EGNOS pe piețe. Pe de altă parte, având în vedere
ultimele progrese și provocările care trebuie depășite,
analiza impactului s-a concentrat asupra continuării aplicării
programelor și s-a axat pe două probleme majore: pe de o parte,
configurarea serviciilor viitoare, știind că bugetul alocat pentru
perioada 2008-2013 este insuficient pentru realizarea infrastructurii
sistemului din cadrul programului Galileo și asigurarea operării
sistemului EGNOS, și, pe de altă parte, definirea sistemului de
guvernanță a operării și a finanțării necesare. La primul punct, în ceea ce privește
sistemul construit în cadrul programului Galileo, evaluarea diferitelor
opțiuni a arătat că cea mai bună constă în
reținerea serviciilor definite inițial, cu excepția serviciului
SoL. Această soluție, care presupune o infrastructură
minimă la sol, se traduce printr-o reducere a costurilor. În ceea ce privește EGNOS, sistemul este
deja operațional și numeroși utilizatori beneficiază de
avantajele sale. În plus, atunci când serviciul SoL a fost declarat
operațional, Comisia s-a angajat să asigure continuitatea acestui
serviciu pentru utilizatorii care au făcut, în consecință,
investiții semnificative. Oprirea programului EGNOS nu este, în acest
context, o soluție de luat în considerare. La al doilea punct, studiul impactului a
concluzionat că, în calitate de reprezentantă a Uniunii, Comisia ar
trebui să fie mereu responsabilă de programe, atât timp cât Uniunea
va continua să asigure pe cont propriu finanțarea acestora, astfel
cum propune Comisia în comunicarea sa din 29 iunie 2011
susmenționată. Gestionarea funcționării ar trebui
încredințată, la rândul său, unei agenții de reglementare.
Acest lucru ar permite, pe de o parte, maximizarea beneficiilor socio-economice
preconizate din funcționarea sistemelor și asigurarea unei mai bune
coerențe cu celelalte politici ale UE și, pe de altă parte,
definirea corespunzătoare a responsabilităților financiare
și politice ale diferitelor părți interesate. În această
privință, având în vedere concluziile Consiliului din 31 martie 2011
citate mai sus, Agenția GNSS European, care a fost instituită prin
Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a Parlamentului European și a Consiliului
din 22 septembrie 2010 cu misiunea de a executa sarcinile legate de derularea
programelor și care este deja înființată și activă în
domeniul radionavigației prin satelit, pare să fie cea mai
naturală soluție. Reconfigurarea misiunilor și resurselor
acestei agenții ar fi, prin urmare, necesară.
3.
ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
Asemenea Regulamentului (CE) nr. 683/2008
și celorlalte texte ale acquis-ului Uniunii privind programele europene de
radionavigație prin satelit, propunerea Comisiei s-a întemeiat din punct
de vedere juridic pe articolul 172 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene, ex-articolul 156 din Tratatul de instituire a
Comunității Europene. Aceasta păstrează, în plus, forma
unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului din moment ce,
asemenea Regulamentului (CE) nr. 683/2008 pe care îl înlocuiește, textul
are un domeniu general de aplicare, iar conținutul său trebuie
să fie direct aplicabil în toate statele membre. Definirea programelor și sistemelor,
determinarea resurselor bugetare alocate acestora și stabilirea sistemului
de guvernanță a acestora reprezintă principalele măsuri ale
propunerii care, în sensul raționalizării acquis-ului Uniunii,
prevede, de asemenea, modificarea sau anularea altor instrumente legislative
privind programele europene de radionavigație prin satelit. Propunerea respectă principiile
subsidiarității și proporționalității. Obiectivul
propunerii, și anume instituirea și operarea unor sisteme de
radionavigație prin satelit, depășește capacitățile
financiare și tehnice ale unui stat membru care acționează
individual și nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător decât
la nivelul Uniunii. Aceasta nu depășește necesarul pentru
atingerea acestui obiectiv atât în măsura în care sarcina bugetară
preconizată corespunde costurilor estimate ca urmare a analizelor
aprofundate, cât și în măsura în care sistemul de
guvernanță reținut pare a fi cel mai adecvat.
4.
IMPLICAȚIILE BUGETARE
După cum s-a precizat la punctul 2 de mai
sus, Uniunea va continua să asigure pe cont propriu finanțarea
programelor Galileo și EGNOS. Contribuția sa la programe pentru
perioada 2014-2020 nu va depăși [7 897] milioane EUR în
prețuri curente în temeiul articolului [14 din propunerea] de regulament a
Consiliului menționată la punctul 1 de mai sus. Aceasta acoperă
trei activități principale, și anume finalizarea etapei de
implementare a programului Galileo, a etapei operaționale a aceluiași
program și a operării sistemului EGNOS. Aceasta din urmă include
îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite de sistem
pentru a răspunde evoluției nevoilor utilizatorilor. Estimarea costurilor programelor rezultă
din analizele detaliate. Aceasta se bazează, de asemenea, pe rezultatele
discuțiilor purtate cu experți, în special cei ai statelor membre, ai
Agenției Spațiale Europene și ai Agenției GNSS European.
Diferitele părți interesate, precum actorii industriali din sectorul
spațial, au fost de asemenea consultate. Păstrarea în cadrul Comisiei a expertizei
dobândite este un punct esențial pentru a permite continuitatea
programelor. Prin urmare, Comisia va menține în post agenții
temporari angajați actualmente pentru perioade care vor fi determinate în
funcție de diferitele faze ale programelor și va transfera personal
Agenției GNSS European.
5.
ELEMENTE OPȚIONALE
Este important de subliniat faptul că
prezentul regulament prevede, în special, schema de guvernanță a
programelor și finanțarea acestora pentru perioada 2014-2020. Conform
acestei scheme, sarcinile importante legate de operarea sistemelor vor putea fi
atribuite Agenției GNSS European, care constituie o agenție a Uniunii
în sensul articolului 185 al Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25
iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene. În acest scop, Comisia are intenția de a
încheia cu agenția unul sau mai multe acorduri de delegare. În opinia Comisiei, recurgerea la acorduri de
delegare, care cuprind condițiile generale de administrare a fondurilor
conferite agenției, inclusiv măsurile de monitorizare și de
control al costurilor, constituie mijlocul cel mai adecvat de exersare
deplină a puterii lor de control de către Comisie, Parlamentul
European și Consiliu. Pentru a oferi Parlamentului European și
Consiliului o imagine completă a condițiilor în care Agenția
GNSS European va fi chemată să execute sarcinile care îi vor fi
atribuite în cadrul noii scheme de guvernanță, în special în materie
de resurse, Comisia va prezenta în cursul anului 2012 o propunere de modificare
a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 și a situației financiare
aferente. De menționat că bugetul alocat programelor, respectiv
[7897] milioane de EUR la prețurile curente ține cont deja de
costurile de operare ale sistemelor, inclusiv de costurile de funcționare
ale entităților însărcinate cu administrarea operării
sistemelor. Astfel, executarea de către agenție a noilor sarcini care
îi vor fi conferite nu va genera, în niciun caz, o nouă cheltuială
bugetară. În plus, Comisia va evalua compatibilitatea
Regulamentului (UE) nr. 912/2010 cu noua schemă de guvernanță în
materie de acreditare a securității sistemelor. Acțiunea comună 2004/552/PESC a
Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării
sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere
securității Uniunii Europene[6],
ar trebui, de asemenea, actualizată. Simplificarea regulilor este unul din
cuvintele cheie a noii abordări propuse de Comisie în legătură
cu cheltuielile bugetare ale Uniunii. În forma sa actuală, textul
introduce măsuri de simplificare, în special în privința punctelor
următoare: –
alinierea indicatorilor privind obiectivele
strategiei 2020; –
delegarea activităților legate de
operarea sistemelor, în special administrarea contractelor cu Agenția GNSS
European. 2011/0392 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI privind implementarea și operarea
sistemelor europene de radionavigație prin satelit PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European[7], având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[8], hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1)
Politica europeană în domeniul
radionavigației prin satelit urmărește punerea la
dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin
satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul
EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din
programele Galileo și, respectiv, EGNOS (denumite în continuare
„programele”). Fiecare infrastructură este compusă din sateliți
și dintr-o rețea de stații terestre. (2)
Programul Galileo vizează punerea în
funcțiune și operarea primei infrastructuri de radionavigație
și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri
civile. Sistemul realizat în cadrul programului Galileo este complet
independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create. (3)
Programul EGNOS vizează
îmbunătățirea calității semnalelor recepționate
de la sistemele globale de radionavigație prin satelit (denumite în
continuare „GNSS” pentru Global Navigation Satellite Systems). (4)
Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat
invariabil sprijinul deplin pentru aceste programe. (5)
Programele aflate într-un stadiu avansat de
dezvoltare și conducând la sisteme în fază de operare trebuie să
se bazeze pe un temei juridic specific, capabil să răspundă
nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța, și
să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare. (6)
Sistemele construite în cadrul programelor sunt
infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare
depășește cu mult frontierele naționale ale statelor
membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie
în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile
infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie. (7)
Programele Galileo și EGNOS constituie un
instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei
Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010
intitulată „O politică industrială integrată adaptată
erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol
competitivității și sustenabilității”[9]. Acestea ocupă, de
asemenea, o poziție importantă în comunicarea adoptată la 4
aprilie 2011 de către Comisie și intitulată „Către o
strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”[10]. Aceste programe, a căror
valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR
pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia
și cetățenii Uniunii. (8)
Având în vedere utilizarea într-o măsură
tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de
activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură
să antreneze pierderi importante în societățile contemporane. În
plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de
radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a
fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate
anterior pot afecta securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin
urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate
la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor
care decurg din programele Galileo și EGNOS. (9)
Programul Galileo cuprinde o fază de definire,
deja finalizată, o fază de dezvoltare și de validare, care ar
trebui finalizată în 2013, o fază de desfășurare, care a
început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o
fază de operare, programată să înceapă treptat din
2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în
2020. (10)
Programul EGNOS se află în faza de operare,
după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety
of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și,
respectiv, în martie 2011. (11)
În scopul optimizării utilizării
serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg
din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și
interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme
de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace
convenționale de radionavigație. (12)
Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea
finanțării programelor, este necesar să se prevadă că
aceasta deține proprietatea tuturor activelor corporale și
necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul acestor programe. Pentru
respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate,
este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii
existenți, în special pentru părțile esențiale ale
infrastructurilor și securitatea acestora. Pentru a facilita adoptarea
radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să
se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare
optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate
intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în
special pe plan economic și social. (13)
Etapele de desfășurare și operare a
programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui, în
principiu, să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate
acestea, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25
iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene[11],
statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor
fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor
acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor
suplimentare a căror realizare o solicită, vizând, de exemplu,
arhitectura sistemelor sau nevoi specifice legate de securitate.
Țările terțe și organizațiile internaționale ar
trebui, de asemenea, să poată contribui la programe. (14)
Pentru a garanta continuarea programelor, este
necesar să se stabilească un cadru financiar corespunzător, care
să permită Uniunii să le finanțeze în continuare. De
asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie
2014-31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării fazei de
desfășurare a programului Galileo, precum și a operării
sistemelor. (15)
Parlamentul European și Consiliul, în ceea ce
privește propunerea Comisiei din 29 iunie 2011, [au decis] să aloce o
sumă maximă de [7 897] de milioane EUR la prețuri curente
pentru finanțarea activităților legate de programe în perioada 1
ianuarie 2014-31 decembrie 2020. Este necesar să se precizeze că
aceste activități acoperă, de asemenea, și protecția
sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării
sateliților. În acest sens, o participare la costurile necesare pentru a
beneficia de serviciile capabile să ofere această protecție, cum
sunt, printre altele, cele oferite de sistemele de cunoaștere a
situației spațiale (precum „Space Situational Awareness”), ar putea
fi finanțată din bugetul alocat programelor în măsura
disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a
costurilor și cu respectarea deplină a sumei totale
menționată mai sus și fixată la articolul [x] din
regulamentul XYZ al Consiliului de stabilire a cadrului financiar pentru
perioada 2014-2020. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea
programelor, un pachet financiar care constituie referința preferată,
în sensul punctului [17] al acordului interinstituțional din xx/yy/201z
între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în
materie bugetară și buna gestiune financiară în sensul
articolului 14 [din propunerea de regulament a Consiliului din 29 iunie 2011]
de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[12]. (16)
Este necesar să fie specificate
activitățile pentru care creditele bugetare ale Uniunii alocate
programelor pentru perioada 2014-2020 sunt acordate în temeiul prezentului
regulament. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru
activitățile legate de etapa de desfășurare a programului
Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare
ale acestei etape, și pentru cele legate de operarea sistemului rezultat
din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau
pregătitoare ale acestei etape, și de operarea sistemului EGNOS. Creditele
ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite
activități necesare pentru administrarea și atingerea
obiectivelor programului. (17)
Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul
costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru
perioada 2014-2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare
neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte,
în special cele legate de regimul răspunderii necontractuale, având în
vedere caracterul public al proprietății sistemelor, în special
pentru cazurile de forță majoră sau de cedare a sistemelor ca
urmare a unor catastrofe. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice
din partea Comisiei. (18)
De asemenea, trebuie remarcat faptul că
resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă
lucrările finanțate din fondurile alocate programului Orizont 2020,
programul-cadru pentru cercetare și inovare, cum ar fi cele legate de
dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor
permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor,
asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de
Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și
creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește
tehnologia radionavigației prin satelit. (19)
Ar trebui, de altfel, ca veniturile generate de
sisteme să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea
investițiilor realizate în prealabil de aceasta. În plus, un mecanism de
repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu
întreprinderi din sectorul privat. (20)
Pentru a evita depășirile de costuri
și întârzierile care au afectat derularea programelor în ultimii ani,
trebuie intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor
susceptibile să antreneze costuri suplimentare, astfel cum solicită
Consiliul și Parlamentul în concluziile și în rezoluțiile
acestora din 31 martie 2011 și, respectiv, din 8 iunie 2011, și astfel
cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și
Consiliu, către Comitetul Economic și Social și către
Comitetul Regiunilor din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa
2020”[13]. (21)
Buna guvernanță publică a
programelor Galileo și EGNOS presupune, pe de o parte, existența unei
distribuții stricte a sarcinilor, în special între Comisie, Agenția
GNSS European și Agenția Spațială Europeană, iar, pe
de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la
cerințele operării sistemelor. (22)
Dat fiind că ea reprezintă Uniunea, care
asigură pe cont propriu finanțarea programelor și deține
drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie
responsabilă pentru derularea programelor și să își asume
controlul politic al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze
fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure
desfășurarea tuturor activităților și o
distribuție clară a sarcinilor, în special între Agenția GNSS
European și Agenția Spațială Europeană. În acest scop,
este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de
aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i
revin în temeiul prezentului regulament, anumite sarcini specifice enumerate de
manieră neexhaustivă. În vederea optimizării resurselor și
competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui
să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de
delegare, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în
special articolul 54. (23)
Agenția GNSS European a fost instituită
prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al
Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European,
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea
unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin
satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al
Parlamentului European și al Consiliului[14]
în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și
executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor.
Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul
articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, se supune
obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se
atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor, de eventuala
desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă, precum și de
contribuția sa la comercializarea sistemelor. Este de asemenea necesar ca
agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le poate atribui
prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite
alte sarcini specifice legate de programe, inclusiv sarcinile legate de fazele
de operare a sistemelor și promovarea aplicațiilor și
serviciilor pe piața radionavigației prin satelit. Pentru a permite
Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin
puterea de control, aceste acorduri de delegare ar trebui să includă,
în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate
Agenției GNSS European. (24)
Uniunea ar trebui să încheie cu Agenția
Spațială Europeană un acord de delegare multianual care să
vizeze aspectele tehnice și aspectele aferente programării. Pentru a
permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe
deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă,
în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor
încredințate Agenției Spațiale Europene. În ceea ce
privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste
condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui
care s-ar impune în cazul în care Agenția Spațială
Europeană ar fi o agenție a Uniunii. (25)
Responsabilitatea derulării programelor
include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum
și responsabilitatea securității sistemelor și a
funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării
acțiunii comune 2004/552/PESC din 12 iulie 2004 privind aspecte ale
funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit
care aduc atingere securității Uniunii Europene[15], care ar putea fi
adaptată, dacă este necesar, la evoluția programelor, la
guvernanța acestora și la tratatul de la Lisabona, responsabilitatea
în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini
legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis,
Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o
coordonare corespunzătoare între diferitele entități
responsabile pentru securitate. (26)
Dată fiind expertiza specifică de care
dispune Serviciul European de Acțiune Externă și contactele
acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale
organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat,
serviciul apare ca foarte potrivit pentru a asista Comisia la executarea unora
din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele
din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu decizia 2010/427/UE a
Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea
Serviciului European de Acțiune Externă[16], în special articolul 2
alineatul (2). (27)
Pentru alocarea fondurilor europene atribuite
programelor, a căror sumă reprezintă un plafon pe care Comisia
este obligată să nu îl depășească, este esențial
să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în
special, să fie negociate contractele pentru a asigura utilizarea
optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea
armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea
calendarului propus. Autoritatea contractantă ar trebui să
depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe. (28)
Întrucât programele vor fi finanțate, în
principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul
programelor ar trebui să respecte normele Uniunii Europene privind
achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea
resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și
creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori
unici. Este necesar să fie asigurată o concurență
deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de
aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de
participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în
special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii
(denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri din
cauza rolului dominant sau a dependenței de furnizori unici pe termen
lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita
dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un
control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului
aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este
necesar, la surse multiple de aprovizionare. Industriile Uniunii ar trebui
să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru
anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje
substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în
același timp, de natura strategică a programelor și de
cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor.
Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de
experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de
cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a
programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere
normelor privind procedura competitivă de licitație. (29)
Radionavigația prin satelit reprezintă o
tehnologie nouă, complexă și în permanentă evoluție.
Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de
achiziții publice încheiate în cadrul programelor, mai ales că
acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung.
Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind
achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de
normele prevăzute prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.
Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili
condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe
întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de
informații privilegiate privind activitățile legate de
această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe
posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe
condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a
unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim
de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile
tehnologice care caracterizează programele, prețurile de
achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel,
este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu
oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de
salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii. (30)
Este necesar să fie reiterat faptul că,
în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea
Europeană, statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să
afecteze buna funcționare a programelor, în special în ceea ce
privește drepturile de proprietate intelectuală și în ceea ce
privește continuitatea funcționării infrastructurilor. Este
de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în
cauză trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca
stațiile terestre ale sistemelor să fie desemnate ca infrastructuri
critice europene. (31)
Având în vedere caracterul mondial al sistemelor,
este esențial ca Uniunea să poată încheia acorduri cu
țările terțe și organizațiile internaționale în
cadrul programelor, în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, pentru a garanta, în special, buna derulare
a acestora, pentru a optimiza serviciile prestate față de
cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile
țărilor terțe și ale organizațiilor
internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea
acordurilor existente la evoluțiile programelor. Cu ocazia pregătirii
sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt
conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul
Serviciului European de Acțiune Externă, al Agenției
Spațiale Europene și al Agenției GNSS European. (32)
Este necesar să fie confirmat faptul că,
pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură
nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în
măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori
externi. Celelalte entități implicate în guvernanța
publică a programelor pot, de asemenea, să beneficieze de
aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le
sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament. (33)
Este necesar să fie asigurată
protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în
cadrul acestor programe. (34)
Interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate
prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, în
special prin prevenirea și depistarea neregulilor, prin efectuarea de
investigații, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod
eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de
sancțiuni. (35)
Este necesar, de asemenea, ca Parlamentul European
și Consiliul să fie informate periodic cu privire la punerea în
aplicare a programelor. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și
Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în
conformitate cu Declarația comună privind Grupul
interinstituțional Galileo din 9 iulie 2008. (36)
Comisia ar trebui să efectueze evaluări
pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate
pentru realizarea obiectivelor programelor. (37)
Pentru a defini măsurile necesare pentru a
garanta compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor cu alte sisteme
de radionavigație prin satelit, precum și cu alte mijloace de
radionavigație convenționale și pentru a asigura securitatea
sistemelor și a funcționării acestora, este necesar să-i
fie delegată Comisiei puterea de a adopta, în conformitate cu articolul
290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acte în ceea ce
privește aceste două domenii de competență. Este deosebit
de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia
să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.
Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia
trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și
adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și
Consiliu. (38)
Pentru a asigura condiții uniforme de
executare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie
investită cu competențe de executare. Aceste competențe ar
trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire
a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de
către statele membre al exercitării competențelor de executare
de către Comisie[17].
(39)
Având în vedere faptul că o bună
guvernanță publică necesită o gestionare omogenă a
programelor, accelerarea procesului decizional și accesul egal la
informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai
Agenției Spațiale Europene ar trebui să poată participa la
lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene instituit prin
articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European
și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în
continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS
și Galileo)[18].
Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau
ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord
internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la
lucrările comitetului programelor GNSS europene. Reprezentanții
Agenției GNSS European, ai Agenției Spațiale Europene, ai
țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale
nu pot participa la vot în cadrul comitetului. (40)
Deoarece obiectivul prezentului regulament, și
anume implementarea și operarea unor sisteme de radionavigație prin
satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre,
întrucât acesta depășește capacitățile financiare
și tehnice ale unui stat membru acționând individual și, prin
urmare, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Uniunea poate adopta
măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel
cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În
conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este
enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu
depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui
obiectiv. (41)
Întreprinderea comună Galileo instituită
prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului din 21 mai 2002 de
instituire a întreprinderii comune Galileo[19]
și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006 și, în
prezent, procedura de dizolvare a întreprinderii este finalizată. Prin
urmare, Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui abrogat. (42)
Ținând cont de necesitatea evaluării
programelor, de importanța modificărilor care trebuie operate în text
și din motive de claritate și certitudine juridică, Regulamentul
(CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I DISPOZIȚII
GENERALE Articolul 1 Sistemele
și programele europene de radionavigație prin satelit 1. Programele Galileo și
EGNOS acoperă toate activitățile necesare pentru definirea,
dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, reînnoirea și
îmbunătățirea celor două sisteme europene de
radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul
programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea
securității acestora. 2. Sistemul constituit în cadrul
programului Galileo este o infrastructură globală de
radionavigație prin satelit (GNSS) autonomă care cuprinde o
constelație de sateliți și o rețea globală de
stații terestre. 3. Sistemul EGNOS este o
infrastructură care monitorizează și corectează semnalele
emise de sistemele globale de radionavigație prin satelit existente.
Acesta cuprinde stații terestre și mai multe transpondere instalate
pe sateliți geostaționari. 4. Obiectivele specifice ale
programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de
sistemul realizat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea
următoarelor cinci funcții: (a)
oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open
Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații
cu privire la poziționare și sincronizare, destinat aplicațiilor
de masă ale radionavigației prin satelit; (b)
oferirea unui „serviciu privind siguranța
vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către
utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu
răspunde, de asemenea, cerințelor de continuitate, de disponibilitate
și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție
de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncție
a sistemului; (c)
oferirea unui „serviciu comercial” (denumit
„Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de
aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor
performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată
superioară celor obținute prin serviciul deschis; (d)
oferirea unui „serviciu public reglementat”
(denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor
autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care
necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului; acest serviciu
utilizează semnale robuste și criptate. (e)
participarea la „serviciul de căutare și
salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul
COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor de urgență emise de balize
și retransmiterea de mesaje către acestea. 5. Obiectivele specifice ale
programului EGNOS constau în asigurarea faptului că semnalele emise de
sistemul EGNOS pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor trei
funcții: (a)
oferirea unui „serviciu deschis” (OS), gratuit
pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la
poziționare și sincronizare, destinat aplicațiilor de masă
ale radionavigației prin satelit în zona de acoperire a sistemului; (b)
oferirea unui „serviciu de diseminare de
informații cu caracter comercial” (denumit „EGNOS Data Access Service” sau
EDAS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri
profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe
îmbunătățite și a unor date cu valoare adăugată
superioară celor obținute prin serviciul deschis; (c)
oferirea unui „serviciul privind siguranța
vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea
este esențială; acest serviciu răspunde, în special,
cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse
în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite
prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate a sistemului în
zona de acoperire. De asemenea, programul EGNOS are ca obiectiv
specific extinderea acoperirii geografice a acestor servicii la întregul
teritoriu al Uniunii și, în limita constrângerilor tehnice și pe baza
unor acorduri internaționale, la alte regiuni ale lumii, în special la
teritoriile țărilor terțe care sunt vizate de cerul unic
european. Articolul
2 Obiectul Prezentul
regulament stabilește normele privind implementarea și operarea
sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit,
în special cele referitoare la guvernanța și contribuția
financiară a Uniunii. Articolul
3 Etapele programului Galileo Programul Galileo cuprinde următoarele
etape: (a)
o etapă de definire în cursul căreia a
fost proiectată structura sistemului și au fost determinate
componentele acestuia, care s-a încheiat în 2001; (b)
o etapă de dezvoltare și de validare care
cuprinde construcția și lansarea primilor sateliți, realizarea
primelor infrastructuri terestre, precum și toate lucrările și
operațiunile necesare care permit validarea sistemului pe orbită.
Obiectivul constă în finalizarea acestei etape în 2013; (c)
o etapă de desfășurare, care
cuprinde realizarea și protejarea tuturor infrastructurilor spațiale
și terestre, precum și operațiunile legate de aceasta, care
includ pregătirile pentru etapa de operare. Obiectivul este ca
această etapă, inițiată în 2008, să se încheie în
2020; (d)
o etapă de operare care cuprinde gestionarea
infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea
constantă, reînnoirea și protejarea sistemului, operațiunile de
acreditare și de standardizare legate de program, furnizarea și
comercializarea serviciilor și toate celelalte activități
necesare dezvoltării sistemului și bunei derulări a programului.
Obiectivul este ca această etapă să înceapă progresiv între
2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii. Articolul
4 Operarea sistemului EGNOS Operarea
sistemului EGNOS cuprinde, în principal, gestionarea infrastructurii,
întreținerea, îmbunătățirea constantă, reînnoirea
și protejarea sistemului, operațiunile de acreditare, de certificare
și de standardizare legate de program, totalitatea elementelor care asigură
fiabilitatea sistemului și a funcționării acestuia, precum
și furnizarea și comercializarea de servicii. Articolul
5 Compatibilitatea și interoperabilitatea
sistemelor 1.
Sistemele, rețelele și serviciile care
decurg din programele Galileo și EGNOS sunt compatibile și
interoperabile. 2.
Sistemele, rețelele și serviciile care
decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și
interoperabile, în măsura în care este posibil, cu alte sisteme de
radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale
de radionavigație. 3.
Comisia adoptă, prin actele delegate, în
conformitate cu articolul 34, cerințele și standardele necesare
pentru a asigura compatibilitatea și interoperabilitatea menționate
la alineatul (2). Articolul
6 Proprietatea Uniunea este proprietarul tuturor activelor
corporale sau necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor; în
acest scop, se încheie acorduri cu părți terțe, dacă este
cazul, cu privire la drepturile de proprietate existente. Comisia asigură utilizarea optimă,
în special, a drepturilor de proprietate intelectuală ale Uniunii. CAPITOLUL II CONTRIBUŢIE
ŞI MECANISME BUGETARE Articolul 7 Activitățile
vizate 1. Creditele bugetare europene
alocate programelor pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu prezentul
regulament, se acordă în scopul de a finanța: a) activitățile legate de etapa de
desfășurare a programului Galileo, inclusiv activitățile de
administrare și monitorizare a acestei etape; b) activitățile legate de operarea
sistemului construit în cadrul programului Galileo, inclusiv acțiunile
prealabile sau pregătitoare pentru această etapă; c) activitățile legate de operarea
sistemului EGNOS. 2. Aceste credite bugetare ale
Uniunii alocate programelor pot să acopere, de asemenea, cheltuielile
Comisiei referitoare la activități de pregătire, de monitorizare,
de control, de audit și de evaluare necesare pentru administrarea lor
și pentru realizarea obiectivelor lor, în special cheltuielile care
acoperă: (a)
studiile și reuniunile experților; (b)
activitățile de informare și de
comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la
prioritățile politice ale Uniunii, cu condiția să aibă
o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament; (c)
rețelele de tehnologie a informațiilor
(„IT”) al căror scop este prelucrarea sau schimbul de informații; (d)
orice altă formă de asistență
tehnică sau administrativă oferită Comisiei pentru gestionarea
programelor. 3. Pentru a permite o
identificare clară a costurilor programelor și a diferitelor etape
ale programelor, Comisia, în conformitate cu principiul gestionării
transparente, informează anual comitetul menționat la articolul 35
alineatul (1) cu privire la alocarea fondurilor comunitare pentru fiecare
dintre activitățile menționate la alineatele (1) și (2). Articolul
8 Finanțarea programului Galileo 1. Etapele de desfășurare
și de operare sunt finanțate de Uniune, în conformitate cu articolul
10 alineatul (1), fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3)
din prezentul articol. 2. Statele membre pot prevedea
finanțări suplimentare pentru programul Galileo. Veniturile provenind
din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede
la articolul 18 alineatul 2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În
conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia
informează comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din
prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate
avea aplicarea prezentului alineat asupra programului Galileo. 3. Finanțarea
suplimentară a programului Galileo poate fi asigurată, de asemenea,
de țări terțe și organizații internaționale.
Acordurile prevăzute la articolul 28 stabilesc condițiile și
modalitățile participării acestora. Articolul
9 Finanțarea operării sistemului EGNOS 1. Uniunea finanțează
operarea sistemului EGNOS, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1),
fără a aduce atingere unei eventuale contribuții din alte surse
de finanțare, în special din sursele menționate la alineatele (2)
și (3) din prezentul articol. 2. Statele membre pot prevedea
finanțări suplimentare pentru programul EGNOS. Veniturile provenind
din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede
la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În
conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia
informează comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din
prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate
avea aplicarea prezentului alineat asupra programului EGNOS. 3. Finanțarea
suplimentară a programului EGNOS poate fi asigurată, de asemenea, de
țări terțe și organizații internaționale.
Acordurile prevăzute la articolul 28 stabilesc condițiile și
modalitățile participării acestora. Articolul 10 Resurse 1. Suma maximă alocată
de Uniune pentru punerea în aplicare a activităților prevăzute
la articolul 7 alineatele (1) și (2) este de [7 897] de milioane de
euro la prețuri curente pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie
2014 și 31 decembrie 2020. 2. Creditele sunt executate în
temeiul dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului
(CE, Euratom) nr. 1605/2002. 3. Angajamentele bugetare
privind programele se efectuează în tranșe anuale. Articolul 11 Venituri
generate de programe 1. Veniturile generate de
operarea sistemelor sunt colectate de Uniune, vărsate la bugetul Uniunii
și alocate programelor. Dacă veniturile se dovedesc a fi mai ridicate
decât cele necesare pentru finanțarea etapelor de operare a programelor,
orice adaptare a principiului alocării acestor venituri este supusă
aprobării de către autoritatea bugetară pe baza unei propuneri
din partea Comisiei. 2. Un mecanism de repartizare a
veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu
entități din sectorul privat. 3. Dobânzile generate de
prefinanțările plătite entităților responsabile pentru
execuția bugetară în mod indirect sunt alocate
activităților care fac obiectul acordului de delegare sau al
contractului încheiat între Comisie și entitatea în cauză. Conform
principiului bunei gestiuni financiare, entitățile responsabile
pentru execuția bugetară în mod indirect deschid conturi care permit
identificarea fondurilor și dobânzilor aferente. CAPITOLUL III GUVERNANŢA
PUBLICĂ A PROGRAMELOR Articolul 12 Cadrul
general al guvernării programelor Guvernanța publică a programelor se
bazează pe principiul unei repartizări stricte a sarcinilor între
diverse entități implicate, în special între Comisie, Agenția
GNSS European și Agenția Spațială Europeană. Articolul 13 Rolul
Comisei 1. Comisia este
responsabilă de desfășurarea programelor. Ea gestionează
fondurile care le sunt alocate în temeiul prezentului regulament și
asigură punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul
programelor. 2. În afară de sarcinile
generale menționate la alineatul (1) și de cele menționate în
alte dispoziții ale prezentului regulament, sarcinile Comisiei în cadrul
prezentului regulament includ următoarele sarcini specifice: (a)
asigură o distribuție clară a
sarcinilor între diferitele entități implicate în programe și
încredințează în acest scop, în special prin intermediul acordurilor
de delegare, Agenției GNSS European și Agenției Spațiale
Europene sarcinile menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (d)
și articolul 16; (b)
instituie instrumentele adecvate și
măsurile structurale necesare pentru identificarea, gestionarea, atenuarea
și monitorizarea riscurilor asociate programelor, în special în termeni de
costuri și programare; (c)
gestionează, în numele Uniunii și în
domeniul său de competență, relațiile cu țările
terțe și organizațiile internaționale; (d)
asigură securitatea programelor și stabilește
mecanismele de coordonare între diferitele entități implicate. 3. Atunci când este necesar
pentru buna derulare a etapelor programului Galileo și operarea sistemului
EGNOS menționate la articolele 3 și, respectiv, 4, Comisia
stabilește măsurile necesare pentru: (a)
poziționarea și asigurarea
funcționării infrastructurii terestre a sistemelor; (b)
definirea etapelor de decizie determinante pentru
evaluarea implementării programelor; (c)
reducerea riscurilor inerente
desfășurării programelor. Aceste măsuri de executare se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35
alineatul (3). Articolul 14 Securitatea
sistemelor și a operării lor 1. Sistemele și operarea
lor sunt sigure. 2. Fără a aduce
atingere articolelor 15 și 17 din prezentul regulament și articolului
8 din Decizia 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului[20], Comisia poate să adopte,
prin acte delegate, în conformitate cu articolul 34, cerințele și
standardele necesare pentru asigurarea securității sistemelor și
a operării lor menționate la alineatul (1). În acest scop, Comisia
ține seama de necesitatea unei supravegheri și a unei integrări
în toate programele a cerințelor în materie de securitate, precum și
de impactul acestor cerințe asupra bunei derulări a programelor, în
special în ceea ce privește costurile și programarea. 3. Serviciul European de
Acțiune Externă asistă Comisia, în conformitate cu articolul 2
alineatul (2) din Decizia 2010/427/UE, la executarea sarcinilor legate de
securitate în domeniul relațiilor externe. Tot în acest domeniu,
asistă, de asemenea, Comisia în monitorizarea respectării
standardelor minime comune prevăzute prin Decizia 1104/2011/UE. În acest
scop, îi sunt puse la dispoziție resursele adecvate și sunt stabilite
perioade de tranziție care să permită garantarea
continuității programelor și serviciilor. Articolul 15 Rolul
Agenției GNSS European 1 Pentru a atinge obiectivele
programelor, Agenția GNSS European contribuie la implementarea lor și
îndeplinește următoarele sarcini, conform orientărilor formulate
de Comisie: (a)
în ceea ce privește securitatea programelor,
fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 14 și 17,
agenția asigură: (i) cel târziu până la 30 iunie 2016,
acreditarea în materie de securitate în conformitate cu Regulamentul (UE)
nr. 912/2010; în acest scop, inițiază și
urmărește punerea în aplicare a procedurilor de securitate și
efectuează audituri ale securității sistemului; (ii) operarea centrului de securitate
Galileo, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la
articolul 14 alineatul (3), precum și cu instrucțiunile furnizate în
temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC menționate la articolul 17; (b)
îndeplinește sarcinile unei
autorități PRS competente prevăzute la articolul 5 din Decizia
1104/2011/UE, în cazul în care este desemnată să îndeplinească
astfel de sarcini, și asistă Comisia în urmărirea
respectării standardelor minime comune în conformitate cu articolul 8
alineatul (6) din decizia menționată; (c)
în cadrul operării sistemelor, contribuie la
comercializarea serviciilor, inclusiv la efectuarea analizelor de
piață necesare; (d)
execută, de asemenea, alte sarcini specifice
legate de programe, care îi pot fi încredințate de Comisie prin
intermediul unui acord de delegare adoptat pe baza unei decizii de delegare, în
conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul
(CE, Euratom) nr. 1605/2002, de exemplu: (i) activitățile operaționale
legate de gestionarea infrastructurii, întreținerea,
îmbunătățirea constantă și reînnoirea sistemelor,
operațiunile de acreditare și de standardizare în cadrul programelor
și furnizarea serviciilor menționate la articolul 3 litera (d)
și la articolul 4; (ii) promovarea aplicațiilor și
serviciilor pe piața sistemelor de radionavigație prin satelit. 2. În afară de sarcinile
menționate la alineatul (1) și în cadrul misiunii care i-a fost
încredințată, Agenția GNSS European asistă Comisia
contribuind cu competențele sale tehnice și furnizând toate
informațiile necesare executării sarcinilor în temeiul prezentului
regulament. 3. Comitetul menționat la
articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare
prevăzută la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol, în
conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35
alineatul (2). Comitetul este informat cu privire la acordurile de delegare
care urmează a fi încheiate de Uniune, reprezentată de Comisie,
și Agenția GNSS European. Articolul 16 Rolul
Agenției Spațiale Europene 1. Comisia încheie un acord de
delegare multianual cu Agenția Spațială Europeană pe baza
unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 54
alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. Acest acord
vizează executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul
delegării în cadrul implementării programelor, în special finalizarea
infrastructurii realizate în cadrul programului Galileo. 2. Acordul de delegare
stabilește, în măsura necesară pentru executarea sarcinilor
și a bugetului care face obiectul delegării menționate la alineatul
1, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate
Agenției Spațiale Europene și, în special, acțiunile pe
care trebuie să le pună în aplicare, finanțarea
corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare
și de control, măsurile aplicabile în cazul executării
necorespunzătoare a contractelor, precum și regimul
proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale. Măsurile de urmărire și control
prevăd în special un sistem de anticipare a costurilor, o informare
periodică din partea Comisiei în legătură cu costurile și,
în caz de diferență între bugetele prevăzute și costurile
efective, acțiuni corective care să garanteze realizarea
infrastructurilor în limita bugetelor alocate. 3. Comitetul menționat la
articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare
prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu
procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2).
Comitetul este informat despre acordul de delegare multianual care urmează
a fi încheiat de Comisie și Agenția Spațială
Europeană. 4. Comitetul menționat la
articolul 35 alineatul (1) este informat de Comisie despre rezultatele
intermediare și finale ale evaluării cererilor de ofertă și
a contractelor care urmează a fi încheiate de Agenția
Spațială Europeană cu întreprinderile. CAPITOLUL IV ASPECTE
PRIVIND SECURITATEA UNIUNII SAU A STATELOR SALE MEMBRE Articolul 17 Acțiune
comună În toate cazurile în care operarea sistemelor
poate aduce atingere securității Uniunii sau statelor membre ale
acesteia, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea
comună 2004/552/PESC. Articolul 18 Aplicarea
reglementării privind informațiile clasificate 1. Fiecare stat membru se
asigură că normele de securitate care asigură un grad de
protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de
securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO,
Euratom a Comisiei[21]
și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la
Decizia 2011/292/UE a Consiliului[22]
se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor
juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații
clasificate ale Uniunii referitoare la programe. 2. Statele membre
informează fără întârziere Comisia cu privire la adoptarea
reglementărilor naționale în materie de securitate menționate la
alineatul (1). 3. Persoanele fizice rezidente
în țări terțe și persoanele juridice stabilite în
țări terțe pot avea acces la informațiile clasificate ale
Uniunii referitoare la programe numai dacă li se aplică, în
țările respective, reglementări în materie de securitate care
asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat
de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia
2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului
prevăzute în anexa la Decizia 2011/292/UE. Reglementările în materie
de securitate ale Agenției Spațiale Europene și Decizia
2011/C 304/05 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe
și politica de securitate[23]
se consideră a fi echivalente cu aceste norme și reglementări.
Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o
țară terță poate fi recunoscută printr-un acord cu
statul respectiv. CAPITOLUL V ACHIZIŢII
PUBLICE SECȚIUNEA I Dispoziții
generale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de
desfășurare și de operare a programelor Articolul 19 Principii
generale Normele Uniunii în materie de achiziții
publice prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în
special concurența deschisă și echitabilă pe întreg
parcursul lanțului de aprovizionare, lansarea de cereri de ofertă pe
baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de
informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții
publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice
alte informații pertinente care creează un mediu concurențial
echitabil pentru toți potențialii ofertanți, se aplică în
cazul contractelor de achiziții publice încheiate în cadrul etapei de
desfășurare a programului Galileo și al etapelor de operare a
programelor, fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru
protejarea intereselor fundamentale în materie de securitate ale Uniunii sau a
securității publice sau pentru a asigura conformitatea cu cerințele
Uniunii privind controlul exporturilor. Articolul 20 Obiective
specifice Pe parcursul procedurii de achiziții,
sunt vizate următoarele obiective: (a) promovarea în întreaga Uniune
Europeană a unei participări cât mai ample și cât mai deschise
posibil din partea tuturor întreprinderilor, în special a celor care au intrat
recent pe piață și a IMM-urilor; (b) evitarea posibilelor abuzuri din cauza
rolului dominant și a dependenței de furnizori unici pe termen lung; (c) utilizarea investițiilor publice anterioare
și a experienței acumulate, precum și a experienței și
competențelor industriale, inclusiv cele dobândite în etapele de definire,
de dezvoltare și de validare și desfășurare a programelor,
asigurând, în același timp, conformitatea cu normele privind procedura
competitivă de licitație. SECŢIUNEA 2 Dispoziții
speciale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de
desfășurare și de operare a programelor Articolul 21 Stabilirea unor condiții
echitabile de concurență Autoritatea contractantă este
obligată să adopte măsurile corespunzătoare pentru
stabilirea unor condiții echitabile de concurență atunci când
participarea prealabilă a unei societăți la activități
legate de cele care fac obiectul cererii de ofertă: (a)
poate aduce acestei întreprinderi beneficii
considerabile în ceea ce privește informațiile privilegiate și,
prin urmare, poate ridica probleme în privința respectării
egalității de tratament sau (b)
afectează condițiile normale de
concurență sau imparțialitatea și obiectivitatea atribuirii
sau executării contractelor. Aceste măsuri nu trebuie să
aducă atingere concurenței loiale, egalității de tratament
și confidențialității informațiilor colectate cu
privire la întreprinderi, relațiile comerciale și structura de
costuri a acestora. În acest context, măsurile țin seama de natura
și termenii contractului preconizat. Articolul 22 Contracte cu tranșe
condiționate 1. Autoritatea contractantă
poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe
condiționate. 2. Contractul cu tranșe
condiționate include o tranșă fermă, însoțită de
un angajament bugetar, și una sau mai multe tranșe condiționate.
Documentația de achiziție precizează elementele specifice
contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special,
obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și
modalitățile de executare a prestațiilor din fiecare
tranșă. 3. Prestațiile din
tranșa fermă trebuie să constituie un ansamblu coerent;
același lucru este valabil și pentru prestațiile din fiecare
tranșă condiționată, având în vedere prestațiile din
toate tranșele anterioare. 4. Executarea fiecărei
tranșe condiționate se supune deciziei autorității
contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în
contract. Atunci când o tranșă condiționată este consolidată
cu întârziere sau nu este consolidată, contractantul poate beneficia, în
cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile pe care
le stabilește, de o compensație de așteptare sau de o
compensație de reziliere. Articolul 23 Contracte cu costuri suplimentare 1. Autoritatea contractantă
poate opta, în mod excepțional, pentru un contract plătit integral
sau parțial cu costuri suplimentare, în limita unui plafon tarifar, în
condițiile prevăzute la alineatul (2). Spre deosebire de un contract care
plătește pentru un rezultat și pentru care prețul sau
metodele de fixare a acestuia sunt stabilite inițial în documentele
contractuale ale contractului de achiziții, un contract cu costuri suplimentare
plătește mijloacele instituite și nu un produs sau un serviciu
finit. Prețul care urmează a fi achitat este constituit din
rambursarea tuturor cheltuielilor efective suportate de contractant ca urmare a
executării contractului, cum ar fi cheltuielile pentru forța de
muncă, materiale, consumabile, utilizarea echipamentelor și a
infrastructurilor necesare executării contractului. La aceste cheltuieli
se adaugă, fie o sumă forfetară care acoperă cheltuielile
generale și beneficiul, fie o sumă care acoperă cheltuielile
generale și un stimulent bazat pe atingerea obiectivelor legate de
rezultate și calendar. 2. Autoritatea contractantă
poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri
suplimentare atunci când nu se poate stabili în mod obiectiv un preț ferm
exact și dacă se poate dovedi în mod rezonabil că un astfel de
preț ferm ar fi anormal de ridicat, având în vedere incertitudinile
inerente realizării contractului pentru că: (a)
fie contractul vizează elemente foarte
complexe sau face apel la o tehnologie nouă și, prin urmare,
implică riscuri tehnice importante; (b)
fie, din motive operaționale,
activitățile care fac obiectul contractului trebuie inițiate
fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un
preț ferm și definitiv în totalitate pentru că există riscuri
semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial
de executarea altor contracte. 3. Plafonul tarifar al unui
contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare este
prețul maxim plătibil. Acesta nu poate fi depășit decât în cazuri
excepționale motivate corespunzător și cu acordul prealabil al
autorității contractante. 4. Documentația
contractelor plătite integral sau parțial cu costuri suplimentare
precizează: (a)
natura contractului, și anume dacă este
vorba despre un contract cu costuri suplimentare total sau parțial în
limita unui plafon tarifar; (b)
pentru un contract plătit parțial cu
costuri suplimentare, elementele contractului care fac obiectul costurilor
suplimentare; (c)
cuantumul plafonului tarifar; (d)
criteriile de atribuire, care trebuie să
permită, în special, evaluarea probabilității bugetului estimat,
a costurilor rambursabile, a mecanismelor de stabilire a acestor costuri, a
beneficiilor menționate în ofertă; (e)
tipul de majorare menționată la alineatul
(1) care urmează să se aplice cheltuielilor; (f)
normele și procedurile de stabilire a
eligibilității costurilor preconizate de ofertant pentru executarea
contractului, conform principiilor menționate la alineatul (5); (g)
normele contabile pe care trebuie să le
respecte ofertanții; (h)
în cazul unui contract plătit parțial cu
costuri suplimentare, care trebuie transformat într-un contract cu preț
ferm și definitiv, parametrii acestei transformări. 5. Cheltuielile efectuate de
contractant în cursul executării unui contract cu costuri suplimentare
total sau parțial sunt eligibile doar dacă: (a)
sunt suportate efectiv pe durata contractului, cu
excepția costurilor echipamentelor, infrastructurilor și
imobilizărilor necorporale necesare executării contractului care pot
fi considerate ca fiind eligibile pentru valoarea totală de cumpărare
a acestora; (b)
sunt menționate în bugetul estimativ eventual
revizuit prin actele adiționale la contractul inițial; (c)
sunt necesare pentru executarea contractului; (d)
rezultă din executarea contractului și
sunt direct imputabile acesteia; (e)
pot fi identificate și verificate, sunt
înregistrate în contabilitatea contractantului și stabilite în
conformitate cu normele contabile menționate în caietul de sarcini și
în contract; (f)
respectă dispozițiile legislației
fiscale și sociale aplicabile; (g)
nu sunt exceptate de la termenii contractului; (h)
sunt rezonabile, justificate și respectă
cerințele bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește
economia și eficiența. Contractantul este responsabil pentru
contabilizarea costurilor, păstrarea unei bune evidențe contabile sau
a oricărui alt document necesar pentru a dovedi faptul că
cheltuielile a căror rambursare o solicită sunt efectuate și
sunt în conformitate cu principiile definite la prezentul articol. Cheltuielile
pe care contractantul nu le poate justifica sunt considerate neeligibile, iar
rambursarea acestora este refuzată. 6. Autoritatea contractantă
îndeplinește următoarele sarcini pentru a asigura buna execuție
a contractelor cu costuri suplimentare: (a)
stabilește cel mai realist plafon tarifar,
permițând în același timp o flexibilitate necesară
integrării riscurilor sale tehnice; (b)
transformă un contract plătit
parțial cu costuri suplimentare într-un contract cu preț ferm și
definitiv în totalitate, atunci când, în cursul executării contractului,
se poate stabili un astfel de preț ferm și definitiv;
stabilește, în acest scop, parametrii de conversie pentru trecerea de la
un contract încheiat cu costuri suplimentare la un contract cu preț ferm
și definitiv; (c)
pune în aplicare măsuri de urmărire
și control care prevăd, în special, un sistem estimativ de anticipare
a costurilor; (d)
stabilește principiile, instrumentele și
procedurile adecvate pentru punerea în aplicare a contractelor, în special
pentru identificarea și controlul eligibilității cheltuielilor
suportate de contractant sau de subcontractanții acestuia în cursul
executării contractului și pentru introducerea de acte
adiționale la contract; (e)
se asigură că contractantul și
subcontractanții acestuia respectă normele contabile prevăzute
în contract și obligația de a furniza documentele contabile care
trebuie să aibă forță probantă; (f)
asigură în permanență, în cursul
executării contractului, eficacitatea principiilor, instrumentelor și
procedurilor menționate la litera (d). Articolul 24 Acte
adiționale Contractul poate fi modificat printr-un act
adițional sub rezerva ca actul în cauză să îndeplinească
următoarele condiții: (a) să nu schimbe obiectul contractului; (b) să nu perturbe echilibrul economic
al contractului; (c) să nu introducă condiții
care, dacă ar fi figurat inițial în documentația de
achiziție, ar fi permis admiterea unor ofertanți, alții decât
cei admiși inițial, sau ar fi permis reținerea unei oferte, alta
decât cea reținută inițial. Articolul 25 Subcontractarea
1.
Autoritatea contractantă poate impune
fiecărui ofertant să subcontracteze o parte a contractului, la
diferite niveluri, unor întreprinderi care nu aparțin grupului din care
acesta face parte. Această parte minimă de subcontractare este
exprimată sub forma unui interval care comportă un procent minim
și un procent maxim. Acest interval este proporțional cu obiectul
și valoarea contractului, precum și cu natura sectorului de
activitate în cauză, în special situația concurenței și
potențialul industrial observat. 2.
Autoritatea contractantă poate să
respingă subcontractanții selectați de candidat în stadiul
procedurii de atribuire a contractului principal sau de ofertantul reținut
în momentul executării contractului. Autoritatea justifică în scris
această respingere, care nu poate fi întemeiată decât pe criteriile
aplicate pentru selecția ofertanților pentru contractul principal. CAPITOLUL VI DISPOZIȚII
DIVERSE Articolul 26 Programarea Comisia stabilește un program de lucru
multianual care prevede principalele acțiuni, bugetul estimativ și
calendarul necesar pentru a atinge obiectivele programelor Galileo și
EGNOS prevăzute la articolul 1 alineatele (4) și (5). Pe baza programului de lucru multianual,
Comisia adoptă un program de lucru anual care conține planul de
punere în aplicare a programului multianual și finanțarea
corespunzătoare. Actele de punere în aplicare respective se
adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la
articolul 35 alineatul (3). Articolul 27 Acțiunea
statelor membre 1. Statele membre nu adoptă
măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor,
în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală
și în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor. 2. Statele membre iau toate
măsurile necesare pentru ca stațiile terestre ale sistemelor să
fie desemnate ca infrastructuri critice europene în temeiul Directivei
2008/114/CE a Consiliului[24]. Articolul 28 Acorduri
internaționale Uniunea poate încheia acorduri cu
țările terțe și organizațiile internaționale în
cadrul programelor, inclusiv acorduri de cooperare, în conformitate cu
procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene. Articolul 29 Asistența
tehnică Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură
tehnică menționate la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate
să recurgă la asistența necesară, în special la
asistența experților agențiilor naționale competente în
domeniul spațial, a experților independenți, a
entităților capabile să ofere analize și avize imparțiale
cu privire la desfășurarea programelor. Entitățile implicate în
guvernanța publică a programelor, altele decât cele ale Comisiei, în
special Agenția GNSS European și Agenția Spațială
Europeană, pot să beneficieze, de asemenea, de aceeași
asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt
atribuite în temeiul prezentului regulament. Articolul 30 Protecția
datelor cu caracter personal și respectarea vieții private 1. Comisia asigură
protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private
în momentul conceperii și implementării sistemelor, precum și
integrarea unor garanții adecvate în acestea. 2. Orice prelucrare de date cu
caracter personal în cadrul îndeplinirii sarcinilor și
activităților prevăzute în prezentul regulament se efectuează
în conformitate cu legislația aplicabilă în domeniul protecției
datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al
Parlamentului European și al Consiliului[25]
și Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului[26]. Articolul 31 Protejarea
intereselor financiare ale Uniunii Europene 1. Comisia ia măsuri
adecvate în vederea garantării faptului că, atunci când
acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în
aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de
măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror
altor activități ilegale, prin controale eficace, iar în cazul în
care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod
necuvenit și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace,
proporționale și descurajante. 2. Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de
Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la
fața locului, toți beneficiarii subvențiilor, contractanții
și subcontractanții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii în
temeiul prezentului regulament. Oficiul European de
Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze controale
și verificări la fața locului la operatorii economici care
beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare în
conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr.
2185/96 al Consiliului[27], în scopul de a stabili dacă au existat cazuri de fraudă,
corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere
intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o
decizie de acordare a unei subvenții sau un contract privind
finanțarea din partea Uniunii. Fără a aduce
atingere dispozițiilor alineatelor (1) și (2), acordurile
internaționale încheiate cu țări terțe și
organizații internaționale, acordurile și deciziile de acordare
a unei subvenții și contractele care rezultă din punerea în
aplicare a prezentului regulament autorizează în mod expres Comisia,
Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale
și verificări la fața locului. Articolul 32 Informarea
Parlamentului European și a Consiliului Comisia
asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu
ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă
Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea
programelor. Articolul 33 Evaluarea
aplicării prezentului regulament 1. Comisia prezintă
Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2018, un
raport de evaluare în vederea luării unei decizii privind reînnoirea,
modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului
regulament, care vizează: (a)
îndeplinirea obiectivelor acestor măsuri, atât
din punctul de vedere al rezultatelor, cât și al consecințelor; (b)
eficacitatea utilizării resurselor; (c)
valoarea adăugată europeană. Evaluarea abordează, în plus, posibilitatea
simplificării programului, coerența sa internă și
externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și
contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Ea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la
consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente. 2. Evaluarea ia în considerare
progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor programelor Galileo și
EGNOS stabilite la articolul 1 alineatele (4) și (5), pe baza
următorilor indicatori de performanță: (a)
în ceea ce privește Galileo: numărul de
sateliți operaționali, versiunea infrastructurii terestre utilizate
și numărul de servicii furnizate; (b)
în ceea ce privește EGNOS: numărul de
modificări ale specificațiilor serviciilor prezentate
autorităților de certificare. 3. Entitățile
implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează
Comisiei datele și informațiile necesare pentru a permite
urmărirea și evaluarea acțiunilor în cauză. CAPITOLUL VII DELEGARE
ŞI MĂSURI DE EXECUTARE Articolul 34 Exercitarea
delegării 1. Competența de a adopta
acte delegate conferită Comisiei se supune condițiilor prevăzute
la prezentul articol. 2. Competența de adoptare a
actelor delegate menționate la articolele 5 și 14 îi este
conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată,
începând cu 1 ianuarie 2014. 3. Delegarea competențelor
menționate la articolele 5 și 14 poate fi revocată în orice
moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune
capăt delegării competenței specificate în respectiva decizie.
Revocarea produce efecte din ziua următoare datei publicării
respectivei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o
dată ulterioară menționată în decizie. Ea nu afectează
valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare. 4. Imediat după ce
adoptă un act delegat, Comisia înștiințează simultan
Parlamentul European și Consiliul. 5. Un act delegat adoptat în
temeiul articolelor 5 și 14 intră în vigoare numai în cazul în care
Parlamentul European sau Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de
două luni de la data notificării respectivului act Parlamentului
European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea acestui
termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu
privire la intenția lor de a nu exprima obiecții. Acest termen se
prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European
sau a Consiliului. Articolul 35 Procedura
comitetului 1. Comisia este asistată de
Comitetul pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „comitetul”)
instituit prin articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008. Respectivul
comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2. Atunci când se face referire
la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr.
182/2011. 3. Atunci când se face referire
la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr.
182/2011. 4. Reprezentanții
Agenției GNSS European și ai Agenției Spațiale Europene pot
participa în calitate de observatori la lucrările comitetului în
condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia. 5. Acordurile
internaționale încheiate de Uniune în conformitate cu articolul 28 pot prevedea
participarea reprezentanților țărilor terțe sau ai
organizațiilor internaționale la lucrările comitetului în
condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia. CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII
FINALE Articolul 36 Abrogări 1. Regulamentul (CE) nr.
876/2002 se abrogă de la 1 ianuarie 2014. Orice măsură în
curs adoptată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 876/2002 rămâne sub
incidența regulamentului respectiv. 2. Regulamentul (CE) nr.
683/2008 se abrogă de la 1 ianuarie 2014. Orice măsură în curs
adoptată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 683/2008 rămâne sub
incidența regulamentului respectiv. Trimiterile la regulamentul
abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se
citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă. Articolul 37 Intrarea
în vigoare Prezentul regulamentul intră în vigoare
în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2014. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru Parlamentul European Pentru
Consiliu Președintele Președintele ANEXĂ Tabel de corespondență Vechea numerotare [Regulamentul (CE) nr. 683/2008[28]] || Noua numerotare (Prezentul regulament) Articolul 1 || Articolul 1 Articolul 2 || Articolul 2 Articolul 3 || Articolul 3 Articolul 4 || Articolul 8 Articolul 5 || Articolul 4 Articolul 6 || Articolul 9 Articolul 7 || Articolul 5 Articolul 8 || Articolul 6 Articolul 9 || Articolul 7 Articolul 10 || Articolul 10 Articolul 11 || Articolul 11 Articolul 12 alineatul (1) Articolul 12 alineatele (2) și (3) || Articolul 12 Articolul 13 Articolul 13 alineatul (1) Articolul 13 alineatele (2) și (3) Articolul 13 alineatul (4) || Articolul 13 Articolul 14 Articolul 17 Articolul 14 || Articolul 18 Articolul 15 || Articolul 26 Articolul 16 || Articolul 15 Articolul 17 || Articolele 19-25 Articolul 18 || Articolul 16 Articolul 19 || Articolul 35 Articolul 20 || Articolul 30 Articolul 21 || Articolul 31 Articolul 22 || Articolul 32 Articolul 23 || Articolul 24 || Articolul 37 Anexă || Articolul 1 FIȘĂ FINANCIARĂ
LEGISLATIVĂ 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul
(domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 1.3. Natura
propunerii/inițiativei 1.4. Obiectiv(e)
1.5. Motivul
(motivele) propunerii/inițiativei 1.6. Durata
și impactul financiar 1.7. Metoda
(metodele) de gestionare preconizată (preconizate) 2. MĂSURI DE GESTIUNE 2.1. Dispoziții
în materie de urmărire și raportare 2.2. Sistemul
de gestiune și control 2.3. Măsurile
de prevenire a fraudelor și neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica
(rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile)
bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 3.2. Impactul
estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului
estimat asupra cheltuielilor 3.2.2. Impactul estimat
asupra creditelor operaționale 3.2.3. Impactul estimat
asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea cu
cadrul financiar multianual actual 3.2.5. Participarea
părților terțe la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.
CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.
Titlul propunerii/inițiativei
Programe
europene de radionavigație prin satelit – GALILEO și EGNOS (sistem
european de navigație prin acoperire geostaționară)
1.2.
Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în
structura ABM/ABB[29]
Titlul
02: Întreprinderi Capitolul
02 05: programe europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și
Galileo)
1.3.
Natura propunerii/inițiativei
Propunerea/inițiativa
vizează o acțiune nouă ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a
unei acțiuni pregătitoare[30]
þ Propunere/inițiativă care se
referă la prelungirea unei acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune
nouă
1.4.
Obiectiv(e)
1.4.1.
Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e)
al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Este
important de amintit că programele de radionavigație prin satelit
(denumite în continuare „programele”) reprezintă proiecte emblematice ale
Uniunii. Acestea se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020 și al
politicilor de dezvoltare durabilă. Este vorba de furnizarea de servicii
de radionavigație generatoare de evoluții semnificative în numeroase
sectoare de activitate, un factor de inovare tehnologică și de
creștere a competitivității economiei europene, o sursă de
noi locuri de muncă, de creare de venituri comerciale și de avantaje
socio-economice. Obiectivul
propunerii constă în sprijinirea prezenței europene în spațiu
și a dezvoltării de servicii prin satelit și, în mod specific,
în furnizarea a două sisteme de radionavigație prin satelit. Mai
exact, programul Galileo își propune să stabilească sistemul
global de navigație prin satelit al Europei (denumit în continuare
„GNSS”). Acesta va permite furnizarea către utilizatorii din întreaga lume
de servicii de poziționare, sincronizare și navigație pentru o
gamă largă de aplicații, de la transport până la lichidarea
de valori mobiliare, incluzând alimentarea cu energie electrică, prognoza
meteo și taxele de drum. EGNOS
este un sistem european conceput pentru a îmbunătăți
performanțele GPS-ului american în zona europeană. Acesta îmbunătățește
serviciile existente de navigație prin satelit pentru aplicații
critice în ceea ce privește securitatea, precum cele din transportul
aerian sau maritim cum ar fi pilotarea și aterizarea unui avion sau traversarea
unui canal cu o navă.
1.4.2.
Obiectivul (obiectivele) specific(e) și
activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză
Obiectivul specific nr. 1 Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și servicii
globale de radionavigație prin satelit (Galileo) până în 2019 Obiectivele
specifice ale programului Galileo, astfel cum sunt definite în propunerea de
regulament, constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul
realizat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea
următoarelor cinci funcții: - oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service”
sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu
privire la poziționare și sincronizare, destinat aplicațiilor de
masă ale radionavigației prin satelit; - oferirea unui „serviciu privind siguranța
vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către
utilizatorii pentru care securitatea este esențială. Acest
serviciu răspunde, totodată, exigențelor de continuitate,
disponibilitate și precizie ale anumitor sectoare și include o
funcție de integritate care permite avertizarea utilizatorului în cazul
oricăror disfuncționalități ale sistemului;
cercetările continuă în ceea ce privește redefinirea serviciului
SoL pentru a răspunde mai bine cerințelor utilizatorilor, pentru a
reduce impactul acestui serviciu asupra costurilor și pentru a ține
seama de complementaritatea cu serviciul SoL al programului EGNOS; - oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial
Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în
scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute
și a unor date cu valoare adăugată superioară celor
obținute prin „serviciul deschis”; - oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit
„Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de
organisme guvernamentale, pentru aplicațiile sensibile care necesită
un nivel ridicat de continuitate a serviciului. „Serviciul public
reglementat” utilizează semnale puternice și criptate; - participarea la „serviciul de căutare și
salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul
COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor de urgență emise de balize
și retransmiterea de mesaje către acestea. Sub-obiectivul nr. 1: Dezvoltarea de infrastructuri de radionavigație prin satelit
și furnizarea de servicii inițiale ale Galileo până în 2014-2015 Obiectivul
programului Galileo este acela de a oferi primele trei servicii inițiale
până în 2014‑2015 (OS, PRS și SAR) Obiectivul specific nr. 2 Furnizarea de servicii prin satelit care să permită
îmbunătățirea performanțelor GPS și care să
acopere treptat întreaga regiune a conferinței europene a aviației
civile (CEAC) până în 2020 (EGNOS) Programul EGNOS, care completează semnalele GPS-ului
american pentru a oferi utilizatorilor o poziționare mai precisă în
zona europeană[31],
își propune să ofere trei servicii: — serviciul deschis (OS):
pentru receptoarele publicului larg și aplicațiile utilizatorilor
obișnuiți. Acesta oferă semnale liber accesibile pentru
poziționare. OS a fost declarat operațional[32] în octombrie 2009 și este
deja utilizat în mai multe sectoare, cum ar fi agricultura; — serviciul privind
siguranța vieții (Safety-of-Life sau SoL): pentru aplicațiile
critice referitoare la securitatea vieții în domeniul transporturilor, în
special al aviației civile. Acesta oferă o garanție de
performanță superioară și constă într-un sistem de
alertă privind integritatea. Serviciul fost declarat operațional în
martie 2011 și este utilizat de sectoarele de transporturi aeriene
din Europa; — serviciul de acces la datele EGNOS
(EDAS), pentru aplicații consolidate, oferă un serviciu de date
comerciale al cărui acces este controlat (de exemplu, prin internet sau de
la telefoane mobile). Sub-obiectivul nr. 2 Adoptarea măsurilor necesare pentru garantarea
continuității operațiunilor după 2014 și pentru
ameliorarea treptată a calității serviciilor până în 2020. Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată(e) Capitolul
02 05: programe europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și
Galileo)
1.4.3.
Rezultatul (rezultatele) și impactul
preconizate
A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra
beneficiarilor vizați/populației vizate. Programele europene de radionavigație prin satelit au
fost lansate cu mai mult de un deceniu în urmă, cu ambiția politică
de a dezvolta și de a exploata un sistem global, care să permită
Uniunii Europene să obțină avantaje strategice și economice
și să furnizeze servicii de radionavigație prin satelit perfect
adaptate utilizărilor civile. Programele Galileo și EGNOS vor aduce avantaje
socio-economice importante Uniunii Europene, datorită: i) avantajelor directe rezultate din creșterea
pieței din aval a GNSS (receptoare și aplicații). De exemplu,
dacă mai multe avioane sunt echipate cu receptoare GNSS, producătorii
acestor receptoare vor beneficia de venituri suplimentare; ii) avantajelor indirecte rezultate din apariția unor
noi aplicații. Dacă durata zborurilor este redusă datorită
unei navigații mai bune, avioanele vor polua mai puțin și
pasagerii vor economisi timp prețios. În plus, mijloacele de transport mai
sigure și serviciile de urgență mai eficiente vor permite
salvarea mai multor vieți; iii) avantajelor directe rezultate din creșterea
pieței din amonte și repercusiunilor tehnologice asupra altor
sectoare. Industria va profita de investițiile realizate în segmentul GNSS
din amonte. De asemenea, și alte sectoare vor profita de noile
evoluții din sectorul spațial. De exemplu, instrumentele concepute
pentru evaluarea și monitorizarea stării structurale a lansatoarelor
sau rezervoarelor pot fi utilizate în întreprinderile din sectorul
automobilelor, construcțiilor și energiei, precum și în
întreprinderile de utilitate publică. Deși sistemul instituit prin programul Galileo va fi
autonom, serviciile sale vor fi optimizate datorită
interoperabilității cu alte sisteme, cum ar fi GPS-ul american sau
GLONASS-ul rus. Prin urmare, cooperarea cu alte țări care
furnizează servicii de navigație prin satelit va permite optimizarea
avantajelor pentru utilizatori, cetățeni sau economie în general.
1.4.4.
Indicatori de rezultate și de impact
A se preciza
indicatorii care permit monitorizarea realizării
propunerii/inițiativei. Obiectivul specific nr. 1 Programul
Galileo vizează dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și
servicii globale de radionavigație prin satelit. În sensul acestui
obiectiv, infrastructura dezvoltată trebuie întreținută
permanent, iar componentele sale reînnoite, dacă este cazul. Indicator
legat de infrastructura Galileo: – Numărul
total de sateliți operaționali: 18 sateliți până în 2015,
30 până în 2019 – Versiunea
infrastructurii terestre dezvoltate: v2 până în 2015 Indicator
legat de furnizarea serviciilor Galileo: – Numărul
de servicii implementate: trei servicii inițiale până în 2015, cinci
servicii până în 2020 Obiectivul specific nr. 2 Programul
EGNOS vizează furnizarea de servicii de radionavigație prin satelit
îmbunătățite în toată Europa. Infrastructura acestuia
trebuie menținută la nivelul său operațional, iar
acoperirea actuală trebuie extinsă la întreaga Uniune Europeană,
astfel încât toți utilizatorii să poată beneficia de serviciile
sale în întreaga Uniune. Indicatori
legați de calitatea serviciului oferit și de extinderea
geografică a EGNOS: – Numărul
de modificări ale serviciilor prezentate autorităților de
certificare: 3 în perioada 2014-2020. Aceste
modificări se vor reflecta în documentele care definesc serviciile, aflate
la dispoziția publicului.
1.5.
Motivul (motivele) propunerii/inițiativei
1.5.1.
Cerința (cerințele) care trebuie
îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung
Tehnologiile
GNSS, datorită capacității lor de a determina poziția,
viteza și timpul cu o precizie de înaltă fiabilitate, sunt
fundamentale pentru îmbunătățirea eficacității în
numeroase domenii. Experiența dobândită de GPS (sistemul global de
poziționare) a arătat avantajele navigației prin satelit în
măsura în care GPS‑ul este considerat în Statele Unite ale Americii
ca fiind al cincilea serviciu de utilități publice, după
apă, electricitate, gaze și telefonie. Utilizatorii militari și
civili americani au dezvoltat o dependență importantă
față de GPS. De asemenea, mai multe alte țări au devenit
conștiente de dependența lor și își construiesc, în
prezent, propriul sistem global de navigație prin satelit (GNSS). În
prezent, utilizatorii navigației prin satelit din Europa nu au alte
opțiuni decât să utilizeze semnalele emise de sateliții GPS-ului
american sau ai GLONASS‑ului pentru poziționare și
navigație. Prin urmare, economia europeană este tot mai
dependentă de o infrastructură militară care nu este
controlată de Europa și care nu este concepută anume pentru a
servi interesele economice ale Europei. În plus, aceste sisteme prezintă
deficiențe la nivelul disponibilității lor, în special în zonele
urbane dens populate[33].
De asemenea, ele nu oferă o garanție suficientă cu privire la
calitatea și continuitatea serviciului oferit utilizatorilor civili
europeni. Din
punct de vedere politic, în momentul în care GPS a devenit pe deplin
operațional la începutul anilor 90, Uniunea Europeană și-a dat
seama că Europa avea nevoie de propriul său sistem global de
navigație prin satelit[34].
Cu mult înainte de distribuția la scară largă a
aplicațiilor bazate pe GNSS, cum ar fi serviciile de poziționare sau
sistemele de navigație la bordul autovehiculelor, Consiliul și
Parlamentul au prevăzut existența unei nevoi crescute de instrumente
de navigație asistată. Acest demers a fost, în principal, motivat de
o autonomie europeană în materie de navigație prin satelit.
Această viziune politică urmărește următoarele
obiective: • implementarea
unei prime infrastructuri globale de navigație și poziționare
prin satelit, autonomă și plasată sub control civil, care
să garanteze servicii GNSS neîntrerupte și care să ofere Europei
un avantaj strategic. Cu toate acestea, așa cum s-a constatat ulterior, ar
trebui continuată[35]
interoperabilitatea cu alte sisteme, în special GPS-ul american, pentru a
optimiza calitatea serviciilor care vor fi furnizate utilizatorilor și
avantajele socioeconomice; • consolidarea
capacității de rezistență a infrastructurii economice
europene prin prevederea unui sistem de rezervă (backup) în caz de
disfuncționalități ale celorlalte sisteme; • optimizarea
avantajelor economice indirecte permițând societății civile
europene să se bazeze pe semnale mai precise, disponibile și robuste,
exploatând noile oportunități generate de o navigație prin
satelit de înaltă precizie într-o măsură mult mai mare decât
este posibil în prezent; • demonstrarea
capacității Europei de a realiza, implementa și opera
infrastructuri spațiale complexe la scară largă.
1.5.2.
Valoarea adăugată a intervenției UE
Dreptul
de acțiune al Uniunii Europene se bazează pe articolul 172 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și pe Regulamentul
GNSS privind continuarea punerii în aplicare a programelor europene de
radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo). Sistemele
constituite în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit
sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare
depășește cu mult frontierele naționale ale statelor
membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie
în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniul
infrastructurilor de transport, al telecomunicațiilor și al energiei. Un
singur stat membru nu poate institui de unul singur sisteme de navigație
prin satelit, deoarece acest demers depășește
capacitățile sale financiare și tehnice. Prin urmare, acest
lucru se poate realiza numai printr‑o acțiune la nivelul UE. În
plus, regulamentul GNSS prevede că Uniunea Europeană va deține
toate activele corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul
programelor. Ca proprietar al tuturor activelor corporale și necorporale
aferente acestor programe, Uniunea Europeană trebuie să garanteze
că toate condițiile necesare pentru gestionarea și operarea
sistemelor sunt în vigoare de la data introducerii primelor servicii de
poziționare în 2014-2015. Prin urmare, guvernanța este de facto
de natură europeană.
1.5.3.
Învățăminte desprinse din experiențe
similare anterioare
Deși
este prima dată când Uniunea este unica proprietară a unei
infrastructuri de această amploare și Comisia gestionează un
program atât de complex, experiența dobândită începând cu 2007
permite aducerea unor îmbunătățiri mai importante
continuării punerii în aplicare a programelor Galileo și EGNOS. După
cum se descrie în raportul Comisiei către Parlamentul European și
Consiliu privind evaluarea intermediară a programelor europene de
radionavigație prin satelit[36]
și în propunerea de regulament al Parlamentului European și al
Consiliului privind implementarea și operarea în continuare a sistemelor
europene de radionavigație prin satelit, se pot desprinde următoarele
învățăminte: <Administrarea
programului> În
urma reprofilării programelor survenită în 2008, Comisia a instituit,
în cadrul serviciilor sale, o structură care permite gestionarea
programelor în faza lor actuală. Deși de atunci au fost înregistrate
numeroase progrese, administrarea programelor va trebui să evolueze pentru
a permite integrarea funcțiilor mai operaționale legate de operarea
sistemelor. Din
punctul de vedere al interacțiunii dintre diferite părți
interesate, în special Agenția Spațială Europeană și
Agenția GNSS European, noua distribuire a competențelor, în cadrul
căreia Agenția Spațială Europeană a devenit în fapt o
agenție de punere în aplicare care acționează în numele UE,
dă rezultate bune, însă ea va trebui să se adapteze la
evoluția programelor și la viitoarele provocări legate de
operare. <Controlul
costurilor și instrumentelor financiare> Galileo
și EGNOS reprezintă proiecte complexe. Dezvoltarea lor se
bazează în mare parte pe tehnologii noi special concepute pentru a
respecta cerințele programelor. Prin urmare, este dificil să
se favorizeze o abordare unică a controlului costurilor; mai
mulți factori influențează costurile și un număr
foarte ridicat de riscuri pot compromite buna executare a programelor. În
trecut, programele au cunoscut întârzieri și depășiri de
costuri, în special din cauza cerințelor de securitate sporită ale
statelor membre. După cum se indică în comunicarea Comisiei
intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[37]
și în conformitate cu solicitarea Consiliului și Parlamentului
European, va fi necesară menținerea eforturilor care permit controlul
costurilor. Această nevoie
s-a tradus prin noul cadru de guvernanță și, în prezent, Comisia
acționează deja în vederea controlării riscurilor și
costurilor. – toate
riscurile programelor sunt centralizate într-un registru care cuprinde,
respectiv, riscurile legate de lanțul de aprovizionare industrială,
de Agenția Spațială Europeană, de Agenția GNSS
European, de factorii externi, precum influența autorităților
politice și a cerințelor în materie de securitate, precum și de
factorii interni, cum ar fi organizarea programelor. Fiecărui risc
îi este atribuită o probabilitate de realizare și un grad de impact.
Registrul riscurilor cuprinde, de asemenea, o listă de acțiuni
care urmăresc reducerea acestei probabilități; –
Comisia prevede posibilitatea redefinirii serviciului SoL pentru a reduce
impactul acestuia asupra costurilor globale; – de
asemenea, ea asigură o gestionare eficace a programelor, ceea ce ar trebui
să împiedice abuzurile și să permită realizarea unui
program solid de guvernanță pentru viitor; Comisia,
în asociere cu Agenția Spațială Europeană, exercită
presiuni asupra industriei pentru ca aceasta să controleze prețurile
diferitelor elemente ale infrastructurii programului Galileo; –
de asemenea, la nivelul programului se iau măsuri suplimentare pentru
controlul costurilor, de exemplu, o durată contractuală optimă,
o nouă piață pentru achiziția de sateliți suplimentari
sau o sursă dublă de aprovizionare pentru lansatoare; –
în sfârșit, Comisia se ocupă de consolidarea cooperării sale cu
experții (independenți și ai statelor membre) pentru a analiza
cerințele tehnice ale sistemelor, costurile aferente acestora și
alternativele posibile. <Cerințe
de securitate> Fiind
vorba în cele din urmă despre securitate, trebuie reamintit faptul
că, deși Comisia este responsabilă de gestionarea
securității sistemelor în temeiul regulamentului, libertatea sa în
acest domeniu este restrânsă în două moduri: –
În primul rând, cele care definesc în realitate nevoile în materie de
securitate sunt statele membre. Amenințările care ar putea afecta
securitatea infrastructurilor sensibile, precum cele ale radionavigației
prin satelit, variază în permanență. În consecință,
conceperea sistemelor trebuie să se adapteze în mod constant la
evoluția lor. Acoperirea unei părți din aceste riscuri este de
competența statelor membre. – În
al doilea rând, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 (Regulamentul GNSS) în vigoare
încredințează agenției UE responsabilitatea acreditării
securității sistemelor. Această separare a funcțiilor de gestionare
și de acreditare constituie o practică de bună
guvernanță, esențială și de actualitate pentru acest
tip de proiect. În
ambele cazuri, alegerile sau deciziile luate pot avea un impact considerabil
asupra costurilor și a termenelor programelor. Având
în vedere impactul cerințelor de securitate asupra costurilor și
întârzierilor, Comisia subliniază importanța modificării
cadrului de guvernanță a programelor și încredințarea mai
multor responsabilități diferitelor părți interesate (în
special față de contractanții lor și în cadrul
dispozițiilor generale ale acordurilor de delegare).
1.5.4.
Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte
instrumente relevante
Sunt
posibile sinergii cu alte programe spațiale existente sau viitoare, de
exemplu, pentru extinderea segmentelor de utilizatori (aplicații pentru
piața din aval) sau pentru protecția elementelor sistemului rezultat
din programul Galileo, în spațiu sau în cursul lansărilor. De
asemenea, se va urmări stabilirea de sinergii cu celelalte direcții
ale Comisiei Europene în materie de cercetare și de inovare.
Aplicațiile și tehnologiile GNSS utilizate în sistemele de
navigație prin satelit pot avea un impact asupra diverselor sectoare ale
economiei și ale societății, cum ar fi informațiile,
transporturile și energia. Este important să se asigure că
programele de cercetare și de inovare sunt coordonate la nivelul Comisiei
în vederea optimizării rentabilității investiției.
1.6.
Durata și impactul financiar
¨ Propunere/inițiativă cu durată limitată ¨ Propunere/inițiativă în vigoare de la [] până
la []: ¨ Impact financiar din 2014 până în AAAA þ Propunere/inițiativă cu
durată nelimitată[38] –
punere în aplicare cu o perioadă de
creștere în intensitate din 2008 până în 2020, –
urmată de o perioadă de funcționare
în regim de croazieră.
1.7.
Metoda (metodele) de gestiune preconizată
(preconizate)[39]
þ Gestiune centralizată directă de către Comisie þ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție: –
¨ agențiilor executive –
þ organelor instituite de Comunități[40] –
þ organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de
serviciu public[41]
–
þ unei organizații internaționale[42] –
¨ unor persoane responsabile de executarea unor acțiuni specifice
în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate
în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul
financiar ¨ Gestiune partajată cu statele membre ¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe ¨ Gestiune în comun cu
organizații internaționale (a se preciza) Dacă se
indică mai multe tipuri de gestiune, se furnizează detalii
suplimentare în secțiunea „Observații”. Observații Cadrul de
guvernanță actual a fost creat pentru etapa de proiectare și de
desfășurare a programului Galileo, precum și pentru operarea
inițială a EGNOS, și anume pentru perioada 2008-2013. Acest
cadru trebuie revizuit având în vedere că etapa de desfășurare a
Galileo se va extinde după 2013 și că o nouă etapă a
programului va începe în 2014, cu furnizarea serviciilor inițiale. De
asemenea, ar trebui să se definească guvernanța EGNOS, întrucât
sistemul a intrat în etapa sa operațională. Pentru etapa
de operare a Galileo, trebuie definit un cadru de guvernanță stabil,
durabil și pe termen lung. Acesta va optimiza și va raționaliza
utilizarea structurilor existente și va asigura o tranziție
treptată între etapa de desfășurare și cea de operare,
asigurând continuarea serviciului. De asemenea, guvernanța va fi
adaptată la diferitele servicii oferite, deoarece cerințele și
utilizatorii acestora diferă. Comisia
Europeană va fi în principal responsabilă cu supravegherea
politică generală a programelor. Ea va putea delega gestiunea
activităților operaționale către Agenția GNSS European
și Agenția Spațială Europeană, în funcție de
domeniile de competență ale acestora. Comisia va
avea, de asemenea, posibilitatea de a consulta experți și
agenții spațiale naționale cu privire la probleme tehnice
specifice.
2.
MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.
Dispoziții în materie de urmărire
și raportare
A se preciza
frecvența și condițiile acestor dispoziții. Comisia se va asigura că toate contractele și
convențiile încheiate în cadrul programelor GNSS prevăd supravegherea
și controlul financiar. În cadrul tuturor mecanismelor de urmărire
și evaluare, se va acorda o atenție deosebită controlului
costurilor programelor prin furnizarea serviciilor fără întârziere. După caz, se va solicita asistența experților
tehnici externi pentru monitorizarea punerii în aplicare a programelor. Pe baza
rezultatelor controalelor la fața locului, după caz, Comisia se
asigură că volumul sau condițiile de acordare a
contribuției financiare aprobate inițial, precum și calendarul
plăților, sunt adaptate. Comisia va propune: - un cadru strategic cuprinzând principalele acțiuni,
un buget estimativ și un calendar, necesare realizării obiectivelor
programelor Galileo și EGNOS, cel târziu la 30 iunie 2014; - un program de lucru anual care transpune cadrul strategic
în măsuri și indicatori detaliați care vor fi propuși la
data de 15 decembrie a anului precedent; - un raport anual de punere în aplicare care să
evalueze realizarea programului anual de lucru, propus cel târziu la data de 15
martie a anului următor; - o evaluare intermediară a programelor Galileo și
EGNOS axată pe rezultatele cantitative și calitative obținute,
cel târziu la 30 iunie 2018, însă suficient de devreme pentru
pregătirea viitorului cadru financiar multianual. Pe lângă aceste măsuri standard, Comisia, în
exercitarea competențelor sale de supraveghere politică a programelor
Galileo și EGNOS, va consolida mecanismele de urmărire și
evaluare a entității responsabile pentru administrarea programului,
solicitându-i planuri anuale de gestiune și rapoarte de punere în
aplicare, organizând reuniuni periodice privind stadiul de evoluție a
programelor și desfășurând audituri financiare și
tehnologice. În plus, urmărirea programelor ar trebui să
implice statele membre, de exemplu, prin solicitarea capacităților
tehnice ale acestora privind furnizarea de date referitoare la monitorizarea
tehnică a programelor și propunerea de indicatori cheie de
performanță pe baza cărora să fie evaluate programele. În fine, în cadrul gestiunii cotidiene, Comisia va pune în
aplicare un mecanism de gestionare a riscurilor și va utiliza instrumente
de gestionare adecvate în vederea controlului costurilor asociate programelor,
pe baza unei mai bune estimări a costurilor, făcând bilanțul
experienței anterioare și al punerii efective în funcțiune a
sistemului.
2.2.
Sistemul de gestiune și control
2.2.1.
Riscul (riscurile) identificat(e)
În
cadrul lucrărilor sale, Comisia a acordat o atenție deosebită
chestiunii gestionării riscurilor, a cărei importanță a
fost subliniată în cursul reformei guvernanței, care a avut loc în
2007. Toate riscurile programelor sunt centralizate într-un registru care
cuprinde, respectiv, riscurile legate de lanțul de aprovizionare
industrială, de Agenția Spațială Europeană, de
Agenția GNSS European, de factorii externi, precum influența
autorităților politice și a cerințelor în materie de
securitate, precum și de factorii interni, cum ar fi organizarea
programelor. Fiecărui risc îi este atribuită o probabilitate de
realizare și un grad de impact. Registrul riscurilor cuprinde, de
asemenea, o listă de acțiuni care urmăresc reducerea acestei
probabilități. Riscurile sunt clasificate după cum urmează: •
Riscuri tehnologice: navigația prin satelit apelează,
într-adevăr, la tehnologii de vârf care trebuie validate și ale
căror specificații evoluează în permanență. •
Riscuri industriale: implementarea infrastructurilor implică numeroși
actori industriali din diferite țări, ale căror lucrări
trebuie coordonate în mod eficace pentru a se obține sisteme fiabile
și perfect integrate, în special în ceea ce privește securitatea. •
Riscuri de piață: este necesar să se evite situația în care
obținerea unor performanțe tehnice inferioare celor anunțate ar
avea un impact negativ asupra utilizatorilor din întreaga lume și în care
infrastructura ar fi, în consecință, neutilizată. De altfel,
începând din 2014-2015 trebuie să se garanteze disponibilitatea receptoarelor
fiabile pentru diferitele servicii inițiale ale programului Galileo, în
special cele ale PRS. •
Riscuri asociate calendarului: orice întârziere de punere în aplicare ar pune
în pericol fereastra de oportunitate și ar putea genera
depășirea costurilor. •
Riscuri legate de guvernanță: guvernanța programelor presupune
colaborarea între entități diferite, fiind importantă garantarea
unei stabilități și a unei organizări adecvate. În plus,
trebuie să se țină cont de divergențele de opinii între
diferiți actori, în special între statele membre, cu privire la mai multe
subiecte importante. În acest context, trebuie să se ia în considerare
împărțirea anumitor riscuri, în special riscurile financiare și
cele legate de securitate, între actorii care au cea mai mare capacitate de a
le suporta. •
Riscuri legate de responsabilitate: ca orice infrastructură, cele
două sisteme europene ar putea cauza, direct sau indirect, daune
utilizatorilor lor sau unor părți terțe. Din examinarea
realizată de Comisie reiese că stadiul actual al dreptului aplicabil
nu oferă un cadru juridic pertinent, care să asigure un echilibru
just între interesele victimelor și cele ale proprietarilor și ale
operatorilor sistemelor europene de radionavigație prin satelit. În
consecință, atât pe plan european, cât și la scară
mondială, ar trebui luate inițiative adecvate pentru remedierea
acestei situații înainte de 2014. În acest sens, Comisia continuă
să realizeze studii adecvate, împreună cu alte organisme
internaționale.
2.2.2.
Metoda (metodele) de control preconizată
(preconizate)
Majoritatea
creditelor sunt gestionate indirect prin acorduri de delegare. Este foarte
important de știut că bugetul GNSS este implementat prin cereri de
ofertă. Metodologia de control intern se bazează pe controlul ex ante
al procedurilor de achiziții (evaluarea și selecția
contractantului), precum și pe urmărirea tranzacțiilor efectuate
în cadrul acordurilor de delegare și al planului de gestiune a
proiectelor, care au definit rolurile tuturor părților interesate
și au instituit proceduri precise pentru fluxurile de lucru și
activitățile de control. În special, este vorba despre: -
participarea la reuniuni periodice (gestiune și tehnică); -
obligația de a întocmi rapoarte trimestriale privind stadiul de finalizare
a programului; -
obligația de a întocmi rapoarte trimestriale privind utilizarea fondurilor
comunitare cu indicații clare privind utilizările prin contract
semnat cu producătorii, precum și o actualizare a listelor de bunuri
de prim rang. Pe
de altă parte, în ceea ce privește achizițiile, metodologia de
control nu se va modifica: aceasta se axează, în principal, pe realizarea
etapelor tehnice asociate din punct de vedere juridic plăților prin
contract. Sarcinile
administrative ale Comisiei constau în monitorizarea plăților
efectuate de agentul delegat către industrie, prin intermediul rapoartelor
susmenționate. Este necesară o echipă compusă din minimum
cinci până la zece ENI pentru verificarea implementării administrative
și tehnice a acordurilor de delegare. Comisia va verifica faptul că
nu există o finanțare dublă a anumitor elemente prin intermediul
programului cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020. În
plus, astfel cum se descrie la punctul 1.5.3, Comisia a întocmit un registru al
riscurilor pentru monitorizarea elementelor susceptibile să
influențeze programele. În
fine, după cum s-a indicat la [articolul 29 din regulament],
entitățile responsabile de gestionarea programelor vor dispune de
asistența tehnică necesară. Având
în vedere natura foarte tehnică și specializată a programelor
GNSS, nu sunt preconizate modificări majore în ceea ce privește
controalele desfășurate. Se
preconizează că rata neconformității va fi echivalentă
celei din prezent. De fapt, în fiecare an sunt inițiate audituri ex post
în scopul verificării tranzacțiilor din anul precedent. Rata de
eroare este sub 1 % pentru 2009 (ajustare financiară recomandată
ca % din suma totală plătită). Este posibil ca această
rată să se diminueze în lumina recomandărilor formulate de
auditori pentru Agenția Spațială Europeană. Având în vedere
natura contractelor, această rată poate fi extrapolată la
întregul buget GNSS.
2.3.
Măsurile de prevenire a fraudelor și
neregulilor
A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Acordurile
care decurg din prezentul regulament, inclusiv acordurile încheiate cu
țările terțe participante și organizațiile
internaționale, prevăd urmărirea și controlul financiar
exercitate de Comisie sau de orice reprezentant abilitat de aceasta, precum
și audituri desfășurate de Curtea de Conturi sau de OLAF,
dacă este cazul, la fața locului.
3.
IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.
Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual
și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate)
· Linii bugetare existente În ordinea rubricilor
din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție || CD/CND ([43]) || din partea țărilor AELS[44] || din partea țărilor candidate[45] || din partea țărilor terțe[46] || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar [1] || 02010405 Programe europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) – Cheltuieli pentru gestiunea administrativă || CND || DA || NU || DA || NU [1] || 020501 Programe europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) || CD || DA || NU || DA || NU · Noi linii bugetare solicitate În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual
și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție Număr [Rubrica………………………………..] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar [1] || 020503 Finalizarea programelor europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) || CD || DA || NU || DA || NU
3.2.
Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.
Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
în milioane EUR (cu 3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii DG: Întreprinderi || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anul 2021 || Anul 2022 || Anul 2023 - 2030 || TOTAL Credite operaționale || || || || || || || || || || || 020501 || Angajamente || (1) || 1 163,5 || 1 187,5 || 990,25 || 1 010 || 799,75 || 1 049,5 || 1 668 || 0 || 0 || 0 || 7 868,5 Plăți || (2) || 1 011,5 || 1 181,5 || 955,25 || 1 011 || 672,75 || 1 010,5 || 898 || 500 || 480 || 148 || 7 868,5 Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice[47] || || || || || || || || || 02010405 || || (3) || 3,5 || 3,5 || 3,75 || 4 || 4,25 || 4,5 || 5 || 0 || 0 || 0 || 28,5 Credite TOTALE Pentru DG Întreprinderi || Angajamente || =1+1a +3 || 1 167 || 1 191 || 994 || 1 014 || 804 || 1 054 || 1 673 || 0 || 0 || 0 || 7 897 Plăți || =2+2a 3 || 1 015 || 1 185 || 959 || 1 015 || 677 || 1 015 || 903 || 500 || 480 || 148 || 7 897 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || x || || || || || || || Plăți || (5) || x || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe specifice || (6) || x || || || || || || || Credite TOTALE în cadrul RUBRICII <….> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || x || || || || || || || Plăți || =5+ 6 || x || || || || || || || În cazul în care propunerea/inițiativa
afectează mai multe rubrici: TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe specifice || (6) || || || || || || || || Credite TOTALE în cadrul RUBRICILOR 1-4 din cadrul financiar multianual (cuantum de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” în milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL DG: ENTR || Resurse umane || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,392 || 8,884 || 8,884 || 66,252 Alte cheltuieli administrative || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 5,950 TOTAL DG ENTR || Credite || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202[48] Credite TOTALE în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202 în milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023-2030 || TOTAL Credite TOTALE în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 1 177,623 || 1 201,623 || 1 004,623 || 1 024,623 || 814,242 || 1 063,734 || 1 682,734 || 0,000 || 0,000 || 0,000 || 7 969,202 Plăți || 1 025,623 || 1 195,623 || 969,623 || 1 025,623 || 687,242 || 1 024,734 || 912,734 || 500,000 || 480,000 || 148,000 || 7 969,202
3.2.2.
Impactul estimat asupra creditelor
operaționale
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de
credite operaționale þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
operaționale, conform explicațiilor de mai jos: Credite de angajamente în milioane EUR (cu 3 zecimale) Indicați obiectivele și realizările ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL || REALIZĂRI Tipul realizării[49] || Tipul realizării || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr total || Costuri totale OBIECTIV SPECIFIC nr. 1[50] Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și servicii globale de radionavigație prin satelit (Galileo) || || || || || || || || || || || || || || || || Galileo || 5 servic5 servicii || Nu se aplică || 3 || 930,5 || 3 || 942,5 || 3 || 744,25 || 3 || 763 || 3 || 552,75 || 3/5 || 802,5 || 5 || 1 421 || 5 || 6 156,5 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || 930,5 || || 942,5 || || 744,25 || || 763 || || 552,75 || || 802,5 || || 1 421 || || 6 156,5 OBIECTIV SPECFIC nr. 2[51] Furnizarea de servicii prin satelit care permit îmbunătățirea performanțelor GPS în Europa (EGNOS) || || || || || || || || || || || || || || || || EGNOS || 3 servic5 servicii || Nu se aplică || 3 || 233 || 3 || 245 || 3 || 246 || 3 || 247 || 3 || 247 || 3 || 247 || 3 || 247 || 3 || 1 712 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || 233 || || 245 || || 246 || || 247 || || 247 || || 247 || || 247 || || 1 712 COSTURI TOTALE || Nu se aplică || 1 163,5 || Nu se aplică || 1 187,5 || Nu se aplică || 990,25 || Nu se aplică || 1 010 || Nu se aplică || 799,75 || Nu se aplică || 1 049,5 || Nu se aplică || 1 668 || Nu se aplică || 7 868,5
3.2.3.
Impactul estimat asupra creditelor cu caracter
administrativ
3.2.3.1.
3.2.3.1. Rezumat
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de
credite cu caracter administrativ þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos: în milioane EUR (cu 3
zecimale) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,392 || 8,884 || 8,884 || 66,252 Alte cheltuieli administrative || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 5,950 Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202 În afara rubricii 5[52] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Alte cheltuieli de natură administrativă || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 TOTAL || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202
3.2.3.2.
3.2.3.2. Necesarul de resurse umane estimat
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de
resurse umane. þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse
umane, conform explicațiilor de mai jos: Estimarea se exprimă în valoare
întreagă (sau cel mult cu o zecimală) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) 02 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 63 || 63 || 63 || 63 || 60 || 56 || 56 02 01 01 02 (în delegații) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 02 01 05 01 (cercetare indirectă) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 10 01 05 01 (cercetare directă) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI[53] 02 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 02 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 02 01 04 aa[54] || - la sediu[55] || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 - în delegații || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 02 01 05 02 (AC, END, INT în domeniul cercetării indirecte) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 10 01 05 02 (AC, END, INT în domeniul cercetării directe) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Alte linii bugetare (a se preciza) || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică TOTAL || 89 || 89 || 89 || 89 || 86 || 82 || 82 XX este domeniul de politică sau titlul
în cauză. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Necesarul de
resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG în cauză
alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în
cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea
fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în
cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de
constrângerile bugetare existente. DG ENTR preconizează un proces de
subcontractare parțială către o agenție existentă.
Sumele și înregistrările vor fi ajustate, după caz, în
funcție de rezultatele procesului de subcontractare. Funcționari și agenți temporari || - supravegherea punerii în aplicare a programelor Agenției GNSS European privind desfășurarea și operarea eficace și coerentă a programelor EGNOS și Galileo; - furnizarea unei analize juridice și de reglementare în sprijinul procesului de elaborare a deciziilor; - asigurarea conformității soluțiilor propuse cu normele aplicabile; - asigurarea unei bune gestiuni financiare; - desfășurarea activităților necesare în vederea asigurării unui control eficace al costurilor; - gestionarea activităților legate de cooperarea internațională Personal extern || Susținerea sarcinilor descrise mai sus
3.2.4.
Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual
actual
þ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul
financiar multianual 2014‑2020, astfel cum a fost propus în comunicarea
Comisiei COM(2011)500 din 29 iunie 2011. ¨ Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a
rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual. A se explica reprogramarea necesară,
precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de
flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[56]. A se explica necesitatea efectuării acestei
acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum
și sumele aferente.
3.2.5.
Participarea părților terțe la
finanțare
–
¨ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea
terților –
þ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată
după cum urmează: În prezent, se poartă negocieri cu
Elveția și Norvegia, însă nu s-a ajuns încă la niciun acord
formal și nu se preconizează ajungerea la un astfel de acord pe
termen scurt. Prin urmare, în acest stadiu nu poate fi luată în
considerare nicio contribuție din partea terților. Trebuie remarcat
faptul că aceste țări nu vor cofinanța în mod direct
programele GNSS ca atare (prin urmare, nu vor exista credite adiționale
prin intermediul veniturilor alocate de la bugetul Uniunii), ci vor furniza o
contribuție externă. Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total A se preciza organismul de cofinanțare || || || || || || || || TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||
3.3.
Impactul estimat asupra veniturilor
–
¨ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra
veniturilor. Nu se preconizează niciun venit înainte
de finalizarea constelației în măsura în care performanțele
serviciilor inițiale oferite nu vor fi pe măsura
așteptărilor utilizatorilor potențiali înainte de
desfășurarea completă a infrastructurilor. Până atunci, modalitatea de gestionare a
tarifelor va face obiectul unei analize, pentru a stabili entitatea
(privată sau publică) care va colecta veniturile, tipurile exacte de
venituri, precum și suma veniturilor potențiale. –
þ Propunerea/inițiativa are impactul financiar descris în
continuare: –
¨ asupra resurselor proprii –
þ asupra veniturilor diverse în milioane EUR (cu 3 zecimale) Linia bugetară de venituri: || Sume înscrise pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[57] 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. Pentru diversele venituri
care vor fi „alocate”, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de
cheltuieli în cauză. A se preciza metoda de calcul al impactului asupra
veniturilor. [1] JO L 196, 24.7.2008, p.1 [2] COM(2011) 5 final. [3] COM(2011)500 final. Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget pentru Europa 2020” [4] COM(2011)398 final. Propunere de regulament al
Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada
2014-2020. [5] COM(2010) 308 [6] JO L 246, 20.7.2004, p. 30. [7] JO C , , p. . [8] JO C , , p. . [9] COM(2010) 614 final/2 [10] COM(2011) 152 [11] JO L 248, 16.9.2002, p. 1. [12] COM(2011)398 final. [13] COM(2011)500 final. [14] JO L 276, 20.10.2010, p. 1. [15] JO L 246, 20.7.2004, p. 30. [16] JO L 201, 3.8.2010, p. 30. [17] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [18] JO L 196, 24.7.2008, p. 1. [19] JO L 138, 28.5.2002, p. 1. [20] JO L 287, 4.11.2011, p. 1. [21] JO L 317, 3.12.2001, p. 1. [22] JO L 141, 27.5.2011, p. 17. [23] JO C 304, 15.10.2011, p. 7. [24] JO L 345, 23.12.2008, p. 75. . [25] JO L 8, 12.1.2001, p. 1. [26] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. [27] JO L 292, 15.11.1996, p. 2. [28] JO L 196, 24.7.2008, p. 1. [29] ABM: gestiune pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități
(Activity-Based Budgeting). [30] Astfel cum este prevăzut(ă) la articolul 49
alineatul 6 literele (a) sau (b) din Regulamentul financiar. [31] Zona europeană a sistemului EGNOS este zona
alcătuită din cele 44 de state membre ale Conferinței europene a
aviației civile. [32] Documentul care definește serviciul deschis al EGNOS: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/satnav/egnos/files/brochures-leaflets/egnos-os-sdd_en.pdf [33] Studiul impactului pierderii semnalelor GPS asupra
serviciilor britanice comerciale naționale (2001): http://www.ofcom.org.uk/static/archive/ra/topics/research/topics/other/gpsreport/gps-report.pdf
[34] Rezoluția Consiliului privind contribuția
europeană la implementarea unui sistem global de navigație prin
satelit (GNSS) din 19 decembrie 1994. [35] Acordul internațional din iunie 2004 privind
promovarea, furnizarea și utilizarea sistemelor de navigație prin
satelit Galileo și GPS și a aplicațiilor conexe. [36] COM(2011)5 final. [37] COM(2011)500 final. [38] Programul Galileo prezintă patru etape: definire,
dezvoltare, desfășurare și operare. Etapa de
desfășurare se va finaliza în 2019. Etapa de operare la capacitate
deplină va fi în curs și, prin urmare, va continua și după
2020, operarea sistemului și actualizarea constelației continuându‑se
pe parcursul mai multor ani pentru a se evita orice întrerupere a serviciilor. [39] Explicațiile privind metodele de gestiune, precum
și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul
internet BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_fr.html [40] Astfel cum sunt prevăzute la articolul 185 din
Regulamentul financiar. Agenția GNSS European se va implica în guvernanța
programelor GNSS. [41] Agențiile spațiale naționale din Europa. [42] ASE (Agenția Spațială
Europeană). [43] CD = credite diferențiate / CND
= credite nediferențiate [44] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. Vor avea loc negocieri cu Norvegia pentru ca aceasta să participe
la bugetul pentru 2014-2020. [45] Țări candidate și,
după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest. [46] Au loc negocieri cu Elveția pentru ca aceasta să
participe la bugetul pentru 2014-2020. [47] Asistență tehnică și/sau administrativă
și cheltuieli de susținere a punerii în aplicare a programelor
și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”). [48] Reducerea resurselor umane legate direct de noua
guvernanță și de atribuirea de
sarcini legate de operarea sistemelor Agenției GNSS European va fi
prezentată în detaliu în cursul revizuirii regulamentului 912
al agenției. Se preconizează ca expertiza tehnică,
asigurată în prezent de către Comisie, să fie transferată
agenției în măsura nevoilor, pentru a permite
executarea sarcinilor care îi sunt încredințate. [49] Realizările se referă la produsele și
serviciile care vor fi furnizate (de exemplu, numărul de schimburi de
studenți finanțate, numărul de kilometri de șosea
construită, etc.). [50] Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e)
specific(e)...”. [51] Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e)
specific(e)...”. [52] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile de susținere a punerii în
aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”),
cercetare indirectă, cercetare directă. [53] AC = agent contractual; INT = personal interimar; JED =
expert tânăr în delegații (jeune expert en délégation); AL = agent
local; END = expert național detașat. [54] Sub-plafonul pentru personal extern
din credite operaționale (fostele linii „BA”). [55] În special pentru Fondurile structurale, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru
pescuit (FEP). [56] A se vedea punctele 19 și 24 din acordul
interinstituțional. [57] În ceea ce privește resursele proprii tradiționale
(taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie
să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 %
pentru costuri de colectare.