Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind semnarea Acordului dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind utilizarea și transferul de date din registrele cu numele pasagerilor (PNR) către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite /* COM/2011/0805 final - 2011/0383 (NLE) */
EXPUNERE DE MOTIVE Conform legislației Statelor Unite ale
Americii, Departamentul pentru Securitate Internă (Department of
Homeland Security, DHS) este autorizat să solicite fiecărui
transportator aerian care operează zboruri de pasageri către și
dinspre Statele Unite să îi acorde acces electronic la datele din
registrul cu numele pasagerilor (PNR) înainte ca pasagerii să ajungă
în SUA sau să părăsească teritoriul SUA. Cerințele
autorităților americane se bazează pe titlul 49,
secțiunea 44909c alineatul (3) din Codul Statelor Unite și pe
regulamentele de aplicare a acestuia (titlul 19, secțiunea 122.49b
din Codul regulamentelor federale). Scopul acestei legislații este de a
obține pe cale electronică date PNR înainte de sosirea unui zbor
și, astfel, de a consolida în mod semnificativ capacitatea DHS de a
efectua evaluări anticipate eficiente și eficace ale riscurilor pe
care le prezintă pasagerii și de a facilita călătoriile de
bună credință, sporind astfel nivelul de securitate al Statelor
Unite. Acordul va promova, de asemenea, cooperarea polițienească
și judiciară la nivel internațional, prin transferul de
către Statele Unite de informații analitice care decurg din datele
PNR către autoritățile competente ale statelor membre, precum
și către Europol și Eurojust, în limita competențelor
acestora. PNR este o evidență a
cerințelor de călătorie ale fiecărui pasager, care
conține toate informațiile necesare pentru a permite prelucrarea
și controlul rezervărilor de către transportatorii aerieni. Transportatorii aerieni au obligația de a
asigura accesul DHS la anumite date PNR conținute în sistemele lor
automatizate de rezervare și de control al plecărilor. Legislația UE în materie de
protecție a datelor nu permite transportatorilor europeni și altor
transportatori care operează zboruri din UE să transmită date
PNR ale pasagerilor lor către țări terțe care nu
asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal
fără să prezinte garanții corespunzătoare. Este
necesar să se găsească o soluție care să ofere temeiul
juridic pentru transferul de date PNR din UE către SUA, ca o
recunoaștere a necesității și a importanței
utilizării de date PNR în lupta împotriva terorismului și a altor
infracțiuni transnaționale grave, evitându-se în același timp
incertitudinea juridică pentru transportatorii aerieni. În plus,
această soluție ar trebui aplicată uniform în întreaga Uniune
Europeană, pentru a asigura securitate juridică pentru
transportatorii aerieni și respectarea dreptului persoanelor la
protecția datelor cu caracter personal, precum și a
securității lor fizice. În 2007, Uniunea Europeană a semnat un
acord cu Statele Unite privind transferul și prelucrarea de date PNR în
temeiul unui set de angajamente asumate de DHS în legătură cu
aplicarea programului său PNR[1]. În urma intrării în vigoare a Tratatului
de la Lisabona și în așteptarea încheierii acordului, Consiliul a
trimis acordul din 2007 cu SUA Parlamentului European, pentru obținerea
aprobării acestuia în vederea încheierii acordului. Parlamentul European a
adoptat o rezoluție[2]
în care decidea amânarea votului cu privire la aprobare și solicita o
renegociere a acordului pe baza anumitor criterii. În așteptarea
renegocierii, acordul din 2007 se aplică cu titlu provizoriu. La 21 septembrie 2010, Consiliul a primit o
recomandare din partea Comisiei de autorizare a începerii negocierilor pentru
un acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii
privind utilizarea și transferul de date din registrul cu numele
pasagerilor (PNR) în scopul prevenirii și combaterii terorismului și
a altor infracțiuni transnaționale grave. La 11 noiembrie 2010, Parlamentul European a
adoptat o rezoluție privind Recomandarea Comisiei către Consiliu de a
autoriza începerea negocierilor. La 2 decembrie 2010, Consiliul a adoptat o
decizie, precum și o directivă de negociere, prin care autoriza
Comisia să înceapă negocierile în numele Uniunii Europene. În urma
negocierilor dintre părți, acordul a fost parafat la 17 noiembrie 2011.
Prezentul acord ia în considerare și
respectă criteriile generale prevăzute în Comunicarea Comisiei
privind o abordare globală referitoare la transferul de date din registrul
cu numele pasagerilor (PNR) către țări terțe[3] și
în directivele de negociere ale Consiliului. PNR s-a dovedit a fi un instrument foarte
important în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor grave.
Acordul prevede o serie de garanții importante pentru persoanele ale
căror date vor fi transferate și utilizate. În special, scopul
prelucrării datelor PNR este strict limitat la prevenirea, depistarea,
cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor teroriste
și a infracțiunilor transnaționale grave. Durata de
păstrare a datelor PNR este limitată, datele urmând să fie
păstrate pentru o perioadă mai scurtă în cazul combaterii infracțiunilor
transfrontaliere grave și pentru o perioadă mai lungă în cazul
infracțiunilor teroriste. În plus, datele vor fi depersonalizate după
o perioadă de 6 luni. Persoanele beneficiază de dreptul de acces, de
rectificare, de introducere a unei căi de atac și de informare.
Metoda „push” este recunoscută ca modalitatea standard de transfer,
toți transportatorii aerieni fiind obligați să o aplice în
termen de 2 ani de la încheierea acordului. Datele sensibile nu trebuie
utilizate decât în cazuri cu totul excepționale și trebuie
șterse după o perioadă foarte scurtă. Respectarea acestor
reguli face obiectul unei examinări și supravegheri independente din
partea mai multor ofițeri responsabili pe probleme de confidențialitate
din cadrul DHS, precum și din partea Biroului inspectorului general (Office
of Inspector General) al DHS, a Corpului de Control al Administrației
(Government Accountability Office) și a Congresului Statelor Unite.
. În conformitate cu articolul 218 alineatul (5)
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul
autorizează semnarea acordurilor internaționale. Prin urmare, Comisia propune Consiliului
adoptarea unei decizii de autorizare a semnării Acordului dintre Uniunea
Europeană și Statele Unite ale Americii privind utilizarea și
transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite. 2011/0383 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind semnarea Acordului dintre Statele
Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind utilizarea și
transferul de date din registrele cu numele pasagerilor (PNR) către
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 82 alineatul (1)
litera (d) și articolul 87 alineatul (2) litera (a), coroborate cu
articolul 218 alineatul (5), având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât: (1) La 2 decembrie 2010,
Consiliul a adoptat o decizie, precum și directive de negociere, de
autorizare a Comisiei să înceapă negocieri, în numele Uniunii
Europene, între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii cu
privire la transferul și utilizarea de date din registrele cu numele
pasagerilor (PNR) în scopul prevenirii și combaterii terorismului și
a altor infracțiuni transnaționale grave. (2) Acordul a fost negociat.
Negocierile s-au încheiat cu succes prin parafarea acordului. (3) Acordul ar trebui semnat sub
rezerva încheierii la o dată ulterioară. (4) Prezentul acord respectă
drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, mai ales dreptul la viața
privată și de familie, recunoscut de articolul 7 din Cartă,
dreptul la protecția datelor cu caracter personal, recunoscut de articolul
8 din Cartă, și dreptul la o cale de atac eficientă și la
un proces echitabil, recunoscut de articolul 47 din Cartă. Prezentul acord
ar trebui aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii. (5) [În conformitate cu articolul
3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei
cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție,
anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit și Irlanda participă
la adoptarea prezentei decizii.] (6) În conformitate cu articolele
1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la
Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea
prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acordului și nu face
obiectul aplicării acestuia, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Se aprobă semnarea Acordului dintre Uniunea
Europeană și Statele Unite ale Americii privind utilizarea și
transferul de date din registrele cu numele pasagerilor (PNR) către
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, sub rezerva
încheierii acestuia la o dată ulterioară. Textul acordului care trebuie semnat este
anexat la prezenta decizie. Comisia este autorizată să desemneze
persoanele împuternicite să semneze acordul, sub rezerva încheierii
acestuia. Articolul 2 Se aprobă declarația UE referitoare
la Acordul privind utilizarea și transferul de date din registrele cu
numele pasagerilor către Departamentul de Securitate Internă al
Statelor Unite („Acordul”) în ceea ce privește obligațiile sale în
temeiul articolelor 17 și 23 din acord. Textul declarației se anexează la
prezenta decizie. Articolul 3 Prezenta decizie intră în vigoare la data
adoptării. Adoptată la Bruxelles, Pentru
Consiliu Președintele ANEXA I ACORD ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI
STATELE UNITE ALE AMERICII PRIVIND UTILIZAREA ȘI TRANSFERUL DE DATE DIN
REGISTRELE CU NUMELE PASAGERILOR (PNR) CĂTRE DEPARTAMENTUL DE SECURITATE
INTERNĂ AL STATELOR UNITE ALE AMERICII STATELE UNITE ALE AMERICII și UNIUNEA EUROPEANĂ, denumite în continuare „părțile”, DORIND să prevină și să
combată, în mod eficient, terorismul și infracțiunile
transnaționale grave, ca mijloc de protejare a societăților lor
democratice și a valorilor lor comune; CĂUTÂND să
îmbunătățească și să încurajeze cooperarea dintre
părți în spiritul parteneriatului transatlantic; RECUNOSCÂND dreptul și responsabilitatea
statelor de a asigura securitatea cetățenilor lor și protecția
frontierelor lor și având în vedere responsabilitatea tuturor
națiunilor de a proteja viața și siguranța persoanelor,
inclusiv a utilizatorilor sistemelor de transport internațional; CONVINSE că schimbul de informații
este o componentă esențială a luptei împotriva terorismului
și a infracțiunilor transnaționale grave și că, în
acest context, prelucrarea și utilizarea datelor din registrele cu numele
pasagerilor (PNR) reprezintă un instrument necesar, care furnizează
informații care nu pot fi obținute prin alte mijloace; HOTĂRÂTE
să prevină și să combată infracțiunile teroriste
și infracțiunile transnaționale, respectând totodată
drepturile și libertățile fundamentale și recunoscând
importanța dreptului la viața privată și a protecției
datelor și informațiilor cu caracter personal; LUÂND ÎN CONSIDERARE instrumentele
internaționale, legile și regulamentele Statelor Unite ale Americii,
conform cărora fiecare transportator aerian care efectuează curse
internaționale de pasageri către și dinspre Statele Unite are
obligația de a pune la dispoziția Departamentului de Securitate
Internă (DHS) date PNR, în măsura în care acestea sunt colectate
și stocate în sistemele automatizate de control al rezervărilor
și plecărilor ale transportatorilor aerieni, precum și cerințele
comparabile care sunt sau ar putea fi puse în aplicare în UE; LUÂND NOTĂ de faptul că DHS
prelucrează și utilizează date PNR în scopul prevenirii,
depistării, cercetării și urmăririi penale a
infracțiunilor teroriste și a infracțiunilor transnaționale,
cu respectarea garanțiilor privind viața privată și
protecția datelor și a informațiilor cu caracter personal,
astfel cum sunt stabilite în prezentul acord; SUBLINIIND importanța schimbului de date
PNR și informații analitice pertinente și adecvate obținute
din datele PNR de către Statele Unite împreună cu
autoritățile polițienești și judiciare competente ale
statelor membre, precum și cu Europol sau Eurojust, ca modalitate de
promovare a cooperării internaționale în materie
polițienească și judiciară și; REAMINTIND îndelungata tradiție a ambelor
părți în privința respectării vieții private a
persoanelor, reflectată în legile și actele lor fondatoare; ȚINÂND SEAMA de angajamentele asumate
de UE în temeiul articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană în
legătură cu respectarea drepturilor fundamentale, dreptul la
viața privată în contextul prelucrării datelor cu caracter
personal, astfel cum este prevăzut la articolul 16 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, principiul proporționalității
și al necesității în ceea ce privește dreptul la viața
privată și de familie, respectarea vieții private și
protecția datelor cu caracter personal în temeiul articolului 8 din
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, al Convenției Consiliului Europei nr.
108 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea
automatizată a datelor cu caracter personal și al protocolului
adițional 181 la aceasta, precum și al articolelor 7 și 8 din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; ȚINÂND SEAMA de faptul că DHS
utilizează în prezent mecanisme solide de protecție a vieții
private a persoanelor și de asigurare a integrității datelor,
care includ securitatea fizică, controlul accesului, separarea și
criptarea datelor, capacități de audit și măsuri eficace de
control al îndeplinirii funcțiilor; RECUNOSCÂND importanța asigurării
calității, exactității, integrității și
securității datelor și a instituirii unor măsuri
corespunzătoare de control al îndeplinirii funcțiilor pentru a
garanta respectarea acestor principii; LUÂND NOTĂ, în special, de principiul
transparenței și de diferitele metode prin care Statele Unite
asigură informarea pasagerilor ale căror date PNR sunt colectate de
DHS cu privire la necesitatea și utilizarea acestor date; RECUNOSCÂND ÎN EGALĂ MĂSURĂ
că activitățile de colectare și analizare a datelor PNR
sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii DHS în materie de securitate a
frontierelor, asigurând în același timp menținerea relevanței
și a necesității colectării și utilizării datelor
PNR în scopul atingerii obiectivelor pentru care au fost colectate; RECUNOSCÂND că, în contextul prezentului
acord și a punerii sale în aplicare, se consideră că DHS va
asigura un nivel adecvat de protecție a datelor în scopul prelucrării
și utilizării datelor PNR care i-au fost transferate; ȚINÂND SEAMA de faptul că Statele
Unite și Uniunea Europeană se angajează să asigure un nivel
ridicat de protecție a informațiilor cu caracter personal în
contextul combaterii criminalității și a terorismului și
că sunt hotărâte să încheie fără întârziere un acord
care să asigure protecția informațiilor cu caracter personal
comunicate în contextul combaterii criminalității și
terorismului, într-o manieră globală, care să permită îndeplinirea
obiectivelor ambelor părți; REAMINTIND că acordurile privind
transferul de date PNR încheiate între părți în 2004 și 2007 au
fost revizuite în comun cu succes în 2005 și, respectiv, în 2010; LUÂND NOTĂ de interesul
părților, precum și al statelor membre ale UE, de a face schimb
de informații cu privire la metoda de efectuare a transferului de date PNR
și la transferul ulterior de date PNR, prevăzute la articolele
relevante din prezentul acord și luând notă, de asemenea, de
interesul UE de a realiza un astfel de schimb de informații în contextul
mecanismului de consultare și revizuire prevăzut de prezentul acord; DECLARÂND că prezentul acord nu
constituie un precedent pentru niciun fel de înțelegeri viitoare între
părți sau între oricare dintre părți și o
terță parte în ceea ce privește prelucrarea, utilizarea sau
transferul de date PNR sau al oricărui alt tip de date sau în ceea ce
privește protecția datelor; RECUNOSCÂND
principiile asociate de proporționalitate, precum și de
relevanță și necesitate pe care se întemeiază prezentul
acord și punerea sa în aplicare de către Uniunea Europeană
și Statele Unite; și AVÂND
ÎN VEDERE posibilitatea ca părțile să discute în continuare cu
privire la transferul de date PNR în contextului transportului maritim; CONVIN:
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Scop 1.
Scopul prezentului acord este de a asigura
securitatea și de a proteja viața și siguranța
cetățenilor. 2.
În acest scop, prezentul acord stabilește
responsabilitățile părților în ceea ce privește condițiile
în care datele PNR pot fi transferate, prelucrate, utilizate și protejate. Articolul 2 Domeniul de aplicare 1.
Astfel cum s-a stabilit în orientările
Organizației Aviației Civile Internaționale, PNR înseamnă
evidențele ținute de transportatorii aerieni sau de
reprezentanții autorizați ai acestora pentru fiecare
călătorie rezervată de către orice pasager sau în numele
acestuia și stocate în sistemele de rezervare și de control al
plecărilor ale transportatorilor sau în sisteme echivalente cu
funcții similare (denumite în mod colectiv în prezentul acord „sisteme de
rezervare”). În mod specific, în scopul prezentului acord, datele PNR constau
în tipurile de date menționate în anexa la prezentul acord. 2.
Prezentul acord se aplică transportatorilor
aerieni care operează zboruri de pasageri între Uniunea Europeană
și Statele Unite. 3.
Prezentul acord se aplică, de asemenea,
transportatorilor înregistrați ca persoane juridice în Uniunea
Europeană sau care stochează date pe teritoriul Uniunii Europene
și care operează zboruri de pasageri către sau dinspre Statele
Unite. Articolul 3 Furnizarea de date PNR Părțile convin ca transportatorii
să furnizeze DHS date PNR stocate în sistemele lor de rezervare, astfel
cum se prevede în standardele DHS și în conformitate cu acestea și cu
respectarea prezentului acord. În cazurile în care datele PNR transferate de
către transportatori includ alte informații decât cele incluse în
anexa la prezentul acord, DHS șterge aceste date în momentul primirii lor. Articolul 4 Utilizarea de date PNR 1.
Statele Unite colectează, utilizează
și prelucrează date PNR în scopul prevenirii, depistării,
cercetării și urmăririi penale a: (a)
infracțiunilor teroriste și a
infracțiunilor asociate terorismului, inclusiv i. comportamentul care – 1. implică un act de
violență sau un act care pune în pericol viața umană,
bunurile sau infrastructura; și 2. pare să aibă ca scop – (a) intimidarea sau constrângerea unei
populații civile; (b) influențarea politicii unui guvern prin
intimidare sau constrângere; sau (c) influențarea comportamentului unui
guvern prin distrugeri în masă, asasinate, răpiri sau luări de
ostatici. ii. activitățile care constituie
infracțiune în sensul și conform definițiilor din
convențiile și protocoalele internaționale aplicabile în materie
de terorism; iii. acordarea sau colectarea de fonduri,
prin orice mijloace, direct sau indirect, cu intenția ca acestea să
fie utilizate sau știind că acestea vor fi utilizate, integral sau
parțial, pentru comiterea oricăreia dintre faptele descrise la punctele
(i) sau (ii); iv. tentativa de comitere a oricăreia
dintre faptele menționate la punctele (i), (ii) sau (iii); v. participarea în calitate de complice la
comiterea oricăreia dintre faptele descrise la punctele (i), (ii) sau
(iii); vi. organizarea sau ordonarea comiterii
oricăreia dintre faptele descrise la punctele (i), (ii) sau (iii); vii. contribuția prin orice alte
mijloace la comiterea oricăreia dintre faptele descrise la punctele (i),
(ii) sau (iii); viii. amenințarea privind comiterea
oricăreia dintre faptele descrise la punctul (i) în circumstanțe
care conferă credibilitate amenințării; (b)
altor infracțiuni care pot fi sancționate
cu pedepse cu închisoarea pentru trei ani sau mai mult și care au caracter
transnațional. Se consideră că o infracțiune are
caracter transnațional, în special în cazul în care: i. este comisă în mai multe
țări; ii. este comisă într-o țară,
dar pregătirea, planificarea, conducerea sau controlul său are loc,
în mare parte, în altă țară; iii. este săvârșită într-o
țară, dar implică un grup infracțional organizat care
desfășoară activități infracționale în mai multe
țări; iv. este comisă într-o țară,
dar are efecte semnificative în altă țară; sau v. este comisă într-o țară,
dar infractorul se află sau intenționează să
călătorească în altă țară. 2.
Datele PNR pot fi utilizate și prelucrate de
la caz la caz, dacă este necesar, în situația în care există o
amenințare gravă și pentru protejarea intereselor vitale ale
oricărei persoane sau dacă s-a emis un ordin judecătoresc. 3.
Datele PNR pot fi utilizate și prelucrate de
către DHS în vederea identificării persoanelor care ar urma să
fie supuse unui interogatoriu sau unei examinări mai riguroase în momentul
sosirii sau plecării din Statele Unite sau care pot necesita o examinare
suplimentară. 4.
Alineatele (1), (2) și (3) ale prezentului
articol nu aduc atingere aplicării dreptului intern și
competențelor sau procedurilor judiciare naționale atunci când, în
cursul utilizării și prelucrării datelor PNR, sunt identificate
și alte încălcări sau indicii de încălcări ale legii. Capitolul
II Garanții aplicabile în cazul
utilizării de date PNR Articolul 5 Securitatea datelor 1.
DHS se asigură că sunt adoptate
măsuri tehnice și organizaționale adecvate pentru protejarea
datelor și a informațiilor cu caracter personal stocate în PNR
împotriva distrugerii, pierderii, divulgării, modificării,
accesării, prelucrării sau utilizării accidentale, ilegale sau
neautorizate. 2.
DHS utilizează mijloace tehnice adecvate
pentru asigurarea protecției, securității, confidențialității
și integrității datelor. DHS se asigură, în special,
că: (a)
sunt aplicate proceduri de criptare, autorizare
și documentare recunoscute de autoritățile competente. În
special, accesul la datele PNR este securizat și limitat la
funcționarii special autorizați în acest sens; (b)
datele PNR sunt păstrate într-un mediu fizic
sigur și protejat împotriva intruziunii fizice prin controale; și (c)
există mecanisme care garantează că
accesarea datelor PNR are loc în conformitate cu prevederile articolului 4. 3.
În cazul unui incident de încălcare a
vieții private (inclusiv accesul sau divulgarea neautorizate), DHS ia
măsuri rezonabile pentru notificarea corespunzătoare a persoanelor
afectate, pentru atenuarea riscului de apariție a unui prejudiciu în urma
divulgării neautorizate a datelor și a informațiilor cu caracter
personal și pentru instituirea măsurilor corective care sunt posibile
din punct de vedere tehnic. 4.
În aplicarea prezentului acord, DHS informează
fără întârziere autoritățile europene competente în privința
incidentelor semnificative de încălcare a vieții private care
implică date PNR ale cetățenilor sau rezidenților UE,
rezultate ca urmare a distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii
accidentale, a modificării, divulgării sau accesului neautorizate sau
a oricărei forme de prelucrare sau utilizare ilegală a datelor. 5.
Statele Unite confirmă că legislația
americană prevede sancțiuni administrative, civile și penale
eficace în cazul incidentelor de încălcare a vieții private. DHS
poate lua măsuri disciplinare împotriva persoanelor responsabile pentru
orice astfel de incidente de încălcare a vieții private, inclusiv
interzicerea accesului în sistem, avertismente oficiale, suspendare,
retrogradare sau demitere. 6.
DHS înregistrează sau documentează toate
sesiunile de acces, prelucrare și utilizare a datelor PNR.
Înregistrările sau documentația respectivă se utilizează
exclusiv în scopuri de supraveghere și audit, de întreținere a
sistemului sau în alte cazuri prevăzute de lege. Articolul 6 Date sensibile 1.
În măsura în care datele PNR ale unui pasager,
astfel cum au fost colectate, includ date sensibile (de exemplu, date și
informații cu caracter personal care divulgă rasa sau originea
etnică, convingerile politice, religioase sau filosofice, apartenența
sindicală sau date privind sănătatea sau orientarea sexuală
a persoanei), DHS utilizează sisteme automatizate de filtrare și
mascare a datelor sensibile din PNR. De asemenea, DHS nu continuă
prelucrarea sau utilizarea acestor date, cu excepția cazurilor
prevăzute la alineatele (3) și (4) ale prezentului articol. 2.
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentului acord, DHS furnizează Comisiei Europene o listă de coduri
și termeni de identificare a datelor sensibile care vor fi excluse prin
filtrare. 3.
Accesul la datele sensibile, precum și
prelucrarea și utilizarea acestora sunt permise în circumstanțe
excepționale, atunci când viața unei persoane ar putea fi pusă
în pericol sau grav afectată. Aceste date pot fi accesate exclusiv prin
utilizarea unor proceduri restrictive și de la caz la caz, cu aprobarea
unui cadru superior al DHS. 4.
Datele sensibile se șterg definitiv în termen
de cel mult 30 de zile de la ultima primire de către DHS a unor PNR care
conțin date de acest tip. Totuși, datele sensibile pot fi
păstrate pentru perioada prevăzută de legislația Statelor
Unite în scopul unor acțiuni specifice de cercetare, urmărire
penală sau aplicare a legii. Articolul 7 Decizii individuale automatizate Statele Unite nu iau decizii care au
urmări negative semnificative asupra intereselor juridice ale persoanelor
bazându-se exclusiv pe prelucrarea și utilizarea automatizată a
datelor PNR. Articolul 8 Păstrarea datelor 1.
DHS păstrează datele PNR într-o bază
activă de date pentru o perioadă de până la cinci ani. După
primele șase luni din această perioadă, datele PNR sunt
depersonalizate și mascate în conformitate cu alineatul (2) al prezentului
articol. Cu excepția dispozițiilor contrare din prezentul acord, accesul
la această bază de date activă este restricționat la un
număr limitat de funcționari autorizați special în acest sens. 2.
Pentru efectuarea depersonalizării, sunt
mascate informațiile cu caracter personal identificabile, conținute
în următoarele tipuri de date PNR: (a)
numele; (b)
alte nume care figurează în PNR; (c)
toate informațiile de contact disponibile
(inclusiv cu privire la sursa informației); (d)
observații generale, inclusiv alte
informații suplimentare (other supplementary information, OSI),
informații privind serviciile speciale (special service information,
SSI) și informații privind cereri ale serviciilor speciale (special
service request, SSR); și (e)
toate informațiile APIS colectate. 3.
După această perioadă activă,
datele PNR se transferă într-o bază de date pasivă, în care sunt
păstrate timp de cel mult zece ani. Această bază de date
pasivă face obiectul unor controale suplimentare, care includ restrângerea
accesului la un număr mai mic de persoane autorizate, precum și necesitatea
obținerii unei aprobări de la cadrele de supraveghere de la un nivel
superior. Datele PNR din baza de date pasivă nu se repersonalizează,
cu excepția situațiilor legate de operațiuni de aplicare a legii
și în acest caz numai în contextul existenței unui caz, a unei
amenințări sau unui risc identificabil. În ceea ce privește
scopurile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b), datele
PNR din această bază de date pasivă nu pot fi repersonalizate
decât pentru o perioadă de cel mult cinci ani. 4.
După expirarea perioadei pasive, datele PNR
păstrate trebuie să fie complet anonimizate prin ștergerea
tuturor tipurilor de date care ar putea conduce la identificarea pasagerului la
care se referă, fără posibilitate de repersonalizare. 5.
Datele asociate unui caz specific sau unei anchete
specifice pot fi păstrate în baza de date PNR activă până la
arhivarea cazului respectiv sau a anchetei respective. Prevederile prezentului
alineat nu aduc atingere cerințelor privind păstrarea datelor în
cazul dosarelor de cercetare sau de urmărire penală. 6.
Părțile convin că, în cadrul
evaluării prevăzute la articolul 23 alineatul (1), va fi
analizată necesitatea unei perioade de păstrare pasivă de 10
ani. Articolul 9 Nediscriminare Statele Unite se asigură că
garanțiile aferente prelucrării și utilizării datelor PNR
în conformitate cu prezentul acord se aplică tuturor pasagerilor în mod
egal, fără discriminare ilegală. Articolul 10 Transparență 1.
DHS furnizează informații
călătorilor în legătură cu utilizarea și prelucrarea
datelor PNR prin: (a)
publicări în Registrul federal; (b)
publicări pe site-ul său; (c)
anunțuri pe care transportatorii le pot
include în termenii și condițiile de călătorie; (d)
rapoarte care trebuie transmise Congresului
Statelor Unite conform legii; și (e)
alte metode adecvate care pot fi aplicate. 2.
DHS publică și furnizează UE, spre
eventuala publicare, procedurile și metodele sale privind accesul,
corectarea sau rectificarea, precum și căile de atac. 3.
Părțile cooperează cu industria
aviatică pentru a încuraja o mai bună informare a pasagerilor, în
momentul rezervării, cu privire la scopul colectării,
prelucrării și utilizării datelor PNR de către DHS, precum
și în privința modalităților de solicitare a accesului la
date, a corectării acestora sau la modalitățile de formulare de
căi de atac. Articolul 11 Accesul persoanelor 1.
Conform dispozițiilor Legii privind accesul
liber la informații (Freedom of Information Act), orice
persoană, indiferent de naționalitate, țară de origine sau
loc de reședință, are dreptul de a solicita DHS să îi
prezinte datele sale PNR. DHS pune la dispoziție aceste date PNR în timp
util, cu respectarea dispozițiilor de la alineatele (2) și (3)
ale prezentului articol. 2.
Divulgarea informațiilor conținute în
datele PNR poate face obiectul unor restricții legale rezonabile,
aplicabile în temeiul legislației SUA, inclusiv a oricăror
restricții care pot fi necesare pentru a garanta protecția
informațiilor sensibile legate de viața privată, securitatea
națională și aplicarea legii. 3.
Orice refuz sau limitare a accesului se
comunică solicitantului în scris, în timp util. Această notificare
include temeiul juridic al refuzului divulgării informațiilor și
înștiințează persoana cu privire la căile de atac
prevăzute de legislația SUA. 4.
DHS nu comunică date PNR publicului, cu
excepția persoanei ale cărei date PNR au fost prelucrate și
utilizate sau a reprezentantului acesteia sau în condițiile prevăzute
de legislația SUA. Articolul 12 Corectare sau rectificare în cazul persoanelor 1.
Orice persoană, indiferent de
naționalitate, țară de origine sau loc de reședință,
poate solicita corectarea sau rectificarea, inclusiv eventuala ștergere
sau blocare, a datelor sale PNR de către DHS, în conformitate cu
procedurile descrise în prezentul acord. 2.
DHS informează solicitantul în cel mai scurt
timp, în scris, în privința deciziei sale de corectare sau rectificare a
datelor PNR în cauză. 3.
Orice refuz sau limitare a corectării sau a
rectificării se notifică solicitantului în scris și se
comunică acestuia în timp util. Notificarea include temeiul juridic al
refuzului sau limitării și informează persoana cu privire la
căile de atac prevăzute de legislația SUA. Articolul 13 Căi de atac aflate la dispoziția persoanelor 1.
Orice persoană, indiferent de
naționalitate, țară de origine sau loc de
reședință, ale cărei date și informații cu
caracter personal au fost prelucrate și utilizate într-o manieră care
contravine prezentului acord poate formula căi de atac administrative
și judiciare efective, în conformitate cu legislația SUA. 2.
Orice persoană are dreptul de a contesta în
contencios administrativ deciziile DHS privind utilizarea și prelucrarea
datelor PNR. 3.
Conform dispozițiilor Legii procedurii
administrative (Administrative Procedure Act) și ale altor legi
aplicabile, orice persoană are dreptul să solicite revizuirea
judiciară a oricărei decizii a DHS de către o instanță
federală americană. De asemenea, orice persoană are dreptul
să solicite o revizuire judiciară în conformitate cu legislația
aplicabilă și cu dispozițiile relevante ale următoarelor
legi: (a)
Legea privind accesul liber la informații (Freedom
of Information Act); (b)
Legea privind fraudele și abuzurile
informatice (Computer Fraud and Abuse Act); (c)
Legea privind confidențialitatea
comunicațiilor electronice (Electronic Communications Privacy Act);
și (d)
alte dispoziții aplicabile ale
legislației SUA. 4.
În special, DHS pune la dispoziția tuturor
persoanelor un mijloc administrativ [în prezent, Programul TRIP (Traveler
Redress Inquiry Program) al DHS - TRIP DHS] pentru a soluționa
cererile de informații privind călătoriile, inclusiv cele
privind utilizarea de date PNR. TRIP DHS permite formularea unei căi de
atac de către persoanele care consideră că îmbarcarea într-o
aeronavă comercială le-a fost amânată sau interzisă din
cauză că au fost identificate în mod incorect ca reprezentând o
amenințare. Conform Legii procedurii administrative și titlului 49
din Codul Statelor Unite, secțiunea 46110, orice persoana astfel
prejudiciată poate prezenta unei instanțe din Statele Unite o cerere
de revizuire judiciară a oricărei decizii finale a DHS care o
privește. Articolul 14 Controlul 1.
Respectarea garanțiilor privind protejarea
vieții private din prezentul acord face obiectul examinării și
controlului independent al inspectorilor pentru protecția
confidențialității, precum inspectorul-șef pentru
protecția confidențialității (Chief Privacy Officer),
care: (a)
și-au demonstrat independența; (b)
exercită atribuții efective de control,
cercetare, intervenție și reexaminare; și (c)
au competența de a dispune urmărirea
penală sau sancționarea disciplinară, după caz, a
încălcărilor legii care au legătură cu prezentul acord. În special, inspectorii respectivi se asigură
că plângerile privind încălcarea prezentului acord sunt primite,
investigate, beneficiază de un răspuns și sunt soluționate
în mod corespunzător. Aceste plângeri pot fi prezentate de orice
persoană, indiferent de naționalitate, țară de origine sau
reședință. 2.
De asemenea, aplicarea prezentului acord de
către Statele Unite face obiectul unei examinări și unei
supravegheri independente din partea uneia sau mai multora dintre
următoarele entități: (a)
Biroul inspectorului general din cadrul DHS (DHS
Office of Inspector General); (b)
Corpul de Control al Administrației (Government
Accountability Office), instituit de Congres; și (c)
Congresul Statelor Unite. Această supraveghere se poate reflecta în
constatările și recomandările conținute în rapoartele
publice, în audierile publice și în analize. Capitolul III MODALITĂȚI DE EFECTUARE A
TRANSFERURILOR Articolul 15 Metoda de efectuare a transferului de date PNR 1.
În scopul prezentului acord, transportatorii au
obligația să transfere date PNR către DHS prin metoda „push”,
pentru a răspunde cerinței ca datele PNR să fie exacte, complete
și furnizate în timp util. 2.
Transportatorii au obligația să transfere
date PNR către DHS prin mijloace electronice securizate, în conformitate
cu cerințele tehnice ale DHS. 3.
Transportatorii au obligația să transfere
date PNR către DHS în conformitate cu alineatele (1) și (2) ale
prezentului articol, inițial cu 96 de ore înainte de decolarea
programată, apoi fie în timp real, fie prin intermediul unui număr
fix de transferuri de rutină și programate, conform indicațiilor
DHS. 4.
În orice caz, părțile convin că
toți transportatorii trebuie să dispună de capacitatea
tehnică de a utiliza metoda „push” în termen de cel mult 24 de luni de la
intrarea în vigoare a prezentului acord. 5.
Dacă este necesar și de la caz la caz,
DHS poate solicita unui transportator să comunice date PNR între sau
după transferurile regulate menționate la alineatul (3). De fiecare
dată când, din motive tehnice, transportatorii nu pot răspunde în
timp util cererilor formulate în temeiul prezentului articol în conformitate cu
standardele DHS sau în circumstanțe excepționale, pentru a face
față unei amenințări specifice, urgente și grave, DHS
poate solicita transportatorilor să permită accesul în alt mod. Articolul 16 Schimbul de date pe plan intern 1.
DHS poate face schimb de date PNR numai după o
evaluare atentă a următoarelor garanții: (a)
schimbul se face exclusiv în conformitate cu
articolul 4; (b)
numai cu autorități guvernamentale
interne, în contextul utilizărilor prevăzute la articolul 4; (c)
autoritățile destinatare aplică în
cazul datelor PNR garanții echivalente sau comparabile cu cele
prevăzute în prezentul acord; și (d)
schimbul de date PNR se efectuează numai
pentru a susține cazurile în curs de analizare sau cercetare și în
conformitate cu acordurile scrise și cu legislația americană
privind schimbul de informații între autoritățile guvernamentale
interne. 2.
Atunci când sunt transferate informații
analitice obținute pe baza datelor PNR în temeiul prezentului acord, se
respectă garanțiile prevăzute la alineatul (1) al prezentului
articol. Articolul 17 Transferul ulterior 1.
Statele Unite pot transfera date PNR
autorităților guvernamentale competente din țările
terțe numai în condițiile prevăzute de prezentul acord și
numai după ce se asigură că destinatarul intenționează
să utilizeze datele în conformitate cu aceste condiții. 2.
Cu excepția situațiilor de
urgență, orice astfel de transfer de date se efectuează în
temeiul unor acorduri explicite, care includ măsuri de protecție a
vieții private comparabile cu cele aplicate pentru datele PNR de
către DHS, astfel cum se prevede în prezentul acord. 3.
Schimbul de date PNR se efectuează numai pentru
a susține cazurile în curs de analizare sau cercetare. 4.
În cazul în care DHS ia cunoștință
de faptul că sunt transferate datele PNR ale unui cetățean sau
ale unui rezident al unui stat membru al UE, autoritățile competente
din statul membru în cauză sunt informate cu privire la aceasta cât mai
curând posibil. 5.
Atunci când sunt transferate informații
analitice obținute pe baza datelor PNR în temeiul prezentului acord, se
respectă garanțiile prevăzute la alineatele (1)-(4) ale
prezentului articol. Articolul 18 Cooperarea polițienească, judiciară și pentru
aplicarea legii 1.
În conformitate cu acordurile sau înțelegerile
existente în materie de aplicare a legii sau privind alte schimburi de
informații între Statele Unite și orice stat membru al UE sau Europol
și Eurojust, DHS furnizează, în cel mai scurt timp posibil,
autorităților competente de poliție, altor autorități
specializate de aplicare a legii sau judiciare și Europol și
Eurojust, în limitele competențelor respective ale acestora,
informații analitice relevante și adecvate, obținute pe baza
datelor PNR, necesare pentru cazurile în curs de analizare sau cercetare, în
vederea prevenirii, depistării, cercetării sau urmăririi penale
pe teritoriul Uniunii Europene a infracțiunilor transnaționale
descrise la articolul 4 alineatul (1) litera (b) sau a comportamentului sau
activităților asociate infracțiunilor teroriste. 2.
O autoritate polițienească sau
judiciară a unui stat membru al UE sau Europol sau Eurojust poate
solicita, în limitele competențelor sale, accesul la datele PNR sau la
informațiile analitice relevante obținute din datele PNR care sunt
necesare într-un anumit caz pentru a preveni, a depista, a cerceta sau a
urmări penal în Uniunea Europeană o infracțiune teroristă
sau o infracțiune transnațională descrisă la articolul 4
alineatul (1) litera (b). DHS comunică aceste informații conformitate
cu acordurile și înțelegerile prevăzute la alineatul (1) al
prezentului articol. 3.
În temeiul alineatelor (1) și (2) ale
prezentului articol, DHS face schimb de date PNR numai după o evaluare
atentă a următoarelor garanții: (a)
schimbul
se face exclusiv în conformitate cu articolul 4; (b)
numai în contextul utilizărilor prevăzute
la articolul 4; și (c)
autoritățile destinatare aplică în
cazul datelor PNR garanții echivalente sau comparabile celor
prevăzute în prezentul acord. 4.
Atunci când sunt transferate informații
analitice obținute pe baza datelor PNR în temeiul prezentului acord, se
respectă garanțiile prevăzute la alineatele (1)-(3) ale
prezentului articol. Capitolul IV Dispoziții de punere în aplicare
și dispoziții finale Articolul 19 Adecvare În contextul prezentului acord și a
punerii sale în aplicare, se consideră că DHS asigură, în sensul
legislației relevante a UE privind protecția datelor, un nivel
adecvat de protecție a prelucrării și utilizării de date
PNR. În această privință, se consideră că
transportatorii care au transmis date PNR către DHS în conformitate cu
prezentul acord au respectat cerințele legale aplicabile în UE cu privire
la transferul acestor date din UE către Statele Unite. Articolul 20 Reciprocitate 1.
Părțile încurajează în mod activ
cooperarea transportatorilor din propriile jurisdicții cu orice sistem PNR
care funcționează sau poate fi adoptat în jurisdicția celeilalte
părți, în conformitate cu prezentul acord. 2.
Deoarece instituirea unui sistem PNR al UE ar putea
influența în mod semnificativ obligațiile care le revin
părților în temeiul prezentului acord, în cazul în care și
atunci când se adoptă un astfel de sistem, părțile se
consultă pentru a stabili dacă prezentul acord trebuie să fie
modificat în vederea asigurării unei reciprocități depline.
Aceste consultări trebuie să analizeze, în special, dacă orice
viitor sistem PNR al UE ar aplica standarde de protecție a datelor mai
puțin stricte decât cele prevăzute de prezentul acord și
dacă, prin urmare, acesta ar trebui să fie modificat. Articolul 21 Punere în aplicare și nederogare 1.
Prezentul acord nu creează și nu
conferă, în temeiul legislației Statelor Unite, drepturi sau
beneficii niciunei persoane sau entități, publice sau private.
Fiecare parte se asigură că dispozițiile prezentului acord sunt
puse în aplicare în mod corespunzător. 2.
Niciun element din prezentul acord nu constituie o
derogare de la obligațiile existente ale Statelor Unite și ale statelor
membre, inclusiv cele asumate în temeiul Acordului între Uniunea Europeană
și Statele Unite ale Americii din 25 iunie 2003 privind asistența
judiciară reciprocă și al instrumentelor bilaterale de
asistență judiciară reciprocă aferente dintre Statele Unite
și statele membre. Articolul 22 Notificarea modificărilor de drept intern Părțile se consultă reciproc în
privința adoptării oricărui act legislativ care
influențează în mod semnificativ punerea în aplicare a prezentului
acord. Articolul 23 Examinare și evaluare 1.
Părțile examinează în comun punerea
în aplicare a prezentului acord după o perioadă de un an de la
intrarea în vigoare a acestuia și apoi periodic, conform unei
înțelegeri reciproce. De asemenea, părțile evaluează în
comun prezentul acord după o perioadă de patru ani de la intrarea sa
în vigoare. 2. Părțile stabilesc în prealabil de comun acord
modalitățile și condițiile de realizare a examinării
comune și își comunică reciproc componența echipelor
respective. În scopurile examinării comune, Uniunea Europeană este
reprezentată de Comisia Europeană, iar Statele Unite sunt
reprezentate de DHS. Din echipe pot face parte experți în materie de
protecție a datelor și de aplicare a legii. În funcție de
legislația în vigoare, toți participanții la examinarea
comună au obligația de a deține certificate de securitate
corespunzătoare și de a respecta confidențialitatea
discuțiilor. În scopul examinării comune, DHS asigură accesul
adecvat la documentația, sistemele și personalul relevante. 3.
În urma examinării comune, Comisia
Europeană prezintă un raport Parlamentului European și
Consiliului Uniunii Europene. Statele Unite
au posibilitatea de a prezenta observații scrise, care sunt anexate la
raport. Articolul 24 Soluționarea diferendelor și suspendarea acordului 1.
Orice diferend care rezultă din punerea în
aplicare a prezentului acord și orice aspecte conexe duc la o consultare
între părți pentru a se ajunge la o soluție reciproc
acceptabilă, inclusiv oferind posibilitatea ca oricare dintre
părți să se conformeze într-un termen rezonabil. 2.
În cazul în care consultările nu conduc la
soluționarea diferendului, oricare dintre părți poate suspenda
aplicarea prezentului acord printr-o notificare scrisă transmisă pe
cale diplomatică, orice astfel de suspendare intrând în vigoare la 90 de
zile de la data notificării, cu excepția cazului în care
părțile convin asupra unei date diferite. 3.
În pofida oricărei suspendări a
prezentului acord, toate datele PNR obținute de DHS în temeiul prezentului
acord anterior suspendării continuă să fie prelucrate și
utilizate în conformitate cu garanțiile din prezentul acord. Articolul 25 Denunțare 1.
Oricare dintre părți poate denunța
prezentul acord în orice moment, printr-o notificare scrisă transmisă
pe cale diplomatică. 2.
Denunțarea intră în vigoare la 120 de
zile de la data notificării, cu excepția cazului în care
părțile convin asupra unei date diferite. 3.
Anterior oricărei denunțări a
prezentului acord, părțile se consultă reciproc, într-o
manieră care oferă suficient timp pentru ajungerea la o soluție
reciproc acceptabilă. 4.
În pofida oricărei denunțări a
prezentului acord, toate datele PNR obținute de DHS în temeiul prezentului
acord anterior denunțării continuă să fie prelucrate
și utilizate în conformitate cu garanțiile din prezentul acord. Articolul 26 Durată 1.
Sub rezerva articolului 25, prezentul acord
rămâne în vigoare pentru o perioadă de șapte ani de la data
intrării în vigoare. 2.
La expirarea perioadei prevăzute la alineatul
(1) al prezentului articol, precum și a oricărei perioade ulterioare
de reînnoire în temeiul prezentului alineat, acordul se reînnoiește pentru
o nouă perioadă de șapte ani, cu excepția cazului în care
una dintre părți notifică celeilalte părți, în scris,
pe cale diplomatică, cu cel puțin douăsprezece luni în avans, intenția
sa de a nu reînnoi acordul. 3.
În pofida expirării prezentului acord, toate
datele PNR obținute de DHS în temeiul prezentului acord continuă
să fie prelucrate și utilizate în conformitate cu garanțiile din
prezentul acord. Tot astfel, toate datele PNR obținute de DHS în
conformitate cu dispozițiile Acordului dintre Statele Unite ale Americii
și Uniunea Europeană privind prelucrarea și transferul de date
din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii
aerieni, către Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite
(DHS), semnat la Bruxelles și la Washington la 23 și, respectiv, la 26
iulie 2007 continuă să fie prelucrate și utilizate în
conformitate cu garanțiile prevăzute în acordul respectiv. Articolul 27 Dispoziții finale 1.
Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a
lunii următoare datei la care părțile și-au transmis
reciproc notificările prin care indică faptul că au finalizat
procedurile interne în acest scop. 2.
La data intrării sale în vigoare, prezentul
acord înlocuiește acordul din 23 și 26 iulie 2007. 3.
Prezentul acord se aplică teritoriului
Danemarcei, Regatului Unit sau Irlandei numai în cazul în care Comisia
Europeană notifică Statelor Unite în scris faptul că Danemarca,
Regatul Unit sau Irlanda au consimțit să-și asume obligații
în temeiul prezentului acord. 4.
În cazul în care Comisia Europeană
comunică Statelor Unite, înaintea intrării în vigoare a prezentului
acord, că acesta se va aplica teritoriului Danemarcei, Regatului Unit sau
Irlandei, acordul se aplică pe teritoriul statului respectiv din
aceeași zi ca pentru celelalte state membre ale UE care își
asumă obligații în temeiul prezentului acord. 5.
În cazul în care Comisia Europeană
comunică Statelor Unite, după intrarea în vigoare a prezentului
acord, că acesta se aplică teritoriului Danemarcei, Regatului Unit
sau Irlandei, acordul se aplică pe teritoriul statului respectiv din prima
zi care urmează primirii notificării respective de către Statele
Unite. Încheiat la …, la data de … 2011, în două
exemplare originale. În conformitate cu legislația UE,
prezentul acord este întocmit de către UE în limbile bulgară,
cehă, daneză, estonă, finlandeză, franceză,
germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară,
malteză, olandeză, polonă, portugheză, română,
slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză. ANEXĂ Tipuri
de date PNR 1.
Codul de localizare a dosarului PNR 2.
Data rezervării/emiterii biletului 3.
Data (datele) prevăzută (prevăzute)
a(le) călătoriei 4.
Numele 5.
Informații disponibile privind programele de
fidelitate și avantajele oferite (și anume bilete gratuite, transfer
la o clasă superioară etc.) 6.
Alte nume care figurează în PNR, inclusiv
numărul de călători 7.
Toate informațiile de contact disponibile
(inclusiv cu privire la sursa informației); 8.
Toate informațiile disponibile cu privire la
plată/facturare (fără a include alte detalii ale
tranzacției referitoare la cartea de credit sau la contul bancar, care nu
au legătură cu tranzacția efectuată în vederea
călătoriei); 9.
Itinerariul de călătorie pentru anumite
PNR; 10.
Agenția/agentul de turism 11.
Informații cu privire la schimbul de coduri 12.
Informații scindate/divizate 13.
Statutul de călătorie al pasagerului
(inclusiv confirmările și stadiul îmbarcării); 14.
Informații cu privire la bilet, inclusiv
numărul biletului, biletele dus și costurile biletelor prelucrate
automat 15.
Toate informațiile cu privire la bagaje 16.
Informații privind locul, inclusiv
numărul locului 17.
Observații generale, inclusiv informații
OSI, SSI și SSR 18.
Toate informațiile colectate din Sistemul de
informații prealabile privind pasagerii (APIS) 19.
Un istoric al tuturor modificărilor datelor
PNR enumerate la punctele 1 - 18 ANEXA II Declarația
UE referitoare la Acordul privind utilizarea și transferul de date din
registrele cu numele pasagerilor către Departamentul de Securitate
Internă al Statelor Unite („Acordul”) în ceea ce privește
obligațiile sale în temeiul articolelor 17 și 23 din acord 1.
În contextul mecanismului de examinare și
evaluare comună prevăzut la articolul 23 din acord și
fără a aduce atingere altor chestiuni care pot fi abordate prin
intermediul acestui mecanism, Uniunea Europeană va solicita SUA, atunci
când este cazul, informații cu privire la schimbul de informații
referitoare la transferurile de date PNR ale cetățenilor și
rezidenților Uniunii Europene către autorităților unor
țări terțe, astfel cum se prevede la articolul 17 din acord. 2.
În contextul mecanismului de consultare și
examinare prevăzut la articolul 23 din acord, UE va solicita SUA toate
informațiile pertinente referitoare la aplicarea condițiilor care
reglementează aceste transferuri, în conformitate cu dispozițiile
articolului 17. 3.
În contextul mecanismului de consultare și
examinare prevăzut la articolul 23 din acord, UE va acorda o atenție
deosebită respectării tuturor garanțiilor privind punerea în
aplicare a dispozițiilor articolului 17 alineatul (2), pentru a se asigura
că țările terțe care primesc astfel de date au fost de
acord să prevadă pentru datele respective măsuri de
protecție a vieții private comparabile cu cele aplicate datelor PNR
de DHS în temeiul acordului. [1] JO L 204, 4.8.2007, p. 16. [2] P7_TA-(2010)0144,
5.5.2010. [3] COM(2010)492.