Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea unui program „Sănătate pentru creștere economică”, al treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 /* COM/2011/0709 final - 2011/0339 (COD) */
EXPUNERE DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
Sănătatea nu reprezintă doar o
valoare în sine, ci este, de asemenea, un stimulent al creșterii
economice. Numai o populație sănătoasă poate să
își atingă pe deplin potențialul economic. Sectorul
sănătății se bazează pe inovare și o
forță de muncă înalt calificată. Cercetarea și
dezvoltarea legate de domeniul sănătății au
potențialul de a atinge 0,3 % din PIB. Sectorul asistenței
medicale este unul dintre cele mai mari din UE: el reprezintă aproximativ
10 % din produsul intern brut al UE și angajează unul din zece
lucrători, cu o proporție mai mare decât proporția medie a
lucrătorilor cu educație de nivel terțiar. Sănătatea, prin urmare, joacă
un rol important în agenda Europa 2020. În comunicarea sa din 29 iunie 2011 „Un
buget pentru Europa 2020”[1],
Comisia a subliniat că „promovarea unei stări bune de
sănătate este parte integrantă a obiectivelor de creștere
economică inteligentă și favorabilă incluziunii pentru
Europa 2020. Menținerea unei populații sănătoase și active
mai mult timp are un impact pozitiv asupra productivității și
competitivității. Inovarea în domeniul asistenței medicale
contribuie la abordarea cu succes a provocării reprezentate de
sustenabilitate în acest sector în contextul schimbărilor demografice”,
iar acțiunea în vederea reducerii inegalităților în domeniul
sănătății este importantă pentru a obține o „creștere
economică favorabilă incluziunii”. Propunerea pentru cel de-al treilea program
privind acțiunea UE în domeniul sănătății (2014-2020),
„Sănătate pentru creștere economică”, consolidează
și subliniază legăturile dintre creșterea economică
și o populație sănătoasă într-o mai mare
măsură decât programele anterioare. Programul este orientat
către acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul UE,
în conformitate cu obiectivele și prioritățile politice actuale
ale Strategiei Europa 2020. Criza financiară a evidențiat
și mai mult nevoia de a îmbunătăți raportul
cost-eficacitate al sistemelor de sănătate. Statele membre sunt
supuse presiunii de a găsi un echilibru corespunzător între
furnizarea accesului universal la servicii de sănătate de înaltă
calitate, respectând constrângerile bugetare. În acest context, sprijinirea
eforturilor statelor membre de a îmbunătăți sustenabilitatea
sistemelor lor de sănătate este esențială pentru a asigura
capacitatea acestora de a furniza asistență medicală de
înaltă calitate pentru toți cetățenii acestora în prezent
și în viitor. Programul „Sănătate pentru creștere
economică” contribuie la identificarea și aplicarea unor soluții
inovatoare pentru îmbunătățirea calității,
eficienței și a sustenabilității sistemelor de
sănătate, punând accentul pe capitalul uman și schimbul de bune
practici. Obiectivele
principale, stabilite în „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii”[2],
se bazează toate pe creșterea inovării în domeniul
asistenței medicale, astfel cum se reflectă în inițiativele
emblematice precum Uniunea inovării și Agenda digitală. Cu toate acestea, inovarea nu se referă numai la tehnologie
și produse noi. Ea se referă, de asemenea, la inovare în modul în
care este organizată și structurată asistența
medicală, modul în care sunt utilizate resursele și modul în care
sunt finanțate sistemele. Ca atare, inovarea
în domeniul sănătății are potențialul de a contribui
la reducerea costurilor asistenței medicale și
îmbunătățirea calității asistenței medicale. Multe domenii ale programului „Sănătate
pentru creștere economică” propus, cum ar fi evaluarea tehnologiei
medicale (health technology assessment - HTA), dispozitivele medicale, studiile
clinice și medicamentele, precum și parteneriatul european pentru
inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate vizează consolidarea legăturii dintre inovarea
tehnologică și aplicarea și comercializarea acesteia;
încurajând, în același timp, securitatea, calitatea și eficiența
asistenței medicale. Alte inițiative se concentrează asupra
promovării aplicării și interoperabilității
soluțiilor de e-sănătate, de exemplu pentru
îmbunătățirea utilizării transfrontaliere a registrelor de
pacienți. Programul va
sprijini, de asemenea, o mai bună anticipare și planificare a
necesităților și formare a profesioniștilor din domeniul
sănătății, ceea ce va contribui atât la inovarea
organizațională, cât și la creșterea economică
favorabilă incluziunii. Acest lucru este în conformitate cu
inițiativa emblematică a UE 2020 pentru noi competențe și
locuri de muncă și pune accentul pe flexibilitate și securitate,
dotarea cetățenilor cu competențele necesare pentru locurile de
muncă prezente și viitoare, condiții de muncă mai bune
și îmbunătățirea creării de locuri de muncă.
Deoarece populația îmbătrânește, iar cererea de
asistență medicală crește, sectorul
sănătății deține un potențial important pentru a
crea noi locuri de muncă. Problemele de sănătate
reprezintă una dintre cauzele majore de absență de la locul de
muncă și pensionare anticipată. Menținerea unei
populații sănătoase și active mai mult timp are un impact
pozitiv asupra productivității și competitivității.
Creșterea numărului de ani de viață
sănătoasă este o condiție prealabilă pentru ca Europa
să reușească să angajeze 75 % dintre persoanele cu
vârste între 20 și 64 de ani și să evite pensionarea
anticipată din motive de boală. În plus, menținerea persoanelor
în vârstă de peste 65 de ani sănătoase și active poate avea
un impact asupra participării la piața forței de muncă
și poate duce la economii importante posibile în cadrul bugetelor
asistenței medicale. Obiectivele generale ale programului
„Sănătate pentru creștere economică” sunt să
colaboreze cu statele membre pentru a încuraja inovarea în domeniul
asistenței medicale și pentru a spori sustenabilitatea sistemelor de
sănătate, pentru a îmbunătăți sănătatea
cetățenilor UE și pentru a-i proteja de amenințări
transfrontaliere la adresa sănătății. Programul se concentrează pe patru
obiective specifice, cu un puternic potențial de creștere
economică printr-o mai bună sănătate: (1)
elaborarea de instrumente și mecanisme
comune la nivelul UE pentru a aborda deficitul de resurse, atât umane cât
și financiare și facilitarea asimilării inovării în
domeniul asistenței medicale pentru a contribui la sisteme de
sănătate inovatoare și durabile; (2)
creșterea accesului la expertiză
medicală și informații pentru afecțiuni specifice, inclusiv
dincolo de frontierele naționale și elaborarea de soluții
și orientări comune în vederea îmbunătățirii
calității asistenței medicale și siguranței
pacienților pentru a crește accesul la asistență medicală
mai bună și mai sigură pentru cetățenii UE; (3)
identificarea, difuzarea și promovarea
utilizării celor mai bune practici validate pentru măsuri de
prevenire eficace din punctul de vedere al costurilor prin abordarea factorilor
de risc , și anume fumatul, abuzul de alcool și obezitatea, precum
și HIV/SIDA, cu accent pe dimensiunea transfrontalieră, pentru a
preveni bolile și pentru a promova starea bună de sănătate;
precum și (4)
elaborarea de abordări comune și
demonstrarea valorii lor pentru o mai bună pregătire și
coordonare în cazul unor urgențe din domeniul
sănătății pentru a proteja cetățenii de
amenințările transfrontaliere la adresa
sănătății. Prezenta propunere de regulament
stabilește dispozițiile generale care reglementează programul
„Sănătate pentru creștere economică” și abrogă
Decizia (CE) nr. 1350/2007.
2.
OBIECTIVE
Provocările descrise mai sus
solicită statelor membre, în primul rând, să acționeze în mod
direct la nivel național. Scopul politicii UE în domeniul
sănătății, astfel cum se precizează în tratat, este de
a completa și sprijini aceste politici naționale și de a
încuraja cooperarea între statele membre. Programul prevede
posibilități de a construi și de a întări mecanismele de
cooperare și procesele de coordonare între statele membre în scopul de a
identifica instrumente comune și cele mai bune practici care creează
sinergii, aduc valoare adăugată la nivelul UE și conduc la
economii de scară, sprijinind, astfel, reformele în circumstanțe
dificile.
2.1.
Elaborarea de instrumente și mecanisme comune
la nivelul UE pentru a aborda deficitul de resurse, atât umane cât și
financiare și facilitarea asimilării inovării în domeniul
asistenței medicale pentru a contribui la sisteme de sănătate
inovatoare și durabile
Timp de mulți ani, statele membre s-au confruntat
cu constrângeri bugetare cu privire la sustenabilitatea bugetelor lor de
sănătate, care reprezintă până la 15 % din
cheltuielile publice în unele state membre[3].
Aceasta este agravată de
îmbătrânirea populației, creșterea așteptărilor pentru
servicii de înaltă calitate și apariția unor tehnologii noi, mai
eficace, dar mai costisitoare. Provocările au crescut cu reducerea
cheltuielilor publice ca urmare a crizei financiare. Dovezile[4], cu toate acestea,
sugerează că reformele eficace ale sistemului sanitar sunt
susceptibile de a conține „creșterea costurilor suplimentare”,
și anume, de a menține cheltuielile pentru sănătate în
concordanță cu creșterea PIB-ului. Prin sprijinirea statelor membre în eforturile
lor de îmbunătățire a eficienței și viabilității
financiare a asistenței medicale, programul are ca scop încurajarea unui
transfer important de resurse în acest sector către cele mai inovatoare
și valoroase produse și servicii care, în același timp,
oferă cel mai bun potențial de piață și cea mai importantă
reducere a costurilor pe termen mai lung. Acesta caută, de asemenea,
să sprijine inovarea în modul în care este organizată asistența
medicală, pentru a favoriza, de exemplu, un transfer mai important
către asistența comunitară și cea integrată. Reforma
sistemului de sănătate trebuie să includă în mod clar o
combinație de câștiguri imediate în materie de eficiență
și o acțiune strategică pe termen mai lung, abordând principalii
determinanți ai costului. De exemplu, cooperarea europeană în
evaluarea tehnologiei medicale nu numai că va reduce redundanța
și că va pune în comun expertiza, dar poate debloca și
potențialul de inovare sustenabilă în materie de produse și
servicii de sănătate. Investițiile legate de sănătate
în cadrul fondurilor structurale pot juca un rol deosebit de important în
sprijinirea statelor membre în procesul de reformă a sistemelor lor de
sănătate la nivel național și regional și în
îndeplinirea celor patru obiective specifice în cadrul acestui program,
bazându-se pe cele mai bune practici și experiența în domeniul
proiectelor-pilot dobândită prin intermediul programului
„Sănătate pentru creștere economică”. Ca atare, cooperarea
și sinergiile dintre programul „Sănătate pentru creștere
economică”și fondurile structurale vor fi consolidate. În contextul îmbătrânirii populației
și modificării structurilor familiale, cererea de asistență
formală, la nivel profesional este în creștere, în timp ce
disponibilitatea asistenței informale în mediul familial este în
scădere. Asistența medicală a devenit, de asemenea, mai
specializată și necesită activitate mai intensă și
formare mai îndelungată. Până în 2020, se va înregistra în UE un
deficit de un milion de lucrători din domeniul sănătății
și, dacă nu se întreprinde nicio acțiune, 15 % din asistența
necesară nu va fi acoperită. Totuși, dacă este abordat cu
succes, acest aspect ar crea importante posibilități de ocupare a
forței de muncă și de creștere economică. Pentru a realiza aceste obiective, programul
va elabora instrumente și mecanisme comune la nivelul UE pentru a ajuta
sistemele naționale de sănătate să ofere mai multă
asistență cu mai puține resurse. Sunt necesare soluții
inovatoare pentru a face față deficitului de forță de
muncă și pentru a maximiza eficiența sistemelor de
sănătate prin utilizarea unor produse, servicii, instrumente și
modele inovatoare. Punerea în aplicare cu succes a unor astfel de soluții
va necesita, de asemenea, depășirea barierelor precum
achizițiile publice și lipsa de implicare a utilizatorilor în
inovare. În acest context, acțiunile planificate
în cadrul acestui obiectiv au ca scop, de exemplu, încurajarea cooperării
europene în domeniul evaluării tehnologiei medicale (HTA) și
explorarea potențialului e-sănătății și TIC
pentru sănătate, inclusiv o rețea dedicată
e-sănătății și cooperarea între registrele electronice
de pacienți, ca parte a punerii în aplicare a Directivei privind aplicarea
drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale
transfrontaliere [5].
Acțiunile vor aborda, de asemenea, deficitele privind forța de
muncă din domeniul sănătății și vor oferi
asistență statelor membre în procesul de reformă a sistemelor
lor de sănătate prin punerea în comun și consolidarea expertizei
privind evaluarea tehnică a acțiunilor din sfera politicilor. Ele vor sprijini, de asemenea, măsuri
care stabilesc standarde înalte de siguranță, calitate și
eficacitate pentru dispozitivele de uz medical care sunt necesare în
conformitate cu obiectivele legislației UE în acest domeniu sau care contribuie
la acestea, precum și la dispozițiile privind e-sănătatea
și HTA din directiva menționată anterior. Programul poate oferi sprijin, de asemenea, în
cadrul diferitelor sale obiective, pentru acțiuni specifice în cadrul
parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă
și în condiții bune de sănătate în cele trei teme ale sale:
inovare în domeniul conștientizării, prevenirii și
diagnosticării timpurii; inovare în domeniul tratamentului curativ și
al asistenței și inovare pentru îmbătrânirea activă și
o viață independentă.
2.2.
Creșterea accesului la expertiză
medicală și informații pentru afecțiuni specifice, inclusiv
dincolo de frontierele naționale și elaborarea de soluții
și ghiduri comune în vederea îmbunătățirii
calității asistenței medicale și siguranței pacienților
în vederea sporirii accesului la asistență medicală mai
bună și mai sigură pentru cetățenii UE
Îmbunătățirea accesului la
asistență medicală pentru toți cetățenii,
indiferent de venit, statut social, localizare și naționalitate este
esențială pentru reducerea actualelor inegalități
considerabile din domeniul sănătății. Toți
cetățenii UE ar trebui să aibă acces la asistență
medicală sigură și de înaltă calitate, indiferent de
circumstanțele în care se află. Cu toate acestea, în realitate,
accesul la asistența medicală variază încă în mod
semnificativ în UE. O stare de sănătate precară are, adesea, un
impact considerabil asupra accesibilității la asistență
medicală eficace și asupra posibilităților
cetățenilor de a acționa în domeniul informațiilor privind
sănătatea. Persoanele cu venituri reduse, persoanele excluse social
și cele care trăiesc în regiuni aflate în declin sau în microregiuni
pot avea dificultăți specifice în ceea ce privește accesul la
asistență medicală. Acțiunile din cadrul tuturor obiectivelor
programului ar trebui să contribuie la reducerea acestor
inegalități prin abordarea diferiților factori care dau
naștere la inegalități și duc la creșterea acestora,
precum și să completeze acțiunile întreprinse în cadrul altor
programe menite să abordeze diferențele sociale și regionale în
cadrul UE. Pentru a îmbunătăți accesul la
asistență medicală, în special pentru afecțiuni specifice
în cazul în care capacitatea națională este insuficientă,
există o valoare adăugată clară în promovarea unei rețele
de centre de referință europene specializate accesibilă tuturor
cetățenilor de pe teritoriul UE. În plus, pentru a ajuta statele membre să
îmbunătățească în continuare calitatea și
siguranța asistenței medicale, programul va consolida și va
continua acțiunile în curs de desfășurare pentru a identifica,
partaja și difuza bune practici în acest domeniu. Programul va crește
accesul la expertiză medicală prin sprijinirea înființării
unui sistem de rețele europene de referință care își
definesc criteriile și condițiile și prin elaborarea de
soluții și ghiduri comune pentru calitatea asistenței medicale
și siguranța pacienților în întreaga UE, abordând o serie de
aspecte, inclusiv rezistența la antimicrobiene. Acțiunile din cadrul acestui obiectiv vor
sprijini, de asemenea, măsuri care stabilesc standarde înalte de
siguranță, calitate și eficacitate cu privire la sânge, organe,
țesuturi și celule, produse farmaceutice și drepturile
pacienților în materie de servicii de sănătate transfrontaliere
care sunt necesare în conformitate cu obiectivele legislației UE în aceste
domenii sau care contribuie la acestea.
2.3.
Identificarea, difuzarea și promovarea
utilizării celor mai bune practici validate pentru măsuri de
prevenire eficace din punctul de vedere al costurilor prin abordarea factorilor
de risc de importanță majoră, și anume fumatul, abuzul de
alcool și obezitatea, precum și HIV/SIDA, cu accent pe dimensiunea
transfrontalieră, pentru a preveni bolile și pentru a promova starea
bună de sănătate
Speranța de viață a evoluat în
ultimele decenii într-un mod fără precedent și a fost de 76,4
ani pentru bărbați și 82,4 ani pentru femei în UE în 2008. În
schimb, numărul mediu de ani de viață sănătoasă a
evoluat într-un ritm mult mai lent și a fost de 60,9 ani pentru
bărbați și 62 de ani pentru femei. Aceasta înseamnă că oamenii petrec o
parte mai mare din viață, care este mai lungă, având probleme de
sănătate, ceea ce reprezintă unul dintre factorii care
determină, în consecință, costuri de sănătate tot mai
mari și care împiedică participarea la piața forței de
muncă. Problemele de sănătate afectează în mod negativ
dezvoltarea capitalului uman, care este de o importanță crucială
pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere. Bolile cronice sunt principala cauză de deces
și calitate scăzută a vieții în Europa. Peste 4 milioane de
oameni din Uniunea Europeană mor în fiecare an din cauza unor boli
cronice, ceea ce reprezintă 87 % din mortalitatea prematură în
UE. Bolile cronice reprezintă, de asemenea, o povară economică
enormă, prin pierderea capacității oamenilor de a lucra în
floarea vieții. Programul include acțiuni pentru a sprijini
eforturile statelor membre care vizează prelungirea anilor de
viață sănătoasă și productivă ale
populației lor prin prevenirea bolilor cronice. Multe boli cronice pot fi prevenite. Acestea
sunt, adesea, rezultatul fumatului, consumului nociv de alcool,
alimentației necorespunzătoare și activității fizice
insuficiente. Acești factori de risc sunt accentuați și mai mult
de către factori socio-economici subiacenți, precum și de
factori de mediu. Aceasta nu este doar o provocare majoră
în domeniul sănătății, dar și o oportunitate
economică semnificativă. Investițiile corespunzătoare vor
conduce nu doar la o mai bună sănătate, ci și la o
viață mai lungă și mai productivă și la un
deficit mai mic de forță de muncă. Dacă europenii
trăiesc în condiții de sănătate mai bune, ei vor putea
continua să contribuie în cadrul economiei, pe măsură ce
înaintează în vârstă, în calitate de lucrători, voluntari
și consumatori. Experiența persoanelor în vârstă va fi
necesară, de asemenea, și mai mult în cazul unei populații cu
rate scăzute ale natalității și o lipsă de mână
de lucru calificată. Programul va aborda provocările în aceste
domenii prin încurajarea celor mai bune practici în promovarea
sănătății și prevenirea eficace din punctul de vedere
al costurilor, vizând principalii factori determinanți ai
sănătății, și anume fumatul, abuzul de alcool și
obezitatea, precum și HIV/SIDA, punând accentul pe aspectele
transfrontaliere. Programul va sprijini cooperarea europeană și
crearea de rețele privind prevenirea bolilor cronice, inclusiv ghidurile
privind calitatea screeningului în vederea depistării cancerului.
Acțiunile din cadrul acestui obiectiv vor sprijini, de asemenea,
măsurile care au ca obiectiv direct protecția
sănătății publice cu privire la produsele din tutun și
publicitatea aferentă, necesare în conformitate cu obiectivele
legislației UE în acest domeniu sau care contribuie la acestea.
2.4.
Elaborarea de abordări comune și
demonstrarea valorii lor pentru o mai bună pregătire și
coordonare în cazul unor urgențe din domeniul
sănătății cu scopul de a proteja cetățenii de
amenințările transfrontaliere la adresa sănătății
În ultima vreme, UE s-a confruntat cu o serie
de amenințări transfrontaliere majore la adresa
sănătății, cum ar fi gripa pandemică sau SARS. Competența UE în ceea ce privește
coordonarea pregătirii și reacției la amenințările
transfrontaliere grave la adresa sănătății este
consacrată în Tratatul de la Lisabona. Prin însăși natura lor,
astfel de amenințări la adresa sănătății nu se
limitează la granițele naționale și nu pot fi rezolvate în
mod eficace de către niciun stat membru sau de Uniunea Europeană
singur(ă). UE trebuie să fie bine pregătită împotriva
acestor amenințări, care pot avea un impact puternic nu numai asupra
sănătății și vieții cetățenilor, dar
și asupra economiei. Acțiunile planificate în cadrul acestui
obiectiv vor ajuta la elaborarea unor abordări comune pentru
pregătirea în vederea unor eventuale urgențe din domeniul
sănătății, coordonarea unui răspuns la astfel de
urgențe din domeniul sănătății la nivel european
și sprijinirea dezvoltării capacității naționale
privind pregătirea și gestionarea crizelor din domeniul
sănătății, luând în considerare inițiativele
internaționale. Scopul este sprijinirea planificării pregătirii,
inclusiv pentru gripa pandemică, eliminarea lacunelor din
capacitățile de evaluare a riscurilor între statele membre și
sprijinirea dezvoltării capacității împotriva
amenințărilor la adresa sănătății în statele
membre, precum și promovarea capacității, la nivel mondial, de a
răspunde la amenințările la adresa
sănătății. Acțiunile vor sprijini, de asemenea,
măsuri menite să protejeze și să amelioreze
sănătatea oamenilor împotriva bolilor transmisibile și
epidemiilor transfrontaliere, măsuri privind monitorizarea, alerta
timpurie în cazul amenințărilor transfrontaliere grave la adresa
sănătății și combaterea acestora, necesare în
conformitate cu obiectivele legislației UE în aceste domenii sau care
contribuie la acestea. În temeiul tuturor celor patru obiective
menționate mai sus, programul va sprijini acțiunile privind
informațiile și cunoștințele cu privire la
sănătate pentru a contribui la luarea deciziilor pe bază de
dovezi, inclusiv colectarea și analiza datelor privind sănătatea
și difuzarea pe scară largă a rezultatelor programului. De
asemenea, acesta va sprijini activitățile comitetelor
științifice înființate în conformitate cu Decizia 2008/721/CE a
Comisiei.
3.
REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRŢILE
INTERESATE ŞI EVALUĂRILE IMPACTULUI
3.1.
Consultare și recomandări ale
experților
Consultarea a vizat în special
reprezentanții statelor membre, punctele centrale naționale, grupul
de lucru al Consiliului pentru sănătate publică la nivel înalt
și a consiliul informal pe probleme de sănătate. Au fost
furnizate recomandări suplimentare ale experților prin intermediul
Forumului politicii UE în domeniul sănătății, profesioniștilor
din domeniul sănătății și asociațiilor pacienților.
Alte părți interesate din cadrul programului, în special
beneficiarii, și-au exprimat opiniile în evaluările recente ale
programului. Toți participanții la diversele
consultări au sprijinit cu fermitate programul în domeniul
sănătății. Unele state membre au fost de acord cu opinia
conform căreia acesta ar trebui să fie mai bine orientat, eficient
din punctul de vedere al costurilor și bazat pe acțiuni care
și-au demonstrat valoarea adăugată la nivelul UE, în timp ce
altele au fost de părere că acesta ar trebui să continue să
sprijine obiectivele existente și o gamă largă de acțiuni. Punctele centrale naționale desemnate de
autoritățile statelor membre au menționat că programul ar
putea contribui la definirea politicilor naționale prin (a) punerea la
dispoziție a celor mai bune practici, (b) punerea în comun și
schimbul de experiență practică, expertiză și
cunoștințe și (c) acordarea de sprijin privind aspecte legate de
sănătate în agenda politică națională. Forumul
politicii UE în domeniul sănătății a susținut că
ar trebui să se pună un accent puternic asupra factorilor
determinanți ai sănătății și o concentrare a
acțiunilor asupra pacienților. El a recomandat, de asemenea, ca
programul să abordeze rolul factorilor sociali determinanți. În plus, statele membre și
părțile interesate au menționat nevoia unei participări mai
active la program din partea tuturor statelor membre ale UE și au
subliniat că programul ar trebui să fie mai strâns legat de Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, de agenda Europa 2020 și de
legislația existentă.
3.2.
Evaluarea impactului
Raportul de evaluare a impactului a analizat
diferite opțiuni pentru program. El a identificat opțiunea
preferată, din punct de vedere cost/beneficiu, ca fiind una
corespunzătoare unui program bine structurat, cu obiective (SMART)
specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp,
acțiuni prioritare, care creează valoare adăugată la
nivelul UE și cu o monitorizare mai bună a rezultatelor și
impacturilor. Programul se va concentra asupra: ·
contribuției la facilitarea adoptării
unor soluții inovatoare pentru îmbunătățirea
calității, eficienței și sustenabilității
sistemelor de sănătate și creșterea accesului la asistență
medicală mai bună și mai sigură; ·
promovării unei stări bune de
sănătate și prevenirii bolilor la nivelul UE, prin sprijinirea
și completarea eforturilor statelor membre să mărească
numărul de ani de viață sănătoasă a
cetățenilor săi; ·
sprijinirii soluțiilor pentru
amenințările transfrontaliere la adresa sănătății;
·
sprijinirii acțiunilor necesare în temeiul
actualelor obligații juridice ale UE. Bugetul din cadrul
acestei opțiuni este de aproximativ 57 de milioane de euro pe an (la
prețurile din 2011), ceea ce este în conformitate cu propunerea de alocare
bugetară pentru programul „Sănătate pentru creștere
economică” din comunicarea „Un buget pentru Europa 2020” din iunie 2011.
3.3.
Realizarea valorii adăugate europene
Astfel cum se menționează la
articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
acțiunea la nivelul UE trebuie să completeze politicile
naționale și să încurajeze cooperarea între statele membre.
Programul ar trebui să contribuie numai în cazul în care statele membre nu
pot acționa individual sau în cazul în care coordonarea este cea mai bună
modalitate de a avansa. Programul propune acțiuni în domenii în
care există dovezi de valoare adăugată la nivelul UE pe baza
următoarelor criterii: încurajarea schimbului de cele mai bune practici
între statele membre; sprijinirea rețelelor pentru schimbul de
cunoștințe sau învățarea reciprocă; abordarea
amenințărilor transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a
atenua consecințele acestora; abordarea anumitor aspecte privind
piața internă în care UE dispune de legitimitate considerabilă
pentru a asigura soluții de înaltă calitate pentru toate statele
membre; deblocare a potențialului de inovare în domeniul
sănătății; acțiuni care ar putea duce la un sistem de
evaluare comparativă; îmbunătățirea economiilor de
scară prin evitarea pierderilor datorate redundanței și
optimizarea utilizării resurselor financiare.
3.4.
Creșterea performanței programului
Programul se bazează pe rezultatelor
primului program în domeniul sănătății publice (2003-2008)
și celui de-al doilea program în domeniul sănătății
(2008-2013), în conformitate cu concluziile și recomandările
formulate în diferitele evaluări și audituri efectuate cu privire la
aceste programe. Noul program are drept scop să se
concentreze pe un număr mai redus de acțiuni, care și-au
demonstrat valoarea adăugată la nivelul UE, care produc rezultate
concrete și răspund unor nevoi sau lacune identificate. Programul
caută să îmbunătățească modul în care statele
membre cooperează în domeniul sănătății și
să ofere un efect de levier pentru reforma politicilor naționale din
domeniul sănătății. Activitățile pe parcursul perioadei
de șapte ani și planurile de lucru anuale ar trebui să se bazeze
pe programarea multianuală a unui număr limitat de acțiuni pe
an. În plus, bazându-se pe învățămintele desprinse și
rezultatele diverselor evaluări, programul introduce o serie de elemente
noi: ·
indicatori privind progresul pentru a măsura
și monitoriza obiectivele și impactul programului; ·
valoarea adăugată la nivelul UE ca un
factor de importanță majoră determinant în stabilirea priorităților
pentru planurile de lucru anuale; ·
o mai bună difuzare și comunicare a
rezultatelor proiectelor către factorii de decizie; ·
stimulente pentru a încuraja o participare mai
largă a statelor membre cu un nivel mai scăzut de venit național
brut (VNB) la program. Aceasta va include o rată de cofinanțare mai
mare pentru statele membre respective. Simplificare Revizuirea Regulamentului financiar va
contribui la facilitarea participării la programele UE, de exemplu prin
simplificarea regulilor, reducerea costurilor de participare, accelerarea
procedurilor de atribuire și punerea la dispoziție a unui
„ghișeu unic” care să faciliteze accesul beneficiarilor la
finanțarea UE. Programul va utiliza la maximum dispozițiile Regulamentului
financiar al UE revizuit, în special prin simplificarea în continuare a
cerințelor privind raportarea, inclusiv o utilizare pe scară mai
largă a raportării online. Conceperea noului program implică
simplificarea punerii în aplicare și gestionării acestuia: 1. Nivelul cofinanțării Uniunii
pentru granturile care vizează acțiuni, acțiunile
cofinanțate de către autoritățile competente din statele
membre sau din țări terțe sau de către organismele
neguvernamentale mandatate de către aceste autorități și
granturile de funcționare vor fi armonizate la 60 % din costurile
eligibile și până la 80 % în cazuri de utilitate
excepțională. 2. Programarea pe termen lung a
acțiunilor strategice în cadrul programului va contribui la reducerea
numărului anual total al acestora și la evitarea activitățile
repetitive în aplicare, evaluare, negociere și procedurile de contractare.
În plus, aceasta va permite o mai mare concentrare asupra domeniilor prioritare
și o mai bună utilizare a resurselor umane și financiare. Procesul
de finanțare va fi simplificat în special prin utilizarea
contractelor-cadru pentru granturi de funcționare, iar posibilitatea de a
utiliza sume forfetare va fi analizată ori de câte ori este posibil,
pentru a reduce sarcina administrativă. 3. Noii indicatori de monitorizare și
evaluare se bazează pe o difuzare eficace a rezultatelor programului
și va urmări modul de utilizare a acestora în statele membre cu
sprijinul rețelei de puncte centrale naționale. Prin urmare, se
așteaptă să aibă o abordare simplificată a
rezultatelor programului; aplicarea lor de către utilizatorii finali ar
trebui să sporească vizibilitatea și impactul programului. 4. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului
agențiilor executive cărora urmează să li se
încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare,
Comisia a încredințat Agenției Executive pentru Sănătate
și Consumatori sarcini de execuție pentru gestionarea programului de acțiune
comunitară în domeniul sănătății din 2005. Comisia
poate utiliza, pe baza unei analize cost-beneficiu, o agenție
executivă pentru punerea în aplicare a programului „Sănătate
pentru creștere economică”.
4.
ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
Acțiunea UE se justifică atât din
punctul de vedere al obiectivelor stabilite la articolul 168 din tratat, cât
și în ceea ce privește principiul subsidiarității.
„Acțiunea Uniunii completează politicile naționale și
acțiunea statelor membre.” Uniunea poate, de asemenea, „să sprijine
acțiunea acestora”. Al doilea paragraf
de la articolul 168 alineatul (2) prevede: „Comisia poate adopta, în strâns
contact cu statele membre, orice inițiativă utilă
promovării acestei coordonări, în special inițiative menite
să stabilească orientările și indicatorii, să
organizeze schimbul celor mai bune practici și să
pregătească elementele necesare pentru supravegherea și
evaluarea periodică”; și al treilea paragraf prevede că „Uniunea
și statele membre favorizează cooperarea cu țările
terțe și cu organizațiile internaționale competente în
domeniul sănătății publice.” În acest context,
articolul 168 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene împuternicește Parlamentul European și Consiliul să
adopte măsuri de stimulare menite să protejeze și să
îmbunătățească sănătatea umană.
5.
IMPLICAŢII BUGETARE
Creditele financiare pentru punerea în
aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 – 31
decembrie 2020 se vor ridica la 446 de milioane de euro (la prețurile
actuale). Aceasta corespunde alocării bugetare propuse pentru programul în
domeniul sănătății în comunicarea „Un buget pentru Europa
2020” din iunie 2011. 2011/0339 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI privind
instituirea unui program „Sănătate pentru creștere
economică”, al treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul
sănătății pentru perioada 2014-2020 (Text cu relevanță pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 168 alineatul (5), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European[6], având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[7], hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1) Ar trebui să se asigure un nivel
ridicat de protecție a sănătății în definirea și
punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților
Uniunii, în conformitate cu articolul 168 din tratat. Uniunea completează
și sprijină politicile naționale în domeniul
sănătății, încurajează cooperarea între statele membre
și promovează coordonarea între programele acestora, respectând pe
deplin responsabilitățile autorităților naționale
pentru definirea politicilor lor în domeniul sănătății,
precum și organizarea și furnizarea de servicii de sănătate
și de asistență medicală. (2) Este necesară continuarea eforturilor
în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la articolul 168 din tratat.
Promovarea unei stări bune de sănătate la nivelul UE este parte
integrantă din „Europa 2020: O strategie europeană pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii”[8].
Menținerea unei populații sănătoase și active mai mult
timp va avea efecte pozitive generale asupra sănătății
și un impact pozitiv asupra productivității și
competitivității, reducând, în același timp, presiunile asupra
bugetelor naționale. Inovarea în domeniul sănătății
contribuie la abordarea cu succes a provocării reprezentate de
sustenabilitate în acest sector în contextul schimbărilor demografice, iar
acțiunile în vederea reducerii inegalităților în domeniul
sănătății sunt importante pentru a obține o
„creștere economică favorabilă incluziunii”. Este oportun în
acest context să se stabilească un program „Sănătate pentru
creștere economică”, al treilea program de acțiune a UE în
domeniul sănătății (2014-2020) (denumit în continuare
„programul”). (3) Programele anterioare de acțiune
comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008)
și în domeniul sănătății (2008-2013), adoptate prin
Decizia nr. 1786/2002/CE[9]
și, respectiv, Decizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European și a
Consiliului[10],
au fost evaluate favorabil deoarece oferă o serie de evoluții și
îmbunătățiri importante. Noul program ar trebui să se
bazeze pe realizările programelor anterioare. Acesta ar trebui, de
asemenea, să țină cont de recomandările auditurilor externe
și ale evaluărilor efectuate, în special de recomandările
Curții de Conturi[11],
în conformitate cu care „pentru perioada de după 2013, Parlamentul
European, Consiliul și Comisia ar trebui să reanalizeze domeniul de
aplicare pentru activitățile din domeniul
sănătății publice ale UE și abordarea
finanțării UE în acest domeniu. Acest lucru ar trebui realizat având
în vedere mijloacele bugetare disponibile și existența altor
mecanisme de cooperare (…) ca mijloc de a facilita colaborarea și schimbul
de informații între părțile interesate de pe întreg teritoriul
Europei”. (4) În conformitate cu obiectivele strategiei
Europa 2020, programul ar trebui să se concentreze pe o serie de obiective
și acțiuni bine definite, cu valoarea adăugată clară
și dovedită la nivelul UE și să concentreze sprijinul pe un
număr mai mic de activități în domeniile prioritare. Accentul va
fi pus în conformitate cu principiul subsidiarității pe domeniile în
care statele membre nu pot acționa separat în mod eficace din punctul de
vedere al costurilor, în cazul în care există probleme clare transfrontaliere
sau legate de piața internă sau în cazul în care există avantaje
și câștiguri de eficiență semnificative în urma
colaborării la nivelul UE. (5) Programul propune acțiuni în domenii
în care există dovezi de valoare adăugată la nivelul UE pe baza
următoarelor criterii: schimbul de cele mai bune practici între statele
membre; sprijinirea rețelelor pentru schimbul de cunoștințe sau
învățarea reciprocă; abordarea amenințărilor
transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a atenua consecințele
acestora; abordarea anumitor aspecte privind piața internă în care UE
dispune de legitimitate considerabilă pentru a asigura soluții de
înaltă calitate pentru toate statele membre; deblocare a
potențialului de inovare în domeniul sănătății;
acțiuni care ar putea duce la un sistem de evaluare comparativă
pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză
la nivel european; îmbunătățirea economiilor de scară prin
evitarea pierderilor datorate redundanței și optimizarea
utilizării resurselor financiare. (6) Raportul din 2009 cu privire la
sănătatea europeană al Organizației Mondiale a
Sănătății (OMS) identifică domeniul de aplicare pentru
creșterea investițiilor în domeniul sănătății
publice și sistemelor de sănătate. În acest sens, statele membre
sunt încurajate să identifice ameliorarea stării de
sănătate drept o prioritate a programelor lor naționale și
să beneficieze de o mai bună conștientizare cu privire la
posibilitățile de finanțare ale UE în domeniul sănătății.
Prin urmare, programul ar trebui să faciliteze aplicarea rezultatelor
acestuia în politicile naționale în domeniul
sănătății. (7) Inovarea în domeniul
sănătății în ceea ce privește produsele și
serviciile, organizarea și furnizarea de asistență medicală
are potențialul de a mări calitatea asistenței medicale acordate
pacienților și de a răspunde la nevoile nesatisfăcute,
îmbunătățind totodată și eficiența din punctul de
vedere al costurilor și sustenabilitatea asistenței. Prin urmare,
programul ar trebui să faciliteze aplicarea inovării în domeniul
asistenței medicale. (8) Programul ar trebui să contribuie la
abordarea inegalităților în materie de sănătate prin
intermediul acțiunilor din cadrul diferitelor obiective și prin
încurajarea și facilitarea schimbului de bune practici în scopul
abordării acestor inegalități. (9) Poziția
pacientului ar trebui consolidată pentru a obține rezultate mai bune
și mai sigure în domeniul sănătății. Pacienții
trebuie să fie capacitați decizional să își gestioneze sănătatea
și asistența medicală în mod mai proactiv. Transparența activităților
și sistemelor de asistență medicală și
disponibilitatea informațiilor pentru pacienți ar trebui să fie
optimizate. Ar trebui să se furnizeze informații privind practicile
din domeniul asistenței medicale prin reacțiile pacienților
și comunicarea cu aceștia. Sprijinul pentru statele membre,
organizațiile pacienților și părțile interesate este
esențial și ar trebui să fie coordonat la nivelul UE pentru a
ajuta în mod eficace pacienții și, în special, pe cei afectați
de boli rare, pentru a beneficia de asistență medicală
transfrontalieră. (10) În contextul îmbătrânirii
societății, investițiile bine direcționate de promovare a
sănătății și de prevenire a bolilor pot duce la
creșterea numărului de „ani de viață sănătoasă”
și, astfel, pot permite persoanelor în vârstă să continue
să lucreze, pe măsură ce înaintează în vârstă. Bolile
cronice sunt responsabile pentru mai mult de 80 % din mortalitatea
prematură din UE. Prin identificarea, difuzarea și promovarea
utilizării celor mai bune practici validate pentru măsuri de
prevenire eficace din punctul de vedere al costurilor axate pe principalii
factori de risc, și anume fumatul, abuzul de alcool și obezitatea,
precum și HIV/SIDA, programul va contribui la prevenirea bolilor și promovarea
unei stări bune de sănătate, ținând cont, de asemenea, de
factori subiacenți de natură socială și de mediu. (11) Pentru reducerea la minimum a
consecințelor pentru sănătatea publică ale
amenințărilor transfrontaliere la adresa
sănătății care ar putea varia de la contaminare în
masă cauzată de substanțe chimice la pandemii, precum cele
generate recent de E coli, tulpina gripală H1N1 sau SRAS (sindromul
respirator acut sever), programul ar trebui să contribuie la crearea
și menținerea unor mecanisme și instrumente solide pentru a
depista, evalua și gestiona amenințările transfrontaliere majore
la adresa sănătății. Datorită naturii acestor
amenințări, programul ar trebui să sprijine măsuri de
sănătate publică coordonate la nivelul UE pentru a aborda
diferite aspecte, pornind de la planificarea pregătirii și
reacției, o evaluare a riscurilor solidă și fiabilă și
un cadru solid de gestionare a riscurilor și a crizelor. În acest context,
este important că programul ar trebui să beneficieze în urma
complementarității cu programul de lucru al Centrului European de
prevenire și control al bolilor[12]
în lupta împotriva bolilor transmisibile și a activităților
sprijinite în cadrul programelor Uniunii pentru cercetare și inovare. Ar
trebui depuse eforturi deosebite pentru a asigura coerența și
sinergiile între program și activitățile generale din domeniul
sănătății desfășurate în cadrul altor programe
și instrumente comunitare care abordează, în special, domeniile
gripei, HIV/SIDA, tuberculozei și altor amenințări
transfrontaliere la adresa sănătății în țările
terțe. Acțiunea din cadrul programului poate acoperi, de asemenea,
amenințările transfrontaliere la adresa sănătății
cauzate de incidente biologice și chimice și schimbări de mediu
și climatice. Astfel cum se precizează în Comunicarea Comisiei „Un
buget pentru Europa 2020”, Comisia s-a angajat să integreze problematica
schimbărilor climatice în programele globale de cheltuieli ale Uniunii
și să direcționeze cel puțin 20 % din bugetul acesteia
către obiectivele din domeniul climei. Cheltuielile din programul
„Sănătate pentru creștere economică” din cadrul
obiectivului 4 vor contribui în mod general la acest obiectiv, prin abordarea
amenințărilor la adresa sănătății asociate cu
schimbările climatice. Comisia va furniza informații privind cheltuielile
legate de schimbările climatice din cadrul programului „Sănătate
pentru creștere economică”. (12) În conformitate cu articolul 114 din
tratat, ar trebui să se asigure un nivel înalt de protecție a
sănătății în legislația adoptată de Uniune pentru
instituirea și funcționarea pieței interne. În conformitate cu
acest obiectiv, programul ar trebui să depună eforturi speciale
pentru a sprijini acțiunile necesare în conformitate cu obiectivele
legislației UE și care contribuie la acestea în domeniile medicamentelor,
dispozitivelor medicale, țesuturilor și celulelor umane, sângelui,
organelor umane, bolilor transmisibile și altor amenințări la
adresa sănătății, drepturilor pacienților în materie
de servicii de sănătate transfrontaliere, produselor din tutun
și publicității aferente. (13) Programul ar trebui să contribuie la
luarea deciziilor pe bază de dovezi prin încurajarea unui sistem de
informare și cunoaștere în materie de sănătate. Acest
sistem ar consta, printre altele, în colectarea și analiza datelor privind
sănătatea, sprijinirea comitetelor științifice[13] și participarea la
difuzarea pe scară largă a rezultatelor programului. (14) Programul ar trebui să se
concentreze în principal pe cooperarea cu autoritățile naționale
competente în domeniul sănătății și să stimuleze
participarea largă a tuturor statelor membre. Ar trebui încurajată în
mod activ în special participarea statelor membre care au un venit
național brut (VNB) mai mic decât 90 % din media Uniunii. (15) Organismele
neguvernamentale și părțile interesate din domeniul
sănătății, în special organizațiile pacienților
și asociațiile profesioniștilor din domeniul
sănătății joacă un rol important în furnizarea, către
Comisie, de informații și recomandări necesare pentru a pune în
aplicare programul. Având acest rol, ele pot solicita contribuții de la
program care să le permită funcționarea. Acesta este motivul
pentru care programul este accesibil ONG-urilor și organizațiilor
pacienților reprezentative care își desfășoară
activitatea în domeniul sănătății publice, care joacă
un rol efectiv în procesele de dialog civil la nivelul UE, cum este, de
exemplu, participarea la grupurile consultative și contribuie în acest mod
la urmărirea obiectivelor specifice ale programului. (16) Programul ar trebui să promoveze
sinergii, evitând, în același timp, suprapunerea cu programele și
acțiunile conexe ale Uniunii. Ar trebui să se utilizeze în mod
corespunzător alte fonduri și programe ale Uniunii, în special,
programele-cadru actuale și viitoare ale Uniunii pentru cercetare și
inovare și rezultatele acestora, fondurile structurale, programul pentru
schimbare socială și inovare, Fondul de Solidaritate al Uniunii
Europene, strategia europeană pentru sănătate la locul de muncă,
programul pentru competitivitate și inovare, programul-cadru pentru mediu
și politici climatice (LIFE), programul de acțiune a Uniunii în
domeniul politicii de protecție a consumatorilor (2014-2020)[14], programul referitor la
justiție (2014-2020), programul comun de asistență pentru
autonomie la domiciliu (programul Europa educației) și programul
statistic al Uniunii în cadrul activităților lor respective. (17) În conformitate cu
articolul 168 din tratat, Uniunea și statele membre favorizează
cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale
competente în domeniul sănătății publice. Programul ar
trebui, prin urmare, să fie deschis participării țărilor
terțe, în special țărilor aderente, țărilor candidate
și potențialelor țări candidate care beneficiază de o
strategie de preaderare, țărilor AELS/SEE, țărilor
învecinate și țărilor cărora li se aplică politica
europeană de vecinătate (PEV) și altor țări în
conformitate cu condițiile prevăzute de un acord bilateral sau
multilateral relevant. (18) Ar trebui facilitate
relații adecvate cu țările terțe care nu participă la
program în vederea contribuirii la realizarea obiectivelor programului,
ținând seama de toate acordurile relevante dintre acele țări
și Uniune. Aceasta poate presupune ca evenimente în domeniul
sănătății organizate de UE sau țări terțe
să desfășoare activități complementare celor
finanțate prin intermediul programului în domenii de interes reciproc, dar
nu ar trebui să presupună o contribuție financiară în cadrul
programului. (19) Pentru a maximiza eficacitatea și
eficiența acțiunilor la nivelul Uniunii și la nivel
internațional, ar trebui dezvoltată cooperarea cu organizațiile
internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite
și agențiile sale specializate, în special cu Organizația
Mondială a Sănătății, precum și cu Consiliul
Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică, în vederea punerii în aplicare a programului. (20) Programul ar trebui să se aplice
pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu
cea a cadrului financiar multianual stabilit la [articolul 1] din Regulamentul
Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru anul 2014-2020.
Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a
programului, un pachet financiar care constituie referința principală
în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din XX/YY/201Z între
Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară
și buna gestiune financiară [link], pentru autoritatea bugetară,
în cadrul procedurii bugetare anuale. (21) În conformitate cu articolul 49 din
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002
privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene[15],
prezentul regulament constituie temeiul juridic pentru acțiuni și
pentru punerea în aplicare a programului „Sănătate pentru
creștere economică”. (22) Pentru a se asigura condiții
uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament prin intermediul
unor programe de lucru anuale, ar trebui să se confere Comisiei
competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European
și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și
principiilor generale privind mecanismele de control de către statele
membre al exercitării competențelor de executare de către
Comisie[16].
(23) Programul ar trebuie să fie pus în
aplicare cu respectarea deplină a principiului transparenței și
cu un echilibru rezonabil între diferitele sale obiective. Acțiunile
corespunzătoare vizate de obiectivele specifice ale programului, cu o
valoare adăugată clară la nivelul UE, ar trebui să fie
selectate și finanțate în cadrul programului. Programele de lucru anuale
ar trebui să stabilească, în special, criteriile esențiale de
selecție aplicabile potențialilor beneficiari, în conformitate cu
regulamentul financiar, pentru a se asigura că acestea au capacitatea
financiară și operațională de a întreprinde activități
finanțate în cadrul programului, și, dacă este cazul, dovezile
cerute pentru a demonstra independența lor. (24) Valoarea și impactul programului ar
trebui să fie monitorizate și evaluate periodic. Evaluarea sa ar
trebui să țină seama de faptul că realizarea obiectivelor
programului poate necesita o perioadă de timp mai îndelungată decât
durata sa. (25) Cooperarea dintre autoritățile
naționale este esențială în ceea ce privește schimbul de
informații cu potențialii solicitanți pentru a permite
participarea echitabilă la program, precum și cunoștințele
generate de program cu diferitele părți interesate din sectorul
național al sănătății. În plus, implicarea acestora în
identificarea impacturilor generate de program la nivel național este
considerată de importanță majoră. Astfel, statele membre ar
trebui să desemneze puncte centrale naționale în scopul de a sprijini
activitățile menționate anterior. (26) Interesele financiare ale Uniunii
Europene ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe
tot parcursul ciclului cheltuielilor, inclusiv prevenirea, detectarea și
investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod
necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul,
sancțiuni. (27) Ar trebui să se asigure o
tranziție între noul program și programul anterior pe care acesta îl
înlocuiește, în special în ceea ce privește continuarea
modalităților multianuale pentru gestionarea acestuia, cum ar fi
finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând cu 1
ianuarie 2021, creditele pentru asistență tehnică și administrativă
ar trebui să acopere, în cazul în care este necesar, cheltuielile legate
de gestionarea acțiunilor care nu sunt finalizate până la
sfârșitul anului 2020. (28) Prezentul regulament înlocuiește
Decizia nr. 1350/2007/CE. Prin urmare, decizia respectivă ar trebui
să fie abrogată, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Capitolul
I Dispoziții generale Articolul 1 Instituirea
programului Prezentul regulament stabilește un al
treilea program multianual de acțiune a Uniunii în domeniul
sănătății, denumit programul „Sănătate pentru
creștere economică”, care vizează perioada cuprinsă între 1
ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 (denumit în continuare „programul”). Articolul 2 Obiective
generale Obiectivele generale ale programului
„Sănătate pentru creștere economică” sunt să
colaboreze cu statele membre pentru a încuraja inovarea în domeniul
asistenței medicale și pentru a spori sustenabilitatea sistemelor de
sănătate, pentru a îmbunătăți sănătatea
cetățenilor UE și pentru a-i proteja de amenințări
transfrontaliere la adresa sănătății. Capitolul II Obiective și acțiuni Articolul 3 Obiective
și indicatori specifici Obiectivele generale menționate la
articolul 2 se urmăresc prin intermediul următoarelor obiective
specifice: (1) Elaborarea de instrumente și
mecanisme comune la nivelul UE pentru a aborda deficitul de resurse, atât umane
cât și financiare și facilitarea asimilării inovării în
domeniul asistenței medicale pentru a contribui la sisteme de
sănătate inovatoare și durabile. Acest obiectiv va fi evaluat în special prin
creșterea numărului statelor membre care utilizează
instrumentele și mecanismele elaborate și recomandările
formulate. (2) Creșterea accesului la expertiză
medicală și informații pentru afecțiuni specifice, inclusiv
dincolo de frontierele naționale și elaborarea de soluții
și ghiduri comune în vederea îmbunătățirii
calității asistenței medicale și siguranței
pacienților în vederea creșterii accesului la asistență
medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii
UE. Acest obiectiv va fi evaluat în special prin
creșterea numărului profesioniștilor din domeniul
sănătății, utilizând expertiza obținută prin
intermediul rețelelor europene de referință în contextul
Directivei 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul
asistenței medicale transfrontaliere (denumită în continuare
„rețelele europene de referință”); creșterea numărului
de pacienți care utilizează aceste rețele; și
creșterea numărului statelor membre care utilizează ghidurile
elaborate. (3) Identificarea, difuzarea și
promovarea utilizării celor mai bune practici validate pentru măsuri
de prevenire eficace din punctul de vedere al costurilor prin abordarea
factorilor de risc de importanță majoră, și anume fumatul,
abuzul de alcool și obezitatea, precum și HIV/SIDA, cu accent pe dimensiunea
transfrontalieră, pentru a preveni bolile și pentru a promova starea
bună de sănătate. Acest obiectiv va fi evaluat în special prin
creșterea numărului statelor membre implicate în promovarea unei
stări bune de sănătate și prevenirea bolilor, utilizând
cele mai bune practici validate. (4) Elaborarea de abordări comune și
demonstrarea valorii lor pentru o mai bună pregătire și
coordonare în cazul unor urgențe din domeniul
sănătății cu scopul de a proteja cetățenii de
amenințările transfrontaliere la adresa
sănătății. Acest obiectiv va fi evaluat în special prin
creșterea numărului statelor membre care integrează
abordările comune elaborate în conceperea propriilor planuri de
pregătire. Articolul 4 Acțiuni
eligibile Obiectivele menționate la articolul 3 se
realizează prin acțiunile enumerate mai jos, în conformitate cu
prioritățile stabilite în programul de lucru menționat la
articolul 11 din prezentul regulament. (1) Contribuția la sisteme de
sănătate inovatoare și sustenabile: –
1.1. Dezvoltarea cooperării la nivel UE
privind evaluarea tehnologiei medicale în contextul Directivei 2011/24/UE
privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței
medicale transfrontaliere; –
1.2. Promovarea aplicării inovării în
domeniul sănătății și al
e-sănătății prin creșterea
interoperabilității aplicațiilor de e-sănătate; –
1.3. Sprijinirea sustenabilității
forței de muncă în domeniul sănătății din UE prin
promovarea de previziuni și planificări eficace și strategii
eficiente de recrutare și de menținere; –
1.4. Oferirea de expertiză statelor membre
pentru a sprijini reformele sistemelor de sănătate; –
1.5 Sprijinirea parteneriatului european pentru
inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate, un proiect-pilot din cadrul inițiativei emblematice a
Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării[17]; –
1.6 Acțiunile necesare în conformitate cu
obiectivele legislației UE sau care contribuie la acestea în domeniul
dispozitivelor medicale, precum și dispoziții de evaluare a
tehnologiei în domeniul sănătății și
e-sănătății în legislația privind asistența
medicală transfrontalieră; –
1.7 Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate, inclusiv comitete științifice,
pentru a contribui la luarea deciziilor pe bază de dovezi. (2) Creșterea accesului la
asistență medicală mai bună și mai sigură pentru
cetățeni: –
2.1. Instituirea de rețele europene de
referință pentru acreditare și sprijin; –
2.2. Acțiuni de sprijin privind bolile
rare, inclusiv crearea de rețele europene de referință (în
conformitate cu punctul 2.1), informații și registre bazate pe
criteriile comune pentru acreditare; –
2.3. Consolidarea colaborării privind
siguranța pacienților și calitatea asistenței
medicală, prin creșterea disponibilității
informațiilor pentru pacienți, schimbul de cele mai bune practici
și elaborarea de ghiduri; o acțiune de sprijin privind asistența
și cercetarea în cazul bolilor cronice, inclusiv elaborarea de ghiduri
europene; –
2.4. Elaborarea de ghiduri pentru a
îmbunătăți utilizarea prudentă a antimicrobienelor în medicina
umană și pentru a reduce practicile care duc la creșterea
rezistenței la antimicrobiene; –
2.5. Acțiunile necesare în conformitate cu
obiectivele legislației UE sau care contribuie la acestea în domeniul
țesuturilor și celulelor, sângelui, organelor, drepturilor
pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și al
medicamentelor; –
2.6. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate, pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi. (3) Promovarea unei stări bune de
sănătate și prevenirea bolilor: –
3.1 Schimbul de cele mai bune practici privind
aspecte esențiale din domeniul sănătății, precum
prevenirea fumatului, abuzul de alcool și obezitatea; –
3.2. Sprijinirea prevenirii bolilor cronice,
inclusiv a cancerului, prin schimbul de cunoștințe și de cele
mai bune practici și elaborarea de activități comune; –
3.3. Acțiunile necesare în conformitate cu
obiectivele legislației UE sau care contribuie la acestea în domeniul
produselor din tutun și al publicității aferente; –
3.4. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate, pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi. (4) Protejarea cetățenilor împotriva
amenințărilor transfrontaliere la adresa
sănătății: –
4.1. Consolidarea pregătirii și
reacției la amenințările transfrontaliere grave la adresa
sănătății; –
4.2. Îmbunătățirea
capacității de evaluare a riscurilor prin furnizarea unor
capacități suplimentare pentru expertiză
științifică și determinarea situației actuale a
evaluărilor; –
4.3. Sprijinirea dezvoltării
capacității împotriva amenințărilor la adresa
sănătății în statele membre prin, printre altele,
elaborarea planificării și coordonării pregătirii și
reacției, abordări comune privind vaccinarea, elaborarea de ghiduri
și mecanisme pentru achiziții publice comune de mijloace medicale de
contracarare; –
4.4. Acțiunile necesare în conformitate cu
obiectivele legislației UE sau care contribuie la acestea în domeniul
bolilor transmisibile și al altor amenințări la adresa
sănătății; –
4.5. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi. O descriere mai detaliată a
conținutului acestor acțiuni este inclusă în anexa I. O
listă indicativă a legislației relevante este
prevăzută în anexa II la prezentul regulament. Capitolul III Dispoziții financiare Articolul 5 Finanțare 1. Alocarea financiară pentru punerea în
aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 – 31
decembrie 2020 se stabilește la suma de 446 000 000 EUR, la
prețurile actuale. Articolul 6 Participarea
țărilor terțe 1. Programul este deschis participării
țărilor terțe, pe bază de cost, în special: (a) țărilor
aderente, țărilor candidate și potențialelor țări
candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate
cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale
pentru participarea lor la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru
respective, deciziile consiliului de asociere sau acorduri similare; (b) țărilor
AELS/SEE în conformitate cu condițiile stabilite în acordul SEE; (c) țărilor
învecinate și țărilor cărora li se aplică politica
europeană de vecinătate (PEV) în conformitate cu condițiile
prevăzute de un acord bilateral sau multilateral relevant; (d) altor
țări în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord
bilateral sau multilateral relevant. Articolul 7 Tipuri
de intervenție 1. În conformitate cu regulamentul financiar,
contribuțiile financiare din partea Uniunii pot lua forma granturilor sau
a achizițiilor publice sau a oricăror alte intervenții necesare
pentru atingerea obiectivelor programului. 2. Se pot atribui granturi pentru a
finanța: (a) acțiuni cu o
valoare adăugată clară la nivelul UE cofinanțate de
către autoritățile competente ale statelor membre responsabile
de sănătatea publică sau țările terțe
participante în conformitate cu articolul 6 sau de către organismele
neguvernamentale mandatate de autoritățile competente respective; (b) acțiuni cu o
valoare adăugată clară la nivelul UE cofinanțate de
către alte organisme publice sau private, astfel cum sunt menționate
la articolul 8 alineatul (1), inclusiv organizațiile internaționale
active în domeniul sănătății și pentru cele din
urmă, după caz, fără o cerere de propuneri anterioară,
justificată în mod corespunzător în programele de lucru anuale; (c) funcționarea
organismelor neguvernamentale, astfel cum s-a menționat la articolul 8
alineatul (2), în cazul în care este necesar sprijin financiar pentru
realizarea unuia sau mai multor obiective specifice ale programului. 3. Granturile plătite de Uniune nu
depășesc următoarele niveluri: (a) 60 % din
costurile eligibile pentru o acțiune având ca scop un obiectiv al
programului. În cazuri de utilitate excepțională, contribuția
din partea Uniunii poate fi de până la 80 % din costurile eligibile; (b) 60 % din
costurile eligibile pentru funcționarea unui organism neguvernamental. În
cazuri de utilitate excepțională, astfel de organisme pot beneficia
de o contribuție financiară de până la maximum 80 % din
costurile eligibile; (c) 60 % din
costurile eligibile pentru acțiunile menționate la alineatul (2)
litera (a), cu excepția statelor membre al căror venit național
brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media Uniunii, care
beneficiază de o contribuție financiară de până la maximum
80 % din costurile eligibile. În cazuri de utilitate
excepțională, contribuția financiară pentru acțiunile
menționate la alineatul (2) litera (a) poate fi de până la maximum
80 % din costurile eligibile pentru autoritățile competente ale
tuturor statelor membre sau țărilor terțe care participă la
program. 4. Granturile pot fi plătite sub forma
unor sume forfetare, a unor baremuri standard de costuri unitare sau a unei
finanțări forfetare, în cazurile în care acest mod este potrivit
naturii acțiunilor în cauză. Article 8 Beneficiari
eligibili pentru granturi 1. Granturile pentru acțiunile
menționate la articolul 7 alineatul (2) literele (a) și (b) pot fi
atribuite organizațiilor, autorităților publice, organismelor
din sectorul public constituite în mod legal, în special instituțiile de
cercetare și de sănătate, universităților,
instituțiilor de învățământ superior și
întreprinderilor. 2. Granturile pentru funcționarea
organismelor menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (c) pot fi atribuite
organismelor care îndeplinesc toate criteriile următoare: (a) sunt
neguvernamentale, nu au scop lucrativ și nu fac obiectul unor conflicte de
interese de natură industrială, comercială, profesională
sau de altă natură; (b) își
desfășoară activitatea în domeniul sănătății
publice, joacă un rol eficace în procesele de dialog civil la nivelul UE
și urmăresc cel puțin unul dintre obiectivele specifice ale
programului, așa cum sunt menționate la articolul 3; (c) sunt active la
nivelul Uniunii și în cel puțin jumătate din statele membre
și au o acoperire geografică echilibrată a Uniunii. Article 9 Asistența
administrativă și tehnică Alocația
financiară pentru program poate include și cheltuielile legate de
activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și
evaluare necesare în mod nemijlocit pentru gestionarea programului și
pentru atingerea obiectivelor sale, mai ales în ceea ce privește studiile,
reuniunile, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv
comunicarea instituțională a priorităților politice ale
Uniunii Europene în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele
generale ale prezentului regulament, cheltuielile legate de rețelele IT
care se concentrează pe schimbul de informații, precum și orice
alt tip de cheltuieli privind asistența tehnică și
administrativă pe care Comisia le-a suportat în contextul gestionării
programului. Capitolul IV Punerea în aplicare Articolul 10 Metode
de punere în aplicare Comisia este responsabilă pentru punerea
în aplicare a programului în conformitate cu modurile de gestionare stabilite
în regulamentul financiar. Articolul 11 Programe
de lucru anuale 1. Comisia pune în aplicare programul prin
instituirea programelor de lucru anuale care stabilesc elementele
prevăzute în regulamentul financiar și în special: (a) prioritățile
și acțiunile care urmează a fi întreprinse, inclusiv alocarea
resurselor financiare; (b) criterii
detaliate de eligibilitate pentru beneficiari, în conformitate cu articolul 8; (c) criteriile de
stabilire a procentului contribuției financiare a Uniunii, inclusiv
criteriile de evaluare în ceea ce privește aplicarea sau nu a cazurilor de
utilitate excepțională și rata aplicabilă a
cofinanțării; (d) criteriile
esențiale de selecție și atribuire care trebuie utilizate pentru
a selecta propunerile care beneficiază de contribuții financiare; (e) calendarul
cererilor de oferte și cererilor de propuneri planificate; (f) după caz,
autorizația de utilizare a sumelor forfetare, a baremurilor standard de
costuri unitare sau de finanțare forfetară, în conformitate cu
regulamentul financiar; (g) acțiunile
cofinanțate de către organizațiile internaționale active în
domeniul sănătății, fără cerere de propuneri
anterioară justificată în mod corespunzător. 2. Programul de lucru menționat la
alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 16 alineatul (2). 3. La punerea în aplicare a programului,
Comisia, împreună cu statele membre, asigură respectarea tuturor
dispozițiilor juridice relevante privind protecția datelor cu
caracter personal și, după caz, introducerea de mecanisme care
să asigure confidențialitatea și siguranța unor asemenea
date. Articolul 12 Coerență
și complementaritate cu alte politici Comisia, în cooperare cu statele membre,
asigură coerența globală și complementaritatea între
program și alte politici, instrumente și acțiuni ale Uniunii. Articolul 13 Monitorizarea,
evaluarea și difuzarea rezultatelor 1. Comisia, în strânsă cooperare cu
statele membre, monitorizează punerea în aplicare a acțiunilor din
cadrul programului în lumina obiectivelor și indicatorilor acestuia,
inclusiv informarea cu privire la valoarea cheltuielilor legate de domeniul
climei. Aceasta raportează în acest sens comitetului menționat la
articolul 13 și informează Parlamentul European și Consiliul cu
privire la aceasta. 2. La solicitarea Comisiei, care evită
cauzarea unei creșteri disproporționate a sarcinii administrative a
statelor membre, acestea prezintă toate informațiile disponibile
privind punerea în aplicare și impactul programului. 3. Cel târziu la jumătatea anului 2018,
Comisia stabilește un raport de evaluare privind realizarea obiectivelor
tuturor măsurilor (la nivelul rezultatelor și impactului),
eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată
europeană a acestuia, în vederea unei decizii de reînnoire, modificare sau
suspendare a măsurilor. Evaluarea abordează în plus domeniul de
aplicare al simplificării, coerența sa internă și
externă, menținerea relevanței tuturor obiectivelor, precum
și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Ea ia în considerare rezultatele evaluării privind impactul
pe termen lung al programului precedent. Impactul pe termen mai lung și
sustenabilitatea efectelor programului „Sănătate pentru creștere
economică” ar trebui să fie evaluate în perspectiva unei decizii
privind o posibilă reînnoire, modificare sau suspendare a unui program
ulterior. 4. Comisia face publice rezultatele
acțiunilor întreprinse în temeiul prezentului regulament și
asigură difuzarea lor pe scară largă. Articolul 14 Punctele centrale naționale Statele membre
desemnează puncte centrale naționale care oferă
asistență Comisiei în promovarea programului, difuzarea rezultatelor
programului și informarea cu privire la impacturile generate de program în
țările lor respective. Articolul 15 Protejarea
intereselor financiare ale Uniunii Europene 1. Comisia ia măsuri adecvate garantând
faptul că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul
prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii
Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva
fraudei, corupției și oricăror altor activități
ilegale, prin verificări efective, iar în cazul în care se constată
nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și,
dacă este cazul, prin sancțiuni efective, proporționale și
disuasive. 2. Comisia sau reprezentanții săi
și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor
și la fața locului, toți beneficiarii de granturi,
contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale
Uniunii. Oficiul European de Luptă Antifraudă
(OLAF) poate efectua controale și inspecții la fața locului cu
privire la operatorii economici vizați direct sau indirect de o astfel de
finanțare, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul
(Euratom, CE) nr. 2185/96, în scopul de a stabili dacă a existat
fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care
aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în
legătură cu un acord sau o decizie de grant sau un contract privind
finanțarea din partea Uniunii. Fără a se aduce atingere primului
și celui de-al doilea paragraf, acordurile de cooperare cu țări
terțe și organizații internaționale, precum și
acordurile și deciziile de grant și contractele care rezultă din
punerea în aplicare a prezentului regulament împuternicesc în mod expres
Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri,
controale și inspecții la fața locului. Capitolul V Dispoziții procedurale Articolul 16 Procedura
comitetelor 1. Comisia este asistată de un comitet în
sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2. Dacă se face trimitere la primul
paragraf, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE)
nr. 182/2011. 3. Dacă
avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă,
această procedură se încheie fără rezultat dacă,
înainte de expirarea termenului de trimitere a avizului, acest lucru este
hotărât de președintele comitetului sau solicitat de o majoritate
simplă a membrilor comitetului. Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 17 Dispoziții
tranzitorii 1. Alocația financiară pentru
program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență
tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea
tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul
Deciziei nr. 1350/2007/CE. 2. În cazul
în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de
după anul 2020 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul
9, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor
nefinalizate până la 31 decembrie 2020. Articolul 18 Dispoziții
de abrogare Decizia nr. 1350/2007/CE se abrogă
începând cu 1 ianuarie 2014. Articolul 19 Intrare
în vigoare Prezentul
regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data
publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul
regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică
direct în toate statele membre. Adoptat la Pentru Parlamentul European, Pentru
Consiliu, Preşedintele Preşedintele ANEXA I Tipuri
de acțiuni 1. Elaborarea de instrumente și
mecanisme comune la nivelul UE pentru a aborda deficitul de resurse, atât umane
cât și financiare și facilitarea asimilării inovării în
domeniul asistenței medicale pentru a contribui la sisteme de sănătate
inovatoare și durabile 1.1. Evaluarea
tehnologiei medicale: sprijinirea cooperării europene privind evaluarea
tehnologiei medicale (HTA) în cadrul rețelei europene de voluntari privind
evaluarea tehnologiei medicale instituită prin Directiva 2011/24/UE a
Parlamentului European și a Consiliului[18].
Facilitarea aplicării rezultatelor proiectelor de cercetare sprijinite în
cadrul celui de-al șaptelea program-cadru și pe termen mai lung
activitățile care vor fi întreprinse în viitoarele programe de cercetare
și inovare pentru perioada 2014-2020 (Orizont 2020). 1.2. Inovare în domeniul
sănătății și e-sănătății:
creșterea interoperabilității registrelor de pacienți
și alte soluții de e-sănătate; sprijinirea cooperării
europene privind e-sănătatea, în special privind registrele și
aplicarea de către profesioniști din domeniul
sănătății. Aceasta va servi rețelei europene de
voluntari privind e-sănătatea instituită prin Directiva
2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului. 1.3. Forța de muncă în domeniul
sănătății: elaborarea de previziuni și
planificări eficace privind forța de muncă în domeniul
sănătății în ceea ce privește numărul, domeniul
de activitate și competențele, monitorizarea mobilității
(în cadrul Uniunii) și migrarea profesioniștilor din domeniul
sănătății, stabilirea de strategii eficiente de recrutare
și de menținere și dezvoltare a capacității. 1.4. Luarea de decizii privind reformele
sistemelor de sănătate: instituirea unui mecanism pentru punerea în
comun a expertizei la nivelul Uniunii, pentru a oferi recomandări
competente și bazate pe dovezi privind investițiile efective și
eficiente în domeniul sănătății publice și sistemele
de sănătate. Facilitarea aplicării rezultatelor proiectelor de
cercetare sprijinite în cadrul celui de-al șaptelea program cadru și
pe termen mai lung activitățile care vor fi întreprinse în viitorul
program de cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020 (Orizont 2020). 1.5. Sprijin pentru parteneriatul european
pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții
bune de sănătate în cele trei teme ale sale: inovare în domeniul
conștientizării, prevenirii și diagnosticării timpurii;
inovare în domeniul tratamentului curativ și asistenței și
inovare pentru îmbătrânirea activă și o viață
independentă. 1.6. Acțiuni necesare în conformitate cu
punerea în aplicare a legislației Uniunii sau care contribuie la aceasta
în domeniul dispozitivelor medicale și al asistenței medicale
transfrontaliere (e-sănătate și HTA). O astfel de acțiune
poate include activități care urmăresc să asigure punerea
în aplicare, aplicarea, monitorizarea și revizuirea acestei
legislații. 1.7. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi, inclusiv colectarea și analiza datelor privind
sănătatea și difuzarea pe scară largă a rezultatelor
programului, inclusiv sprijin pentru comitetele științifice
înființate în conformitate cu Decizia 2008/721/CE a Comisiei. 2. Creșterea accesului la
expertiză medicală și informații pentru afecțiuni
specifice, inclusiv dincolo de frontierele naționale și elaborarea de
soluții și ghiduri comune în vederea îmbunătățirii
calității asistenței medicale și siguranței pacienților
în vederea sporirii accesului la asistență medicală mai
bună și mai sigură pentru cetățenii UE 2.1. Acces: sprijinirea instituirii unui
sistem de rețele europene de referință care să
permită, printre altele, mobilitatea expertizei medicale pentru
pacienții cu afecțiuni care necesită asistență medicală
foarte specializată și o concentrare specială de resurse sau de
expertiză, la fel ca în cazul bolilor rare, pe baza unor criterii care
urmează să fie stabilite în conformitate cu Directiva privind
aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale
transfrontaliere (Directiva 2011/24/UE)[19]. 2.2 Boli rare:
sprijinirea statelor membre, a organizațiilor pacienților și a
părților interesate printr-o acțiune coordonată la nivelul
Uniunii pentru a sprijini în mod efectiv pacienții afectați de boli
rare. Aceasta include crearea unor rețele
de referință (în conformitate cu punctul 2.1), informații
și registre pentru bolile rare, pe baza criteriilor comune de acreditare. 2.3. Calitate și siguranță:
consolidarea colaborării privind siguranța pacienților și
calitatea asistenței medicală, prin, printre altele, punerea în
aplicare a recomandării Consiliului privind siguranța
pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor
nosocomiale; schimbul de cele mai bune practici privind sistemele de asigurare
a calității; elaborarea de ghiduri și instrumente pentru a
promova siguranța pacienților și calitatea; creșterea
disponibilității informațiilor pentru pacienți privind
siguranța și calitatea, îmbunătățirea feedback-ului
și interacțiunii între furnizorii de servicii de sănătate
și pacienți; sprijinirea acțiunilor în vederea schimbului de
cunoștințe și de cele mai bune practici privind asistența
în cazul bolilor cronice, reacția sistemelor de sănătate și
cercetarea, inclusiv elaborarea orientărilor europene. 2.4. Siguranță:
îmbunătățirea utilizării prudente a agenților
antimicrobieni în cazul medicamentelor și reducerea practicilor care duc
la creșterea rezistenței la antimicrobiene; reducerea poverii
infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței
medicale și garantarea disponibilității unor antimicrobiene
eficace. 2.5. Acțiuni necesare în conformitate cu
punerea în aplicare a legislației Uniunii sau care contribuie la aceasta
în domeniul țesuturilor și celulelor, sângelui, organelor,
utilizării medicamentelor și drepturilor pacienților în cadrul
asistenței medicale transfrontaliere. O astfel de acțiune poate
include activități care urmăresc să asigure punerea în
aplicare, aplicarea, monitorizarea și revizuirea acestei legislații. 2.6. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi, inclusiv colectarea și analiza datelor privind
sănătatea și difuzarea pe scară largă a rezultatelor
programului. 3. Identificarea, difuzarea și
promovarea utilizării celor mai bune practici validate pentru măsuri
de prevenire eficace din punctul de vedere al costurilor prin abordarea
factorilor de risc de importanța majoră, și anume fumatul,
abuzul de alcool și obezitatea, precum și HIV sau SIDA, cu accent pe
dimensiunea transfrontalieră, pentru a preveni bolile și pentru a
promova starea bună de sănătate 3.1. Măsuri de promovare și de
prevenire eficace din punctul de vedere al costurilor: aceasta va include
acțiuni în vederea înființării de rețele și
parteneriate paneuropene care angajează o gamă largă de actori
în comunicare și acțiuni de sensibilizare cu privire la aspecte
esențiale din domeniul sănătății, precum prevenirea
fumatului, abuzul de alcool, abordarea obezității cu accent pe
dimensiunea transfrontalieră și pe statele membre cu acțiune
redusă sau chiar inexistentă privind aceste aspecte. 3.2. Boli cronice: sprijinirea cooperării
europene și a creării de rețele privind prevenirea și
ameliorarea reacției în cazul bolilor cronice, inclusiv cancerul, prin
schimbul de cunoștințe și de bune practici și elaborarea de
activități comune privind prevenirea. Cancer: activitate de
monitorizare deja realizată; instituirea unui sistem european de informare
cu privire la cancer cu date comparabile; sprijinirea screeningului în vederea
depistării cancerului, inclusiv mecanisme voluntare de acreditare;
sprijinirea elaborării de orientări europene pentru prevenire în
cazul în care există inegalități majore. 3.3. Acțiunile necesare în conformitate
cu punerea în aplicare a legislației Uniunii sau care contribuie la
aceasta în domeniul produselor din tutun și al publicității
aferente. O astfel de acțiune poate include activități care
urmăresc să asigure punerea în aplicare, aplicarea, monitorizarea și
revizuirea acestei legislații. 3.4. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi, inclusiv colectarea și analiza datelor privind
sănătatea și difuzarea pe scară largă a rezultatelor
programului. 4. Elaborarea de abordări comune
și demonstrarea valorii lor pentru o mai bună pregătire și
coordonare în cazul unor urgențe din domeniul
sănătății cu scopul de a proteja cetățenii de
amenințările transfrontaliere la adresa sănătății 4.1. Pregătirea și reacția la
amenințările transfrontaliere grave la adresa
sănătății, luând în considerare inițiativele globale
și stabilind coordonarea cu acestea: punerea în aplicare de componente
comune ale planificării pregătirii generice și specifice, inclusiv
pentru gripa pandemică și raportarea periodică cu privire la
punerea în aplicare a planurilor de pregătire. 4.2. Capacitatea de evaluare a riscurilor:
eliminarea lacunelor din capacitățile de evaluare a riscurilor prin
furnizarea unor capacități suplimentare pentru expertiză
științifice și determinarea situației actuale a
evaluărilor pentru ameliorarea coerenței la nivelul Uniunii. 4.3. Sprijinirea dezvoltării
capacității împotriva amenințărilor la adresa
sănătății în statele membre: elaborarea planificării
pregătirii și reacției, coordonarea reacției în domeniul
sănătății publice, abordări comune privind vaccinarea;
elaborarea de ghiduri privind măsurile de protecție într-o
situație de urgență; ghiduri privind informarea și ghiduri
de bună practică; instituirea unui nou mecanism pentru achiziții
publice comune de mijloace medicale de contracarare; elaborarea de strategii
comune de comunicare. 4.4. Acțiuni necesare în conformitate cu
punerea în aplicare a legislației Uniunii sau care contribuie la aceasta
în domeniul bolilor transmisibile și al altor amenințări la
adresa sănătății, inclusiv cele cauzate de incidente
biologice și chimice și schimbări de mediu și climatice. O
astfel de acțiune poate include activități care urmăresc
să asigure punerea în aplicare, aplicarea, monitorizarea și
revizuirea acestei legislații. 4.5. Promovarea unui sistem de cunoaștere
în materie de sănătate pentru a contribui la luarea deciziilor pe
bază de dovezi, inclusiv colectarea și analiza datelor privind
sănătatea și difuzarea pe scară largă a rezultatelor
programului. Această listă ar putea fi
completate cu acțiuni suplimentare de tip și impact similar care
urmăresc obiectivele specifice menționate la articolul 3. ANEXA II Lista
indicativă a legislației relevante menționate la articolul 4
și anexa I 1. Sânge, organe, țesuturi și
celule 1.1. Directiva 2002/98/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003, privind stabilirea standardelor de calitate
și securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și
distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine și de
modificare a Directivei 2001/83/CE (JO L 33, 8.2.2003, p. 30). 1.2. Directiva 2010/45/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 7 iulie 2010, privind standardele de calitate și
siguranță referitoare la organele umane destinate transplantului (JO
L 207, 6.8.2010, p. 14). 1.3. Directiva 2004/23/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 31 martie 2004, privind stabilirea standardelor de calitate
și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea,
conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor
umane (JO L 102, 7.4.2004, p. 48). Numai acte legislative importante de bază
au fost enumerate aici; pentru alte acte legislative referitoare la sânge,
organe, țesuturi și celule, vă rugăm să consultați: http://ec.europa.eu/health/blood_tissues_organs/key_documents/index_en.htm#anchor3 2. Boli transmisibile 2.1. Decizia nr. 2011/98/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 24 septembrie 1998, de creare a unei rețele de supraveghere
epidemiologică și control al bolilor transmisibile în Comunitate (JO
L 268, 3.10.1998, p. 1). 2.2. Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și
al Consiliului din 21 aprilie 2004, de creare a unui Centru European de prevenire
și control al bolilor (JO L 142, 30.4.2004, p. 1). Numai acte legislative importante de bază
au fost enumerate aici; pentru alte acte legislative referitoare la boli,
vă rugăm să consultați: http://ec.europa.eu/health/communicable_diseases/key_documents/index_en.htm#anchor1 3. Produse din tutun și publicitatea
aferentă 3.1. Directiva 2001/37/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 5 iunie 2001, privind apropierea actelor cu putere de lege
și a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare,
prezentare și vânzare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26). 3.2. Directiva 2003/33/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 26 mai 2003, privind armonizarea actelor cu putere de lege
și a actelor administrative ale statelor membre în materie de publicitate
și sponsorizare în favoarea produselor din tutun (JO L 152, 20.6.2003. p.
16). Numai acte legislative importante de bază
au fost enumerate aici; pentru alte acte legislative referitoare la tutun,
vă rugăm să consultați: http://ec.europa.eu/health/tobacco/law/index_ro.htm 4. Drepturile pacienților în cadrul
asistenței medicale transfrontaliere 4.1. Directiva 2011/24/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 9 martie 2011, privind aplicarea drepturilor pacienților
în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45). 5. Produse farmaceutice 5.1. Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și
al Consiliului din 31 martie 2004, de stabilire a procedurilor comunitare privind
autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar
și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L
136, 30.4.2004, p. 1). 5.2. Regulamentul (CE) nr. 297/95 al
Consiliului din 10 februarie 1995, privind taxele datorate Agenției Europene
pentru Evaluarea Medicamentelor (JO L 35, 15.2.1995, p. 1). 5.3. Directiva 2001/83/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001, de instituire a unui cod comunitar cu privire
la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67). 5.4. Regulamentul (CE) nr. 141/2000 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 1999, privind produsele medicamentoase orfane (JO L
18, 22.1.2000, p. 1). 5.5. Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006, privind medicamentele de uz pediatric și
de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1768/92, a Directivei 2001/20/CE, a
Directivei 2001/83/CE și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 (JO L 378,
27.12.2006, p.1). 5.6. Regulamentul (CE) nr. 1394/2007 al
Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007, privind medicamentele pentru terapie
avansată și de modificare a Directivei 2001/83/CE și a
Regulamentului (CE) nr. 726/2004 (JO L 324, 10.12.2007, p. 121). 5.7. Directiva 2001/20/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 4 aprilie 2001, de apropiere a actelor cu putere de lege
și a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor
practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea
produselor medicamentoase de uz uman (JO L 121, 1.5.2001, p. 34). 5.8. Directiva 2001/82/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001, de instituire a unui cod comunitar cu privire
la produsele medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p.1). 5.9. Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009, de stabilire a procedurilor comunitare în vederea
stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din
alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.
2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a
Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr.
726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009,
p. 11). Numai acte legislative importante de bază
au fost enumerate aici; pentru alte acte legislative referitoare la produsele
farmaceutice, vă rugăm să consultați: Produsele de uz uman: http://ec.europa.eu/health/documents/eudralex/vol-1/index_en.htm Produsele de uz veterinar: http://ec.europa.eu/health/documents/eudralex/vol-5/index_en.htm 6. Dispozitive medicale 6.1. Directiva 90/385/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 20 iunie 1990, privind apropierea legislațiilor statelor
membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (JO L 189,
20.7.1990, p. 17). 6.2. Directiva 93/42/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 14 iunie 1993, privind dispozitivele medicale (JO L 169,
12.7.1993, p. 1). 6.3. Directiva 98/79/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru
diagnostic in vitro (JO L 311, 7.12.1998, p. 1). Numai acte legislative importante de bază
au fost enumerate aici; pentru alte acte legislative referitoare la
dispozitivele medicale, vă rugăm să consultați: http://ec.europa.eu/health/medical-devices/documents/index_en.htm
FIȘĂ FINANCIARĂ
LEGISLATIVĂ 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1. Titlul propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul
(domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 1.3. Natura
propunerii/inițiativei 1.4. Obiectiv(e)
1.5. Motivele
propunerii/inițiativei 1.6. Durata
și impactul financiar 1.7. Metoda
(metodele) de gestionare preconizată (preconizate) 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme
de monitorizare și raportare 2.2. Sistem
de gestionare și control 2.3. Măsuri
de prevenire a fraudei și a neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT
AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica
(rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile)
bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 3.2. Impactul
estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Rezumatul impactului estimat asupra
cheltuielilor 3.2.2. Impactul
estimat asupra creditelor operaționale 3.2.3. Impactul
estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea
cu cadrul financiar multianual actual 3.2.5. Participarea
terților la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
6.
CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
6.1.
Titlul propunerii/inițiativei
PROGRAMUL
„SĂNĂTATE PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ” (2014 – 2020)
6.2.
Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în
structura ABM/ABB
SĂNĂTATEA
PUBLICĂ
6.3.
Natura propunerii/inițiativei
¨ Propunerea/inițiativa se referă
la o acțiune nouă ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a
unei acțiuni pregătitoare[20]
þPropunerea/inițiativa se referă la prelungirea
unei acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune
nouă
6.4.
Obiective
6.4.1.
Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e)
al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Programul
„Sănătate pentru creștere economică” ar urmări să
contribuie la cele două principale obiective strategice/obiective de mai
jos: INOVARE: în
cazul în care programul ar urmări să faciliteze aplicarea de
către factorii de decizie și practicienii din domeniul
sănătății publice de soluții inovatoare, tehnologice
și organizaționale, pentru îmbunătățirea
calității și sustenabilității sistemelor de
sănătate și creșterea accesului la asistență
medicală mai bună și mai sigură. PREVENIRE: în
cazul în care programul ar urmări să promoveze o stare bună
de sănătate și prevenirea bolilor la nivelul UE, prin
sprijinirea și completarea eforturilor statelor membre de a mări
numărul de ani de viață sănătoasă a
cetățenilor săi. Programul
va sprijini obiectivele generale ale viitoarei politici în domeniul
sănătății publice.
6.4.2.
Obiectiv(e) specific(e) și activitatea
(activitățile) ABM/ABB în cauză
Obiectivul specific nr. 1: Elaborarea de instrumente și mecanisme comune la nivelul UE pentru
a aborda deficitul de resurse, atât umane cât și financiare și
facilitarea asimilării inovării în domeniul asistenței medicale
pentru a contribui la sisteme de sănătate inovatoare și
durabile. Obiectivul specific nr. 2: Creșterea accesului la expertiză medicală (rețelele
europene de referință) și informații pentru afecțiuni
specifice, inclusiv dincolo de frontierele naționale și elaborarea de
soluții și ghiduri comune în vederea îmbunătățirii
calității asistenței medicale și siguranței
pacienților în vederea sporirii accesului la asistență
medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii
UE. Obiectivul specific nr. 3: Identificarea, difuzarea și promovarea utilizării celor mai
bune practici validate pentru măsuri de prevenire eficace din punctul de
vedere al costurilor prin abordarea factorilor de risc de importanță
majoră, și anume fumatul, abuzul de alcool și obezitatea, precum
și HIV/SIDA, cu accent pe dimensiunea transfrontalieră, pentru a
preveni bolile și pentru a promova starea bună de sănătate. Obiectivul specific nr. 4: Elaborarea de abordări comune și demonstrarea valorii lor
pentru o mai bună pregătire și coordonare în cazul unor
urgențe din domeniul sănătății cu scopul de a proteja
cetățenii de amenințările transfrontaliere la adresa
sănătății. Activitatea ABM/ABB în cauză POLITICA
ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE pentru toate obiectivele
specifice enumerate mai sus.
6.4.3.
Rezultatul (rezultatele) și impactul
preconizate
Specific objective No 1: Elaborarea de instrumente și mecanisme comune la nivelul UE pentru a aborda deficitul de
resurse, atât umane cât și financiare și facilitarea asimilării
inovării în domeniul asistenței medicale pentru a contribui la
sisteme de sănătate inovatoare și durabile. Efecte la nivelul programului: Au
cel mai mare număr de state membre (prin intermediul factorilor de
decizie, profesioniștilor din domeniul sănătății,
instituțiilor din domeniul sănătății ale acestora)
care utilizează instrumentele și mecanismele elaborate și
ghidurile sau recomandările formulate. Efecte la nivel politic: Statelor
membre (factorilor de decizie, profesioniștilor din domeniul
sănătății, instituțiilor din domeniul
sănătății) li se oferă sprijin eficace în: *
Punerea în aplicare a inovării în domeniul sănătății
în cadrul sistemelor lor de sănătate. *
Atingerea unui număr corespunzător de profesioniști din domeniul
sănătății în statele membre. *
Atingerea unei utilizări eficace din punctul de vedere al costurilor a
tehnologiilor medicale. *
Îmbunătățirea luării deciziilor, gestionării
organizaționale și performanței sistemelor de
sănătate. Beneficiari: Statele
membre prin factorii de decizie, profesioniștii din domeniul
sănătății și instituțiile din domeniul
sănătății. Obiectivul specific nr. 2: Creșterea accesului la expertiză medicală (rețelele
europene de referință) și informații pentru domenii
specifice, inclusiv dincolo de frontierele naționale și elaborarea de
soluții și ghiduri comune în vederea îmbunătățirii
calității asistenței medicale și siguranței
pacienților în vederea sporirii accesului la asistență
medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii
UE. Efecte la nivelul programului: Au
cel mai mare număr de profesioniști din domeniul
sănătății care utilizează expertiza acumulată
prin intermediul rețelelor europene de referință instituite
și funcționale. Au
cel mai mare număr de state membre (prin intermediul factorilor de
decizie, profesioniștilor din domeniul sănătății,
instituțiilor din domeniul sănătății ale acestora)
care utilizează ghidurile elaborate. Efecte la nivel politic: Statelor
membre li se oferă sprijin în îmbunătățirea accesului la
diagnostic și la îngrijiri pentru toți pacienții care
solicită asistență medicală foarte
specializată pentru o anumită boală sau grup de boli. Statelor
membre li se oferă sprijin în reducerea morbidității și
mortalității legate de calitatea asistenței medicale și
creșterea încrederii pacienților/cetățenilor în sistemul de
asistență medicală. Beneficiari: Statele
membre prin factorii de decizie și profesioniștii din domeniul
sănătății și, în ultimă instanță,
pacienții și cetățenii. Obiectivul specific nr. 3: Identificarea, difuzarea și promovarea utilizării celor mai
bune practici validate pentru măsuri de prevenire eficace din punctul de
vedere al costurilor prin abordarea factorilor de risc de importanță
majoră, și anume fumatul, abuzul de alcool și obezitatea, precum și HIV/SIDA,
cu accent pe dimensiunea transfrontalieră, pentru a preveni bolile și
pentru a promova starea bună de sănătate. Efecte la nivelul programului: Au
cel mai mare număr de state membre, prin intermediul factorilor de
decizie, profesioniștilor și instituțiilor din domeniul
sănătății și părților interesate din cadrul
organismelor implicate în stilurile de viață, care utilizează
cele mai bune practici validate. Efecte la nivel politic: Statelor
membre li se oferă sprijin în eforturile lor de a reduce factorii
de risc pentru bolile cronice Beneficiari: Statele
membre prin factorii de decizie, profesioniștii din domeniul
sănătății și instituțiile din domeniul
sănătății; ONG-urile angajate în promovarea
sănătății și, în ultimă instanță,
cetățenii. Obiectivul specific nr. 4: Elaborarea de abordări comune și demonstrarea valorii lor
pentru o mai bună pregătire și coordonare în cazul unor urgențe din domeniul sănătății
cu scopul de a proteja cetățenii de amenințările
transfrontaliere la adresa sănătății. Efecte la nivelul programului: Au
cel mai mare număr de state membre, prin intermediul factorilor de
decizie, profesioniștilor din domeniul sănătății
și instituțiilor din domeniul
sănătății ale acestora care integrează abordările
comune elaborate în conceperea propriilor planuri de pregătire. Efecte la nivel politic: Sprijinirea
statelor membre să pună în aplicare o serie solidă de
măsuri de sănătate publică coordonate la nivelul UE pentru
a contribui la minimizarea consecințelor de sănătate
publică a amenințărilor transfrontaliere la adresa
sănătății (care ar putea varia de la contaminare în
masă cauzată de substanțe chimice la epidemii sau pandemii). Beneficiari: Statele
membre, prin autoritățile, profesioniștii și
instituțiile din domeniul sănătății și alte
organisme competente implicate în afacerile interne și protecția
civilă.
6.4.4.
Indicatori de rezultate și de impact
Obiectivul specific nr. 1 Indicatori de rezultate: Numărul
de instrumente și mecanisme elaborate până în 2017, 2020 și
2023. Numărul
de ghiduri sau recomandări formulate începând cu 2015 și, ulterior, o
dată pe an. Indicatori de impact: Numărul
de state membre (prin intermediul factorilor de decizie, profesioniștilor
și instituțiilor din domeniul sănătății ale
acestora) care utilizează instrumentele și mecanismele elaborate
și recomandările formulate până în 2018, 2021 și 2024. Obiectivul specific nr. 2 Indicatori de rezultate: Numărul
de rețele europene de referință funcționale
până în 2017, 2020 și 2023. Numărul
de ghiduri elaborate până în 2017, 2020 și 2023 Indicatori de impact: Numărul
de profesioniști din domeniul sănătății care
utilizează expertiza acumulată prin intermediul rețelelor
europene de referință instituite și funcționale până
în 2018, 2021 și 2024. Numărul
de state membre (prin intermediul factorilor de decizie, profesioniștilor
și instituțiilor din domeniul sănătății ale
acestora) care utilizează ghidurile elaborate până în 2018, 2021
și 2024. Numărul
de pacienți care utilizează rețelele europene de
referință (în alt stat membru decât statul în care locuiesc) Obiectivul specific nr. 3 Indicatori de rezultate: Numărul
de cele mai bune practici validate elaborate până în 2017, 2020
și 2023. Creșterea
numărului de utilizări a ghidurilor privind screeningul în
vederea depistării cancerului de către profesioniștii din
domeniul sănătății. Indicatori de impact: Numărul
de state membre, prin intermediul factorilor de decizie, profesioniștilor
și instituțiilor din domeniul sănătății și
părților interesate ale acestora din cadrul organismelor implicate în
promovarea unei stări bune de sănătate și prevenirea
bolilor, care utilizează cele mai bune practici validate până în
2018, 2021 și 2024. Obiectivul specific nr. 4 Indicatori de rezultate: Numărul
de abordări comune elaborate până în 2017, 2020 și 2013. Indicatori de impact: Numărul
de state membre, prin autoritățile, profesioniștii și
instituțiile din domeniul sănătății și alte
organisme competente implicate în afacerile interne și protecția
civilă, care integrează abordările comune elaborate în
conceperea propriilor planuri de pregătire până în 2018, 2021 și
2024.
6.5.
Motivele propunerii/inițiativei
6.5.1.
Cerința (cerințele) care trebuie
îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung
Programul
„Sănătate pentru creștere economică” pentru perioada
ulterioară anului 2013 va sprijini punerea în aplicare a acțiunilor
Comisiei în ceea ce privește politica din domeniul
sănătății publice începând cu 2014. Noul program se va baza
pe rezultatele obținute prin programul actual (2008 – 2013), luând în
considerare, de asemenea, recomandările evaluării ex-post a
programului 2003 – 2007 și ale evaluării de la jumătatea
perioadei a programului 2008 – 2013. Programul
va căuta să sprijine Comisia, statele membre și principalele
părți interesate în conceperea, coordonarea și punerea în aplicare
a unor politici eficace care vor avea drept obiectiv abordarea
următoarelor provocări pe termen lung: *
viabilitatea financiară a sistemelor de sănătate din Europa ca
urmare a îmbătrânirii populației și luând în considerare
situația actuală a finanțelor publice din statele membre; *
deficitul de forță de muncă în domeniul
sănătății ca urmare a diminuării populației în
vârstă de muncă și creșterii cererii de o astfel de
forță de muncă; *
nevoia de a îmbunătăți siguranța pacienților și
calitatea asistenței medicale, deoarece mai mult de jumătate din
cetățenii UE se tem de a fi lezați în cadrul procesului de
asistență medicală; *
lipsa de progrese susținute privind controlul și prevenirea
afecțiunilor cronice care are drept rezultat pierderea celor mai buni ani
productivi *
creșterea inegalităților în materie de sănătate în
întreaga Europă *
să fie pregătite să facă față
amenințărilor globale și transfrontaliere la adresa
sănătății care ar putea varia de la contaminare în
masă cauzată de substanțe chimice la epidemii sau pandemii,
precum cele generate recent de E coli, H1N1 sau SRAS (sindromul
respirator acut sever). Pe
termen scurt, programul va întreprinde, de asemenea, următoarele
acțiuni: *
sprijin pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul
sănătății și îndeplinirea obligațiilor Comisiei
pentru medicamente și dispozitive medicale; *
nevoia de dovezi, statistici și indicatori de bună calitate,
comparabili și accesibili pentru întreaga UE.
6.5.2.
Valoarea adăugată a implicării UE
Programul
propus oferă oportunități financiare de a construi și de a
lansa mecanisme de cooperare și procese de coordonare între statele membre
în scopul de a identifica instrumente comune și cele mai bune practici
care ar putea crea sinergii, aduce valoare adăugată la nivelul UE
și conduce la economii de scară. Programul nu poate înlocui
acțiunea statelor membre. În schimb, astfel cum se menționează
la articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
acțiunea la nivelul UE trebuie să completeze politicile naționale
și să încurajeze cooperarea între statele membre. Astfel, programul
ar trebui să contribuie numai în cazul în care statele membre nu ar putea
acționa individual sau în cazul în care coordonarea este cea mai bună
modalitate de a avansa. Este recunoscut faptul că problemele de
sănătate variază de la un stat membru la altul și că
abilitatea statelor membre de a le rezolva ar putea să nu fie în mod
necesar egală. Din această perspectivă, cooperarea ar putea
să nu fie întotdeauna un proces care se organizează de la sine
și care este natural. Prin urmare, programul va interveni, de
preferință, în cazul în care poate promova și dirija
această coordonare la nivel european, servind, în același timp,
și interesele statelor membre și ale agendei mai largi din domeniul
sănătății publice. Obiectivele
programelor propuse reflectă domeniile în care acestea au atestat și
verificat în mod clar că programele oferă valoare adăugată
la nivelul UE. Acestea sunt: încurajarea schimbului de cele mai bune practici
între statele membre; sprijinirea rețelelor pentru schimbul de
cunoștințe sau învățarea reciprocă; abordarea
amenințărilor transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a
atenua consecințele acestora; abordarea anumitor aspecte privind
piața internă în care UE dispune de legitimitate considerabilă
pentru a asigura soluții de înaltă calitate pentru toate statele
membre; deblocare a potențialului de inovare în domeniul
sănătății; acțiuni care ar putea duce la un sistem de
evaluare comparativă; îmbunătățirea economiilor de
scară prin evitarea pierderile datorate redundanței și
optimizarea utilizării resurselor financiare.
6.5.3.
Învățăminte desprinse din
experiențe similare anterioare
Rezumat al evaluării ex post a programului în domeniul
sănătății publice pentru 2003-2007 și al
evaluării de la jumătatea
perioadei a programului în domeniul sănătății pentru
2008-2013: Evaluările
programului în domeniul sănătății recunosc contribuția
sa potențială considerabilă la pregătirea, elaborarea
și punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul
sănătății publice. Chiar
dacă programul în domeniul sănătății este relativ
minor în ceea ce privește dimensiunea, el este esențial în crearea
și menținerea unei comunități profesionale solide în
domeniul sănătății publice la nivel european care efectuează
schimburi de cunoștințe și de experiență. Aceasta are
un impact considerabil asupra activității desfășurate de
practicienii din domeniul sănătății publice în întreaga UE,
realizând o anumită rezonanță globală, deși
modestă, care este importantă pentru recunoașterea sa
totală. De fapt, eforturile actuale, modeste, însă lăudabile,
privind colectarea și schimburile de date între statele membre nu ar fi
avut loc fără sprijinul programului în domeniul sănătății. Sprijinul
oferit de programul în domeniul sănătății a făcut
posibilă elaborarea de activități, de exemplu privind factorii
determinanți și date comparabile în domeniul
sănătății, în noile state membre, în cazul în care situația
economică și restricțiile bugetare nu le-ar fi permis acestora
să devină o prioritate. Actualul
program în domeniul sănătății a promovat aspecte importante
la nivelul UE și la nivelul agendelor politice naționale, cum ar fi
bolile rare și ghidurile privind screeningul în vederea depistării
cancerului și a influențat elaborarea politicilor și punerea lor
în aplicare la nivel național. La
nivel de gestionare, s-a înregistrat o îmbunătățire
semnificativă în realizarea programului în urma primului ciclu de cinci
ani, în principal datorită gestionării externalizării către
Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori.
Procedura de selectare a acțiunii care urmează a fi
finanțată a devenit mai riguroasă pentru a se asigura că
sunt selectați pentru finanțare solicitanții potriviți.
Noile mecanisme financiare au fost primite, în general, pozitiv și au fost
toate utilizate. Cu
toate acestea, părțile interesate, precum și membrii comitetului
programului consideră că obiectivele sunt prea vaste astfel încât
devin uneori neclare și că există prea multe
priorități în planurile de lucru anuale. Evaluările au
recomandat rafinarea obiectivelor programului în domeniul
sănătății, pentru a fi mai tangibile și mai
concentrate pe anumite aspecte din domeniul sănătății
publice, în special cele care sunt dificil de realizat în mod individual de statele
membre. Evaluările
au recomandat, de asemenea, reducerea numărului de domenii prioritare în
planurile de lucru anuale și întemeierea acestora pe necesități
și valoarea lor adăugată la nivelul UE. Studiile
de caz ilustrează o legătură clară între obiectivele
programului în domeniul sănătății și proiectele
finanțate, pe de o parte și modul în care aceste proiecte pot
contribui la realizarea obiectivelor programului, pe de altă parte. Cu
toate acestea, evaluarea realizării obiectivelor este împiedicată de
lipsa unor indicatori clari de performanță. S-a
recomandat, de asemenea, să se definească indicatori clari de
performanță pentru a facilita monitorizarea și evaluarea
realizărilor înregistrate și pentru ca progresele să poată
fi măsurate din punct de vedere al realizării obiectivelor. Și,
pentru a se asigura o punere în aplicare eficace a programului în domeniul
sănătății, s-a recomandat elaborarea unui plan pentru
obiective pe termen lung care urmează să fie îndeplinite de program.
În aplicare cu alte instrumente de punere în aplicare a politicii, ar putea fi
apoi stabilite acțiuni prioritare corespunzătoare, ar putea fi
selectate mecanisme de finanțare și ar putea fi asigurată o
repartizare adecvată între obiective și priorități. Difuzarea
rezultatelor programului în domeniul sănătății este
considerată un alt domeniu în care este nevoie de
îmbunătățiri și care este direct legat de logica
subiacentă: rezultatele acțiunii finanțate care vizează
elaborarea politicilor în domeniul sănătății la nivelul UE
și, de asemenea, la nivel național sau regional nu sunt suficient de
cunoscute și recunoscute de către părțile interesate
și factorii de decizie naționali. Totuși, acest aspect este
esențial pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor și pentru a
contribui la monitorizarea impactului acțiunii din cadrul programului. Astfel,
ambele evaluări recomandă să se depună mai multe eforturi
în difuzarea rezultatelor obținute prin diferite canale. Rezumatul recomandărilor Curții de Conturi Aceste
recomandări au fost în conformitate cu constatările evaluărilor
rezumate anterior; ele au subliniat următoarele necesități: *
Oricărui program ulterior ar trebui să îi fie alocate obiective
ale programului mai bine țintite, care sunt în conformitate cu
mijloacele sale bugetare. * Logica
de intervenție subiacentă ar trebui să fie exprimată
în mod explicit, stabilind obiective SMART la nivel politic și la
nivelul programului, ilustrând legăturile dintre acestea și definind
indicatori pentru a evalua realizarea acestora. *
Un demers de determinare a situației pentru a obține o vedere
de ansamblu a proiectelor efectuate și a rezultatelor acestora pentru a
identifica redundanțele existente și orice lacune restante în
portofoliul său. *
Numărul de „domenii de acțiuni” anuale ar trebui să fie redus
în mod semnificativ și să se orienteze pe priorități
strategice. *
Comisia urmează să abordeze punctele slabe în conceperea și
punerea în aplicare a proiectului prin: - alinierea
obiectivelor proiectului la obiectivele programului și la „prioritățile
anuale” reorientate recomandate mai sus; -
Acordurile de grant ar trebui să stabilească nu doar
activitățile care urmează să fie întreprinse, dar, de
asemenea, rezultatele dorite ale acestor activități, grupurile
țintă și modul în care rezultatele vor fi utilizate în mod
durabil după încheierea proiectului; - stabilirea
de obiective cuantificate și de indicatori de performanță
cuantificați ori de câte ori este posibil, pentru a facilita
monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor; - evaluarea
ex-post a proiectelor pentru a îmbunătăți conceperea
proiectelor viitoare (și a posibilelor programe ulterioare), prin
aplicarea „învățămintelor desprinse”. *
Comisia ar trebui să fructifice pe deplin mecanismele financiare pentru
rețele ale programului existent în domeniul sănătății
(2008-2013) (de exemplu, granturile de funcționare), întrucât
acestea sunt mai adecvate pentru astfel de activități și contracte
de servicii pentru a desfășura activități care
contribuie la elaborarea de politici. Totuși, aceasta necesită o definire
mai riguroasă a termenilor de referință decât în cazul
cererii de propuneri. *
Curtea recomandă, de asemenea, că „pentru perioada de după 2013,
Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să reanalizeze
domeniul de aplicare pentru activitățile din domeniul
sănătății publice ale UE și abordarea
finanțării UE în acest domeniu. Acest lucru ar trebui realizat
având în vedere mijloacele bugetare disponibile și existența
altor mecanisme de cooperare (cum ar fi „metoda deschisă de coordonare”)
ca mijloc de a facilita colaborarea și schimbul de informații între
părțile interesate de pe întreg teritoriul Europei”.
6.5.4.
Coerența și posibila sinergie cu alte
instrumente relevante
Programul
va promova sinergiile evitând, în același timp, suprapunerea cu programele
și acțiunile conexe ale Uniunii. Se vor utiliza în mod
corespunzător celelalte fonduri și programe ale Uniunii, în special: *
actualele și viitoarele programe-cadru ale Uniunii pentru cercetare
și inovare și rezultatele acestora, *
fondurile structurale, *
programul pentru schimbare socială și inovare *
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, *
strategia europeană pentru sănătate la locul de muncă, *
programul pentru competitivitate și inovare, *
programul-cadru pentru mediu și politici climatice (LIFE) *
programul de acțiune a Uniunii în domeniul politicii de protecție a
consumatorilor (2014-2020) *
programul referitor la justiție (2014-2020), *
programul statistic al Uniunii în cadrul activităților sale
respective, *
programul comun de asistență pentru autonomie la domiciliu. *
programul Europa educației.
6.6.
Durata și impactul financiar
ý Propunere/inițiativă cu durată
limitată –
ý Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la
31.12.2020 –
ý Impact financiar din 2014 până în 2023 doar în credite de
plată ¨ Propunere/inițiativă cu durată
nelimitată –
Punere în aplicare cu o perioadă de
inițiere din AAAA până în AAAA, –
urmată de o perioadă de funcționare
la capacitate deplină.
6.7.
Modul (modurile) de gestionare preconizat(e) [21]
ý Gestionare centralizată directă de
către Comisie ý Gestionare centralizată
indirectă prin delegarea sarcinilor de
execuție către: –
ý agenții executive –
¨ organisme instituite de Comunități[22] –
¨ organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public
–
¨ persoane cărora li se încredințează punerea în
aplicare a unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul
privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în
sensul articolului 49 din Regulamentul financiar ¨ Gestionare partajată cu statele membre ¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe ý Gestionare în comun
cu organizații internaționale (de precizat) Observații Agenția
Executivă pentru Sănătate și Consumatori (EAHC): În
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie
2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora
urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare[23],
Comisia a încredințat[24]
Agenției Executive pentru Sănătate și Consumatori sarcini
de execuție pentru gestionarea celui de-al doilea program de acțiune
comunitară în domeniul sănătății pentru perioada
2008-2013. Prin urmare, Comisia poate decide să încredințeze unei
agenții executive, de asemenea, sarcini de execuție pentru gestionarea
programului „Sănătate pentru creștere economică” pentru
perioada 2014-2020. Gestionare
în comun cu organizații internaționale : Preconizată
să dezvolte cooperarea cu organizațiile internaționale
relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și
agențiile sale specializate, în special OMS, precum și cu Consiliul
Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică, în vederea punerii în aplicare a programului prin intermediul
maximizării eficacității și eficienței acțiunilor
referitoare la sănătate la nivelul Uniunii și la nivel
internațional, ținând seama de capacitățile și
rolurile specifice ale diferitelor organizații.
7.
MĂSURI DE GESTIONARE
7.1.
Norme de monitorizare și raportare
Programul
va fi monitorizat în fiecare an atât pentru a evalua progresele în ceea ce
privește realizarea obiectivelor sale specifice în raport cu indicatorii
săi de rezultat și de impact, cât și pentru a ține seama de
eventualele ajustări necesare ale priorităților politice și
de finanțare. Programul
va face obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei și unei
evaluări ex-post. O evaluare la jumătatea perioadei va avea
drept obiectiv evaluarea progreselor realizate în îndeplinirea obiectivelor
programului, stabilind dacă resursele sale au fost utilizate eficient
și evaluând valoarea adăugată europeană a acestuia. Evaluarea
ex-post a programului actual (2008 – 2013), care este
prevăzută înainte de sfârșitul anului 2015, va oferi, de
asemenea, elemente utile pentru punerea în aplicare a programului 2014 – 2020. Informațiile
specifice cu privire la valoarea cheltuielilor legate de domeniul climei,
calculată în conformitate cu metodologia bazată pe markerii Rio,
după cum s-a precizat în Comunicarea CFM din iunie 2011, vor fi incluse în
programele de lucru anuale, precum și în evaluările la toate
nivelurile și în rapoartele anuale, la jumătatea perioadei și ex-post.
7.2.
Sistem de gestionare și control
7.2.1.
Riscul (riscurile) identificat(e)
Execuția
bugetară se axează pe acordarea granturilor și a contractelor de
servicii. Contractele
de servicii se vor încheia în domenii precum studiile, colectarea de date,
contractele de evaluare, formarea, campaniile de informare, serviciile IT
și de comunicare, gestionarea infrastructurilor etc. Contractanții
sunt, în principal, instituțiile din domeniul
sănătății, laboratoarele, societățile de
consultanță și alte societăți private dintre care
multe IMM-uri. Bugetul mediu anual pentru contracte este estimat la aproximativ
14 milioane EUR pentru aproximativ 30 de contracte pe an. Granturile
se vor atribui, în principal, pentru activități de sprijinire
organizațiilor neguvernamentale, agențiilor naționale,
universităților etc. Perioada de executare a proiectelor
subvenționate este, de regulă, între unu și trei ani. Bugetul
mediu anual pentru granturi este estimat la aproximativ 37 milioane EUR pentru
aproximativ 50 de granturi pe an. Principalele
riscuri sunt următoarele: *
Risc de calitate slabă a proiectelor selectate și slaba punere în
aplicare tehnică a proiectului, reducând impactul programelor; ca urmare a
unor proceduri de selecție necorespunzătoare, lipsei de
expertiză sau monitorizării insuficiente; *
Risc de utilizare ineficientă sau neeconomică a fondurilor acordate,
atât pentru granturi (complexitate a rambursării costurilor eligibile
reale cuplată cu posibilități limitate de control documentar al
costurilor eligibile), cât și pentru achiziții publice (uneori
număr limitat de furnizori economici având cunoștințele de
specialitate necesare, implicând posibilități insuficiente de a
compara ofertele de prețuri); *
Risc pentru reputația Comisiei, în cazul în care se descoperă
fraudă sau activități infracționale; sistemele de control
intern ale părților terțe oferă numai asigurare
parțială datorită numărului mai degrabă mare de contractanți
și beneficiari eterogeni, fiecare dintre aceștia operând propriul
sistem de control, deseori destul de redus ca dimensiune.
7.2.2.
Metoda (metodele) de control preconizată
(preconizate)
Bugetul
va fi pus în aplicare prin gestionare centralizată directă, deși
părți din sarcinile de execuție a programului ar putea fi
delegate agenției executive existente EAHC. Această agenție a
instituit propriul sistem de control intern, este supravegheată de
către DG SANCO și auditată de auditorul intern al Comisiei, precum
și de Curtea de Conturi. DG
SANCO și EAHC au instituit proceduri interne care vizează acoperirea
riscurilor identificate anterior. Procedurile interne sunt în deplină
conformitate cu Regulamentul financiar și includ considerații legate
de costuri și beneficii. În acest cadru, SANCO continuă să
exploreze posibilitățile de a consolida gestionarea și de a
crește simplificarea. Principalele caracteristici ale cadrului de control
sunt următoarele: Caracteristici ale procesului de selecție a proiectelor: fiecare cerere de propuneri/oferte se bazează pe programul de
lucru anual adoptat de Comisie. În fiecare cerere sunt publicate criteriile de
excludere, selecție și atribuire pentru selectarea
propunerilor/ofertelor. Pe baza acestor criterii, un comitet de evaluare,
asistat, eventual, de experți externi, evaluează fiecare
propunere/ofertă respectând principiile independenței,
transparenței, proporționalității, tratamentului egal
și nediscriminării. Se efectuează, în cadrul Comisiei, o
consultare interservicii privind propunerile selectate, pentru a preveni dubla
finanțare. Strategie de comunicare externă: DG SANCO
are o strategie de comunicare bine dezvoltată care caută să
garanteze că cerințele și dispozițiile contractuale sunt pe
deplin înțelese de către contractanți/beneficiari. Se
utilizează următoarele mijloace: site-ul internet al programului
EUROPA, „întrebări frecvente”, un serviciu de asistență, note de
orientare detaliate, precum și reuniuni de informare cu beneficiari/contractanți. * Controale înainte și în timpul
punerii în aplicare a proiectelor: -
DG SANCO și EAHC utilizează modelele de acorduri de grant și
contracte de servicii recomandate de Comisie. Acestea prevăd o serie de
dispoziții referitoare la control, cum ar fi certificatele de audit,
garanțiile financiare, auditurile la fața locului, precum și
inspecțiile efectuate de OLAF. Normele de eligibilitate a costurilor vor
fi simplificate, de exemplu, prin utilizarea sumelor forfetare pentru un
număr limitat de categorii de costuri. Aceasta va contribui, de asemenea,
la o mai bună concentrare a verificărilor și controalelor. Se
așteaptă ca acordurile de parteneriat să
îmbunătățească relațiile de lucru cu beneficiarii
și să sporească înțelegerea normelor de eligibilitate. -
Întregul personal semnează codul de bună conduită
administrativă. Personalul care este implicat în procedura de
selecție sau în gestionarea acordurilor/contractelor de grant
semnează, de asemenea, o declarație de absență a unui
conflict de interese. Personalul beneficiază de formare și
utilizează în mod regulat rețele pentru a face schimb de cele mai
bune practici. -
Punerea în aplicare tehnică a unui proiect face obiectul, la intervale
regulate, unor controale documentare pe baza rapoartelor privind progresele
tehnice ale contractantului; în plus, reuniunile contractanților și
vizitele la fața locului sunt prevăzute de la caz la caz. -
Atât procedurile financiare ale SANCO, cât și ale EAHC sunt sprijinite de
instrumentele informatice ale Comisiei și au un grad înalt de separare a
sarcinilor: toate tranzacțiile financiare referitoare la
contracte/acorduri de grant sunt verificate de către două persoane
independente înainte de a fi semnate de către ordonatorii de credite
responsabili pentru activitate. Inițierea și verificarea
operaționale sunt efectuate de către diferiți membri ai
personalului din domeniile de politică. Plățile se fac pe baza
unui număr de documente justificative predefinite, cum ar fi rapoartele
tehnice aprobate și cererile de decont și facturile verificate.
Pentru un eșantion de tranzacții, celula financiară
centrală efectuează controale documentare ex ante de al doilea
nivel; de la caz la caz, poate fi efectuat, de asemenea, un control financiar ex
ante la fața locului, înainte de plata finală. * Controale la încheierea proiectului: Atât
DG SANCO, cât și EAHC au echipe de audit centralizate care verifică,
la fața locului, eligibilitatea cererilor de decontare. Obiectivul acestor
controale este de a preveni, de a detecta și corecta erorile materiale în
ceea ce privește legalitatea și regularitatea tranzacțiilor
financiare. Cu scopul de a se realiza un impact ridicat al controlului,
selecția contractanților care urmează să fie auditați
prevede (a) combinarea unei selecții bazate pe risc cu o eșantionare
aleatorie și (b) acordarea de atenție aspectelor operaționale
ori de câte ori este posibil în timpul auditului la fața locului. * Costurile și beneficiile controalelor: Gestionarea
programului și măsurile de control sunt concepute pe baza
experienței anterioare: în ultimii trei ani, sistemul de control intern
stabilit a asigurat o rată de eroare reziduală medie mai mică de
2 %, precum și respectarea procedurilor de grant și de
achiziții publice prevăzute în Regulamentul financiar. Acestea sunt
cele două „obiective de control” principale ale precedentului și ale
noului program în domeniul sănătății publice. Deoarece
principalele caracteristici de concepție ale noului program nu diferă
în mod semnificativ față de programul anterior, se consideră
că riscurile legate de punerea în aplicare a programului rămân
relativ stabile. Astfel, este planificat ca măsurile stabilite privind
gestionarea și controlul să continue; cu toate acestea,
simplificări suplimentare, care ar putea deveni posibile în cadrul noului
regulament financiar, vor fi concretizate în cel mai scurt timp posibil și
în măsura în care acest lucru este posibil. Totalul
costurilor de gestionare incluse în fișa financiară (partea 3.2.3) se
ridică la 45,4 milioane EUR pentru 446,0 milioane EUR de fonduri
gestionate din 2014 până în 2020; acest lucru conduce la un raport între
„costuri de gestionare și fonduri gestionate” de aproximativ 10,2 %,
care ar trebui să fie privit în contextul unui domeniu de politică
care nu este atât de orientat către cheltuieli ca alte politici ale UE. Datorită
combinației de granturi și achiziții publice, controale pe
bază de risc ex ante și ex post, precum și
controale documentare și audituri la fața locului, „obiectivele de
control” vor fi obținute la un nivel de costuri rezonabil. Beneficiile
atingerii unei rate de eroare reziduală medie mai mică de 2 %
și respectarea dispozițiilor Regulamentului financiar sunt
considerate suficient de importante pentru a justifica măsurile alese de
gestionare și control.
7.3.
Măsuri de prevenire a fraudei și a neregulilor
A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Pe
lângă aplicarea tuturor mecanismelor de control reglementare, DG SANCO va
elabora o strategie de luptă împotriva fraudei, în conformitate cu noua
strategie de luptă împotriva fraudei a Comisiei adoptată la 24 iunie
2011, pentru a garanta, printre altele, alinierea deplină a controalelor
sale interne de luptă împotriva fraudei cu strategia de luptă
împotriva fraudei a Comisiei și că gestionarea sa a abordării
riscului de fraudă este orientată pentru a identifica zonele cu risc
de fraudă și răspunsurile adecvate. Atunci când este necesar,
vor fi instituite grupuri de rețele și instrumente informatice
adecvate consacrate analizării cazurilor de fraudă legate de programul
în domeniul sănătății publice, în special o serie de
măsuri cum ar fi: -
decizii, acorduri și contracte care rezultă din punerea în aplicare a
programului în domeniul sănătății; acestea vor autoriza în
mod expres Comisia, inclusiv OLAF, precum și Curtea de Conturi, să
efectueze audituri și controale și inspecții la fața
locului; -
pe parcursul etapei de evaluare a unei cereri de propuneri/oferte,
propunătorii și ofertanții sunt verificați ținând cont
de criteriile de excludere publicate, pe bază de declarații și
pe baza sistemului de alertă timpurie; -
normele de eligibilitate a costurilor vor fi simplificate în conformitate cu
dispozițiile Regulamentului financiar; -
se oferă formare periodică în legătură cu aspecte legate de
fraudă și nereguli pentru întregul personal implicat în gestionarea
contractului, precum și pentru auditorii și controlorii care
verifică declarațiile beneficiarilor la fața locului.
8.
IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI
8.1.
Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual
și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate)
· Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor
din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare: Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția Numărul || CD/CND ([25]) || din partea țărilor AELS[26] || din partea țărilor candidate[27] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar 3: securitate și cetățenie || 17 03 06 Acțiune a UE în domeniul sănătății || CD || DA || DA || NU || NU 3: securitate și cetățenie || 17 01 04 Program de acțiune a Uniunii Europene în domeniul sănătății — cheltuieli de gestionare administrativă || CND || DA || DA || NU || NU Nu se solicită linii bugetare noi.
8.2.
Impactul estimat asupra cheltuielilor
8.2.1.
Rezumatul impactului estimat asupra cheltuielilor
Milioane EUR (cu 3 zecimale) la prețurile actuale Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 3 || Securitate și cetățenie DG: SANCO || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anii următori || TOTAL Credite operaționale || || || || || || || || || 17 03 06 || Angajamente || (1) || 54 465 || 56 281 || 57 188 || 58 096 || 59 004 || 60 819 || 59 004 || || 404 857 Plăți || (2) || 5 000 || 16 000 || 32 000 || 49 000 || 54 000 || 57 000 || 57 000 || 134 857 || 404 857 Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[28] || 17 01 04 || || (3) || 5 535 || 5 719 || 5 812 || 5 904 || 5 996 || 6 181 || 5 996 || || 41 143 TOTAL credite pentru DG SANCO || Angajamente || =1+1a +3 || 60 000 || 62 000 || 63 000 || 64 000 || 65 000 || 67 000 || 65 000 || || 446 000 Plăți || =2+2a +3 || 10 535 || 21 719 || 37 812 || 54 904 || 59 996 || 63 181 || 62 996 || 134 857 || 446 000 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 54 465 || 56 281 || 57 188 || 58 096 || 59 004 || 60 819 || 59 004 || || 404 857 Plăți || (5) || 5 000 || 16 000 || 32 000 || 49 000 || 54 000 || 57 000 || 57 000 || 134 857 || 404 857 TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 5 535 || 5 719 || 5 812 || 5 904 || 5 996 || 6 181 || 5 996 || || 41 143 TOTAL credite de la RUBRICA 3 Securitate și cetățenie || Angajamente || =4+ 6 || 60 000 || 62 000 || 63 000 || 64 000 || 65 000 || 67 000 || 65 000 || || 446 000 Plăți || =5+ 6 || 10 535 || 21 719 || 37 812 || 54 904 || 59 996 || 63 181 || 62 996 || 134 857 || 446 000 Comisia ar putea lua în considerare
externalizarea punerii în aplicare a programului „Sănătate pentru
creștere economică” către o agenție executivă. Este
posibil ca sumele și defalcarea costurilor estimate să
trebuiască să fie ajustate în funcție de gradul de externalizare
reținut în cele din urmă. . Milioane EUR (cu 3 zecimale) la prețurile actuale Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL DG: SANCO || Resurse umane SANCO (17 01 01) || 1 088 || 1 110 || 1 132 || 1 155 || 1 178 || 1 202 || 1 226 || 8 091 DG: SANCO || Alte cheltuieli administrative (17 01 02 11) || 2 125 || 2 168 || 2 211 || 2 255 || 2 300 || 2 346 || 2 300 || 15 705 TOTAL al DG SANCO || Credite || 3 213 || 3 278 || 3 343 || 3 410 || 3 478 || 3 548 || 3 526 || 23 796 TOTAL credite de la RUBRICA 5 din CFM || (Total angajamente = Total plăți) || 3 213 || 3 278 || 3 343 || 3 410 || 3 478 || 3 548 || 3 526 || 23 796 || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL TOTAL credite de la RUBRICILE 1- 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 63 213 || 65 278 || 66 343 || 67 410 || 68 478 || 70 548 || 68 526 || 469 796 Plăți || 13 748 || 24 997 || 41 155 || 58 314 || 63 475 || 66 729 || 66 522 || 334 939
8.2.2.
Impactul estimat asupra creditelor
operaționale
–
¨ Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite
operaționale –
ý Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite
operaționale, după cum se explică mai jos: –
Credite de angajament
în milioane EUR la prețurile actuale (cu 3 zecimale) Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL REALIZĂRI Tipul realizării || || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1 || 3 || 26 143 || 7 || 27 015 || 11 || 27 450 || 11 || 27 886 || 11 || 28 322 || 11 || 29 193 || 11 || 28 322 || 65 || 194 331 OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2 || 2 || 11 982 || 4 || 12 382 || 6 || 12 581 || 6 || 12 871 || 6 || 12 981 || 6 || 13 380 || 6 || 12 981 || 36 || 89 069 OBIECTIVUL SPECIFIC Nr 3 || 2 || 11 438 || 5 || 11 819 || 8 || 12 010 || 8 || 12 200 || 8 || 12 391 || 8 || 12 772 || 8 || 12 391 || 47 || 85 020 OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 4 || 1 || 4 902 || 3 || 5 065 || 5 || 5 147 || 5 || 5 229 || 5 || 5 310 || 5 || 5 474 || 5 || 5 310 || 29 || 36 437 COSTUL TOTAL || 9 || 54 174 || 19 || 55 980 || 30 || 56 882 || 30 || 57 785 || 30 || 58 688 || 30 || 60 494 || 30 || 58 688 || 178 || 404 857 Realizări așteptate în 2021 și
2022: obiectivul 1: 12; obiectivul 2: 6; obiectivul 3: 9; obiectivul 4: 6,
astfel 32 pentru întregul program. În total, se așteaptă un total
indicativ de 210 realizări. Realizările constau în: obiectivul specific nr. 1: număr de
instrumente și mecanisme elaborate; obiectivul specific nr. 2: număr de
rețelele europene de referință în funcțiune și
număr de ghiduri elaborate; obiectivul specific nr. 3: număr de cele
mai bune practici validate pentru măsuri de prevenire eficace din punctul
de vedere al costurilor identificate și difuzate; obiectivul specific nr. 4: număr de
abordări comune (față de amenințările transfrontaliere
la adresa sănătății) elaborate. Defalcarea pe an este o medie și este pur
indicativă deoarece defalcarea pentru bugetul total este mai
semnificativă pentru program. Într-adevăr, se poate întâmpla ca
într-un an să se depună mai multe eforturi pentru un obiectiv
specific decât pentru altul. Ghidurile privind cheltuielile anuale vor fi
furnizate într-o programare strategică multianuală. Decizia
finală va fi luată atunci când se pregătește programul de
lucru anual.
8.2.3.
Impactul estimat asupra creditelor cu caracter
administrativ
8.2.3.1.
Rezumat
–
¨ Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite
administrative –
ý Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite
administrative, după cum se explică mai jos: Milioane EUR la prețurile din 2011 (cu 3
zecimale) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL RUBRICA 5 din CFM Resurse umane (BL 17 01 01) || 1 026 || 1 026 || 1 026 || 1 026 || 1 026 || 1 026 || 1 026 || 7 182 Alte cheltuieli administrative (BL 17 01 02 11) || 2 025 || 2 025 || 2 025 || 2 025 || 2 025 || 2 025 || 2 025 || 14 175 Subtotal RUBRICA 5 din CFM || 3 051 || 3 051 || 3 051 || 3 051 || 3 051 || 3 051 || 3 051 || 21 357 În afara RUBRICII 5 din CFM Cheltuieli administrative în sprijinul programului (BL 17 01 04) || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 37 240 Subtotal în afara RUBRICII 5 din CFM || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 5 320 || 37 240 TOTAL || 8 371 || 8 371 || 8 371 || 8 371 || 8 371 || 8 371 || 8 371 || 58 597
8.2.3.2.
Necesarul de resurse umane estimat
–
¨ Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de resurse
umane –
ý Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de resurse umane,
după cum se explică mai jos: Număr de posturi în ENI || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 · Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) SANCO 17 01 01 01 - la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei în statele membre (AD &AST) || 5,7 || 5,7 || 5,7 || 5,7 || 5,7 || 5,7 || 5,7 2 375 || 2 375 || 2 375 || 2 375 || 2 375 || 2 375 || 2 375 Total de posturi din schema de personal SANCO || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 TOTAL || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 || 8 075 Necesarul
de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în
cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau
redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, dacă este necesar,
prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care
gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală
și ținând cont de constrângerile bugetare. Descrierea
sarcinilor care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || În SANCO: Elaborare de programe, programe de lucru multianuale și programe de lucru anuale, monitorizarea punerii în aplicare a programului, evaluare, audituri etc. Coordonare cu agenția executivă dacă se decide, în cele din urmă, o externalizare a gestionării programului.
8.2.4.
Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual
actual
–
ý Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar
multianual 2014-2020, așa cum se propune în Comunicarea COM (2011) 500 a
Comisiei. –
¨ Propunerea/inițiativa va duce la reprogramarea rubricii
corespunzătoare din cadrul financiar multianual. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul
de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[29].
8.2.5.
Participarea terților la finanțare
–
ý Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea
terților –
¨ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în
cele ce urmează:
8.3.
Impactul estimat asupra cheltuielilor
–
ý Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra
veniturilor. –
¨ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar: [1] COM(2011) 500 final. [2] COM(2010) 2020 final. [3] Sursă: extras din baza de date online a Eurostat în
iulie 2011 „Cheltuieli generale din perspectiva funcției —
sănătate în comparație cu totalul”. 2009: 14,63 %; http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=gov_a_exp&lang=en . [4] FMI 2011 și Joumard et al., 2010, și anume,
creșterea cheltuielilor de sănătate publică în raport cu
PIB în plus față de ce este cauzat de îmbătrânirea populației
(această creștere a costurilor suplimentare este estimată la o
medie de aproximativ 1% pentru OCDE). [5] Directiva 2011/24/UE
a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 [6] JO C , , p. . [7] JO C , , p. . [8] Comunicare a Comisiei, COM (2010) 2020 final [9] JO L 271, 9.10.2002, p. 1-12. [10] JO L 301, 20.11.2007, p. 3-13. [11] Raportul special al Curții de Conturi nr. 212009 din
5.3.2009, „Programul de sănătate publică al Uniunii Europene
(2003-2007): un instrument eficace de îmbunătățire a nivelului
stării de sănătate?” [12] Centrul European de prevenire și control al bolilor a
fost creat prin Regulamentul (CE) 851/2004 al Parlamentului European și al
Consiliului [13] Comitetele științifice au fost înființate
în conformitate cu Decizia 2008/721/CE a Comisiei, trimiterea la JO [14] JO L, ,p. [15] JO L 248, 16.9.2002, p. 1. [16] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [17] COM(2010) 546 final [18] JO L 88, 4.4.2011, p. 45. [19] JO L 88, 4.4.2011, p. 45. [20] Astfel cum se menționează la articolul 49
alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar. [21] Explicațiile privind modurile de gestionare și
trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html [22] Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din
Regulamentul financiar. [23] JO L 11, 16.1.2003, p. 1. [24] Decizia C(2008) 4943 a Comisiei din 9 septembrie 2008. [25] CD = credite diferențiate / CND = credite
nediferențiate [26] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. [27] Țările candidate și, după caz,
țările potențial candidate din Balcanii de Vest. [28] Asistența tehnică și/sau administrativă
și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE
și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă,
cercetare directă. [29] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul
interinstituțional.