EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

La 29 iunie 2011, Comisia a adoptat o propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020[1]: un buget pentru îndeplinirea Strategiei Europa 2020 care propune, printre altele, o nouă generație a programelor Fiscalis și Vamă. În conformitate cu politica de simplificare a Comisiei și ținând cont de paralelele existente între actualele programe Fiscalis și Vamă, se propune un viitor program unic (FISCUS), care păstrează totuși particularitățile politicii vamale și fiscale. Acest program va contribui la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[2], prin consolidarea funcționării pieței unice a Uniunii și a uniunii sale vamale. Prin promovarea progresului tehnic și a inovării la nivelul administrațiilor fiscale naționale, în vederea transformării acestora în administrații fiscale electronice, noul program contribuie și la realizarea unei piețe unice digitale („Agenda digitală pentru Europa”).

Uniunea vamală protejează interesele financiare ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre care colectează taxe, redevențe și impozite[3]. Aceasta presupune ca mărfurile originare din țări terțe să fie conforme cu legislația Uniunii, înainte de a putea circula liber pe teritoriul Uniunii. Acest lucru implică gestionarea zilnică a unor volume comerciale mari – prelucrarea a 7 declarații vamale pe secundă – și impune autorităților vamale să găsească un echilibru între facilitarea comerțului pentru întreprinderi și protecția cetățenilor împotriva riscurilor la adresa siguranței și securității lor. Acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul cooperării operaționale intense între administrațiile vamale ale statelor membre, între acestea și alte autorități, cu operatorii comerciali și alte părți terțe. Buna funcționare a sistemelor de impozitare din cadrul pieței interne depinde de prelucrarea efectivă și eficientă a tranzacțiilor transfrontaliere de către administrațiile fiscale naționale, de prevenirea și lupta împotriva fraudei fiscale și de protecția veniturilor fiscale. Aceasta implică schimbul unei cantități mari de informații între administrațiile fiscale, ceea ce face ca administrațiile fiscale să funcționeze mai eficient, reducând în același timp costurile administrative, economice și consumul de timp pentru contribuabilii implicați în activități transfrontaliere. Acest lucru poate fi realizat numai printr-o cooperare intensă între administrațiile fiscale ale statelor membre și părțile terțe.

Programul propus va promova cooperarea între autoritățile vamale și fiscale și celelalte părți interesate. Programul înlocuiește atât programul Vamă 2013, cât și programul Fiscalis 2013, care se vor încheia la 31 decembrie 2013. Propunerea de program FISCUS va sprijini cooperarea vamală și fiscală din Uniune și va fi axată pe două elemente: pe de o parte, dezvoltarea rețelelor și a competențelor umane și, pe de altă parte, dezvoltarea capacităților IT. Primul element permite schimbul de bune practici și de cunoștințe operative între statele membre și alte țări participante la program. Cel de-al doilea pune la dispoziția programului mijloacele de finanțare a infrastructurii și a sistemelor IT de ultimă oră care vor permite ca administrațiile vamale și fiscale din Uniune să evolueze, devenind veritabile administrații electronice. Principala valoare adăugată a programului rezidă în consolidarea capacității statelor membre de a colecta veniturile și de a gestiona fluxurile comerciale din ce în ce mai complexe, reducând în același timp costurile ocazionate de dezvoltarea instrumentelor necesare în acest sens.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRŢILE INTERESATE ŞI EVALUĂRILE IMPACTULUI 2.1. Consultare și expertiză

În contextul evaluării intermediare a programelor actuale[4], un contractant a analizat eficiența, eficacitatea, relevanța și valoarea adăugată a programelor Vamă și Fiscalis 2013. Au fost utilizate datele de monitorizare disponibile de la diferitele activități. Pentru evaluarea intermediară a programului Vamă 2013 au avut loc consultări cu reprezentanți ai sectorului comercial.

Un alt contractant a realizat un studiu referitor la un posibil cadru al viitoarelor programe Vamă și Fiscalis[5]: provocările, obiectivele și opțiunile de politică posibile ale acestora, inclusiv o analiză cuprinzătoare a viitoarelor provocări, a problemelor structurale și a posibilelor îmbunătățiri referitoare la funcționarea uniunii vamale. Referitor la acestea din urmă au avut loc consultări cu experți vamali la diferite niveluri. Având în vedere importanța activităților legate de schimbul de informații, a fost realizat un studiu separat privind viitoarea strategie de implementare pentru schimbul de informații. Acest studiu a fost prezentat în cadrul unor ateliere organizate în iunie 2011 pentru principalii responsabili în materie de informare din administrațiile fiscale și vamale.

Concluziile studiului privind viitoarele programe au fost discutate cu reprezentanții țărilor participante în cadrul unor ateliere organizate în lunile iunie și iulie 2011. În vederea pregătirii acestor ateliere, în primăvara anului 2011 a fost organizată o masă rotundă cu ocazia reuniunii comitetelor programelor în cauză[6], la care li s-a solicitat țărilor participante să identifice cele mai importante puncte tari ale programului și modul în care eficiența programului ar putea fi îmbunătățită.

Au fost efectuate evaluări ale impactului care au analizat continuarea programelor Fiscalis și Vamă și au fost aprobate de către Comitetul de evaluare a impactului.

La elaborarea propunerii privind viitorul program au fost luate în considerare numeroase recomandări referitoare la proiectare și la îmbunătățiri suplimentare ale programului, în special pentru proiectarea activităților și formularea obiectivelor programului. Principalele recomandări se referă la introducerea de noi obiective specifice sau la reafirmarea celor existente. În domeniul fiscal, recomandările s-au axat pe reducerea sarcinii administrative pentru administrațiile fiscale și contribuabili, pe îmbunătățirea cooperării cu țările terțe și părțile terțe și pe intensificarea luptei împotriva fraudei. În sectorul vamal, programul ar trebui să pună mai mult accentul pe cooperarea cu țările terțe, cu asociații profesionale și comerciale, precum și pe facilitarea comerțului. În plus, evaluările intermediare au recomandat introducerea unor noi instrumente pentru a face față noilor provocări, mai ales cooperarea referitoare la anumite sarcini operaționale, o mai bună difuzare a rezultatelor activităților din program, valorificând metodele de colaborare online și definind un cadru care să permită o mai bună monitorizare a efectelor programului.

2.2. Evaluarea impactului

Având în vedere contextul general al politicii și problemele cu care se vor confrunta domeniul vamal și cel fiscal în următorii zece ani, o serie de opțiuni de politică au fost analizate și comparate în evaluarea impactului pentru fiecare dintre programele actuale.

Opțiuni de politică comune:

(1) Scenariu de referință: continuarea programelor cu obiectivele și în concepția actuală.

(2) Întreruperea programului: ambele programe ar urma să fie întrerupte și nu s-ar mai acorda finanțare UE pentru instrumente informatice, acțiuni comune sau activități de formare profesională destinate susținerii cooperării în domeniul vamal și fiscal.

Opțiuni de politică specifice domeniului vamal:

(3) Mai multă susținere pentru obligațiile legale ale UE, cum ar fi Codul vamal modernizat (CVM): Această opțiune de politică ar extinde scenariul de bază, adaptând programul la noile nevoi generate de mediul în evoluție al uniunii vamale. Această opțiune include instalarea de noi sisteme informatice, astfel cum sunt definite în legislația vamală a UE, introducând treptat un model de dezvoltare comună pentru sistemele IT și modernizând tehnologia, arhitectura și guvernanța aferente.

(4) Mai multă susținere pentru obligațiile legale ale UE și sprijin financiar pentru consolidarea capacității tehnice: Pe lângă componentele opțiunii precedente, această opțiune ar urma să includă un sistem de sprijin financiar care să le permită statelor membre să solicite asistență pentru achiziționarea de echipamente de supraveghere a frontierelor terestre, maritime sau aeriene, de exemplu scanere sau echipamente de laborator. Astfel, statele membre ar fi ajutate să facă față cerințelor de accelerare și de simplificare a controalelor în contextul evoluțiilor tehnologice.

(5) Mai multă susținere pentru obligațiile legale ale UE, prin optimizarea mediului informatic comun: Pe lângă componentele opțiunii 3, această opțiune ajută autoritățile vamale din UE să profite de dezvoltarea și operarea în comun a sistemelor IT europene pentru a pune în aplicare legislația vamală a UE, cum ar fi Codul vamal modernizat și alte acte normative din domeniul vamal. Această opțiune ar oferi mai multă susținere autorităților publice la dezvoltarea și implantarea tuturor sistemelor necesare pentru crearea unui mediu vamal electronic paneuropean și pentru conectarea întreprinderilor la aceste sisteme.

Opțiuni de politică specifice domeniului fiscal:

(6) Actualizarea scenariului de referință: Această opțiune ar urma să cuprindă scenariul de bază și o mai bună adaptare a obiectivelor specifice la provocările viitoare. În comparație cu programul existent, opțiunea pune mai mult accent pe lupta împotriva fraudei și evaziunii fiscale, abordând problema sarcinii administrative substanțiale care afectează contribuabilii și administrațiile fiscale și ținând cont de cooperarea cu țările terțe și părțile terțe. Această opțiune de politică ar necesita un buget doar marginal superior în comparație cu actualul program Fiscalis.

(7) Actualizarea și adaptarea la noi politici: Pe lângă abordarea problemelor descrise în cadrul opțiunii „modernizarea scenariului de referință”, această opțiune de politică ar oferi mijloacele de a extinde cooperarea la domenii noi care pot rezulta din evoluția politicii, și, în special, ar permite ca programele să aibă mijloacele de a facilita aplicarea și implementarea coerentă a acestei noi legislații și de a pune în aplicare schimbul de informații și cooperarea administrativă aferente.

Evaluările impactului conduc la următoarea recomandare: Pentru domeniul vamal se preferă opțiunea 3 „Mai multă susținere pentru obligațiile legale ale UE, cum ar fi Codul vamal modernizat (CVM)”, în timp ce pentru domeniul fiscal se preferă opțiunea 6 „Actualizarea scenariului de referință”. Ambele opțiuni de politică sunt în conformitate cu propunerea pentru un nou buget pentru Strategia Europa 2020 și sunt bine cotate din punctul de vedere al acceptabilității de către statele membre. Opțiunea „Mai multă susținere pentru obligațiile legale ale UE și sprijin financiar pentru consolidarea capacității tehnice” nu a fost reținută pentru domeniul vamal deoarece achiziționarea de echipament, care face parte din componenta de consolidare a capacității tehnice, ar putea fi cofinanțată prin intermediul altor programe, precum fondurile structurale regionale, asigurându-se în același timp coerența cu obiectivele specifice ale propunerii privind programul FISCUS.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII 3.1. Temei juridic

Propunerea privind programul FISCUS are un dublu temei juridic. Aspectele vamale din propunere se bazează pe articolul 33 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care se solicită luarea de măsuri de către Uniunea Europeană cu privire la cooperarea vamală și uniunea vamală a UE.

Numeroase aspecte legate de punerea în aplicare a politicii fiscale rămân, în principal, de competența statelor membre. Cu toate acestea, programul propus nu poate fi considerat o măsură de politică fiscală inclusă în sfera competențelor naționale. Într-adevăr, obiectivul programului este de a îmbunătăți cooperarea dintre administrațiile fiscale, asigurând atât mecanismele, cât și finanțarea necesare. În urma punerii sale în aplicare de către Comisie, programul ca atare nu va conduce la armonizarea suplimentară a sistemelor fiscale naționale, dar va permite reducerea efectelor negative legate de coexistența a 27 de sisteme fiscale diferite, cum ar fi denaturarea concurenței, sarcina administrativă care afectează administrațiile fiscale și contribuabilii, turismul fiscal etc. Măsura propusă este, prin urmare, o măsură clară de sprijinire a pieței interne, permițând o mai bună funcționare a diferitelor sisteme fiscale în cadrul pieței interne. Temeiul juridic pentru aspectele fiscale al programului propus este, prin urmare, articolul 114 din TFUE.

3.2. Subsidiaritate și proporționalitate

Este necesar să se acționeze la nivelul Uniunii, mai degrabă decât la nivel național, din următoarele motive:

· Uniunea vamală este o competență exclusivă a Uniunii. Prin transferul competențelor lor către Uniune, statele membre au convenit ipso facto că acțiunile în domeniul vamal vor fi mai bine puse în aplicare la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, cadrul juridic al Uniunii, în sine, nu garantează suficient buna funcționare a uniunii vamale. Acesta ar trebui completat prin măsuri de sprijin, astfel cum prevede programul Vamă, pentru a garanta că legislația UE în domeniul vamal este aplicată într-un mod convergent și armonizat.

· Multe din activitățile în domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate cele 27 de state membre și, prin urmare, nu pot fi realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Este nevoie ca UE să acționeze pentru a consolida dimensiunea europeană a activității vamale, pentru a evita denaturarea pieței interne și a sprijini protecția efectivă a frontierelor externe ale UE.

· În acest sens, acțiunea UE este justificată pentru a asigura buna funcționare și dezvoltarea ulterioară a uniunii vamale și a cadrului comun de reglementare, deoarece s-a demonstrat că reprezintă reacția cea mai eficientă și mai eficace a UE la deficiențele și provocările apărute în punerea în aplicare a uniunii vamale și a cooperării vamale.

· În domeniul fiscal, nu este suficient să se adopte dispoziții legislative la nivel european, pornind de la premisa că acestea vor fi puse în aplicare fără probleme, iar în caz contrar procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor va fi suficientă. Pentru a pune în aplicare în mod eficient legislația fiscală națională și a UE este nevoie de cooperare și coordonare la nivel european.

· Provocările identificate în domeniul fiscal nu pot fi abordate fără un rol de coordonare din partea Comisiei și fără a încuraja statele membre să privească dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ. În lipsa unei cooperări și coordonări intensive între statele membre, concurența fiscală neloială și turismul fiscal s-ar intensifica, în timp ce persoanele care comit fraude ar putea exploata lipsa de cooperare între autoritățile naționale.

· Din punct de vedere economic, o acțiune la nivelul UE este mult mai eficientă. Cooperarea vamală și fiscală se sprijină pe o rețea de comunicare specializată, cu un grad înalt de securitate. Aceasta leagă administrațiile vamale și fiscale naționale prin aproximativ 5 000 de puncte de conexiune. Această rețea IT comună garantează că fiecare administrație națională trebuie să se conecteze o singură dată la această infrastructură comună pentru a fi în măsură să facă schimb de orice fel de informații. În lipsa unei asemenea infrastructuri, statele membre ar trebui să stabilească 26 de legături cu sistemele naționale ale fiecăruia dintre celelalte state membre.

Comisia, în conformitate cu articolul 17 din TUE, va exercita funcții de coordonare, de conducere și de administrare, astfel cum este prevăzut în tratate. Coordonarea de către Comisie trebuie să se realizeze împreună cu autoritățile vamale și fiscale naționale, cu reprezentanți de specialitate, la nivel operațional și pe termen lung, ținând seama de provocările existente și viitoare pentru Uniune identificate în domeniul vamal și în cel fiscal. Diferitele forumuri și instrumente de care dispune programul oferă un cadru adecvat care să-i permită Comisiei să își preia rolul de coordonare în domeniul vamal și fiscal. Programul FISCUS respectă, prin urmare, principiile subsidiarității și proporționalității [prevăzute la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)].

3.3. Instrument

În conformitate cu concluziile evaluărilor de impact relevante, este oportună intervenția UE prin intermediul unui program de finanțare. Luând în considerare reacțiile pozitive rezultate în urma evaluării intermediare a programelor Vamă 2013 și Fiscalis 2013, Comisia propune ca acestora să le succeadă programul FISCUS.

Deși noul program se adresează în primul rând statelor membre și autorităților acestora, se intenționează ca acțiunile care vor fi incluse în program în viitor să implice, mai mult decât în trecut, părțile interesate externe. Având în vedere această evoluție, instrumentul juridic adecvat pentru crearea programului este mai degrabă „regulamentul” decât „decizia”, așa cum a fost cazul pentru programele anterioare.

4. IMPLICAŢII BUGETARE

Calendarul de revizuire a programelor finanțate de UE este legat de propunerea pentru un nou cadru financiar multianual, astfel cum prevede programul de lucru al Comisiei. În conformitate cu prezenta propunere, regulamentul privind programul FISCUS cuprinde un cadru bugetar de 777 600 000 EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2014-2020.

Programul FISCUS va fi pus în aplicare printr-un mod de gestiune centrală directă și pe bază de priorități. Se elaborează, împreună cu părțile interesate, programe de lucru care stabilesc prioritățile pentru o anumită perioadă.

5. ELEMENTE OPŢIONALE 5.1. Observații legate de anumite dispoziții legale 5.1.1. Capitolul I: Dispoziții generale

În ceea ce privește aspectele vamale, domeniul de aplicare al programului este orientat în mod specific către funcționarea uniunii vamale a UE. În domeniul fiscal, programul a fost armonizat cu legislația fiscală recentă a Uniunii, ceea ce înseamnă că acesta nu va acoperi numai aspectele legate de TVA, de accize și de impozite pe venit și pe capital, ci și aspecte legate de alte impozite care fac obiectul legislației fiscale din UE.

Programul FISCUS va fi deschis participării statelor membre, a țărilor candidate și a țărilor potențial candidate. În conformitate cu politica generală a Uniunii în această privință, țările din cadrul politicii europene de vecinătate vor avea, de asemenea, posibilitatea de a participa la program, în anumite condiții. În sfârșit, la acțiuni specifice ar putea participa și „experți externi” (de exemplu, reprezentanți ai altor autorități, ai sectorului comercial, ai organizațiilor naționale și internaționale, și, eventual, alți experți).

Obiectivele programului FISCUS au fost reorientate în funcție de problemele și provocările identificate și preconizate cu care se vor confrunta politica vamală și fiscală și autoritățile fiscale și vamale în următorii zece ani. Obiectivul global al programului este de a sprijini funcționarea uniunii vamale și de a consolida piața internă prin îmbunătățirea funcționării sistemelor fiscale, prin intermediul cooperării între țările participante, administrațiile vamale și fiscale, funcționarii acestora și experții externi.

Pentru a oferi un răspuns adecvat la provocările viitoare în domeniul vamal și fiscal din Uniune, au fost definite următoarele obiective specifice ale programului:

1. să sprijine elaborarea, aplicarea coerentă și implementarea efectivă a dreptului Uniunii în domeniul vamal și fiscal,

2. să contribuie la funcționarea eficientă a autorităților vamale și fiscale, prin îmbunătățirea capacității administrative a acestora și prin reducerea sarcinii administrative,

3. să prevină frauda și evaziunea fiscală și să amelioreze competitivitatea, siguranța și securitatea prin intensificarea cooperării cu organizațiile internaționale, celelalte autorități guvernamentale, țările terțe, operatorii economici și organizațiile acestora,

4. să consolideze competitivitatea întreprinderilor europene prin facilitarea comerțului și reducerea costurilor de conformare,

5. să protejeze interesele financiare și economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre prin lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale,

6. (pentru sectorul vamal) să sprijine vămile în vederea protejării cetățenilor și a economiei prin prisma siguranței și a securității și în vederea protejării mediului.

Au fost adăugate obiective operaționale referitoare la rezultatele urmărite de program, obiective care figurează în anexa 1 la regulament.

5.1.2. Capitolul II: acțiuni eligibile

Tipurile de acțiuni considerate eligibile pentru finanțare în cadrul programului sunt similare cu cele din cadrul programelor curente, și anume:

· acțiunile comune care urmăresc schimbul de cunoștințe și bune practici între funcționarii vamali și fiscali din țările participante

· sistemele de informații europene[7] care să faciliteze schimbul de informații și accesul la date comune și

· activitățile de formare care să conducă la consolidarea competențelor umane, destinate funcționarilor vamali și fiscali din întreaga Europă

Au fost introduse modificări în ceea ce privește anumite categorii de acțiuni.

· Programul FISCUS va include o serie de instrumente pentru acțiuni comune:

· grupurile de coordonare (nou-introduse doar în ceea ce privește domeniul fiscal) vor efectua activități de coordonare și vor fi compuse, de obicei, din toate țările participante interesate. Aceste grupuri se deosebesc de grupurile de proiect, care se compun de obicei dintr-un număr limitat de țări, funcționează o perioadă limitată de timp și lucrează la realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate descrise cu precizie.

· echipele de experți sunt forme structurate de cooperare, care pun în comun expertiza și/sau abordează activități operaționale specifice. Acestea pot fi înființate cu un caracter permanent sau temporar și ar putea beneficia de sprijin, de exemplu sub forma serviciilor de colaborare online, a asistenței administrative și a infrastructurii și echipamentelor care să susțină realizarea și succesul unei acțiuni.

· acțiunile de consolidare a capacității administrației publice vor sprijini autoritățile vamale și fiscale care se confruntă cu dificultăți deosebite, cum ar fi lipsa cunoștințelor, a competențelor, deficiențele organizatorice sau de altă natură, care pot fi depășite prin acțiuni individualizate de sprijin, furnizate de celelalte țări și/sau de funcționarii Comisiei.

· În ceea ce privește sistemele de informații europene, noul program definește „componentele Uniunii” ca fiind bunurile și serviciile IT care se referă la unele sau la toate statele membre și care sunt în proprietatea Comisiei sau sunt achiziționate de aceasta. Aceste componente ale Uniunii sunt descrise în anexa 2 punctul 4 din propunerea legislativă. „Componentele naționale” sunt toate componentele care nu sunt „componente ale Uniunii”. Acestea sunt proiectate, instalate și exploatate de către statele membre și, prin urmare, statele membre sunt cele care își asumă finanțarea și responsabilitatea pentru aceste proiecte.

Redefinirea componentelor Uniunii ar trebui să fie privită prin prisma schimbărilor de practici de dezvoltare a sistemelor IT. În prezent, fiecare stat membru este responsabil de punerea în aplicare a sistemelor naționale în conformitate cu specificațiile comune, de unde rezultă 27 de evoluții pentru fiecare sistem, 27 de interfețe cu operatorii economici, 27 de calendare de dezvoltare, 27 de seturi de dificultăți operaționale sau legate de proiecte etc. În special în contextul crizei financiare, Comisia consideră că dezvoltarea sistemelor de informații ar trebui să se realizeze într-un mod mai eficient, ceea ce presupune un număr mai mare de resurse centrale și o mai mare implicare a statelor membre în proiecte comune.

Această simplificare urmărește reducerea costurilor totale ale tehnologiei informațiilor și îmbunătățirea coerenței datelor și a aplicării regulilor prin orientarea progresivă înspre dezvoltarea comună a tehnologiei informațiilor (cunoștințe, date, componente IT). Se vor îmbunătăți astfel metodele de lucru, de exemplu prin modelizarea proceselor economice, specificații de calitate mai bună, asigurându-se în același timp și un grad mai mare de standardizare, de exemplu prin armonizarea interfețelor destinate operatorilor economici. Noua abordare privind componentele Uniunii va limita riscul de divergență în ceea ce privește planurile de dezvoltare și instalare. Aceasta asigură, de asemenea, mijloace suplimentare pentru a controla finalizarea proiectului, întrucât prin planurile comune se evită situațiile în care membrul cel mai lent al lanțului de dezvoltare determină intrarea în funcțiune a întregului proiect. Sporirea responsabilității Comisiei va necesita mai mult sprijin și personal de specialitate la nivelul Comisiei.

5.1.3. Capitolul IV: Punere în aplicare

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei trebuie să i se acorde competențe de executare. Ca urmare, va fi adoptat un program de lucru anual în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[8].

5.2. Simplificare 5.2.1. Care este contribuția propunerii la simplificare?

(a) Coerența cu regulamentul financiar

Propunerea de program este pe deplin coerentă cu regulamentul financiar și normele de aplicare ale acestuia. Subvențiile și achizițiile publice sunt principalele instrumente financiare utilizate pentru a pune în aplicare programul. Programul include măsurile de simplificare cuprinse în propunerea Comisiei de revizuire a regulamentului financiar, în special în ceea ce privește recurgerea la sume forfetare, rate fixe și costuri unitare. Având în vedere importanța prelucrării costurilor de ședere și de deplasare plătite în cadrul programului, programul va introduce măsuri de simplificare oferite de noul regulament financiar în acest domeniu.

(b) Coerența între programele Vamă și Fiscalis 2013

Gestionarea programelor Vamă și Fiscalis anterioare a fost armonizată în întregime, pe baza unor norme privind achizițiile publice și a unor modele de finanțare identice, a unor ghiduri de gestionare și a unor sisteme IT comune. Modelul de gestiune include proceduri clare și simple pentru organizarea activităților programului. Echipa de gestionare a programului din cadrul Comisiei este asistată de echipe de gestionare a programului din cadrul diferitelor administrații vamale și fiscale, care acționează ca intermediar și prim punct de contact pentru funcționarii vamali, respectiv fiscali din statele membre. Modelul de gestiune permite desfășurarea activităților într-un interval de timp scurt, de cel mult câteva săptămâni, reacționând rapid la nevoile nou apărute și menținând în același timp coerența între diferitele activități. În evaluarea intermediară, statele membre și-au exprimat satisfacția cu privire la modelul de gestiune a programului[9]. Având în vederea armonizarea strânsă care există deja între programele Vamă și Fiscalis, precum și politica de simplificare a Comisiei, s-a decis să se propună un program unic (FISCUS) în contextul cadrului financiar multianual 2014 - 2020.

(c) Programul a avut în vedere externalizarea?

A fost luată în considerare posibilitatea punerii în aplicare a viitorului program prin intermediul unei agenții executive. O agenție ar putea fi împuternicită să execute sarcini precum selectarea activităților din cadrul programului, pregătirea administrativă și follow-up al activităților, monitorizarea activităților, a subvențiilor și a achiziției sistemelor informatice. Totuși, o astfel de agenție executivă ar adăuga o verigă suplimentară în structura de guvernare, majorând costurile de coordonare și verificare și complicând și prelungind procesul de luare a deciziilor prin adăugarea de noi proceduri administrative. De asemenea, ar avea un impact negativ asupra nivelului cunoștințelor existente în cadrul Comisiei și ar crește riscul unei fragmentări a conținutului în raport cu aspectele administrative. Această opțiune nu ar aduce beneficiile economice așteptate și, prin urmare, a fost eliminată.

Într-un scenariu alternativ a fost luată, de asemenea, în considerare transferarea tuturor activităților informatice relevante către administrațiile naționale, cu excepția rețelei CCN/CSI și a serviciilor legate de aceasta. În acest scenariu, există un risc foarte mare ca, treptat, să apară nevoia de a crea structuri de guvernanță mai centrale, precum și inițiative în vederea instituirii acestor structuri. Consecințele ar fi similare cu efectele întreruperii programelor, ceea ce ar pune în pericol eficiența și eficacitatea administrațiilor vamale și fiscale, ar periclita uniformitatea uniunii vamale și, în consecință, tratamentul acordat operatorilor economici, și ar diminua capacitatea de a preveni și detecta fraudele. Având în vedere impactul negativ asupra rezultatelor și performanței, acest scenariu a fost, de asemenea, respins.

(d) Programul utilizează instrumente IT comune în vederea reducerii sarcinii administrative care afectează beneficiarii și contractanții?

Programele Vamă 2013 și Fiscalis 2013 recurg deja la instrumente de facilitare a gestionării subvențiilor, printr-un instrument comun de raportare a activităților (Activity Reporting Tool - ART).

5.2.2. Măsurarea performanțelor propunerii

Performanțele programului vor fi măsurate cu ajutorul unui set coerent de indicatori de performanță, de impact, de rezultat și de realizare, legați de obiectivele generale, specifice și operaționale ale programului și prin stabilirea unei legături cu Planul de gestionare al Comisiei. O listă detaliată a indicatorilor de impact, de rezultat și de realizare este disponibilă în evaluările impactului pentru programele respective. Comisia a identificat ținte pentru unele dintre obiectivele operaționale ale programului, altele urmând să fie precizate prin acțiuni în cadrul programelor actuale. Țintele tuturor obiectivelor operaționale vor fi identificate înainte de începerea programului 2020 de către Comisie și vor fi prezentate comitetului programului spre aprobare în cadrul procedurii privind programul anual de lucru.

5.2.3. Este propunerea de program compatibilă cu politica globală a Comisiei?

Programul va contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020, prin consolidarea pieței unice, creșterea productivității din sectorul public și sprijinirea progresului tehnic și a inovării în cadrul administrațiilor, precum și prin promovarea ocupării forței de muncă. Programul va sprijini inițiative emblematice privind Agenda digitală pentru Europa[10], inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”[11], inițiativa emblematică privind Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă[12] și inițiativa emblematică privind politica industrială în epoca globalizării[13]. Programul va sprijini, de asemenea, Actul privind piața unică[14] și va promova creșterea economică și inovarea prin aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) la frontieră, în conformitate cu recenta strategie cuprinzătoare privind drepturile de proprietate intelectuală[15]. În ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre, programul va sprijini colectarea taxelor vamale și a diverselor redevențe și impozite legate de schimburile comerciale, precum și eforturile comune pentru a lupta împotriva fraudei. Uniunea vamală constituie componenta operațională a politicii comerciale a UE, iar programul va contribui, prin urmare, la punerea în aplicare a acordurilor comerciale multilaterale și bilaterale, la colectarea taxelor și la aplicarea măsurilor de politică comercială (cum ar fi regulile de origine), a embargourilor și a altor restricții, în conformitate cu strategia comercială a UE[16]. Mai recent, autorităților vamale le-a fost încredințat un rol în protecția mediului (legat, printre altele, de exporturile ilegale de deșeuri, de produsele chimice, de substanțele care diminuează stratul de ozon, de exploatările forestiere ilegale și de Convenția CITES). În sfârșit, acțiunile vamale și cooperarea între administrațiile vamale, poliție și alte autorități de aplicare a legii contribuie din ce în ce mai mult la securitatea internă a UE, astfel cum s-a arătat în planul de acțiune pentru Strategia de securitate internă[17] și în planul de acțiune pentru Programul de la Stockholm[18].

2011/0341 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal și fiscal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (FISCUS) și de abrogare a Deciziilor nr. 1482/2007/CE și nr. 624/2007/CE

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33 și 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului actului legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[19],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Programele de acțiune multianuale pentru domeniul vamal și fiscal aplicate înainte de 2014 au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării între administrațiile vamale, respectiv fiscale din cadrul Uniunii. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea acestor programe prin instituirea unui nou program în același domeniu.

(2) Având în vedere sinergiile dintre programele aplicabile înainte de 2014 și în conformitate cu angajamentul asumat de Comisie de a reduce numărul de programe, astfel cum se prevede în Comunicarea „Un buget pentru Europa 2020”[20], programele de cooperare vamală și fiscală trebuie înlocuite cu un program unic. În plus, instituirea unui singur program va permite o mai mare simplificare și coerență, menținând în același timp posibilitatea de a iniția activități separate în domeniul vamal și în cel fiscal.

(3) Se preconizează că activitățile din cadrul programului, și anume sistemele de informații europene, acțiunile comune pentru funcționarii din administrațiile fiscale și vamale și inițiativele de formare comune, vor contribui la realizarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[21]. Prin asigurarea unui cadru de activitate care urmărește să sporească eficiența autorităților vamale și fiscale, să consolideze competitivitatea întreprinderilor, să promoveze ocuparea forței de muncă și să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii, programul va consolida în mod activ funcționarea uniunii vamale și a pieței interne.

(4) Componenta fiscală a programului trebuie armonizată cu legislația în vigoare și care urmează să fie adoptată la nivelul Uniunii, pentru a permite sprijinirea activităților aferente unor noi impozite sau acte legislative ale Uniunii. În sensul prezentului program, fiscalitatea trebuie să acopere nu numai TVA astfel cum se prevede în Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[22], accizele la alcool, astfel cum se prevede în Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice[23], produsele din tutun, astfel cum se prevede în Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat[24], produsele energetice și energia electrică, astfel cum se prevede în Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității[25], dar și toate celelalte taxe care intră sub incidența legislației fiscale a Uniunii în sensul Directivei 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri[26].

(5) Pentru a susține procesul de aderare și asociere a țărilor terțe, programul trebuie să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și țărilor candidate, precum și țărilor potențial candidate și țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate[27] dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Mai mult, având în vedere interconectarea tot mai accentuată a economiei mondiale, este util să se prevadă, de asemenea, posibilitatea de a implica experți externi, precum funcționari din țările terțe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale sau operatori economici care desfășoară anumite activități.

(6) Având în vedere problemele și provocările identificate pentru deceniul următor, trebuie ajustate obiectivele programelor aplicate înainte de 2014. Programul instituit prin prezentul regulament trebuie să joace un rol în domenii esențiale precum punerea în aplicare coerentă a dreptului Uniunii, protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii, menținerea siguranței și a securității și creșterea capacității administrative a autorităților vamale și fiscale. Cu toate acestea, având în vedere dinamica noilor provocări identificate, o atenție mai mare ar trebui acordată luptei împotriva fraudei, reducerii sarcinii administrative și facilitării comerțului.

(7) Instrumentele utilizate în cadrul programelor aplicate înainte de 2014 s-au dovedit a fi adecvate și au fost, prin urmare, menținute. Cu toate acestea, având în vedere nevoia de a dispune de instrumente care să permită o cooperare operațională mai bine structurată, au fost adăugate și alte instrumente, cum ar fi echipele de experți compuse din experți ai Uniunii și experți naționali, care să îndeplinească în comun sarcini în domenii specifice. Mai mult, ținând seama de evoluțiile recente, este oportun să se prevadă posibilitatea de a institui în cadrul programului acțiuni care să contribuie la consolidarea capacității administrative, în scopul de a oferi asistență specializată pentru țările care au nevoie de aceasta.

(8) Sistemele de informații europene joacă un rol vital în consolidarea sistemelor vamale și fiscale din cadrul Uniunii și trebuie, prin urmare, să fie finanțate în continuare prin intermediul programului. În plus, trebuie să existe posibilitatea includerii în program a unor noi sisteme de informații legate de domeniul vamal și de cel fiscal, înființate în temeiul legislației Uniunii. Acestea din urmă trebuie să se bazeze pe modele comune de dezvoltare și pe o arhitectură IT modernă, pentru a spori flexibilitatea și eficiența administrațiilor vamale și fiscale.

(9) Dezvoltarea competențelor umane prin acțiuni comune de pregătire profesională trebuie, de asemenea, să fie realizată prin intermediul programului. Funcționarii vamali și fiscali trebuie să își dezvolte și să își actualizeze cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a răspunde necesităților UE. Programul trebuie să joace un rol crucial în consolidarea capacității umane în mod eficient, prin îmbunătățirea sprijinului acordat pregătirii profesionale care se adresează funcționarilor vamali și fiscali, precum și operatorilor economici. În acest scop, actuala abordare comună a pregătirii profesionale la nivelul Uniunii, care s-a bazat în principal pe dezvoltarea formării electronice (eLearning) centralizate trebuie să se transforme într-un program complex de sprijin pentru pregătirea profesională în domeniul fiscal în Uniune.

(10) Programul trebuie să acopere o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual prevăzut în Regulamentul (UE) nr. XXX al Consiliului din XXX de stabilire a cadrului financiar multianual pentru anii 2014-2020[28].

(11) Pentru întreaga durată a programului trebuie stabilit un pachet financiar care să constituie cadrul de referință prioritar pentru autoritatea bugetară în timpul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului [17] din Acordul interinstituțional din XX/YY/201Z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestionare financiară.

(12) În conformitate cu angajamentul Comisiei, stabilit în Comunicarea privind revizuirea bugetului din 2010[29], de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, dacă activitățile programului preconizat urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, resursele trebuie să fie împărțite cu celelalte instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program trebuie să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul funcționării uniunii vamale.

(13) Măsurile necesare pentru aplicarea financiară a prezentului regulament trebuie să fie adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. XXX/20xx al Consiliului din XXX privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. XXX al Comisiei din xxx/20xx de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. XXX/20xx al Consiliului din xxx (se vor adăuga referințele noului regulament financiar și ale actului de aplicare).

(14) Interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri adecvate de-a lungul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni.

(15) Pentru a asigura condiții unitare de punere în aplicare a prezentului regulament, trebuie să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[30].

(16) Având în vedere că obiectivele acțiunii preconizate, și anume instituirea unui program multianual care să îmbunătățească funcționarea sistemelor de impozitare din cadrul pieței interne și funcționarea uniunii vamale, nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, care nu pot asigura în mod eficient cooperarea și coordonarea necesare pentru realizarea programului, și că, în consecință, având în vedere efectele programului, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective.

(17) Comisia trebuie să fie sprijinită de către Comitetul FISCUS pentru punerea în aplicare a programului. Principalele competențe ale acestui comitet se referă la programele de lucru anuale.

(18) Prezentul regulament trebuie să înlocuiască Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de instituire a unui program comunitar pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor de impozitare pe piața internă (Fiscalis 2013) și de abrogare a Deciziei nr. 2235/2002/CE[31] și Decizia nr. 624/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a unui program de acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2013)[32]. Deciziile respective trebuie, așadar, abrogate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1 Obiect

1. Se instituie un program de acțiune multianual „FISCUS” (denumit în continuare „programul”) în vederea îmbunătățirii funcționării sistemelor fiscale din cadrul pieței interne și a funcționării uniunii vamale.

2. Programul este constituit dintr-o componentă vamală și o componentă fiscală.

3. Programul acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „autorități vamale sau fiscale” înseamnă autoritățile responsabile pentru aplicarea normelor din domeniul vamal sau fiscal;

(b) „experți externi” înseamnă

(1) reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țările care nu participă la program, în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2),

(2) operatori economici și organizațiile acestora,

(3) reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante.

(c) „fiscalitate” înseamnă următoarele impozite

(1) taxa pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE.

(2) accizele la alcool, prevăzute în Directiva 92/83/CEE.

(3) accizele la produse din tutun, prevăzute în Directiva 2011/64/UE.

(4) impozitele pe produse energetice și energie electrică, prevăzute în Directiva 2003/96/CE.

(5) toate celelalte taxe care intră în sfera de aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/24/UE.

Articolul 3 Participarea la program

1. Țările participante sunt statele membre și țările menționate la alineatul (2) în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatele (2) și (3).

2. Programul este deschis participării oricăreia dintre țările următoare:

(a) țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în deciziile Consiliilor de asociere sau în alte acorduri similare;

(b) țările partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale Uniunii. Țările partenere în cauză participă la program, în conformitate cu dispozițiile care urmează a fi stabilite împreună cu aceste țări ca urmare a încheierii acordurilor-cadru privind participarea lor la programele Uniunii.

3. La activitățile organizate în cadrul programului pot participa experți externi de fiecare dată când acest lucru este util pentru atingerea obiectivelor menționate la articolele 4 și 5. Experții respectivi trebuie să fie aleși pe baza competențelor lor profesionale, a experienței și a cunoștințelor relevante pentru activitățile specifice.

Articolul 4 Obiectiv general

Obiectivul general al programului este de a sprijini funcționarea uniunii vamale și de a consolida piața internă prin îmbunătățirea funcționării sistemelor fiscale, prin intermediul cooperării între țările participante, administrațiile vamale și fiscale, funcționarii acestora și experții externi.

Acest obiectiv va fi evaluat, printre altele, cu ajutorul următorului indicator: evoluția modului în care părțile interesate percep programul în ceea ce privește contribuția acestuia la funcționarea uniunii vamale și la consolidarea pieței interne.

Articolul 5 Obiective specifice

1. Obiectivele specifice ale programului sunt următoarele:

(a) să sprijine elaborarea, aplicarea coerentă și implementarea efectivă a dreptului Uniunii în domeniul vamal și fiscal,

(b) să contribuie la funcționarea eficientă a autorităților vamale și fiscale, prin îmbunătățirea capacității administrative a acestora și prin reducerea sarcinii administrative,

(c) să prevină frauda și evaziunea fiscală și să amelioreze competitivitatea, siguranța și securitatea prin intensificarea cooperării cu organizațiile internaționale, celelalte autorități guvernamentale, țările terțe, operatorii economici și organizațiile acestora,

(d) să consolideze competitivitatea întreprinderilor europene prin facilitarea comerțului și reducerea costurilor de conformare,

(e) să protejeze interesele financiare și economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre prin lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale,

(f) pentru sectorul vamal: să sprijine vămile în vederea protejării cetățenilor și a economiei prin prisma siguranței și a securității și în vederea protejării mediului.

2. Fiecare dintre obiectivele specifice enumerate mai sus se măsoară printr-un indicator care are la bază percepția modului în care părțile interesate percep programul în ceea ce privește contribuția acestuia la realizarea obiectivelor specifice.

Capitolul II Acțiuni eligibile

Articolul 6 Acțiuni eligibile

Programul furnizează, în condițiile stabilite în programul anual de lucru menționat la articolul 13, sprijin financiar pentru următoarele tipuri de acțiuni:

(a) acțiuni comune pentru cooperarea și coordonarea operațională:

(1) seminarii și ateliere;

(2) grupuri de coordonare care să conducă și să coordoneze acțiunile care intră în sfera lor de competență;

(3) grupuri de proiect, compuse dintr-un număr limitat de țări, care funcționează o perioadă limitată de timp și lucrează la realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate descrise cu precizie;

(4) vizite de lucru organizate de țările participante sau de o țară terță pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte cunoștințele în domeniul vamal, respectiv fiscal; pentru vizitele de lucru organizate de țările terțe sunt eligibile în cadrul programului doar cheltuielile de deplasare și de ședere (cazare și diurnă);

(5) echipe de experți, care sunt forme structurate de cooperare, cu un caracter permanent sau temporar, și care pun în comun cunoștințele necesare pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice sau pentru a efectua activități operaționale, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

(6) consolidarea capacității administrației publice și acțiuni de sprijin;

(7) studii;

(8) proiecte de comunicare;

(9) orice altă activitate în sprijinul obiectivelor generale și specifice stabilite la articolele 4 și 5

(b) acțiuni comune specifice în sectorul vamal, inclusiv activități de monitorizare efectuate de echipe mixte constituite din funcționari ai Comisiei și ai țărilor participante pentru a analiza practicile vamale, pentru a identifica toate dificultățile constatate în punerea în aplicare a normelor și, după caz, pentru a formula recomandări în vederea adaptării normelor și metodelor de lucru ale Uniunii.

(c) acțiuni comune specifice în domeniul fiscal, inclusiv controale multilaterale, organizate de două sau mai multe țări participante, printre care se numără cel puțin un stat membru, pentru a efectua un control coordonat al obligațiilor fiscale ale unui contribuabil sau ale mai multor contribuabili între care există legături.

(d) consolidarea capacităților IT, și anume dezvoltarea, întreținerea, funcționarea și controlul calității componentelor Uniunii stabilite la punctul 4 din anexa II pentru următoarele sisteme:

(1) sistemele de informații europene prevăzute la punctele 1, 2 și 3 din anexa II și

(2) noile sisteme de informații europene, înființate în temeiul legislației Uniunii

(e) Dezvoltarea competențelor umane: acțiuni de pregătire profesională comună, care să sprijine competențele și cunoștințele profesionale necesare în domeniul vamal și fiscal.

Articolul 7 Dispoziții specifice de punere în aplicare pentru acțiunile comune

1. Țările participante se asigură că funcționarii desemnați să participe la acțiunile comune au profilul și calificarea adecvate.

2. Țările participante adoptă toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor comune, în special prin creșterea gradului de conștientizare în cadrul autorităților vamale sau fiscale asupra acestor acțiuni și prin asigurarea unei utilizări optime a rezultatelor obținute.

Articolul 8 Dispoziții de punere în aplicare specifice pentru sistemele de informații europene

1. Comisia și țările participante se asigură că sistemele de informații europene la care se face trimitere la punctele 1, 2 și 3 din anexa II sunt dezvoltate, gestionate și întreținute în mod adecvat.

2. Comisia coordonează, în cooperare cu țările participante, aspectele legate de instituirea și funcționarea componentelor UE și non-UE ale sistemelor și ale infrastructurilor menționate la punctele 1, 2 și 3 din anexa II care sunt necesare în vederea asigurării operabilității, interconexiunii și îmbunătățirii constante a acestora.

Articolul 9 Dispoziții de punere în aplicare specifice pentru formarea comună

1. Țările participante integrează în programele lor naționale de formare conținutul de pregătire profesională dezvoltat în comun, inclusiv modulele de învățare electronică (e-learning), programele de formare și standardele de formare convenite în comun.

2. Țările participante se asigură că funcționarii lor beneficiază de formarea profesională inițială și continuă necesare pentru a dobândi calificările și cunoștințele profesionale comune, în conformitate cu programele de formare profesională.

3. Țările participante asigură pregătirea lingvistică necesară pentru ca funcționarii să atingă un nivel suficient de cunoștințe lingvistice pentru a putea participa la program.

Capitolul III Cadrul financiar

Articolul 10 Cadrul financiar

1. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului este de 777 600 000 EUR (în prețuri curente).

2. Acest pachet financiar poate acoperi și cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studiile, reuniunile de experți, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii Europene în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament, cheltuielile legate de rețelele IT specializate pe schimbul și prelucrarea de informații, împreună cu toate celelalte tipuri de cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului.

Articolul 11 Forme de intervenție

1. Comisia implementează programul în conformitate cu regulamentul financiar.

2. Sprijinul financiar al Uniunii pentru activitățile prevăzute la articolul 6 trebuie să ia forma:

(a) subvențiilor;

(b) contractelor de achiziții publice;

(c) rambursării cheltuielilor efectuate de experții externi la care se face referire în articolul 3 alineatul (3)

3. Rata de cofinanțare pentru subvenții este de până la 100 % din costurile eligibile, în cazul în care acestea sunt cheltuieli de deplasare și de cazare, cheltuieli aferente organizării de evenimente și diurne. Această rată se aplică tuturor acțiunilor eligibile, cu excepția echipelor de experți. Pentru această categorie de acțiuni eligibile, programele anuale de lucru precizează rata de cofinanțare aplicabilă în cazul în care aceste acțiuni necesită acordarea de subvenții.

Articolul 12 Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă se descoperă nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

2. Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și a verificărilor și inspecțiilor la fața locului, toți beneficiarii de subvenții, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii.

3. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze verificări și inspecții la fața locului ale agenților economici implicați direct sau indirect în astfel de finanțări, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[33], pentru a stabili dacă au avut loc fraude, acte de corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu o convenție de subvenționare sau la o decizie de subvenționare sau la un contract care privește finanțarea din partea Uniunii.

4. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (1), (2) și (3), acordurile-cadru, deciziile consiliilor de asociere sau alte acorduri similare încheiate cu țările terțe și organizațiile internaționale, acordurile de subvenționare și deciziile de subvenționare și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament trebuie să autorizeze Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, verificări și inspecții la fața locului.

Capitolul IV Competențe de executare

Articolul 13 Programul de lucru

1. Comisia implementează programul prin intermediul unui program de lucru anual pentru fiecare componentă a programului, cuprinzând prioritățile programului, defalcarea bugetului și criteriile de evaluare pentru subvențiile acordate pentru acțiuni. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2) și cu regulamentul financiar.

2. Pentru sectorul vamal, în pregătirea programului anual de lucru, Comisia ține seama de abordarea comună în ceea ce privește politica vamală, care va fi adaptată în permanență la noile evoluții, în parteneriat între Comisie și statele membre în cadrul grupului responsabil cu politica vamală, format din șefii serviciilor vamale ale Comisiei și ale statelor membre sau din reprezentanții acestora.

Comisia informează cu regularitate grupul responsabil cu politica vamală cu privire la măsurile referitoare la punerea în aplicare a componentei vamale a programului.

Articolul 14 Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de un comitet FISCUS. Comitetul se poate reuni în două formațiuni distincte, una care se ocupă cu aspectele privind sectorul vamal și cealaltă cu aspectele privind componenta fiscală a programului. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul V Monitorizare și evaluare

Articolul 15 Monitorizarea acțiunilor programului

1. Comisia, în cooperare cu țările participante, monitorizează programul și acțiunile din cadrul acestuia pentru a urmări punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse.

2. Se utilizează un set de indicatori principali de performanță prevăzuți la articolul 5 alineatul (2), printre altele, pentru a măsura efectele și impactul programului. Acești indicatori se măsoară în funcție de o serie de valori de referință stabilite în prealabil, care să reflecte situația anterioară punerii în aplicare.

Articolul 16 Evaluarea

1. Comisia asigură o evaluare intermediară și o evaluare finală a programului, axate pe întrebări de evaluare pertinente și finalizate în timp util pentru a putea fi integrate în procesul de luare a deciziilor. Rezultatele trebuie să fie integrate în deciziile privind posibila reînnoire, modificare sau suspendare a programelor ulterioare. Un evaluator extern independent efectuează aceste evaluări.

2. Comisia întocmește un raport de evaluare intermediară privind realizarea obiectivelor acțiunilor din program, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană a programului cel târziu până la mijlocul anului 2018. Acest raport va aborda, în plus, simplificarea, relevanța constantă a obiectivelor, precum și contribuția programului la prioritățile Uniunii referitoare la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

3. Comisia întocmește un raport final de evaluare privind impactul pe termen lung și sustenabilitatea efectelor programului cel târziu până la sfârșitul anului 2021.

4. Țările participante prezintă, la solicitarea Comisiei, toate datele și informațiile relevante pentru a contribui la rapoartele de evaluare intermediară și finală ale Comisiei.

Capitolul VI Dispoziții finale

Articolul 17 Abrogare

Deciziile nr. 1482/2007/CE și nr. 624/2007/CE se abrogă începând de la 1 ianuarie 2014.

Cu toate acestea, obligațiile financiare care decurg din acțiunile desfășurate în temeiul respectivelor decizii sunt în continuare reglementate de aceste decizii până la finalizarea acțiunilor respective.

Articolul 18 Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Preşedintele                                                   Preşedintele

ANEXĂ

I. Obiectivele operaționale ale programului

Obiectivele operaționale pentru punerea în aplicare și monitorizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 5 sunt următoarele:

1. să lanseze acțiuni de promovare a înțelegerii și punerii în aplicare comune a legislației Uniunii în domeniul vamal și fiscal

2. să sprijine și să faciliteze activitățile operaționale comune în domeniul vamal și fiscal

3. să creeze și să întrețină sisteme de informații europene pentru domeniul vamal și fiscal

4. să consolideze abilitățile și competențele în domeniul vamal și fiscal pentru funcționarii și experții externi din domeniul vamal și fiscal

5. să sprijine dezvoltarea unei administrații electronice pentru autoritățile vamale și fiscale și părți interesate externe

6. să instituie acțiuni referitoare la vamă și fiscalitate care să implice țări terțe și experți externi

7. să sprijine identificarea și schimbul de bune practici

8. să înființeze echipe de experți pentru a efectua sarcini operaționale specifice împreună

II. Sistemele de informații europene și componentele Uniunii aferente acestora

Menționate la articolul 6 litera (d)

1. Sistemele europene comune de informații sunt următoarele:

(a) rețeaua comună de comunicații/interfața comună a sistemelor (CCN/CSI), CCN mail3, CSI bridge, http bridge, CCN LDAP și alte instrumente conexe, portalul web al CCN, monitorizarea CCN;

(b) sistemele de sprijin, în special instrumentul de configurare pentru CCN, instrumentul de gestiune automatizată a furnizării (Tool for Automated Supply Management - TASMAN), instrumentul de raportare a activităților (Activity Reporting Tool - ART2), instrumentul de gestiune electronică a proiectelor online ale DG TAXUD (Taxud Electronic Management of Project Online - TEMPO), instrumentul de gestiune a serviciilor (Service Management Tool - SMT), instrumentul de gestiune a utilizatorilor (User Management System - UM), sistemul BPM, panoul de afișare a disponibilității (availability dashboard) și AvDB, portalul de gestiune a serviciilor informatice, instrumentul de gestiune a accesului la registre și a accesului utilizatorilor;

(c) spațiul de informare și de comunicare pentru programele în domeniul vamal și fiscal (Programme information and communication space -PICS).

2. Sistemele europene de informații specifice domeniului vamal sunt următoarele:

(a) sistemele privind circulația vamală, în special sistemul (nou) de tranzit informatizat [(N) CTS], NCTS/TIR pentru Rusia, sistemul de control al exporturilor (ECS) și sistemul de control al importurilor (ICS). Următoarele aplicații/componente sprijină aceste sisteme: sistemul de schimburi de date cu țările terțe (SPEED bridge), SPEED Edifact Converter Node (SPEED-ECN), aplicația SPEED standard de testare (Standard SPEED Test Application - SSTA), aplicația standard de testare privind tranzitul (Standard Transit Test Application - STTA), aplicația de testare privind tranzitul (Transit Test Application - TTA), serviciile centrale/datele de referință (Central Services/Reference Data - CSRD), sistemul de servicii centrale/gestiunea informațiilor (Central Services/Management Information System - CS/MIS);

(b) sistemul comunitar de gestiune a riscurilor (CRMS) care acoperă formularele de informare asupra riscurilor (Risk Information Forms - RIF) și domeniile funcționale CPCA privind profilurile comune;

(c) sistemul operatorilor economici (EOS) care acoperă înregistrarea și identificarea operatorilor economici (EORI), operatorii economici autorizați (AEO), serviciile regulate de transport maritim (RSS) și recunoașterea reciprocă a domeniilor funcționale cu țările partenere. Serviciul web generic este o componentă de sprijin pentru acest sistem;

(d) Sistemul tarifar (TARIC3), care este un sistem de date de referință pentru alte aplicații cum ar fi sistemul de gestiune a contingentelor (QUOTA2), sistemul de supraveghere, gestiune și monitorizare (SURV2), sistemul de informații tarifare europene obligatorii (EBTI3), inventarul vamal european al substanțelor chimice (ECICS2). Aplicațiile legate de Nomenclatura Combinată (NC) și de suspendări („Suspensions”) tratează informațiile juridice care au legătură directă cu sistemul tarifar;

(e) aplicațiile de control, în special sistemul de gestiune a specimenelor (Specimen Management System - SMS) și sistemul de informații pentru regimurile de perfecționare (Information System for Processing Procedures - ISPP);

(f) sistemul de combatere a contrafacerii și pirateriei (COPIS);

(g) sistemul de difuzare a datelor (DDS2), care gestionează toate informațiile care sunt accesibile publicului prin internet;

(h) sistemul de informații antifraudă (AFIS).

3. Sistemele de informații europene specifice domeniului fiscal sunt următoarele:

(a) sistemele legate de TVA, în special sistemul de schimb de informații privind TVA (VIES) și rambursarea TVA, inclusiv aplicația inițială VIES, instrumentul de monitorizare VIES, sistemul statistic privind impozitarea, VIES-pe-web, instrumentul de configurare VIES-pe-web, instrumentele de testare pentru VIES și pentru rambursarea TVA, algoritmii pentru numerele de TVA, schimbul de formulare electronice privind TVA, sistemul privind TVA pentru servicii electronice (VoeS), instrumentul de testare pentru VoeS, instrumentul de testare a formularelor electronice pentru TVA;

(b) sistemele legate de recuperare, în special formularele electronice de recuperare a creanțelor, formularele electronice pentru instrumentul uniform care permite executarea (UIPE) și pentru formularul uniform de notificare (UNF);

(c) sistemele legate de impozitarea directă, în special impozitarea veniturilor din economii, instrumentul de testare pentru impozitarea veniturilor din economii, formularele electronice pentru impozitarea directă, numărul de identificare fiscală TIN-pe-web, schimburile legate de articolul 8 din Directiva 2011/16/UE și instrumentele de testare aferente;

(d) alte sisteme legate de impozitare, în special baza de date „Impozitarea în Europa” (TEDB), sistemul CCN/Mail către țările OCDE;

(e) sistemele referitoare la accize, în special sistemul de schimb de date privind accizele (SEED), sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor (EMCS), formularele electronice MVS, aplicația de testare (TA);

(f) alte sisteme centrale, în special aplicația de comunicare și informare a statelor membre (Member States Communication and Information Application - MSCIA), sistemul de testare cu autoservire (Self-Service Testing System - SSTS), sistemul de statistici privind impozitarea, aplicația centrală pentru formularele web, aplicația Central Services/Management Information System for Excise (CS/MISE);

4. Componentele Uniunii ale sistemelor de informații europene sunt:

(a) bunurile IT precum elementele de hardware, de software și conexiunile de rețea dintre sisteme, inclusiv infrastructura de date aferentă;

(b) serviciile IT necesare pentru a sprijini dezvoltarea, întreținerea, îmbunătățirea și exploatarea sistemelor;

(c) și orice alte elemente care, din motive de eficiență, de securitate și de raționalizare, sunt identificate de către Comisie ca fiind comune țărilor participante.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

              1.7.    Metoda (metodele) de gestionare preconizată (preconizate)

2. MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Norme de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) vizată (vizate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal și fiscal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (FISCUS) și de abrogare a Deciziilor nr. 1482/2007/CE și nr. 624/2007/CE.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică vizate în structura ABM/ABB[34]

1404 Politică vamală

1405 Politică fiscală

1.3. Tipul propunerii/inițiativei

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[35]

X Propunere/inițiativă care se referă la extinderea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Propunerea privind programul FISCUS va contribui la strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[36], prin (1) consolidarea funcționării pieței unice, (2) asigurarea unui cadru pentru susținerea activităților de creștere a productivității din sectorul public și (3) stimularea progresului tehnic și a inovării la nivelul administrațiilor vamale și fiscale naționale și europene.

Componenta fiscală

Programul va sprijini în special inițiativa emblematică privind agenda digitală pentru Europa[37], inițiativa emblematică privind Uniunea inovării[38] și inițiativa emblematică privind o politică industrială adaptată erei globalizării[39]. Programul va ajuta administrațiile fiscale naționale să devină adevărate administrații fiscale electronice și va contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative impuse contribuabililor, prin punerea în aplicare mai inteligentă a legislației fiscale a Uniunii.

Programul va sprijini, de asemenea, Actul privind piața unică[40], în special o serie de domenii cheie ale politicii fiscale evidențiate în acest act legislativ și acele domenii referitoare la diminuarea sarcinii administrative suportate de contribuabili. Viitoarele inițiative politice pe care le va sprijini și la punerea în aplicare a cărora va contribui programul, de exemplu propunerea de directivă privind impozitarea energiei, noua strategie privind TVA și baza consolidată comună de impozitare a întreprinderilor și cele referitoare la eliminarea obstacolelor fiscale transfrontaliere pentru cetățeni vor contribui în mod semnificativ, atunci când vor fi adoptate, la realizarea obiectivelor Actului privind piața unică.

Componenta vamală

Uniunea vamală este fundamentală pentru piața internă. Piața internă fără frontiere pentru mărfuri impune mărfurilor originare din țări terțe să respecte formalitățile și alte cerințe la intrare sau atunci când sunt puse în circulație; ulterior, acestea pot circula liber în spațiul delimitat de frontierele externe ale UE. Politica vamală sprijină dezvoltarea unor condiții competitive și echitabile ale pieței interne prin aplicarea uniformă a unor norme și reglementări comune. Aceasta susține creșterea și inovarea în cadrul pieței interne, de exemplu prin punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) la frontieră (a se vedea, de asemenea, planul european de combatere a contrafacerii și a pirateriei[41] și noua strategie pentru DPI în cadrul pieței unice adoptată recent de Comisie). Răspunsurile la recenta consultare publică[42] privind viitorul pieței interne sugerează mari așteptări în rândul federațiilor din industrie privind acțiunile viitoare ale UE împotriva contrafacerii și pirateriei. Autoritățile vamale au un rol fundamental în aplicarea efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală, rol confirmat de statisticile privind activitățile vamale în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală[43]. În plus, programul va sprijini o mare varietate de măsuri de politică în cadrul uniunii vamale. De exemplu, protecția intereselor financiare ale UE și ale statelor membre prin colectarea taxelor vamale și a diverselor redevențe și impozite legate de schimburile comerciale și eforturile comune pentru a lupta împotriva fraudei. În 2010, aproximativ 12,3 % (15,7 miliarde EUR) din bugetul UE provenea din resursele proprii tradiționale[44]. Uniunea vamală reprezintă componenta operațională a politicii comerciale a UE, prin punerea în aplicare a acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale, colectarea taxelor și aplicarea măsurilor de politică comercială (cum ar fi regulile de origine), a embargourilor și a altor restricții. Documentul de dezbatere „Comerț, creștere și afaceri internaționale”: Politica comercială – componentă cheie a strategiei UE 2020[45], publicat în noiembrie 2010, evidențiază agenda de cooperare vamală internațională în cadrul acordurilor bilaterale și al Organizației Mondiale a Vămilor. Acesta subliniază că eficiența procedurilor vamale diminuează costurile de punere în conformitate pentru comercianți, facilitează comerțul licit și contribuie la soluționarea creșterii riscurilor privind securitatea, siguranța și drepturile de proprietate intelectuală.

Rolul uniunii vamale în ceea ce privește contribuția la securitatea internă a UE a devenit din ce în ce mai important și va continua să crească, după cum se arată în planul de acțiune pentru strategia de securitate internă[46] și în planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm[47]. Mai mult, acțiunile vamale și cooperarea între administrațiile vamale, de poliție și alte autorități de aplicare a legii contribuie la obiectivele globale de securitate, cum ar fi lupta împotriva spălării banilor, criminalității organizate transfrontaliere și terorismului.

1.4.2. Obiectiv (obiective) specific (specifice) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Activitățile ABB în cauză sunt politica vamală (1404) și politica fiscală (1405). Obiectivele specifice ale programului vor fi următoarele:

(1) să sprijine elaborarea, aplicarea coerentă și implementarea efectivă a dreptului Uniunii în domeniul vamal și fiscal

(2) să contribuie la funcționarea eficientă a autorităților vamale și fiscale prin îmbunătățirea capacității administrative a acestora și prin reducerea sarcinii administrative

(3) să prevină frauda și evaziunea fiscală și să intensifice competitivitatea, siguranța și securitatea prin îmbunătățirea cooperării cu organizațiile internaționale, alte autorități guvernamentale, țări terțe, operatori economici și organizațiile acestora

(4) să consolideze competitivitatea întreprinderilor europene prin facilitarea comerțului și reducerea costurilor de punere în conformitate

(5) să protejeze interesele financiare și economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre prin lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale

(6) să sprijine vămile în vederea protejării cetățenilor și a economiei prin prisma siguranței și a securității și în vederea protejării mediului

1.4.3. Rezultat(e) preconizat(e) și impact

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Din punct de vedere vamal, statele membre, prin transferul competențelor lor către UE – uniunea vamală fiind de competența exclusivă a UE – au convenit ipso facto că acțiunile în domeniul vamal vor fi mai bine aplicate la nivelul UE. Cu toate acestea, cadrul juridic al UE în sine nu asigură buna funcționare a uniunii vamale. Sunt necesare măsuri complementare de sprijin, cum sunt cele prevăzute în programul Vamă, ca să se asigure aplicarea legislației vamale a UE într-un mod armonizat și convergent, astfel încât tratamentul acordat comercianților, prevenirea fraudei și obligațiile legale să nu difere.

Mai mult, numeroase activități din domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate cele 27 de state membre și, prin urmare, nu pot fi realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Este nevoie ca UE să acționeze pentru a consolida dimensiunea europeană a activității vamale, pentru a evita denaturarea pieței interne și pentru a sprijini protecția efectivă a frontierelor externe ale UE.

Solidaritatea și partajarea responsabilității sunt principiile care stau la baza finanțării uniunii vamale. Situațiile în care nevoia de măsuri efective depășește capacitatea statelor membre de a le întreprinde sunt dăunătoare pentru Uniune în ansamblu. Este necesară intervenția UE în interesul general al UE în cazul în care cererea existentă la nivelul UE (de exemplu în materie de securitate) nu poate fi acoperită în mod adecvat prin oferta asigurată de diferitele state membre. În astfel de cazuri, acțiunile UE se traduc prin finanțarea în comun a consolidării capacității tehnice pentru a satisface cererea de controale eficace, în ciuda capacității limitate a statelor membre de a le oferi.

Programul propus vizează îmbunătățirea cooperării între administrațiile fiscale și asigurarea mecanismelor și a mijloacelor necesare pentru ameliorarea cooperării, precum și finanțarea necesară pentru a atinge aceste obiective. În urma punerii sale în aplicare de către Comisie, programul ca atare nu va conduce la o armonizare suplimentară a sistemelor fiscale naționale, dar va permite reducerea efectelor negative legate de coexistența a 27 de sisteme fiscale diferite, cum ar fi frauda, denaturarea concurenței, sarcina administrativă care afectează administrațiile și întreprinderile, turismul fiscal etc. Măsura propusă este, prin urmare, o măsură clară de sprijinire a pieței interne, permițând o mai bună funcționare a diferitelor sisteme fiscale în cadrul pieței interne.

Întrucât este responsabilitatea statelor membre să gestioneze funcționarea sistemelor fiscale naționale, rezultă în mod clar din provocările identificate în evaluarea impactului propunerii că este nevoie de o cooperare administrativă sporită între autoritățile fiscale – într-o mai mare măsură decât este cazul în prezent. Cooperarea la nivelul UE permite autorităților fiscale să dezvolte sinergii, să evite duplicarea eforturilor și să facă schimb de bune practici în toate domeniile legate de impozitare, cum ar fi pentru ingineria afacerilor, IT, cooperarea internațională etc. Sprijinirea cooperării fiscale prin actualul programul Fiscalis 2013 și-a demonstrat avantajele, iar această experiență va fi foarte utilă pentru a răspunde provocărilor viitoare, în special arhitectura tehnologică depășită, dificultățile de cooperare la nivel operațional cu privire la sarcini precise, mijloacele financiare inegale disponibile pentru sprijinirea activităților autorităților fiscale și dificultățile în stabilirea unei colaborări structurale cu principalele părți interesate ale autorităților fiscale.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Monitorizarea activităților programului va fi realizată în scopul de a verifica aplicarea corectă a normelor și procedurilor de implementare a programului și de a verifica dacă programul își atinge cu succes obiectivele. Va fi pus în aplicare un cadru de monitorizare care va include: o logică de intervenție, un set cuprinzător de indicatori, metode de măsurare, un plan privind colectarea de date, un proces clar și bine structurat de monitorizare și raportare și evaluări intermediare și finale.

Performanțele programului vor fi măsurate cu ajutorul unui set coerent de indicatori de performanță, de impact, de rezultat și de realizare, legați de obiectivele generale, specifice și operaționale ale programului și prin crearea unei legături cu Planul de gestionare al Comisiei. O listă detaliată a indicatorilor de impact, de rezultat și de realizare este disponibilă în evaluările impactului ale programelor respective. DG TAXUD a identificat ținte pentru unele dintre obiectivele operaționale ale programului. Pentru alte obiective acest lucru nu este încă posibil în momentul de față. Pentru obiectivele operaționale respective, țintele vor fi identificate înainte de începerea programului 2020 de către DG TAXUD și vor fi prezentate comitetului programului spre aprobare în cadrul procedurii privind programul anual de lucru.

Obiectivul general va fi măsurat prin prisma evoluției modului în care toate părțile interesate relevante percep contribuția programului la sprijinirea funcționării uniunii vamale și la consolidarea pieței interne prin îmbunătățirea funcționării sistemelor de impozitare, și va avea ca țintă stabilizarea sau evoluția pozitivă a opiniei părților interesate în ceea ce privește contribuția programului la îndeplinirea acestui obiectiv.

Indicatorii care măsoară obiectivele specifice sunt specificați la articolul 5 alineatul (2) al propunerii.

1.5. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung

Propunerea contribuie la strategia Europa 2020 și la punerea în aplicare a altor acte normative ale Uniunii, după cum s-a arătat la capitolul 1.4.1.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Este mai avantajos să se inițieze acțiuni la nivelul Uniunii decât la nivelul celor 27 de state membre, astfel cum se descrie în detaliu la capitolul 3.2 din expunerea de motive.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Din punct de vedere economic, o acțiune la nivelul UE este mult mai eficientă. Cooperarea în domeniul vamal și fiscal se sprijină pe o rețea de comunicare specializată, cu un grad înalt de securitate, care funcționează din perioada introducerii primelor programe de cooperare în domeniul vamal și fiscal la începutul anilor ‛90. Aceasta leagă administrațiile vamale și fiscale naționale prin aproximativ 5 000 de puncte de conexiune. Această rețea IT comună garantează că fiecare administrație națională trebuie să se conecteze o singură dată la această infrastructură comună pentru a fi în măsură să schimbe orice fel de informații. În lipsa unei asemenea infrastructuri, statele membre ar trebui să stabilească 26 de legături cu sistemele naționale ale fiecăruia dintre celelalte state membre.

Alte pietre de temelie ale programului sunt activitățile care reunesc funcționarii vamali, respectiv fiscali, cu scopul de a face schimb de bune practici, de a învăța unii de la alții, de a analiza o anumită problemă sau de a elabora unui ghid, de exemplu. Dacă statele membre ar fi fost nevoite să învețe unele de la altele prin elaborarea propriilor activități, în afara programului, acestea și-ar fi realizat seturi proprii de instrumente și de metode de lucru. S-ar fi pierdut sinergiile între activități, iar activitățile comune nu ar fi fost puse în aplicare în mod sistematic la nivelul celor 27 de state membre. Acțiunea Comisiei, care, cu sprijinul programului, intermediază activitățile între țările participante, este mult mai eficientă.

O altă valoare adăugată importantă este una de natură imaterială. Programul a avut o contribuție esențială la crearea unui sentiment al interesului comun, stimulând încrederea reciprocă și creând un spirit de cooperare între statele membre, respectiv între statele membre și Comisie, în domeniul vamal și fiscal.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Unul dintre scenariile de politică elaborate pentru domeniul vamal prevede acordarea de sprijin financiar autorităților vamale ale statelor membre pentru achiziționarea de echipamente și pentru consolidarea capacității lor tehnice. Față de elaborarea unei scheme de finanțare speciale în cadrul programului FISCUS, s-a preferat ca statele membre să poată face apel la alte programe, inclusiv la fondurile structurale regionale, pentru sprijinirea acestei nevoi.

Raportul intermediar privind programele DG HOME de prevenire și combatere a criminalității (ISEC) și de prevenire, pregătire și gestionare a consecințelor terorismului și a altor riscuri legate de securitate (CIPS)[48] consideră că modelul de gestiune a programelor Vamă și Fiscalis „oferă cele mai promițătoare perspective de îmbunătățire a gestionării ISEC/CIPS, întrucât permite asigurarea unei reacții prompte și flexibile la nevoile operaționale”[49].

Sistemele informatice transeuropene se sprijină pe rețeaua CCN/CSI, care este utilizată și de OLAF pentru schimbul (și depozitarea) de informații privind neregulile și fraudele. În acest sens, ambele DG-uri beneficiază de economii de scară.

1.6. Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

X Propunere/inițiativă cu durată limitată

– ¨  Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– ¨  Impact financiar din 2014 până în 2023 (din 2021 până în 2023 numai pentru creditele de plată)

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de demarare din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat (preconizate)[50]

X Gestiune directă centralizată de către Comisie

¨ Gestiune indirectă centralizată, prin delegarea sarcinilor de execuție către:

¨         agenții executive

¨         organisme instituite de Comunități[51]

¨         organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public.

¨         persoane însărcinate cu executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

/

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

Monitorizarea activităților programului va fi realizată în scopul de a asigura aplicarea corectă a normelor și a procedurilor de implementare a programului (funcția de audit). Propunerile de activități privind acțiunile comune se monitorizează în permanență prin intermediul unei baze de date online - instrumentul de raportare a activităților (ART) – care cuprinde propunerile și activitățile aferente acestora. Același instrument le permite beneficiarilor subvențiilor acordate în cadrul programului, și anume administrațiilor vamale/fiscale ale statelor membre, să raporteze online cheltuielile finanțate prin subvenții, destinate participării la activitățile privind acțiunile comune. Statele membre trebuie să transmită anual un raport financiar către Comisie, cu ajutorul instrumentului de raportare a activităților.

Pentru activitățile legate de consolidarea capacităților IT și de pregătire profesională care sunt finanțate prin intermediul achizițiilor publice, se aplică normele standard de raportare și monitorizare.

Programul va fi evaluat de două ori. Rezultatele evaluării intermediare a programului vor fi disponibile până la jumătatea anului 2018, iar cele ale evaluării finale spre sfârșitul anului 2021. Statele membre, în calitate de principali beneficiari ai programului, vor juca un rol important în colectarea de date, fie prin oferirea de informații la nivelul instrumentelor individuale (în principal prin ART), fie în ceea ce privește impactul mai larg a programului (fie prin participarea la exerciții de măsurare a percepției, fie prin emiterea de rapoarte).

Până în prezent, exercițiile de evaluare a programelor existente au vizat în special principalele părți interesate ale programului, și anume autoritățile vamale și fiscale și experții acestora, care constituie publicul țintă al programului. Având în vedere că este important să fie consultate și părțile interesate care sunt exterioare programului (și anume operatorii economici) cu privire la impactul pe care îl are programul asupra lor și la gradul în care beneficiază, de exemplu, de o mai bună cooperare între administrațiile vamale/fiscale, această dimensiune a efectelor indirecte va fi inclusă în viitoarele evaluări ale programului.

2.2. Sistemul de gestionare și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Riscurile potențiale pentru punerea în aplicare a programului sunt legate de:

– Punerea în aplicare a acordului de subvenționare semnat cu consorțiul format din statele membre și țările candidate. Nivelul de risc este considerat scăzut, întrucât beneficiarii sunt administrațiile publice ale țărilor participante

Punerea în aplicare a contractelor de achiziții publice încheiate în cadrul programului. Exemple de riscuri ar fi următoarele:

– Statele membre declară cheltuieli legate de o activitate care nu este autorizată în cadrul programului

– Statele membre declară de două ori aceleași cheltuieli

– Încălcarea normelor de achiziții publice

– Plata unei facturi pentru o prestație inexistentă

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Elementele principale ale strategiei de control aplicate sunt:

Pentru contractele de achiziții publice:

Se aplică procedurile de control pentru achiziții publice definite în regulamentul financiar. Orice contract de achiziții publice se realizează în conformitate cu procedura consacrată de verificare de către serviciile Comisiei pentru efectuarea plății, ținând cont de obligațiile contractuale și de buna gestionare financiară și generală. În toate contractele încheiate între Comisie și beneficiari sunt prevăzute măsuri antifraudă (controale, rapoarte etc.). Se elaborează caiete de sarcini detaliate, care stau la baza fiecărui contract specific. Procesul de acceptare respectă cu strictețe metodologia TAXUD TEMPO: prestațiile sunt analizate, modificate dacă este necesar și, în cele din urmă, admise (sau respinse) în mod explicit. Nu se plătește nicio factură fără o „scrisoare de acceptare”.

Verificarea tehnică pentru achiziții

DG TAXUD efectuează controale privind prestațiile și supraveghează operațiunile și serviciile prestate de contractanți. De asemenea, efectuează în mod regulat audituri de calitate și de securitate la nivelul contractanților. Auditurile de calitate verifică gradul în care procesele efective ale contractanților respectă normele și procedurile definite în planurile de calitate ale acestora. Auditurile de securitate se concentrează pe procese, proceduri și configurații specifice.

Pentru subvenții:

Acordul de finanțare semnat cu beneficiarii programului (administrațiile vamale din statele membre și din țările candidate) definește condițiile aplicabile în cazul finanțării activităților prin intermediul subvenției, cuprinzând și un capitol privind metodele de control. Toate administrațiile participante s-au angajat să respecte normele administrative și financiare ale Comisiei privind cheltuielile.

Beneficiarii pot finanța prin subvenții participarea la activitățile identificate într-o bază de date online – instrumentul de raportare a activităților (ART). Statele membre raportează cheltuielile efectuate prin intermediul aceleiași baze de date, care include un număr predeterminat de controale cu scopul de a reduce erorile. De exemplu, statele membre nu pot raporta decât cheltuielile pentru activitățile la care au fost invitate și doar o singură dată. Pe lângă controalele integrate în sistemul de raportare, DG TAXUD execută controale documentare și verificări la fața locului, prin sondaj. Această strategie de control permite menținerea sarcinii administrative care afectează beneficiarii de subvenții la un nivel cât mai redus, proporțional cu bugetul alocat și cu riscurile percepute.

Pe lângă controalele menționate mai sus, DG TAXUD execută controale financiare tradiționale:

Verificarea ex-ante a angajamentelor:

În DG TAXUD, toate angajamentele sunt verificate de către șeful unității Resurse umane și finanțe. Prin urmare, 100 % din sumele angajate sunt acoperite de verificarea ex-ante. Această procedură oferă un nivel ridicat de garantare a legalității și regularității tranzacțiilor.

Verificarea ex-ante a plăților:

Cel puțin o plată (din toate categoriile de cheltuieli) pe săptămână este selectată aleatoriu pentru verificarea ex-ante efectuată de către șeful unității Resurse umane și finanțe. Nu există niciun obiectiv legat de acoperire, deoarece scopul acestei verificări este de a verifica plățile în mod „aleatoriu” pentru a verifica dacă toate plățile au fost pregătite în conformitate cu cerințele. Restul plăților sunt prelucrate zilnic în conformitate cu regulile în vigoare.

Declarațiile ordonatorului de credite subdelegat (AOSD):

Toți ordonatorii de credite subdelegați semnează declarații care susțin raportul anual de activitate pentru anul în cauză. Aceste declarații acoperă operațiunile din cadrul programului. Ordonatorii de credite subdelegați declară că operațiunile legate de execuția bugetară au fost efectuate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, că sistemele de gestionare și de control existente oferă suficiente garanții privind legalitatea și regularitatea operațiunilor și că riscurile asociate acestor operațiuni au fost corect identificate și înregistrate și că au fost puse în aplicare acțiuni de atenuare.

Controalele stabilite permit DG TAXUD să aibă garanții suficiente cu privire la calitatea și regularitatea cheltuielilor și să reducă riscul de neconformitate. Profunzimea evaluării atinge nivelul trei[52] pentru acțiunile comune și nivelul patru[53] pentru contractele de achiziții publice. Măsurile strategiei de control menționate mai sus reduc practic la zero riscurile potențiale și se adresează tuturor beneficiarilor. Orice măsuri suplimentare pentru a reduce și mai mult riscul ar conduce la costuri disproporționat de ridicate și, prin urmare, nu sunt avute în vedere. DG TAXUD consideră că nu există variații între programul propus și programul actual din punct de vedere al controlului și va aplica aceeași strategie de control pentru programul 2020. Costurile ocazionate de punerea în aplicare a strategiei de control prezentate mai sus sunt limitate la 2,60 % din buget și se preconizează că vor rămâne la același nivel.

Strategia de control a programului este considerată eficientă în scopul reducerii riscului de neconformitate practic la zero și proporțională cu riscurile pe care le comportă.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Pe lângă aplicarea tuturor mecanismelor de control de reglementare, DG TAXUD va elabora o strategie antifraudă în conformitate cu noua strategie a Comisiei de luptă împotriva fraudei (CAFS), adoptată la 24 iunie 2011, astfel încât să asigure, printre altele, alinierea deplină la CAFS a controalelor sale antifraudă interne și calibrarea modului de abordare a gestionării riscului de fraudă astfel încât să permită identificarea zonelor cu risc de fraudă și a reacțiilor adecvate. Atunci când va fi necesar vor fi înființate grupuri de colaborare în rețea, precum și instrumente informatice speciale pentru analizarea cazurilor de fraudă legate de programul FISCUS.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) vizată (vizate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielii || Contribuție

Numărul [Descriere…...…...….] || CD/CND ([54]) || Țări AELS[55] || Țări candidate[56] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

|| || || || || ||

· Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielii || Contribuție

Numărul [Rubrica ………………………………….…] || CD/CND || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

1 || 14.04.03 – FISCUS (Sectorul vamal) || CD || NU || DA || NU || NU

1 || 14.04.04 – FISCUS (Sectorul fiscal) || CD || NU || DA || NU || NU

1 || 14.01.04.05 FISCUS – Cheltuieli de gestiune administrativă || CND || NU || NU || NU || NU

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor[57] 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Costurile legate de eventuala introducere a unui nou sistem informatic european, în cazul în care acest lucru va fi necesar, în scopul punerii în aplicare a propunerii privind taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) nu sunt incluse în bugetul programului FISCUS, având în vedere stadiul incipient al procesului de adoptare a propunerii respective.

Milioane EUR (3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: TAXUD || || || Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020 || Exercițiu 2021-2023 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || ||

14.0403 || Angajamente || (1) || 71,300 || 73,400 || 75,500 || 77,600 || 79,800 || 82,100 || 84,300 || || 544,000

Plăți || (2) || 14,260 || 46,765 || 62,390 || 67,740 || 69,650 || 71,625 || 73,645 || 137,925 || 544,000

14.0404 || Angajamente || (1a) || 33,100 || 33,100 || 33,100 || 33,200 || 33,200 || 33,200 || 33,300 || || 232,200

Plăți || (2a) || 9,268 || 24,163 || 27,473 || 29,818 || 29,863 || 29,873 || 29,908 || 51,834 || 232,200

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[58] || ||

14.010405 || || (3) || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || || 1,400

TOTAL credite pentru DG TAXUD || Angajamente || =1+1(a)+3 || 104,600 || 106,700 || 108,800 || 111,000 || 113,200 || 115,500 || 117,800 || || 777,600

Plăți || =2+2(a)+3 || 23,728 || 71,128 || 90,063 || 97,758 || 99,713 || 101,698 || 103,753 || 189,759 || 777,600

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 104,400 || 106,500 || 108,600 || 110,800 || 113,000 || 115,300 || 117,600 || || 776,200

Plăți || (5) || 23,528 || 70,928 || 89,863 || 97,558 || 99,513 || 101,498 || 103,553 || 189,759 || 776,200

Ÿ TOTAL credite de natură administrativă finanțate din pachetul financiar pentru programe specifice || (6) || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || 0,200 || || 1,400

TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 104,600 || 106,700 || 108,800 || 111,000 || 113,200 || 115,500 || 117,800 || || 777,600

Plăți || =5+ 6 || 23,728 || 71,128 || 90,063 || 97,758 || 99,713 || 101,698 || 103,753 || 189,759 || 777,600

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (3 zecimale)

|| || || Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020 || TOTAL

DG: TAXUD ||

Ÿ Resurse umane || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 105,483

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 4,270

TOTAL DG TAXUD || || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 109,753

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 109,753

|| || || Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020 || Exercițiu 2021-2023 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 120,279 || 122,379 || 124,479 || 126,679 || 128,879 || 131,179 || 133,479 || || 887,353

Plăți || 39,407 || 86,807 || 105,742 || 113,437 || 115,392 || 117,377 || 119,432 || 189,759 || 887,353

Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– X  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Precizați obiectivele și realizările ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 ||  2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[59] || Costurile medii ale realizării || Numărul realizărilor || Cost || Numărul realizărilor || Cost || Numărul realizărilor || Cost || Numărul realizărilor || Cost || Numărul realizărilor || Cost || Numărul realizărilor || Cost || Numărul realizărilor || Cost || Număr total de realizări || Total costuri

Obiectiv general: Consolidarea pieței interne prin îmbunătățirea uniunii vamale și a sistemelor de impozitare, prin intermediul cooperării între țările participante, între administrațiile vamale și fiscale ale acestora, funcționarii acestora și experții externi

Sectorul vamal || || || || || || || || || || || || || || || ||

Consolidarea capacităților IT || Numărul de contracte IT || || Aproximativ 30 || 57,000 || || 59,100 || || 61,200 || || 63,300 || || 65,500 || || 67,800 || || 70,000 || || 443,900

Acțiuni comune || Numărul de evenimente organizate || || Aproximativ 450 || 11,500 || || 11,500 || || 11,500 || || 11,500 || || 11,500 || || 11,500 || || 11,500 || || 80,500

Dezvoltarea capacității umane || Numărul de formări || || A se confirma || 2,800 || || 2,800 || || 2,800 || || 2,800 || || 2,800 || || 2,800 || || 2,800 || || 19,600

Subtotal pentru sectorul vamal || || 71,300 || || 73,400 || || 75,500 || || 77,600 || || 79,800 || || 82,100 || || 84,300 || || 544,000

Sectorul fiscal || || || || || || || || || || || || || || || ||

Consolidarea capacităților IT || Numărul de contracte IT || || Aproximativ 20 || 23,300 || || 23,300 || || 23,300 || || 23,300 || || 23,300 || || 23,300 || || 23,300 || || 163,100

Acțiuni comune || Numărul de evenimente organizate || || Aproximativ 260 || 8,500 || || 8,500 || || 8,500 || || 8,500 || || 8,500 || || 8,500 || || 8,500 || || 59,500

Dezvoltarea capacității umane || Numărul de formări || || A se confirma || 1,300 || || 1,300 || || 1,300 || || 1,400 || || 1,400 || || 1,400 || || 1500 || || 9,600

Subtotal pentru sectorul fiscal || || 33,100 || || 33,100 || || 33,100 || || 33,200 || || 33,200 || || 33,200 || || 33,300 || || 232,200

COST TOTAL || || || || 104,400 || || 106,500 || || 108,600 || || 110,800 || || 113,000 || || 115,300 || || 117,600 || || 776,200

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.2.1. Rezumat

– X  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (3 zecimale)

|| Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 15,069 || 105,483

Alte cheltuieli administrative || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 0,610 || 4,270

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 109,753

În afara RUBRICII 5[60] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

Alte cheltuieli de natură administrativă || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

TOTAL || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 15,679 || 109,753

3.2.2.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– X  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

14 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 97 || 97 || 97 || 97 || 97 || 97 || 97

14 01 01 02 (în delegații) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

14 01 05 01 (cercetare indirectă) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

10 01 05 01 (cercetare directă) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[61]

14 01 02 01 (AC, INT, AT, END din „pachetul global”) || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 || 26

14 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

14 01 04 05 [62] || - la sediu[63] || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

- în delegații || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

14 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare indirectă) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

10 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare directă) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

Altă linie bugetară (a se preciza) || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

TOTAL || 123 || 123 || 123 || 123 || 123 || 123 || 123

14 este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Activități de gestionare a programului stricto sensu[64] și activități de punere în aplicare a programelor, de exemplu studii, activități de dezvoltare, întreținere și exploatare a sistemelor informatice europene

Personal extern || Asistență pentru activitățile de punere în aplicare a programului, de exemplu studii, activități de dezvoltare, întreținere și exploatare a sistemelor informatice europene

3.2.3. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– X  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

3.2.4. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

Impactul estimat asupra veniturilor

– X  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

[1]               COM(2011) 500 final din 29 iunie 2011, Un buget pentru Europa 2020.

[2]               COM(2010) 2020 final din 3 martie 2010, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

[3]               În 2010, aproximativ 12,3 % (15,7 miliarde EUR) din bugetul UE provine din resursele proprii tradiționale. Direcția Generală Buget, Raport tematic privind strategia de control vamal în statele membre – controlul resurselor proprii tradiționale, p3.

[4]               Evaluare intermediară a programului Fiscalis 2013: http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/studies/fiscalis2013_mid_term_report_en.pdf Evaluare intermediară a programului Vamă 2013: http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/studies/customs2013_mid_term_report_en.pdf

[5]               DELOITTE, Viitoarea arhitectură comercială a modelului de uniune vamală și de cooperare în domeniul fiscal în Europa.

[6]               Minuta celei de-a noua reuniuni a Comitetului Fiscalis din 3 mai 2011 Minuta celei de-a noua reuniuni a Comitetului Vamă din 11 aprilie 2011.

[7]               Denumite anterior sistemele informatice transeuropene

[8]               JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[9]               The Evaluation Partnership, evaluare intermediară a programului Vamă 2013, pp. 72 - 80 RAMBOLL, evaluare intermediară a programului Fiscalis 2013, paragrafele 268 - 305.

[10]             COM(2010) 245 Final/2, O agendă digitală pentru Europa.

[11]             COM(2010) 546 din 6 octombrie 2010, Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 „O Uniune a inovării”.

[12]             COM(2010) 682 din 23 noiembrie 2010, O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă.

[13]             COM(2010) 614, „O politică industrială integrată”.

[14]             COM(2011) 0206 final.

[15]             COM(2011) 287, O piață unică pentru drepturile de proprietate intelectuală - Stimularea creativității și inovației pentru a oferi Europei creștere economică, locuri de muncă de înaltă calitate și bunuri și servicii de primă clasă.

[16]             COM(2010) 612. Comerț, creștere și afaceri internaționale. Politica comercială – componentă cheie a strategiei UE 2020

[17]             COM(2010) 673 final, Bruxelles, 22.11.2010, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia de securitate internă UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură.

[18]             COM(2010) 171 final, Bruxelles, 20.4.2010 – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor - crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm

[19]             JO C , , p. .

[20]             COM(2011) 500 final, partea I.

[21]             COM(2010) 2020.

[22]             JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

[23]             JO L 316, 31.10.1992, p. 21.

[24]             JO L 176, 5.7.2011, p. 24.

[25]             JO L 283, 31.10.2003, p. 51.

[26]             JO L 84, 31.3.2010, p. 1.

[27]             COM(2004) 373

[28]             [De completat]

[29]             COM(2010) 700

[30]             JO L 55, 28.2.2011, p.13.

[31]             JO L 330, 15.12.2007, p.1.

[32]             JO L 154, 14.6.2007, p.25.

[33]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[34]             ABM: Gestionarea pe activități (Activity-Based Management – ABB): întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[35]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din regulamentul financiar.

[36]             COM(2010) 2020 final din 3 martie 2010: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

[37]             COM(2010) 245 Final/2, O agendă digitală pentru Europa.

[38]             COM(2010) 546 din 6 octombrie 2010, inițiativa europeană emblematică 2020 „O Uniune a inovării”.

[39]             COM(2010) 614, inițiativa europeană emblematică 2020 „O politică industrială integrată”.

[40]             COM(2011) 0206 final.

[41]             Adoptat de Consiliu în 2008 (2008/C 253/01).

[42]             SEC(2011) 467 final, 13.4.2011. Rezumat al răspunsurilor la consultarea publică privind Comunicarea „Către un act privind piața unică”.

[43]             http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/ statistics/statistics_2010.pdf.

[44]             Direcția Generală Buget, Raport tematic privind strategia de control vamal în statele membre – controlul resurselor proprii tradiționale, p3.

[45]             COM(2010) 612, Comerț, creștere și afaceri internaționale, p. 12.

[46]             COM(2010) 673 final, Bruxelles, 22.11.2010, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia de securitate internă UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură.

[47]             COM(2010) 171 final, Bruxelles, 20.4.2010 – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm.

[48]             COM(2005) 124 din 6 aprilie 2005, cu un buget de 745 milioane EUR în cadrul financiar 2007-2013.

[49]             Economisti Associati, Evaluarea programelor „Prevenirea și lupta împotriva criminalității” și „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate”, 2 decembrie 2010. p. 89.

[50]             Explicațiile privind modurile de gestionare și trimiterile la regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[51]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din regulamentul financiar.

[52]             Profunzimea controalelor – nivelul trei: control cu referire la informații complet independente care coroborează faptele

[53]             Profunzimea controalelor – nivelul patru: control cu referire la și care include accesul la documentația de bază care este disponibilă în stadiul procesului în cauză.

[54]             CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate

[55]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[56]             Țări candidate și, după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest.

[57]             Cheltuielile sunt exprimate în prețuri curente.

[58]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[59]             Realizările se referă la produse și servicii care urmează a fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construite etc.).

[60]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[61]             AC = agent contractual; INT= personal interimar („Intérimaire”); JED= „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat;

[62]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[63]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[64]             Numărul de posturi implicate în activități de gestionare a programului stricto sensu este limitat la 18.